analiza Iaurturi de Fructe

  • Upload
    adinamd

  • View
    362

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

analiza diferitelor marci de iaurturi

Citation preview

  • UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

    BUCURESTI

    Specializarea Tehnologii speciale in industria alimentara

    ANALIZA MERCEOLOGICA A IAURTULUI CU PULPA DE

    CAPSUNI

    Studenti:

    Lisca Ionela

    Stanculescu Catalin

  • Cuprins

    Introducere................................................................................................................................................... 3

    Capitolul I ..................................................................................................................................................... 5

    Tehnologia de obtinere .............................................................................................................................. 5

    1.1. Concept ........................................................................................................................................ 5

    1.2. Tehnologia clasic de obinere ................................................................................................. 5

    Capitolul II .................................................................................................................................................. 14

    Prezentarea marcilor analizate ............................................................................................................... 14

    2.1. Danone ........................................................................................................................................... 14

    2.2. ZuZu ................................................................................................................................................ 16

    2.3. Covalact ......................................................................................................................................... 18

    2.4. Jogobella ........................................................................................................................................ 19

    2.5. Milbona ........................................................................................................................................... 20

    Capitolul III ................................................................................................................................................. 21

    Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni ............................................................................................. 21

    3.1. Analiza pietei ................................................................................................................................. 21

    3.2. Standardizarea .............................................................................................................................. 23

    3.3. Ambalarea si etichetarea ............................................................................................................. 26

    3.4. Codurile de bare .......................................................................................................................... 30

    3.5. Descrierea ambalajului ................................................................................................................ 34

    3.5.1. Danone Nutriday Delicios ..................................................................................................... 34

    3.5.2. ZuZu ........................................................................................................................................ 35

    3.5.3. Covalact de Tara ................................................................................................................... 36

    3.5.4. Jogobella ................................................................................................................................. 37

    3.5.5. Milbona .................................................................................................................................... 38

    Concluzii..................................................................................................................................................... 47

    Bibliografie ................................................................................................................................................. 48

  • Introducere

    Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvintul turc youghurmak avand semnificatia a

    ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atat in America de Nord, cat si

    in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata.

    Iaurtul este un produs alimentar cunoscut i folosit din vremuri strvechi, din Balcani

    n Asia Central i Orientul Mijlociu. Modul de preparare variaz n funcie de aria

    cultural, ns toi cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate pn astzi, i

    cunosc virtuile.

    ntr-una din cele mai celebre lucrri de medicin arab, publicat n anul 633, este

    recomandat folosirea iaurtului mpotriva dizenteriei i a tuturor bolilor inflamatorii ale

    stomacului, ficatului i intestinului. Folosind o sintagm rmas celebr, medicul arab

    spune:Curai-v organismul de otrvuri distrugndu-le.

    Originar din Asia Mic i Peninsula Balcanic, iaurtul se bucur de cea

    mai mare apreciere din partea consumatorilor, fiind produsul lactat acid ce se

    fabric cel mai mult n ara noastr, precum i n multe alte ri din ntreaga lume, sub

    diferite denumiri i forme de prezentare.

    La nceputul secolului XX, la Paris, un savant rus, profesorul Ilya Ilich Metchnikoff,

    directorul Institutului Pasteur, a artat cum consumul frecvent de iaurt este benefic pentru

    sntate, datorit culturilor lactice de bacterii vii.

    Iaurtul cu umplutur de fructe adugate a fost patentat pentru prima dat n

    1933, n Praga. n mas a fost produs de ctre compania Danone, n Statele Unite, n 1947.

    Profesorul Metchnikoff a lansat ipoteza c longevitatea recunoscut a unor popoare

    precum bulgarii, turcii i armenii, se datoreaz unei particulariti a dietei lor. Aceste

    popoare consumau zilnic mari cantiti de lapte fermentat (strmoul iaurtului). El a

    descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus

    thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita

  • absolut din intamplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea

    iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se

    raspandeste si in Europa Occidentala.

    Lucrrile lui Metchnikoff i notorietatea de care s-au bucurat au stimulat naterea

    industriei iaurtului. Prima companie productoare de iaurt la scar industrial, cu fermeni

    furnizai de Institutul Pasteur a fost nfiinat n 1919, la Barcelona, de Isaac Carasso. Fiul

    acestuia, Daniel sau Danone, cum i spunea tatl su a dus afacerea mai departe n

    Frana, ntreaga Europ i apoi n ntreaga lume. Datorit beneficiilor sale pentru sntate,

    primele borcane de iaurt au fost distribuite n farmacii.

    Produsele din lapte fermentat, i n special iaurtul, formeaz o categorie de alimente

    importante pentru nutriia noastr. Pe lng gustul plcut i valoarea nutriional, culturile

    de fermeni activi ai iaurtului au efecte pozitive asupra sntii. n plus, iaurtul este o surs

    de proteine, calciu, fosfor i vitamina B2.

    In America de Nord, desi a cunoscut succesul mai tarziu, iaurtul este astazi consumat

    in cantitati importante. Europenii continua totusi sa ramana cei mai mari consumatori de

    iaurt, cantitatea consumata de ei fiind de aproximativ 12-20 l persoana pe an (in Canada, de

    pilda, consumul este de 3,7 l de persoana pe an).

    La nceput, iaurtul se obinea din lapte de oaie, n preze nt acesta se

    fabric cel mai mult din lapte de vac, n mai multe tipuri ce se deosebesc prin

    coninutul dse grsime i substan uscat. n ultimii ani producia realizat pe plan

    mondial, precum i n ara noastr ,a crescut foarte mult ca urmare a perfecionrii

    tehnologiei de fabricaie, a mbuntirii condiiilor de ambalare i a diversificrii

    formelor de prezentare, precum i a fabricrii unor noi sortimente (cu diferite

    ingrediente i arome). Toate acestea fac produsul mai atractiv, satisfcnd

    diferitele preferine ale consumatorului.

  • Capitolul I

    Tehnologia de obtinere

    1.1.Concept

    Iaurtul este un produs lactat acidulat dietetic ce este obinut din laptele de vac,

    rezultat din activitatea a dou bacterii lactice termofile (Streptococcus salivarius,

    ssp.Thermophilus i Lactobacilius delbreckii ssp. Bulgaricus), respectivi a doi fermeni

    asociai lactici.

    Fermentaia lactic se produce la temperatura de 44-45C, intr-un interval de 2-3 ore.

    Aciditatea format poate conduce la coagularea laptelui, n care acesta nu trebuie s fie

    sub 80 Dornic. Cnd iaurtul este fabricat trebuie s se menin un judicios echilibru n

    dezvoltarea celor dou bacterii lactice, pentru a se obine un produs suficient de acid i

    aromatic. Pentru dezvoltarea acestor bacterii este nevoie de prezena aminoacizilor,

    peptidelor dar i a lactozei.

    Aroma i gustul iaurtului, chiar aparena acestuia sunt date de diveri compui

    volatili i aromatici a cror dezvoltare este favorizat de prezena lactozei. Acidul

    lactic este cel care i confer iaurtului gustul acidulat, iar diacetilui i confer gustul

    fin.

    1.2. Tehnologia clasic de obinere

    Tehnologia clasic de obinere a iaurtului cu pulpa de fructe presupune parcurgerea urmtoarelor

    etape:

    Recepia calitativ i cantitativ a laptelui

    Normalizare

    Omogenizare

    Pasteurizare

    Rcire la temperatura de nsmnare

    nsmnare

  • Termostatare

    Prercire

    Amestecare

    Ambalare

    Rcire

    Depozitare

    a) Recepia calitativ i cantitativ a laptelui

    Iaurtul se fabric din lapte de vac, oaie sau bivoli. Laptele materie prim trebuie s

    fie propriu consumului uman, stabil la nclzire (aciditate de maximum 19T) i s nu conin

    reziduuri de antibiotice.

    b) Normalizarea (standardizarea)

    Laptele utilizat n procesul tehnologic poate fi lapte crud integral, lapte parial sau

    total degresat sau lapte mbogit cu unii constitueni. Normalizarea laptelui se face n funcie

    de tipul dorit de iaurt:

    Iaurt slab, din lapte smntnit cu maxim 0,1% grsime;

    Lapte gras, din lapte cu 2,8% grsime;

    Iaurt foarte gras, special, din lapte cu 6,0% grsime.

    iaurt extra, foarte gras, din lapte cu 4% grsime i 15%

    substan uscat, ce se obine prin concentrarea parial a laptelui, operaiune ce

    poate fi fcut doar n fabrici sau secii dotate cu instalaii de concentrare cu vacuum,

    special prevzute n acest scop.

    c ) O m o g e n i z a r e a

    Omogenizarea se face n scopul de a mpiedica separarea grsimii i de a

    conferi produsului caliti organoleptice superioare. Prin fragmentarea globulelor

  • de grsime i a miceliilor de cazein sunt asigurate premizele formrii unor

    particule fine de coaguli, abia sesizabile la examenul organoleptic. Repartizarea grsimii

    se realizeaz uniform, cazeina este mai uor digestibil, iar eliminarea zerului este redus.

    Omogenizarea se realizeaz prin trecerea laptelui nclzit uor (cca. 2060C), printr-un aparat

    special, la o presiune de cca. 150 atm.

    d ) P a s t e u r i z a r e a

    Pasteurizarea laptelui materie prim reprezint o etap extrem de

    important, care influeneaz att salubritatea, ct i proprietile organoleptice ale

    produsului finit. n sistemul clasic, pasteurizarea se realizeaz prin nclzirea laptelui la 80

    90C, timp de 2030 minute sau la 9095C, timp de 5 minute. Pasteurizarea laptelui

    se face n vane cu pereii dubli sau n instalaii de pasteurizare. Normele de

    temperatur i timp sunt mult superioare pasteurizrii obinuite. Acest lucru este

    absolut necesar din mai multe considerente, att de ordin microbiologic, ct i de ordin

    tehnologic.

    Din punct de vedere microbilogic, nclzirea laptelui la asemenea temparaturi asigur

    distrugerea tuturor bacteriilor lactice i a bacteriilor de poluare (cel puin formele vegetative).

    Acest lucru este absolut necesar deoarece supravieuirea n lapte a levurilor, a miceilor i a

    u n or bac t e r i i ae ro b e a r e e f ec t e nega t iv e as up r a co ns e r v ab i l i t i i

    ace s t u i a . n p lu s , p r in aplicarea unor temperaturi ridicate are loc distrugerea

    substanelor naturale inhibatoare din lapte i reducerea potenialului redox al laptelui,

    prin eliberarea unor aminoacizi i scderea cantitii de oxigen dizolvat. T o a t e a c e s t e

    e l e m e n t e c o n c u r l a c r e a r e a u n u i m e d i u a p r o a p e i d e a l

    p e n t r u multiplicarea i aciunea microorganismelor din cultura starter. D i n p u n c t d e

    v e d e r e t e h n o l o g i c , a p l i c a r e a u n o r t e m p e r a t u r i n a l t e c o n d u c e l a

    denaturarea parial/total a proteinelor solubile. n consecin, crete capacitatea de

    hidratarea proteinelor laptelui, fapt care conduce la formarea unui coagul cu o

    consisten relative ferm, dar cremoas, apreciat de ctre consumatori. C n d

    p a s t u r i z a r e a s e r e a l i z e a z n v a n e , l a p t e l e e s t e a g i t a t c o n t i n u u

    n s c o p u l uniformizrii temperaturii i prevenirii fenomenului Maillard. Ca etap

    intermediar, dup pasteurizare, poate interveni concentrarea laptelui, care a r e c a s cop

  • a t i n ge r ea u nu i con i nu t op t im d e su bs t an us ca t i d e g r s im e , i

    i nd i r ec t , obinerea unui coagul cu proprieti organoleptice superioare. Concentrarea

    parial asigur reducerea volumului iniial al laptelui cu cca. 1020%, astfel nct

    coninutul de substan uscat ajunge la cca. 15%, iar densitatea atinge 1,0341,036 (se

    indic n special la obinerea iaurtului din lapte degresat, a iaurtului extra i a iaurtului crem).

    e ) R c i rea l ap te lu i l a t emp era tu ra d e n s m n a re

    Dup expirarea timpului de meninere la temperaturi ridicate (8090C sau 9095C),

    n vanele de fermentare sau n rezervorul instalaiei de pasteurizare, laptele este

    rcit la temperatura de 4548C pentru nsmnare cu culturi lactice. Operaiunea se

    realizeaz prin introducerea de ap rece de la reea ntre pereii dubli sau canalele

    spirale ale vanei, sub agitare continu a laptelui. Temperatura la care se face

    rcirea laptelui, depete cu puin temperatura optim de dezvoltare a

    microflorei specifice iaurtului care este de 4345C,depaire ce se face cu scopul de

    a acoperi pierderile de cldur ce se produc n mod inevitabil n timpul peamabalrii i a

    manipulrii ambalajelor cu lapte nsmnat, pn la introducerea n termostat.

    f ) n s m n a r e a l a p t e l u i

    Pentru fermentarea laptelui i obinerea produsului cu proprieti specifice, laptele se

    nsmneaz cu o cultur liofilizat de bacterii lactice prin inoculare direct ce

    are n co m p on en b ac t e r i i l e l a c t i c e t e r mo f i l e : Streptococcus termophilus si

    Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus. De asemenea nsmnarea laptelui mai poate fi fcut cu

    maia de bacterii lactice selecionate. n timpul adugrii culturilor starter i dup aceea, laptele

    va fi agitat, pentru a asigura o repartizare ct mai uniform a acestora. Un aspect

    important ce trebuie avut n vedere la nsmnarea laptelui este corelarea cantitilor de

    lapte din van cu capacitatea termostatului, n sensul c, ntreaga cantitate de lapte nsmnat

    i ambalat, rezultat dintr-o van, s intre n totalitate n camera de termostat existent. De

    asemenea, la stabilirea cantitilor de lapte ce se nsmneaz se va ine seam de capacitatea

    mainii de ambalare, astfel ca operaiunea s nu dureze prea mult (cel mult o or), ntruct, o

    durat prea mare ar putea s duneze procesului de coagulare a laptelui.

  • g)Ambalarea laptelui nsmnat

    Dup ncorporarea fructelor se trece la dozarea n ambalaje din polipropilen/polistiren

    ( 1 25 - 15 0 g pen t r u po r i i i nd iv i du a l e s au 50 0 g p en t r u p o r i i f am i l i a l e ) i

    n ch i d e r e cu f o l i e d e aluminiu. Dozarea iaurtului n ambalaje se va realiza cu ajutorul

    unei maini automate de ambalare produse lactate vscoase, la pahare

    Paharele cu iaurt se aeaz n navete de material plastic i se introduc n camera de

    rcire pentru rcirea final.

    Lapte nsmnat destinat fabricrii iaurtului, poate fi ambalat n:

    Pahare din material plastic, cu capacitate de 125500 g,

    nchise prin termosudar cucapace din folie de aluminiu;

    Flacoane din material plastic (PET), nchise cu capac nfiletat,

    avnd capacitatea de 2501000 g;

    Gletue din material plastic, nchise cu capac aplicat, sigilat

    i prevzute cu mner flexibil, avnd capacitatea de 1000 g.

    Condiiile care trebuie s le ndeplineasc ambalajele folosite sunt, n general aceleai

    ca la ambalarea laptelui de consum. De asemenea, se vor respecta prevederile din

    normele i g i en i co - s an i t a r e p en t ru a l i men t e i No rm a s an i t a r ve t e r in a r

    r e f e r i t o a r e l a m at e r i a l e l e fo lo s i t e l a co n f ec i on a r ea am b al a j e lo r , p r ecum

    i con d i i i l e n ca r e s e f a ce amb al a r ea produsului n secia de fabricaie.

    O p er a i un ea d e amb a l a r e p r op r i u -z i s s e f a ce n m od d i f e r i t , n f un c i e

    d e f e lu l ambalajelor i a utilajelor folosite.

    h )T ermo st a ta rea pen t ru f ermen ta re

    R eci p i en t e l e n c a re a f o s t am b al a t l ap t e l e s un t i n t ro du s n c am er e

    s p ec i a l e d e termostatare. Termostatarea asigur condiii optime pentru

    multiplicarea i aciunea celor dou specii bacteriene. Cultura starter termofil

    realizeaz sub raport tehnologic dou aciuni principale: prima const n

    transformarea lactozei n acid lactic, iar cea de a doua const n modificarea proprietilor

    iniiale ale laptelui i apariia altora noi, caracteristice produsului format. Cele dou specii care

    compun cultura starter acioneaz sinergetic, stimulndu-se una pe cealalt. Multiplicarea

    lui Lactobacillus delbrueckii ssp. Bulgaricus e s t e n s o i t de e l i b e r a r ea i

  • acumularea unor produi rezultai din metabolizarea unor aminoacizi, produi

    necesari creterii i multiplicrii celei de a doua specii. n acelai timp Streptococcus

    salivarius ssp.thermophilus acioneaz favorabil lactobacililor prin scderea

    concentraiei de oxigen i generarea unor cantiti de acid formic. Aciunea acidifiant a

    lactobacililor este mult mai intens dect cea a streptococilor: practic, lactobacilii pot

    produce acid lactic pn la 4%, comparativ cu 0,61,1% n cazul streptococilor.

    Acumularea progresiv a acidului lactic contribuie la scderea pH-ului i solubilizarea

    calciului coloidal. Atingerea punctului izoelectric al cazeinei (pH 4.6) antreneaz

    coagulareacaz e in e i . A c id u l l a c t i c a cu mul a t i n h ib d ezv o l t a r ea

    m ic r oo r gan i sm el o r i n dez i r ab i l e , generatoare de gaze sau putrefiante. Acidifierea

    este intens i determinant n cazul iaurtului ca produs lactat acid. Activitatea fermentativ a

    celor dou specii bacteriene se soldeaz cu acu m ul a r ea d e ac id l ac t i c i a l deh i d

    ace t i c , s ub s t an e c a r e i mp r im a roma sp ec i f i c iaurtului. Termostatarea se

    realizeaz prin meninerea recipienilor la 4345C, timp de 2,53 o r e .

    A ct i v i t a t e a bac t e r i an se s o l d eaz cu ac id i f i e r ea am es t ecu lu i , fo rm area

    co agu lu l u i caracteristic i apariia aromei specifice. Fermenatarea se ntrerupe cnd

    coagulul este bine format, iar aciditatea are valori de 8090T (pH 4,64,7).

    i ) R c i r e a p r o d u s u l u i

    Dup terminarea termostatrii, se procedeaz la rcirea produsului, operaiune ce se

    face n dou faze:

    P r e r c i r ea pn l a t em p er a tu r a d e 1 8 2 0 es t e i nd i ca t

    s s e r ea l i z ez e ch i a r n cam er a d e t e rm os ta t a r e , p r i n n t r e r u pe r ea

    agen t u lu i d e n c l z i r e i v en t i l a r ea aerului. Aceast opera iune are

    rolul de a ntri coagu lul, prevenindu-se astfel unele defecte privind

    consistena produsului ce s-ar putea datora manipulrii cu ocazia introducerii

    n camera frigorific.

    Rcirea la temperatura de 28C ce se realizeaz de regul n camere

    frigorifice. Ca u r m ar e , i au r t u l su f e r u n p r o ces d e m at u ra r e f i z i c ,

    co agu lu l dev en in d m ai compact, aroma se accentueaz, iar gustul este plcut.

    La seciile de capacitate mic, ce realizeaz zilnic, ntr-un singur ciclu o producie de

  • i au r t m ai r edu s , e s t e d eo s eb i t d e u t i l fo los i rea un or cam er e de

    t e rm os t a t a r e c a r e su n t prevzute, pe lng instalaia de nclzire i cu posibiliti

    de rcire la temperaturile necesare. n acest caz, n aceeai ncpere se realizeaz

    termostatarea, prercirea i rcirea profund a produsului.

    j) Depozitarea produsului

    I a u r t u l s e d e p o z i t e a z l a temperatura de 2 8 C n c a m e r e

    f r i g o r i f i c e c u r a t e , d ez i n f ec t a t e i l i p s i t e d e mi ro su r i s t r in e . De

    a s em en ea , l a d epoz i t a r ea i au r tu l u i s e v o r respecta condiiile prevzute de

    Normele de igien i Norma sanitar veterinar. Caracteristicile calitative optime ale iaurtului

    se obin dup 1012 ore de meninere la temperatura de depozitare, motiv pentru care,

    nu este indicat livrarea naintea expirrii acestei perioade de pstrare.

    Iaurturile cu fructe sunt o surs de vitamine. Acestea furnizeaz n principal vitamina

    B12, iar ntr-o proporie mai mic, B2. Iaurtul cu fructe conine cam 10% zahr adugat, dar

    aduce organismului i calciu, i proteine, deci este evident un aliment mai complet, de preferat

    altor surse de glucide. Cel mai important lucru este aportul de calciu, de aceea este

    recomandat s se consume zilnic iaurt de orice tip, ntruct furnizeaz calciu ntr-o form cu

    biodisponibilitate foarte ridicat. Aportul vitaminelor datorat fructelor i legumelor adugate

    n iaurturi nu este de luat n considerare, ntruct acestea din urm trebuie consumate

    proaspete, pentru ca organismul nostru s asimileze vitaminele ct mai bine.

    Fructele ce urmeaza a fi incorporate in iaurt sunt atent selectionate, iar impreuna cu

    iaurtul se pasteurizeaza la 90-95 C timp de 20 minute si se raceste la 45-50 C .

    Substanele de ndulcire se adaug n iaurtul cu fructe n proporie de 6 -

    15%.Cantiti reduse de zahr se pot aduga i n iaurtul natural. Pectina sau substanele

    pectice sunt fibre solubile, care formeaz un gel n contact cu apa. Pectina d textura

    crocant unor alimente, se mai gsete n mere, cpuni, citrice. Pectina n iaurt protejeaz

    proteina la un pH sczut dup pasteurizarea la o temperatur nalt i astfel previne apariia

    floculrii i sedimentrii. Aceasta garanteaz stabilitatea produsului, proprietile senzoriale i

    calitatea pentru un timp mai ndelungat.

  • n cazul adaugarii d e l ap t e p r a f s au l ap t e con cen t r a t , laptele degresat

    praf obinut prin pulverizare este reconstituit ntr -o van la temperatura de 40 C

    ntr-o proporie de 1/5 i produsul obinut este adugat laptelui pentru iaurt sub agitare. Printr-

    o dozare continu a acestui amestec n fluxul de lapte se asigur o distribuie omogen a

    ingredientelor adugate. 1% lapte praf determin o cretere de 0,3% protein.

    Se stie, n linii mari, care alimente sunt bune pentru sanatatea organismului si care

    sunt mai putin sanatoase, sau care sunt consumate datorita gustului lor bun. Iaurtul ocupa

    un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le ofera sanatatii l fac sa fie

    de nenlocuit n alimentatie.

    Pentru a beneficia de toate calitatile iaurtului, trebuie ca el sa aiba nscrisa pe el

    temperatura scazuta de conservare (2-8 grade C) si termenul de garantie de maxim 30 de

    zile. Este indiciul cel mai sigur ca iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se

    obisnuieste sa se numeasca, un "iaurt viu".

  • Schema tehnologica generala de obtinere a iaurtului cu pulpa de fructe

    Cultura

    productie

    Zahar 6%,

    coloranti,

    stabilizatori

    Lapte Lapte praf

    degresat Pectina Pulpa fructe

    Dizolvare

    la 50-60C

    in lapte

    Receptie

    Racire

    Normalizare

    omogenizare,

    60-70C

    Hidratare

    Solubilizare in

    lapte

    filtrare Pasteurizare la

    85-90C /30

    min

    Filtrare

    Racire la 45-

    48C

    Insamantare la

    45-48C

    Termostatare

    la 43-45 Racire la 18-

    20C

    Amestecare

    Agitare

    Distributie in

    ambalaje

    Racire la 2-8C

    Depzitare la 2-

    8C

    Iaurt cu fructe

    nepasteurizat

    Incalzire la 60

    C si

    omogenizare

    Pasteurizare la

    75C / 15sec

    Racire la 20C

    Ambalare

    Depozitare si

    racire la 2-8C

    Iaurt cu fructe

    pasteurizat

    Concentrare

  • Capitolul II

    Prezentarea marcilor analizate

    Iaurtul este unul dintre produsele lactate cu un coninut ridicat de calciu, de aceea ar

    trebui consumat n fiecare zi. Este recomandat tuturor persoanelor, n special celor la care

    osteoporoza ncepe s i fac simit prezena.

    Iaurtul cu pulpa de capsuni este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui la care se

    adauga pulpa de fructe. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar n ziua de

    azi, laptele de vac este cel mai des folosit. Iaurtul are o textur ca un gel i un gust puin

    ducle-acrior din cauza fermentrii zahrului din lapte (lactoz) n acid lactic si a fructelor

    adaugate in iaurt.

    2.1. Danone

    Danone a intrat pe piata romneasca n 1997, initial cu produse

    importate. n urma unei investitii n retehnologizarea fabricii preluate de la Miorita n 1998, n

    aprilie 1999 a nceput productia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care

    colecteaza laptele de la 25 de ferme n fiecare zi. ntruct calitatea laptelui este un factor

    esential al calitatii produselor finite, Danone plateste laptele n functie de calitatea sa (continut

    de grasime si densitate, continut de proteine, calitatea microbiologica, absenta inhibitorilor).

    Compania afirma ca acest sistem este unic n Romnia. Toate fermele de la care Danone

    colecteaza lapte au fost dotate cu un sistem de racire a laptelui si un tanc de stocare, iar

    Danone furnizeaza solutiile de spalare si clatire igienica. Periodic, Danone organizeaza

    programe de pregatire pentru sefii de ferme. n februarie 2000, 15 producatori de lapte au

    participat la un astfel de program n Franta, cu ocazia Salonului International de Agricultura.

    Astfel parteneriatele cu agro-furnizorii (din domeniul Alimentatiei Animale, Igiena, Produse

    Veterinare), au ca scop mbunatatirea calitatii laptelui. Potrivit studiului dat publicitatii de

    Land O' Lakes Romnia, Danone se bucura astazi de cea mai mare recunoastere a marcii n

    rndul consumatorilor si este si cea mai cumparata marca.

  • Structura sortimentala

    Principalele marci comercializate de Danone n Romnia sunt:

    Danone Nutriday

    Nutriday usor 100g

    Natural, 140g

    Nutriday sana 450g

    Danone Natural de Baut, iaurt de baut - 370g

    Danone Delicios, iaurt cu pulpa de fructe

    Danone Delicios de baut - 200g, 500g

    Nutiday 0% grasimi - 125g

    Danone cremosso natural si cu fructe 125g

    Danone traditional Smntna, cu 12% grasime - 175g, 900g

    Activia

    natur 140g

    Cereale integrale 125g

    De baut 330g

    Mic dejun 180g

    Casa buna

    Iaurt cu aroma de fructe 100g

    iaurt natur 100, 360g

    smantana 400g 900g

    lapte batut 360g

    lapte proaspat 1l

    Danonino-50,100g

  • Actimel 100g, 125g

    Danone Disney 125g

    Danette 125g

    2.2. ZuZu

    Brandul Zuzu a fost lansat pe piata la inceputul anului 2006, devenind

    in scurt timp un brand de succes datorita unui mix unic: nume de brand, design de ambalaj si

    comunicare neconventionala. Zuzu s-a lansat ca o marca romaneasca de produse de calitate

    care atrage prin caldura si zambetul pe care le starneste consumatorilor. Zuzu a fost creat

    pentru nevoia, dar si pentru placerea consumatorilor, ca un brand prietenos si accesibil. A fost

    pozitionat ca un brand neconventional si original, mizand pe o personalitate distinctiva si

    carismatica intr-o piata dominata la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv

    rationala.

    Zuzu este un brand inovativ nu doar datorita personalitatii si a felului in care comunica,

    ci si prin produsele pe care le are in portofoliu. In 2006 Zuzu a lansat in premiera pe piata din

    Romania ambalajele Tetra Top de la Tetra Pak, ambalaje ecologice, cu capac, usor de

    manevrat. O inovatie in categoria iaurturilor au fost ambalajul Tetra Top cu lingurita atasata

    dar si iaurtul de 750g portie de familie. In 2008 Zuzu a intrat intr-o categorie noua, cea a

    iaurturilor de baut, lansand gama de iaurturi de baut la 330g in ambalaj Tetra Top, naturale si

    cu fructe.

    Pentru brandul Zuzu Albalact a mizat pe ideea de brand ludic. Strategia s-a dovedit o reteta

    de succes, pentru ca Zuzu s-a impus rapid ca un brand sincer, vesel, optimist si cald. I-a

    cucerit repede pe consumatori, astfel in mai 2007, dupa un an de la lansare, Zuzu a devenit

    lider in categoria lapte pasteurizat. Din septembrie 2008 Zuzu detine lidership-ul in total piata

    de lapte (lapte UHT+ lapte pasteurizat).

    In 2010, la 4 ani de la intrarea pe piata, Zuzu isi dovedeste inca o data spiritul inovativ

  • aducand o noua imagine atat in ceea ce priveste design-ul de ambalaj cat si printr-o noua

    campanie de comunicare. Noua imagine a brandului Zuzu realizata de BrandTailors este

    transpunsa intr-o noua campanie de comunicare semnata de Next Advertising. Zuzu este o

    exuberanta a naturii care te desteapta de dimineata.

    Structura sortimentala

    Zuzu iaurt natural 3% grasime: 140g, 400g, 450g, 750g

    iaurt degresat 140g; 0,1% grasime

    iaurt dietetic 450g; 750g; 0,1% grasime

    Iaurt cu fructe125g; 2,6% grasime

    iaurt de baut 350g; 2% grasime ,

    iaurt natural de baut 330g; 2% grasime,

    iaurt dietetic de baut 330g; 0,1% grasime,

    iaurt de but cu fructe 330g; 1% grasime,

    iaurt natural cu cereale si ciocolata 175 g; 3% grasime,

    iaurt degresat cu cereale 175 g; 0,1% grasime

    lapte btut 900g 450g; 2% grasime

    sana 900g; 3,6% grasime 450g

    kefir 450g, 3% grasime

    lapte semidegresat 1L 1,5% grasime

    lapte integral 1L 3,5% grasime

    lapte cu cacao si gust de ciocolata 500ml1,5% grasime

    smantana dulce pentru frisca 500ml 33% grasime

    smantana dulce pentru gatit 500ml12% grasime

    Smantana 12% grasime 175g, 400g, 900g

  • 2.3. Covalact

    Covalact este infiintata in 1969 . Este unul dintre principalii

    producatori de produse lactate din Romania fiind profilata pe colectarea laptelui si fabricarea

    produselor lactate , a dezvoltat gama variata de produse portofoliul companiei cuprinzand

    mai multe categorii de la branzeturi, lapte de consum ,unt, smantana, chefir , frisca , cascaval

    , lapte praf, la produse de nisa cum sunt laptele de capra , respectiv de oaie .

    Structura sortimentala

    Covalact smantana 12%, 200, 300,900g

    o 15% 170, 375, 800g

    Sana 375, 500, 900g

    Lapte batut 500,900g

    Lapte 3,5%, 1,5% 1l

    Iaurt natur 150, 375,900g

    Iaurt dietetic 0,1% 375g

    Iaurt cu fructe 125g caps visine, caise

    Iaurt de baut 2,3% 375g

    chefir 3,3% 170,375g

    branza de casa 200, 330g , fagaras 200g, burduf 300g

    produse cu lapte de capra iaurt, lapte batut, telemea

    branza proaspata 200g , cascaval dalia 400g, rucar 500g,

    covasna 300g

    unt de masa 65%, superior 80%

  • 2.4. Jogobella

    Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate

    pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in

    Codlea, la cativa km de Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti.

    Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati, cu productia de

    produse lactate proaspete. Portofoliul cuprinde branzeturi si specialitati vandute sub brandul

    DELACO, DEL si APETITO. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al

    produselor Zott, unul dintre cei mai mari producatori din Germania, cu o traditie de peste 85

    ani. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite:

    branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi,

    deserturi pe baza de lapte, delicioase specialitati de branza, lapte pentru cafea, unt si multe

    altele. Zott este unul dintre cei mai mari producatori de lactate din Germania cu o traditie de

    peste 85 ani. Prezent in 55 de tari, Zott ofera acum si consumatorilor romani delicioasele

    iaurturi cu fructe Jogobella, dar si iaurturi simple, deserturi, lapte pentru cafea, unt si

    branzeturi. In peste 15 tari JOGOBELLA este brandul cel mai puternic de iaurturi in Europa

    Centrala si de Est.

    Recent Zott a lansat pe piata romaneasca Cremabella budinca de ciocolata si vanilie.

    JOGOBELLA este o familie ce cuprinde mai multe sortimente de iaurturi cu bucati

    extra mari de fructe; este cel mai bine vandut brand de iaurturi cu fructe in Europa Centrala;

    toate sortimentele au bucati extra mari de fructe si un gust fin, delicios.

    Sortimente:

    Clasic

    Exotic

    Light (cu continut redus de grasime)

    Jogobella 0.1%

    Musli (cu cereale)

  • Jogobella Drink (iaurt de baut)

    Iaurt natural, unt, cremabella, tiramisu, liegoeis monte ciocolata si

    drink

    Branzeturi toasty, zottarella, allgautaler

    Lapte pt cafea.

    2.5. Milbona

    Este un brand propriu Lidl

    Sortimente

    iaurt duo cu ciocolata,

    lapte semidegresat 1,5% grasime

    cascaval Emmentaler,

    iaurt cu fructe

  • Capitolul III

    Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni

    3.1. Analiza pietei

    Iaurtul simplu este de departe cel mai consumat produs din segmentul iaurturilor, cu o

    rata de mentionare in randul celor intervievati de 55% pentru produsele lactate consumate in

    ultima saptamana, si de 85% pentru produse lactate consumate vreodata. Acesta este urmat, la

    mare departate, de iaurtul cu fructe cu 26%, de cel simplu de baut si de cel cu fructe de baut,

    in timp ce, la polul opus al consumului se afla iaurtul cu doua compartimente.

  • Marcile existente pe piata romneasca sunt: Covalact, Danone, Tnuva, Frutis,

    Fruttegurt, Jogobela, Liegeois, LaDorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, ,

    Campina,Yoginos.

    In topul celor mai cunoscute marci de iaurt se regaseste Danone, urmata de Activia,

    Actimel, Napolact, Milli si Casa Buna. Trebuie mentionat, de asemenea, ca marcile din

    aceasta categorie de produse se bucura de o notorietate mai mare in randul consumatorilor de

    sex feminin , exceptie de la aceasta regula facand-o Napolact, care este cunoscuta in aceeasi

    proportie si de femei si de barbati. Tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani sunt mai

    degraba familiarizati cu marcile Milli si Zuzu, in timp ce respondentii din grupa de varsta 30-

    39 de ani au auzit mai mult de Nutriday.

  • Oferta de iaurt n functie de provenienta este ilustrata n graficul de mai jos:

    Produsele lactate sunt distribuite pe piata prin diferite scheme, cele mai utilizate fiind:

    Producatori / importatori - magazine - consumatori

    Magazinele( Metro, Bila, Carrefour etc) semneaza contracte de vnzare-cumparare cu

    producatorii. De obicei contractele sunt semnate pe o perioada de un an. Majoritatea

    ntreprinderilor livreaza marfurile la magazine cu conditia ca plata sa se faca imediat dupa

    comercializarea produselor.

    O alta schema este: Producatorii locali - Institutii publice

    A treia schema, este: Producatori / importatori - distribuitor angro - magazin

    consumator

    3.2. Standardizarea

    Standardizarea reprezinta activitatea prin care sunt stabilite, pentru probleme reale

    sau poteniale, prevederi destinate unei utilizri comune i repetate, urmrind obinerea

    unui grad optim de ordine ntr-un context dat.

    Standardizarea este o activitate de interes general.

  • Aplicaiile standardizrii se refer la:

    produselor, metode

    de msurare, cerinele privind ambalarea, marcarea i etichetarea;

    Aceast activitate const n particular n elaborarea, difuzarea i punerea n aplicare a

    Standardelor mediului nconjurtor.

    Standardele, aplicate corect, faciliteaz tranzaciile comerciale internaionale, dar pot

    deveni bariere n calea comerului dac ntre ele exist diferene semnificative de la o ar la

    alta. Utilizarea standardelor n facilitarea comerului internaional depinde n mare msur de

    ncrederea pe care cumprtorul o acord declaraiei productorului privind asigurarea

    conformitii produselor sale cu specificaiile standardului, precum i de gradul de

    recunoatere a procedurii de evaluare a conformitii.

    La noi n ar, activitatea de standardizare se desfoar sub conducerea Asociaiei de

    Standardizare din Romnia (ASRO), recunoscut ca unic organism naional de

    standardizare (H.G. nr. 985/2004, n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 612/2004).

    Standarde referitoare la iaurtul cu fructe sunt prezentate in urmatorul tabel:

    Nr. Nume Descriere

    1

    SR

    3665:1999

    Iaurt. Condiii

    tehnice de calitate

    2

    STAS

    3665-80

    (Superseded

    Standard)

    Iaurt

    3

    STAS

    4292-63

    (Withdrawn

    Standard)

    Borcane de sticl

    pentru iaurt. Condiii

    generale

  • 4

    STAS

    5275-56

    (Withdrawn

    Standard)

    Ambalaje de lemn.

    Lad de fag pentru

    borcane i pahare cu iaurt

    5

    STAS

    7684-72

    (Withdrawn

    Standard)

    Ambalaje metalice.

    Lzi-navete pentru

    borcane de iaurt

    6

    SR ISO

    7889:2008

    ver.eng.

    Iaurt. Numrarea

    microorganismelor

    caracteristice. Tehnica de

    numrare a coloniilor la

    37 grade C

    7

    STAS

    10448-86

    (Withdrawn

    Standard)

    Ambalaje de sticl.

    Borcane pentru iaurt

    8

    SR ISO

    11869:2000

    (Withdrawn

    Standard)

    Iaurt. Determinarea

    aciditii titrabile. Metoda

    poteniometric

    9

    SR

    13437:1999

    (Withdrawn

    Standard)

    Iaurt. Numrarea

    microorganismelor

    caracteristice. Tehnica

    numrrii coloniilor la 37

    grade C

    1

    0

    SR ISO

    13580:2009

    ver.eng.

    Iaurt. Determinarea

    coninutului total de

    substane solide

  • Proprieti organoleptice:

    Aspect i consisten: coagul cu consisten ferm, fr bule de aer, la rupere

    aspect porelanos, se admite eliminare de max. 5% zer .

    Culoare : roz-rosu datorita pulpei de capsuni.

    Gust si miros : specific de iaurt cu pulpa de capsuni din lapte de vac,

    aromat, plcut, dulce-acrior, fr gust si miros strin.

    Proprieti fizico-chimice

    Caracteristici Conditii de

    admisibilitate

    Metoda de analiz

    Grsime, %, min 0,05...2,8...3,5...8% STAS 6352/1-88

    Substant uscat

    negras, %, min.

    8,50 SR ISO 13580-2009

    Aciditate, grade

    Thrner, max.

    120 SR ISO 11869-2000

    Substante proteice,

    % min.

    3,0 SR EN ISO 8968-

    2/2002

    Temperatura de

    livrare, C max.

    8,0 cu termometrul

    Zer, % max. 5 prin decantare,

    msurare i raportare la 100 g

    produs

    3.3. Ambalarea si etichetarea

    Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat s cuprind sau sa

    nveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecia temporar din

    punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, n scopul meninerii calitii i integritii

    acestora in decursul manipulrii, transportului, depozitrii sau desfacerii, pn la consumator

    sau pn la expirarea termenului de garanie

  • Ambalajul nsoete produsul n fiecare etap a circulaiei sale, de la productor la

    consumator, avnd un rol deosebit n protejarea acestuia i promovarea vnzrilor.

    Ambalarea i etichetarea mrfurilor joac un rol vital ntr-un sistem modern integrat de

    distribuie. Ambalajul protejeaz produsul de la linia de producie la consumator, dar n

    acelai timp faciliteaz producia, distribuia i depozitarea. n plus, ambalajul trebuie s

    corespund cerinelor comerului cu amnuntul, marketingului i consumului, ct i legislaiei

    de mediu, siguran i sntate, iar n practica activitii de comer, etichetarea mrfurilor

    reprezint un element esenial de informare simpl i rapid asupra produselor.

    Produsele analizate sunt ambalate in pahare din material plastic, nchise prin

    termosudare cu capace din folie de aluminiu cu capacitate de 125g in cazul Danone

    Covalact de tara, Zuzu; de 150g la jogobella; respectiv 250g la iaurtul Milbona.

    Etichet - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conine

    elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul sau este aderent la ambalajul

    acestuia;

    Etichetarea reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport pentru informarea

    consumatorului . Cele mai importante reglementari privind etichetarea marfurilor elementare

    sunt cele elaborate de comitetul pentru etichetarea bunurilr alimentare din cadrul comisie

    Codex Alimentarus . Potrivit codului de etichetare a bunurilor alimentare eticheta cuprnde

    totalitatea fiselor marcilor , imaginilor sau altor materiale descriptive scrise imprimate ,

    stantate , gravate sau aplicate pe ambalajul unei marfi alimentare. Potrivit acestor reglementari

    pentru marfurile alimentare prelucrate mesajului informational al etichetei trebuie sa contina

    urmatoarele mentiuni :

    - descrierea produsului ;

    - descrierea ingredientelor ;

    - continutul net ;

    - numele si adresa produsului , distribuitorului , importatorului sau

    exportatorului ;

    - tara de origine ;

    - elemente de identificare a lotului ;

  • - declararea valori nutritive in special pentru produsele dietetice , alimentarea sugarilor si a

    copiilor de varsta mica ;

    - concentratia alcooloica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% ;

    - modul de folosire ;

    - conditiile speciale de depozitare si pastrare ;

    - termenul de valabilitate cat si compozitia chimica

    Informaiile obligatorii de pe etichet trebuie s fie:

    eze corect consumatorul;

    percepia

    consumatorilor despre produs.

    Eticheta modern a produselor alimentare cuprinde o component foarte important:

    eticheta nutriional, fiind esenial declararea valorii nutritive a produsului (cu dubl

    importan: att pe piaa economic, ct i pe cea metabolic a organismului).

    Etichetarea nutriional ofer ntreprinderilor o oportunitate mrit de a vinde i de a

    garanta consumatorilor un comportament alimentar corect.

    Tot mai multe persoane au devenit contiente de importana actului alimentar, iar

    etichetarea nutriional le poate oferi posibilitatea alegerii hranei i asumarea propriilor decizii

    n acest sens.

    n sensul reglementrilor actuale, etichetarea nutriional reprezint orice informaie

    care apare pe etichet i se refer la:

    rele substane nutritive: proteine, glucide, lipide, fibre, vitaminele i

    mineralele prezente n cantiti semnificative (a cror cantitate reprezint minimum 15% din

    doza zilnic recomandat, furnizat pe 100 g sau 100 ml ori per pachet, dac pachetul conine

    o singur porie).

  • Realizarea grafic i estetic a etichetei este foarte important pentru ndeplinirea

    rolului promoional al acesteia. n general, eticheta ndeplinete dou funcii importante:

    persuasiv i informativ.

    Eticheta persuasiv pune accent pe convingerea consumatorului prin evidenierea

    temei promoionale sau a logo-ului, n timp ce informarea consumatorului trece pe planul doi.

    Cuvinte standard, precum nou, mbuntit super au un impact redus asupra

    consumatorilor care evalueaz mrfurile, acetia fiind de cele mai multe ori saturai de aceste

    nouti.

    Eticheta informaional, pe de alt parte, are ca scop s ajute consumatorul s

    selecioneze corect marfa potrivit necesitilor fiecruia i s nlture discrepanele care pot

    aprea dup momentul achiziiei, din lipsa de cunotine sau insuficiena informaiilor.

    n fiecare dintre aceste reglementri se fac precizri de detaliu pentru fiecare meniune

    constitutiv a etichetei, att n privina coninutului general, ct i n ceea ce privete

    specificul de produs al mesajului informaional.

    Reglementarea HG din 2002 prevede:

    - toate meniunile etichetei trebuie s fie redactate n limba romn, lizibil i inteligibil

    (excepie fac mrcile de fabric i de comer, denumirile de firme i denumirile de produse

    tipice cunoscute publicului larg);

    - eticheta reprezint orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care

    conine elemente de identificare a produsului i care nsoete produsul cnd acesta este

    prezentat pentru vnzare sau este aderent la ambalajul acestuia;

    - informaiile nscrise pe etichet nu trebuie s induc n eroare consumatorii n

    privina caracteristicilor produsului alimentar, a naturii, identitii, proprietilor, compoziiei,

    calitii, durabilitii, originii sau provenienei, metodelor de fabricaie sau n privina unor

    efecte sau proprieti pe care produsul nu le posed;

    - etichetarea este aplicarea etichetei sau nscrierea elementelor de identificare pe

    produs, pe ambalajul de vnzare, pe dispozitivul de nchidere care nsoesc produsul alimentar

    pus n vnzare i se refer la acesta;

    - etichetele produselor alimentare preambalate trebuie s cuprind n mod obligatoriu

    urmtoarele elemente de identificare:

    denumirea produsului, a sortimentului (inclusiv denumirea comercial);

  • numele i adresa fabricantului, a importatorului, a distribuitorului i

    a celui

    care ambaleaz produsul;

    data turabilitii minimale, sau n cazul alimentelor cu grad nalt de

    perisabilitate - data limit de consum;

    condiiile de pstrare i folosire;

    coninutul net;

    lista ingredientelor (cantitatea ingredientelor principale, dup caz);

    valoarea nutritiv i energetic pentru produse alimentare speciale;

    meniune special care s permit identificarea lotului de fabricaie;

    locul de origine sau de provenien (dac omiterea acestuia ar putea

    crea

    confuzii n rndul consumatorilor, cu privire la originea sau proveniena real a

    alimentului);

    concentraia alcoolic (pentru buturile la care este mai mare de

    1,2% n

    volum);

    meniuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse(in cazul

    iaurului se mentioneaza continutul in grasime)

    3.4. Codurile de bare

    Codul de bare EAN/UPC este singurul standard international (ISO/IEC

    15420:2000) definit pentru identificarea produselor de larg consum vandute la punctele de

    vanzare. Identificarea univoca se sprijina pe numerele standard GS1. Fiecare numar este

    unic, nesemnificativ si global si are rol de cheie de acces catre bazele de date in care sunt

    inregistrate informatiile despre articole si la formarea mesajelor electronice pentru

    tranzactii comerciale.

    Numarul global de articol comercial GS1 sau GTIN Global Trade Item Number (de 8,

    12, 13 sau 14 cifre) este un standard international care garanteaza identificarea fara

    ambiguitate a unui obiect sau a unui serviciu in lumea intreaga,oricare ar fi partenerul care

    il utilizeaza. Pentru a fi citite automat in diverse puncte ale lantului de aprovizionare

  • numerele GS1 pot fi transpuse sub forma de cod de bare si marcate pe produse, conform

    standardului ISO/IEC 15420:2000.

    Punctele de vanzare en-detail folosesc urmatoarele tipuri de coduri de bare EAN/UPC:

    EAN-8, EAN-13, UPC-A si UPC-E.

    Codul de bare este cel mai ieftin sistem de identificare automata a unui produs. El

    se bazeaza prin reprezentare printr-o asociere de bare (inchise la culoare) si spatii libere,

    codificarea fiind un numar de simboluri (cifre), caractere simbolizate impartite in trei seturi

    A, B si C si grupuri de separatoare (caractere auxiliare) constituite din cate doua linii

    subtiri, paralele si ceva mai lungi avand si un rol de centrare in momentul lecturii codului.

    Caracterele simbolizate in seturile A si B incep intotdeauna din stanga cu un mod

    de culoare deschisa (un spatiu liber) si se termina la dreapta cu modul de culoare inchisa, in

    timp ce caracterele simbolizate in setul C incep de la stanga cu un mod de culoare inchisa si se

    termina la dreapta cu un spatiu liber

    Codul EAN-13

    Codul EAN-13 contine 13 simboluri cifre caractere

    simbolizate cifre impartite in 3 seturi A, B si C si trei grupuri de

    separatoare (caractere auxiliare). Cifrele trebuie sa fie clare

    pentru a permite si identificarea vizuala intrucat ele furnizeaza

  • urmatoarele informatii:

    -codul tarii format din primele 3 cifre, prin care se identifica organizatia locala de

    codificare

    -codul producatorului format din urmatoarele 4 cifre, atribuit organizatiei locale de

    codificare

    -codul produsului alcatuit din urmatoarele 5 cifre, atribuit producatorului

    -cifra de control

    Citirea se face de la stanga la dreapta, codul EAN-13 trebuie compus astfel:

    -un separator lateral

    -6 caractere simbolizate in seturi A si B

    -un separator central

    -6 caractere simbolizate in setul C

    -un separator lateral

    Uniform Code Council (organizatia care reglementeaza codurile de bare pentru

    retail in SUA) a anuntat ca incepand cu data de 1 ianuarie 2005, toate sistemele de scanare de

    retail din SUA vor trebui sa accepte simboluri EAN-13 precum si standardul UPC-A (Cod de

    bare universal intalnit pe majoritatea produselor retail in SUA si Canada). Aceasta schimbare

    va elimina necesitatea ca producatorii ce exporta bunuri in SUA si Canada sa-si eticheteze

    produsele in doua standarde.

    Codul EAN-8

    Codul EAN-8 contine 8 simboluri (cifre) si caractere

    simbolizate impartite in sectiuni A si C. Citind de la stanga la dreapta,

    EAN-8 trebuie sa cuprinda:

    -un separator lateral

    -4 caractere simbolizate in setul A

    -un separator central

    -4 simbolizate in setul C

    -un separator lateral

  • Spre deosebire de simbologia UPC-E (Versiune comprimata pentru coduri de bare

    "UPC" specifice produselor de talie mica), care comprima datele, ce ar putea fi imprimate si in

    forma intreaga, prin eliminarea zerourilor, digitii de date folositi in "EAN-8" sunt folositi

    pentru identificarea unui anume producator si produs. Din motiv ca doar un numar limitat de

    coduri de bare "EAN-8" sunt disponibile in fiecare tara, ele se aloca numai pentru produsele

    unde nu exista destul spatiu pentru tiparirea unui cod de bare "EAN-13" normal. De

    exemplu, un cod de tara format din 2 digiti permite existenta unui numar total de 100.000 de

    produse.

    Codul de bare nu contine nici o informatie despre pretul produsului, deoarece

    acesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul e urmatorul: la fiecare citire de cod, casa

    interogheza calculatorul la care este legata privind numele produsului si pretul (associate

    codului citit), pe care le tipareste apoi pe bon si le foloseste in calculul sumei de incasat.

    Principalele aplicatii ale codurilor cu bare:

    -clasificarea si identificarea automata a produselor ambulate

    -gestionarea si urmarirea automata a productiei

    -identificarea producatorilor, distribuitorilor etc.

    -urmarirea stocurilor

    -inregistrarea automata in casele de marcare a magazinelor

    -inregistrarea si urmarirea automata a marfurilor in depozite etc.

    Avantajele aplicarii codurilor de bare sunt multiple. Astfel, pentru producatori

    principalul castig il reprezinta rapiditatea si corectitudinea evaluarii succesului la vanzarea

    unui produs prin accesul la datele colectate de la casele automate din magazine. In comert

    sistemul permite o ingregistrare mai rapida si mai precisa a produselor, cresterea

    productivitatii la punctele de vanzare, eliminarea erorilor de inregistrare, scaderea timpului

    pentru operatiunile de contabile, controlul strict al livrarilor pentru comandarea doar a

    produselor care se vand. Pentru consummator codurile cu bare duc la scaderea timpului

    pierdut la case si la disparitia erorilor de pret.

  • 3.5. Descrierea ambalajului

    3.5.1. Danone Nutriday Delicios- pret 1,19 lei

    Continutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma

    relativ conica, iar de jur imprejurul acestuia este lipita o folie de

    hartie acesta avand un fond albastru, pe care sunt mentionate

    datele informative despre produs:

    -marca (Danone) si numele produsului (Nutriday Delicios) si

    sortimentul (cu capsuni);

    -o ilustratie ce reprezinta fructele ce intra in compozitie amestecului (capsuni);

    -valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un tablel) raportata la 100g, respectiv 125g;

    -ingredientele ce intra in compozitia produsului finit: lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos

    de siros de glucoza-fructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten, aroma),

    proteine din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt;

    -codul de bare ce foloseste versiunea EAN-8 (5941 2298), plasat de orizontala;

    -continutul maxim de kcal (103) per pahar (125g);

    -compania producatoare (Danone PDPA srl) si adresa acesteia;

    -numele importatorului (ISL Lapmol srl) si adresa acestuia;

    -cantitatea de iaurt din recipient (125g);

    -o informare despre temperature optima de pastrare a produsului (a se pastra la temperature intre 2

    si 6C);

    -pe capac se observa denumirea marcii alaturi de numele produsului, iar in fundal o ilustratie cu

    fructele ce se regasesc in produsul finit si nu in ultimul rand termenul de valabilitate.

    Valoarea nutriional medie

    Valore medie nutritiva Pentru 100 g de produs

    Valoare energetica 82 kcal

    Proteine (g) 2,9

    Glucide (g), din care Zaharuri (g)

    13,5 13,3

    Lipide (g), din care Acizi grasi saturati (g)

    1,8 1,2

    Fibre alimentare (g) 0,1

    Sodiu (g) 0,04

  • 3.5.2. ZuZu- pret 1,09 lei Continutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma unui

    trunchi de con, iar pe un fond rosu cu alb sunt prezentate informatii

    despre produs:

    -numele marcii (ZuZu) si tipul sortimentului (iaurt cu capsuni) si

    cantitatea acestuia in grasime (2,6%);

    -valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un table) raportata la 100g

    si la 125g;

    -ingredientele ce intra in compozitia amestecului: lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de

    capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi,

    corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, protein din

    lapte, culture lactice selectionate;

    -imediat sub lista de ingrediente se afla o informare despre temperature optima de pastrare (intre 2

    si 8C);

    -compania producatoare (SC Albalact SA), adresa si moduri de contactare a companiei;

    -o mentionare ca produsul este realizat in sistem de siguranta ISO 22000;

    -codul de bare in versiunea EAN-13 (5 941355 002514), plasat pe verticala;

    -pe recipient foarte aproape de marginea de sus, langa capac sunt mentonate termenul de

    valabilitate si lotul produsului descries;

    -grafica de pe capacul din folie de aluminiu ilustreaza fructele ce intra in compozitia produsului si

    numele marcii si tipul sortimentului;

    -cantitatea neta de iaurt (125g).

    Valoarea nutriional medie

    Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produs

    Valoare energetica 89 kcal

    Proteine (g) 3,4

    Lipide (g), din care Zaharuri

    13,6 13,5

    Lipide (g), din care Acizi grasi saturati

    2,6 1,8

    Fibre alimentare (g) 0

    Sodiu (g) 0,04

  • 3.5.3. Covalact de Tara- pret 1,19 lei

    Continutul de iaurt se gaseste intr-un recipient din plastic de forma unui

    trunchi de con, pe un fond aproape in intregime rosu (cea ce ar facilita o

    observare mai usoara din partea potentialilor cumparatori), se afla

    mentionate urmatoarele date informationale:

    -marca (Covalact) si numele produsului (Covalact de Tara), si sortimentul

    (iaurt cu bucati de capsuni cu 2.2% grasime);

    -lista ingredientelor: lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57%

    fruct, zahar, sirop de glucoza-fructoza, amidon modificat, suc concentrate

    de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru,

    sofranel, lamaie, stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi

    lactice selectionate;

    -o mentionare de a se pastra la temperature de refrigerare 2-6C si de a se omogeniza inainte de

    consum;

    -mentionarea numelui producatorului (S.C. Covalact S.A.) impreuna cu adresa acestuia (Str. Lunca

    Oltului, nr.1, CV) si un numar de telefon (0267-313981), respectiv un numar de fax (0267-351058);

    -cantitatea neta de iaurt (125g);

    -codul de bare in format EAN-8 (5945 9057), plasat pe verticala;

    -valoarea nutritional medie raportata la 100g este introdusa intr-un tabel;

    -capacul este constituit din staniol, cu o extremitate mai alungita pentru o mai facila deschidere a

    recipientului, iar pe acesta se regasesc termenul de valabilitate, numele marcii si al produsului, si un

    recipient plin cu capsuni alese.

    Valoarea nutriional medie

    Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produs

    Valoare energetica 107 kcal

    Proteine (g) 3,4

    Glucide (g) 18,3

    Lipide (g) 2,2

  • 3.5.4. Jogobella- pret 1,89 lei

    Recipientul in care se gaseste continutul de iaurt cu capsuni este de

    forma trunchiului de con, iar materialul din care este alcatuit

    recipientul este plastic, pe care se afla de jur imprejurul acestuia un

    autocolant foarte subtire pe care sunt trecute urmatoarele date

    informative:

    -numele marcii (Zott) si numele produsului (Jogobella);

    -lista de ingredient mentionata in mai multe limbi, printre care limba romana si germana: lapte de

    vaca pasteurizat (3,5% grasime), capsuni si suc de capsuni din suc concentrat de capsuni, sirop

    glucoza-gructoza, zahar, proteine lactice, suc concentrat de sfecla rosie, arome;

    -codul de bare pozitionat pe plan vertical in format EAN-13 (4 014500 503653);

    -include o recomandare, de a se pastra la temperatura de 4-8C

    -adresa si moduri de contactare a producatorului (telefon si fax)

    -cantitatea neta de iaurt din recipient 150g

    -un tabel ce informeaza despre valorile nutritive si energetice raportate la 100g;

    -capacul confectionat din staniol cu o extremitate mai alungita, include numele marcii si numele

    produsului, termenul de valabilitate si ilustreaza mai multe capsuni unele chiar sectonate.

    Valoarea nutriional medie

    Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produs

    Valoare energetica 96 kcal

    Proteine (g) 3,5

    Glucide (g) 14,8

    Lipide (g) 2,5

  • 3.5.5. Milbona- pret 2,6 lei

    Recipientul constitut din plastic, cu un fond preponderent alb si

    o cantitate neta de 250g, contine urmatoarele date

    informationale:

    -lista ingredientelor prezentata si doua limbi (romana si

    germana): iaurt degresat, capsuni, zahar, sirop de glucoza-

    fructoza, suc concentrat din sfecla rosie, arome natural, 12%

    continut de fructe(capsuni) in produsul final. Si mentionarea fara

    adaos de conservanti;

    -o mentionare de a se pastra la o temperatura de +8C;

    -marca produsului nu este amintita, fiind un produs S.C. Lidl Romania SCS, produs in Germania;

    -codul de bare trecut pe verticala in versiunea EAN-8 (2000 2053);

    -un tabel ce informeaza despre valoarea energetica si nutritionala al produsului raportata la 100g;

    -se mai afla si o ilustratie ce aminteste fructele (capsuni) ce intra in compozitia produsului finit;

    -pe capacul constituit dintr-o folie foarte subtire de aluminiu se regasesc: numele produsului,

    termenul de valabilitate, capacitatea neta de iaurt din recipient, cantitatea de grasimi din iaurt

    (1,8%), valoarea energetica in calorii si fructele ce intra in compozitia produsului.

    Valoarea nutriional medie

    Valoare medie nutritiva Pentru 100 g de produs

    Valoare energetica 88 kcal

    Proteine (g) 3,8

    Glucide (g), din care Zaharuri

    15,0 14,0

    Lipide (g), din care Acizi grasi saturati

    1,4 1,0

    Fibre alimentare (g) 0,3

    Sodiu (g) 0,06

  • 3.6. Analiza comparativ a informaiilor cuprinse pe eticheta produselor luate in studiu

    Valoarea nutritionala medie

    Denumire produs

    Valore energetica

    Grasime %

    Proteine (g)

    Glucide (g),

    Lipide (g),

    Fibre alimentare (g)

    Sodiu (g)

    Pret (lei )

    Danone (125g)

    82 kcal 2,8 2,9 13,5

    1,8

    0,1 0,04 1,19

    Covalact de tara (125g)

    107 kcal 2,2 3,4 18,3 2,2 - - 1,19

    Zuzu (125g) 89 kcal 2,8 3,4 13,6

    2,6

    0 0,04 1,09

    Jogobella (150g)

    96 kcal 0,1 3,5 14,8 2,5 - - 1,89

    Milbona (250g)

    88 kcal 1,8 3,8 15,0

    1,4

    0,3 0,06 2,6

    Grafic valoare nutritionala

    0

    2

    4

    6

    8

    10

    12

    14

    16

    18

    20

    Danone Zuzu Covalact detara

    Jogobella Milbona

    proteine

    glucide

    lipide

    grasime

  • Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

    Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 170

    Caracteristica senzoriala

    Punctaj individual Punctaj mediu total

    Examinator 1

    Examinator 2

    Examinator 3

    Examinator 4

    Culoare 2

    1 2 2.5 1,87

    Consistenta 4

    2.5 2 3 2,87

    Omogenitate omogen

    acceptabil slaba, fara fructe

    fainos, moale

    Mai putin omogen

    Miros capsuni, fermentatie, lapte

    fara miros specific de capsuni

    lapte praf, fara miros specific de capsuni

    de lapte Miros putin de capsuni , lapte praf

    Senzatie in gura amarui

    acru laptos neplacuta Laptos, acru- amarui

    Post gust lapte, fier

    acrisor lapte praf acrisor Lapte praf, acrisor,

    Gust remanent amarui

    Iaurt acru inexistent inexistent Acrisor- Amarui

    Punctaj mediu total al produsului 2,37

    Numele si prenumele examinatorilor 1.Ormangiu Georgiana 2.Rusu Florin 3.Piperea Raluca 4.Jianu Daria

  • Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

    Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 45

    Caracteristica senzoriala

    Punctaj individual Punctaj mediu total

    Examinator 1

    Examinator 2

    Examinator 3

    Examinator 4

    Culoare 4

    2 1 4 2,75

    Consistenta 2

    4 1 3 2,5

    Omogenitate apos

    omogen omogen omogen, fructe intregi

    omogen mediu

    Miros capsuni, iaurt

    capsuni, slab de lapte

    iaurt cu capsuni

    capsuni, iaurt

    Capsuni, iaurt

    Senzatie in gura acrisor

    cremoasa lichida cu pulpa

    cremos, placut

    Cremos, putin acrisor

    Post gust capsuni

    dulceag capsuni dulce-acrisor

    Dulce-acrisor, capsuni

    Gust remanent acrisor

    capsuni capsuni putin acrisor

    Capsuni, putin acrisor

    Punctaj mediu total al produsului 2,62

    Numele si prenumele examinatorilor 1.Jianu Daria 2.Ormangiu Georgiana 3.Rusu Florin 4.Piperea Raluca

  • Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

    Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 232

    Caracteristica senzoriala

    Punctaj individual Punctaj mediu total

    Examinator 1

    Examinator 2

    Examinator 3

    Examinator 4

    Culoare 3

    1.5 3.5 4 3

    Consistenta 2

    1.5 2 4 2,37

    Omogenitate Putin omogen

    omogen putin omogen

    omogen, fructe intregi

    Omogen mediu

    Miros lapte, capsuni

    lapte batut lapte batut,putin miros de capsuni

    predominant de capsuni, lapte mai vechi

    Lapte invechit, capsuni

    Senzatie in gura acrisor

    pastos, cu multa pulpa de capsuni

    pastos cremos, omogen,cu fructe intregi

    Pastos cu fructe intregi

    Post gust dulce

    acrisor acrisor acru,dulceag Dulce-acrisor

    Gust remanent lapte praf

    aroma de capsuni

    acru dulceag, acrisor

    Dulce-acrisor, capsuni

    Punctaj mediu total al produsului 2,68

    Numele si prenumele examinatorilor 1.Ormangiu Georgiana 2.Rusu Florin 3.Jianu Daria 4.Piperea Raluca

  • Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

    Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 39

    Caracteristica senzoriala

    Punctaj individual Punctaj mediu total

    Examinator 1

    Examinator 2

    Examinator 3

    Examinator 4

    Culoare 4

    3 4 4 3,75

    Consistenta 4

    3 4 4 3,75

    Omogenitate omogen

    omogen omogen omogen, fructe intregi

    omogen

    Miros lapte, capsuni

    lapte, capsuni

    lapte praf, capsuni, intepator

    lapte praf, capsuni

    Lapte praf, capsuni

    Senzatie in gura placuta de capsuni

    putin fainos

    placuta cremos Cremos, placuta de capsuni

    Post gust capsuni

    acrisor lapte, capsuni

    acrisor acrisor

    Gust remanent dulce

    inexistent lapte acrisor Dulce-acrisor

    Punctaj mediu total al produsului 3,75

    Numele si prenumele examinatorilor 1.Jianu Daria 2.Rusu Florin 3.Ormangiu Georgiana 4.Piperea raluca

  • Fisa centralizatoare de analiza senzoriala

    Denumirea produsului analizat : iaurt cu capsuni; Nr. Proba 395

    Caracteristica senzoriala

    Punctaj individual Punctaj mediu total

    Examinator 1

    Examinator 2

    Examinator 3

    Examinator 4

    Culoare 2

    3 3 2.5 2,62

    Consistenta 2

    2.5 4 2.2 2,67

    Omogenitate partial omogen

    partial omogen

    omogena partial omogen

    Partial omogen

    Miros capsuni, smantana

    capsuni, lapte

    capsuni, lapte

    capsuni, lapte praf

    Capsuni,smantana, lapte praf

    Senzatie in gura fainos

    laptos, fainos

    laptos laptos, prea cremos

    Laptos, fainos

    Post gust capsuni

    capsuni, putin dulce

    lapte acrisor, dulceag

    Capsuni, dulce- acrisor

    Gust remanent lapte, capsuni

    capsuni dulce, aroma de capsuni

    acrisor Lapte, capsuni, acrisor

    Punctaj mediu total al produsului 2,64

    Numele si prenumele examinatorilor 1.Rusu Florin 2.Jianu Daria 3.Ormangiu Georgiana 4.Piperea Raluca

    Legenda

    39 - jogobella

    45 - covalact

    170 - zuzu

    232 - milbona

    395 nutriday

  • In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un iaurt cu

    pulpa de capsuni adecvat astfel:

    1. Milbona

    2. Jogobella

    3. Danone Nutriday delicios

    4. Covalact de tara

    5. Zuzu

    Coninutul informaional al etichetei

    Danone zuzu Covalact de tara

    Jogobella Milbona

    Denumirea sub care

    este vndut alimentul Danone Nutriday Delicios capsuni

    Iaurt cu capsuni

    Covalact de tara capsuni alese

    Jogobella Erdbeer joghurt

    Lista cuprinznd

    ingredientele lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos de siros de glucoza-fructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten, aroma), protein din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt

    lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi, corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, protein din lapte, culture

    lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57% fruct, zahar, sirop de glucoza-fructoza, amidon modificat, suc concentrate de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru, sofranel, lamaie,

    Lapte de vaca pasteurizat (3,5% grasime), capsuni si suc de capsuni din suc concentrat de capsuni, sirop glucoza-gructoza, zahar, proteine lactice, suc concentrat de sfecla rosie, arome

    iaurt degresat, capsuni, zahar, sirop de glucoza-fructoza, suc concentrat din sfecla rosie, arome natural, 12% continut de fructe (capsuni) in produsul final. Si mentionarea fara adaos de conservanti

  • lactice selectionate

    stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi lactice selectionate

    Valoare

    nutritional

    a

    Valoare energetica

    82 kcal 89 kcal 107 kcal 96 kcal 88 kcal

    Proteine (g)

    2,9 3,4 3,4 3,5 3,8

    Glucide (g), din care Zaharuri

    13,5 13,3

    13,6 13,5

    18,3 14,8 15,0 14,0

    Lipide (g), din care Acizi grasi saturati

    1,8 1,2

    2,6 1,8

    2,2 2,5 1,4 1,0

    Fibre alimentare (g)

    0,1 0 0,3

    Sodiu (g) 0,04 0,04 - - 0,06 Cantitatea neta 125g 125g 125g 150g 250g

    Condiiile de depozitare sau de

    folosire

    2-6C 2-8C 2-6C 4-8C 8C

    Denumirea comercial i sediul productorului

    Danone PDPA srl,

    SC Albalact S.A.,

    S.C. Covalact S.A.,

    S.C. Lidl Romania SCS,

    Locul de origine sau de

    provenien a alimentului

    Romania Romania Romania Germania

    Date privind Codul de

    bare 5941 2298 5 941355

    002514 5945 9057 4 014500

    503653 2000 2053

  • Concluzii

    In urma studiului efectuat s-au constatat urmatoarele:

    Marcile analizate se incadreaza din punct de vedere fizico- chimic, precum si

    microbiologic in standardele in vigoare;

    In cazul marcilor danone covalact de tara si milbona codul de bare este EAN- 8 iar in

    cazul zuzu si jogobela codul de bare este EAN-13

    Procentul de grasime variaza in functie de marca astfel ca danone nutriday delicios si

    zuzu au un procent de 2,8% grasime, covalact de tara 2,2%; jogobella 0,1% grasime

    iar milbona 1,8% grasime;

    Doar in cazul marcii zuzu este mentionat faptul ca produsul este realizat in sistem de

    siguranta ISO 22000;

    La covalact de tara si jogobella nu se specifica continutul in fibre alimentare si sodiu;

    Toate produsele studiate sunt ambalate in pahare din material plastic, cu

    capacitate de 125g, 150g, respectiv 250g, nchise prin termosudare cu

    capace din folie de aluminiu;

    In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un

    iaurt cu pulpa de capsuni adecvat astfel:

    1. Milbona

    2. Jogobella

    3. Danone Nutriday delicios

    4. Covalact de tara

    5. Zuzu

  • Bibliografie

    1. Banu C. i Vizireanu Camelia, 1998 - Procesarea industrial a laptelui. Editura

    Tehnic, Bucureti

    2. Georgescu Gh. i col., 2000 - Laptele i produsele lactate. Editura Ceres, Bucureti

    3. Laurentiu Tudor si col., 2009- Tehnologii generale in industria alimentara, ed Printech,

    Bucuresti

    4. www.maizuzu.ro

    5. www.danone.ro

    6. www.covalact.ro

    7. www.delaco.ro