Analiza Serviciului de Alimentare Cu Et

8/18/2019 Analiza Serviciului de Alimentare Cu Et

1/23

SITUAIA SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂÎN SISTEM CENTRALIZAT

-Noiembrie 2014-

Evoluia numărului localităilor conectate la sistemul dealimentare centralizată cu energie termică

În perioada 1989 - 2014 numărul localităilor conectate la sistemul de alimentarecentralizată cu energie termică (SACET) a scăzut de la 315 la 70 de localităi aşa cum esteevideniat în tabelul şi graficul de mai jos.

Ca un prim indicator al prezentării stării actuale a serviciului public de alimentarecentralizată cu energie termică la nivel naional, apreciem că aceste date sunt extrem degrăitoare. Un număr de 245 de localităi au renunat la serviciul public de alimentarecentralizată cu energie termică reprezentând 77,78% din numărul de localităi conectate înanul de referină, 1989.

Situaia localităilor conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), în perioada 1989 - 2014:

INDICATOR 1989 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Localităi existente la

nivel naional*)

2.583 3.180 3.180 3.180 3.180 3.180 3.180

Localităi conectate**) 315 121 116 110 86 78 70

Localităi ieşite dinsistem

0 194 5 6 24 8 8

Din tabel, se observă că în anul 1989 existau 315 localităi care aveau sisteme dealimentare centralizată a energiei termice ce reprezentau 12,2% din numărul total de localităi

(2583) existente în organizarea administrativ teritorială a României la acel an, conform Legiiprivind îmbunătăirea administrativ teritorială a teritoriului RSR nr. 2/1989 - abrogată.Ieşirea din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a localităilor a avut

o tendină de creştere accentuată, ajungându-se ca la sfârşitul anului 2014 doar 70 delocalităi să mai dispună de astfel de sisteme.

Potrivit Strategiei naionale privind alimentarea cu energie termică a localităilor,aprobată prin H.G. 882/2004, potrivit căreia în zonele urbane aglomerate, cu densitate marede locuire, toate studii realizate au condus la concluzia că, din punct de vedere al eficieneienergetice şi al proteciei mediului, sistemele centralizate de alimentare cu energie termicăsunt mai avantajoase.


2/23

Mioveni şi Topoloveni (Argeş);- în anul 2011 - 6 localităi: Ştefăneşti (Argeş), Măgurele şi Chitila (Ilfov), Petrila

(Hunedoara), Panciu (Vrancea), Băile Herculane (Caraş Severin);- pentru anul 2012 - 24 localităi: Alba Iulia şi Ocna Mureş (Alba), Zărneşti (Braşov), Mizil

(Prahova), Reghin (Mureş), Tg. Neam şi Roman (Neam), Negreşti (Vaslui), Râmnicu Sărat şi

Pogoanele (Buzău), Eforie şi Neptun (Constanta), Curtea de Argeş (Argeş), Bolintin Vale(Giurgiu), Feteşti (Ialomia), Calafat şi Corabia (Olt), Govora (Vâlcea), Ineu şi Sebiş (Arad),Turceni (Gorj), Uricani şi Aninoasa (Hunedoara); Videle (Teleorman);-în anul 2013 - 8 localităi: Baia Mare (Maramureş), Roşiorii de Vede şi Alexandria(Teleorman), Târgovişte (Dâmbovia), Măcin (Tulcea), Brăila (Brăila), Târgu-Mureş (Mureş) şiSânnicolau Mare (Timiş)- în anul 2014 - 8 localităi : Oneşti (Bacău), Huşi (Vaslui), Caracal şi Balş (Olt), Chişineu Criş(Arad), Reşia ( Caraş-Severin), Zalău(Sălaj), Cîmpulung Moldovenesc (Suceava),

Sunt localităi pentru care termoficarea în sistem centralizat este pretabilă, dar, în carereelele de transport şi alimentare au fost abandonate, starea lor făcând imposibilă reluareaalimentarii cu energie termică în sistem centralizat chiar dacă se realizează surse dealimentare centralizate competitive. Reluarea furnizării energiei termice în atare situaiipresupune strădanii mari: studii de fezabilitate, proiectare, investiii în infrastructură, şantiere,materiale, conducte speciale, pompe pentru agent termic, centrale, puncte termice şi multealtele pentru care ar trebui făcute eforturi financiare, în momentul de faă imposibile oricărei

unităi administrativ teritoriale (numai cu fore proprii). De altfel, este greu de îneles de cemulte unităi administrativ teritoriale, care au avut sisteme centralizate de alimentare cuenergie termică performante nu au promovat şi întreinut instalaiile şi sistemele existente,renunând la utilizarea unei investiii eficiente sau, care ar fi fost posibil să fie aduse la pragulde eficienă cu investiii mici şi beneficii mai mari faă de cele aduse de utilizarea instalaiilorindividuale de încălzire şi preparare a apei calde menajere.

În conformitate cu elementele cuprinse în Strategia energetică a României pentru

perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărâre Guvernului nr. 1069/2007, ” Sistemelecentralizate urbane de alimentare cu energie termică şi cogenerarea reprezintă în Româniasubsectorul energetic cel mai deficitar, datorită uzurii fizice şi morale a instalaiilor şiechipamentelor, pierderilor energetice totale mari între sursă şi clădiri (de 35-77%), resurselorfinanciare insuficiente pentru exploatare, întreinere, reabilitare şi modernizare şi, nu în ultimulrând, datorită problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor energetice.”

Creşterea numărului debranşărilor/deconectărilor a determinat diminuarea galopantă a

cererii de energie termică în sistem centralizat, fapt ce a condus la creşterea costurilor deproducie prin meninerea indusă a costurilor fixe, element care a condus la rândul lui lareducerea veniturilor şi, implicit, la creşterea pierderilor producătorilor şi, în consecină, lasistarea produciei şi a distribuiei de energie termică în sistem centralizat în cazul localităilorrespective.

Unităile administrativ teritoriale au alocat fonduri insuficiente pentru investiii şi


3/23

prezentat rapoartele de stare ale acestui serviciu public din care, rezultă rezultă că sistemulproducerii şi furnizării energiei termice centralizat a fost şi este în pericol.

Subliniem că, în situaia renunării la sistemele centralizate de furnizare a energieitermice se produc transformări majore în întreaga comunitate a unei unităi administrativteritorială, prin înlocuirea acestora cu sisteme individuale, prin intrarea în şomaj a personaluluicalificat, angajat la operatorii falimentai sau a căror activitate a fost oprită din lipsă de cererede energie termică, prin cheltuirea unor sume importante cu operaiunile de conservare asistemelor (neproductive, doar consumatoare), prin afectarea mediului şi deci a populaiei cudegajări de noxe în cantităi greu de cuantificat, şi altele.

EVOLUIA NUMĂRULUI DE APARTAMENTE ALIMENTATE CUENERGIE TERMICĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT

Unul alt indicator de apreciere a stării şi calităii serviciului public de alimentare cuenergie termică este subiectul direct căruia i se adresează prestatorul şi căruia în fapt îi estedestinat serviciul public, beneficiarul indivizibil, unitatea locativă, apartamentul. Indicatorulprincipal în aprecierea evoluiei sau involuiei serviciului public de alimentare cu energietermică pentru populaie este numărul de apartamente alimentate cu energie termică înunitatea de timp.

Evoluia populaiei şi a nr. de apartamente în care în care locuieşte potrivit datelor INS şi a evidenelor ANRSC

În recensământul populaiei şi locuinei din anul 1992 (T07_92), sunt evideniate72.540 de clădiri tip bloc cu instalaii de încălzire centrală (nr. condominii) cărora le corespundun număr de 2.885.012 de locuine în care locuiesc 8.463.550 de persoane.

Conform Strategiei naionale privind alimentarea cu energie termică a localităilor prin


4/23

Anul 1992 2001 2004 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Nr. apartamente

2 . 8

8 5 . 0

1 2

2 . 4

8 5 . 2

9 5

1 . 9

2 0 . 0

0 0

1 . 6

8 9 . 6

1 6

1 . 6

4 7 . 8

8 1

1 . 5

9 5 . 1

7 5

1 . 5

5 0 . 4

0 2

1 . 4

8 8 . 2

9 3

1 . 4

1 2 . 0

1 4

1 . 3

6 4 . 3

5 4

1 . 3

3 1 . 4

3 5

Populaţ ie

8 . 4

6 3 .

5 5 0

6 . 9

0 0 .

0 0 0

5 . 5

0 0 .

0 0 0

4 . 8

4 9 .

1 9 8

4 . 7

1 3 .

0 0 0

4 . 5

6 2 .

2 0 0

4 . 4

4 9 .

7 0 0

4 . 2

5 6 .

5 0 0

4 . 0

3 8 .

4 0 0

3 . 9

0 2 .

0 0 0

3 . 8

2 2 .

0 0 0

Analizând numărul de locuine, la nivel naional, din punct de vedere al sistemului de încălzire (sursa INS 2011 consumurile energetice în gospodării) , la nivelul anului 2009, numai24,04% din locuine au mai dispus de încălzire centrală, iar din acestea 98,13% sunt racordatela sistemul naional de termoficare, restul de 1,87% fiind racordate la reele de bloc.

Evidena ANRSC a numărului de apartamente la data de 30 noiembrie 2014 este redată în graficul de mai jos:

În perioada mai 2008 – noiembrie 2014 se constată că evoluia numărului deapartamente deconectate este atipică. Astfel, în anul 2008 s-au deconectat un număr de40.064 apartamente, respectiv 32.582 de apartamente în anul 2009. În anul 2010 numărulde apartamente deconectate creşte la 59.035, cu 81,2% mai multe decât în anul 2009, iar înanul 2011 la 70.432 apartamente deconectate, cu 19,3% mai multe faă de anul 2010, pefondul reconectării a 10.013 apartamente , mai multe apartamente reconectate cu 232,8%faă de anul 2010.

În anul 2012, s-a înregistrat un număr de 66.112 de apartamente deconectate dinsistem, cu doar 8,8% mai mic faă de cel din 2011, dar cu 53,5% mai mare faă de cel din2007, iar în anul 2013 s-au înregistrat 49.288 de apartamente deconectate. În acelaşi timp,apartamentele reconectate s-au situat la nivelul a 1.857, cu 51% mai puine faă dereconectările din 2012 şi de 5,4 ori mai puine decât reconectările din 2011.

Di d t l t t it l ANRSC i i l it i ă l i d t t


5/23

la nivel naional în viitor. Acest aspect este pus în evidenă dacă se va scădea nr.apartamentelor din Bucureşti din nr. total de apartamente. Se constată că cele 317.513 deapartamente deconectate în perioadă, reprezintă 19,9% din nr. total existent în anul 2009,respectiv 23,3% din nr de apartamente existent în noiembrie 2014.

Redăm mai jos tabelul cu situaia centralizată pentru perioada 2009 – nov. 2014.

Situaia nr. de apartamente în perioada 2009 -2014TOTAL 2009 2010 2011 2012 2013 nov 2014

NUM R TOTAL DEAPARTAMENTE

1.364.354 1.595.175 1.550.402 1.488.293 1.412.014 1.364.354 1.331.435

DECONECTATE 317.513 32.582 59.035 70.432 66.112 49.288 29.847

% 23,3% 2,04% 3,8% 4,7% 4,7% 3,6% 2,2%

RECONECTATE 29.898 5.894 3.009 10.013 3.796 1.857 2.430

BUCUREŞTI 565.670 569.768 569.234 567.657 566.481 565.670 564.440

Din graficul mai sus prezentat se observă linia de tendină a evoluiei nr. deapartamente, care atrage atenia asupra fenomenului de descreştere continuă ce va continuaşi în anul 2015 şi care, în consecină, va influena negativ în mod semnificativ sistemele dealimentare cu energie termică în sistem centralizat din zonele de dezvoltare regională.

Facem precizarea că pe site-ul ANRSC sunt date referitoare la evoluia acestui indicator lună de lună, pe

fiecare operator si regiune.O primă explicaie a fenomenului înregistrat în domeniul deconectărilor estereprezentată de nivelul ridicat al preului energiei termice furnizată centralizat comparativ cunivelul scăzut al preului gazelor naturale, meninerea preului gazelor naturale la un nivelfoarte scăzut (prin subvenionarea masivă de către stat) şi mai ales nediferenierea preuluigazelor naturale între industrie şi populaie, difereniere care în toate ările dezvoltate estesemnificativă (în România s-a decis această difereniere după anul 2005), situaie care a oferitpopulaiei o alternativă de moment la sistemele centralizate, prin montarea centralelorindividuale de apartament, soluie atractivă sub raportul pre/calitate dar care, la scurt timp,s-a dovedit nerentabilă din punct de vedere tehnico-economic, precum şi sub aspectulcondiiilor de mediu.

De altfel, potrivit cadrului legislativ existent, respectiv: Hotărârea Guvernului nr.246/2006 pentru aprobarea Strategiei naionale privind accelerarea dezvoltării serviciilorcomunitare de utilităi publice; Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategieinaionale privind alimentarea cu energie termică a localităilor prin sisteme de producere şi

distribuie centralizate; Hotărârea Guvernului nr. 1661/2008 privind aprobarea Programuluinaional pentru creşterea eficienei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie însectorul public, pentru anii 2009-2010, dezvoltarea SACET este o opiune strategică, datfiind faptul că înlocuirea lor cu alte sisteme individuale pe gaze naturale conduce lautilizarea neraională a resurselor energetice primare şi necesită investiii în noiinfrastructuri de distribuie a acestora


6/23

crescut cu peste 400%, în perioada 2001 – 2013) etc. s-a ajuns la situaia în careaceştia din urmă au refuzat să mai asigure aprovizionarea producătorilor/furnizorilor deenergie termică şi, în consecină, la sistarea totală sau parială a furnizării serviciului.Pentru exemplificare, precizăm că în anul 2012 localităile: Turnu Măgurele şi Roşiorii de Vede din judeul Teleorman, Bolintin Vale din Judeul Giurgiu, Alba Iulia din judeul Alba, Reghin din judeul Mureş şi Sibiu din judeul Sibiu, localitatea Macin din judeulTulcea nu mai beneficiază de serviciul de alimentare cu energie termică în sistemcentralizat pentru populaie, operatorii furnizori încetându-şi activitatea pentru acestsector beneficiar.

• aplicarea cu întârziere de către autorităile locale şi de către operatori a principiului „consum cat vreau şi plătesc cat consum” datorită implementării lente a procesului decontorizare precum şi neaplicarea prevederilor legale privind individualizareaconsumurilor;

• suprapunerea pe fondul acestor condiii a promovării marketingului agresiv aldistribuitorilor de echipamente de încălzire individuală şi tendina de acreditare aconcepiei false de a considera aceste echipamente substitut al sistemelor de alimentarecentralizată cu energie termică.

• Lipsa explicaiilor, prin toate mijloacele, a urmărilor creşterii exagerate a numărului desurse de poluare locală, cu centralele termice de apartament, asupra sănătăiilocuitorilor din clădirile unde se folosesc sisteme individuale de încălzire.

SITUAIA INVESTIIILOR

Principalele politici şi priorităile privind restructurarea serviciului public de alimentarecu energie termică în sistem centralizat au fost stabilite prin Strategia naională privindalimentarea cu energie termică a localităilor prin sisteme de producere şi distribuiecentralizate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004.

Coroborat cu dispoziiile actului normativ mai sus amintit, Strategia naională privindaccelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităi publice aprobată prin HotărâreaGuvernului nr. 246/2006 are, printre obiectivele generale şi creşterea capacităii de elaborare,promovare şi finanare a proiectelor de investiii aferente infrastructurii de interes local precumşi creşterea capacităii de absorie a resurselor financiare alocate din fonduri comunitare şi deatragere a fondurilor de investiii.

Conform prevederilor Strategiei naionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor

comunitare de utilităi publice, responsabilităile specifice operatorilor, respectiv a autorităiloradministraiei publice locale, cu privire la instalaiile mari de ardere sunt: elaborareapropunerilor de programe de reducere progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi deazot şi pulberi, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 541/2003 şi alocareafondurilor de investiii, cu respectarea condiiilor impuse prin Regulamentul ConsiliuluiConcurenei cu privire la ajutorul de stat pentru protecia mediului şi prin Legea nr. 143/1999


7/23

200 2010 2011 2012* 2013 2014

Ţ

( )

Ţ

41.5,00 3.04,0 32.55,50

24.05,44

(2.1.3

)

121.020,00 215.31,00

42.1,00 53.,0 40.334,1 15.00,00 .,00 5.,00

15.4,00 124.,0 12.3,40 12.50,23 3.20,00 133.23,00

.2,00 .4,00 30.03,00 1.500,00 1.5,00 13.1,00

54.034,00 3.154,32 4.13,0 2.0,21 4.13,00 25.342,00

1.320,00 .13,00 .4,00 4.100,00 .113,00

3.043,00

- 0,00 0,00 4.41,32(1.03.33,5

)0 0

Ţ ( )

Ţ

243.00,00 1.54,4 15.11,121.14,25

(2.024.512,1 )

53.44,00 135.51,00

20.4,00 11.5,1 14.3, 3.531,5 2003,00 1.5,00

15.5,00 5.1,5 101.0, 103.311,4 24.22,00 103.03,00

34.3,00 5.,00 1.0,4 2.0,00 2.3,00 .,00

22.3,00 20., 35.4,5 12.041,04 24.0,00 11.10,00

.551,00 12.4,00 0,00 212,00 0,00 .25,00

- 0,00 0,00 4.25,30 1.03.33,5 0,00

(%)52,% 51,% 53,2%

4%

(3,41% )44,5% 2,4%

Având în vedere cele de mai sus, până la acest punct din prezentare, se înelege dece acest subiect are o importană deosebită în analiza stării şi situaiei serviciilor de alimentarecu energie termică în sistem centralizat din România prezentate mai sus.

Efortul investiional în cazul serviciilor publice de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat este mare fiind justificat de starea sa şi, în raport cu talia operatoriloreconomici şi a sistemelor pe care aceştia le gestionează, putând angaja viitorul lor pe perioade îndelungate. De aceea investiiile sunt rodul unor demersuri strategice ale managementuluisuperior al unităilor administrativ teritoriale şi al operatorilor de serviciu.

În acest sens se impune ca investiiile de raionalizare, destinate în special reduceriicosturilor şi/sau diminuării riscurilor să se facă prin implementarea unor măsuri demodernizare a sistemelor şi echipamentelor de producie în scopul creşterii randamentelor

(economii de materii prime) sau a productivităii muncii (economii de personal), măsuri dediversificare şi consolidare a surselor de aprovizionare, fiabilizarea furnizorilor, etc. Apreciem în aceeaşi măsură că, investiiile de reutilare trebuie să dispună de mijloace

de aciune care să pună în evidenă înlocuirea echipamentelor învechite, inovarea înprocedeele de muncă etc.

Investiiile realizate în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică au avut


8/23

Gradul redus de realizare a investiiilor planificate şi, mai ales a celor realizate dinsurse proprii şi fonduri europene, presupun următoarele concluzii:

- manifestarea unui interes scăzut al autorităilor publice locale precum şi aloperatorilor în atragerea de fonduri europene şi în alocarea de fonduri din surse proprii pentrurealizarea de investiii în sistemul de alimentare centralizată cu energie termică,

- programarea investiiilor nu are la bază o fundamentare corectă, în funcie denecesităile şi posibilităile reale de realizare a acestora,

- există o insuficientă preocupare a operatorilor şi a autorităilor publice locale pentruasigurarea fondurilor necesare pentru realizarea investiiilor la nivelul planificat, în scopulfuncionării în condiii de eficienă a sistemului centralizat de termoficare;

Situaia reviziilor şi reparaiilor planificate în 2014Producătorii de energie termică au obligaia să menină capacităile de producie şi

exploatarea eficientă a unităilor de producere a energiei termice, prin urmărirea sistematică acomportării echipamentelor energetice şi a construciilor, întreinerea acestora, planificareareparaiilor capitale, realizarea operativă şi cu costuri minime a reviziilor/reparaiilor curente,să întocmească planuri multianuale prin care să se asigure reabilitarea şi retehnologizareaunităilor de producere a energiei termice, în vederea creşterii eficienei în exploatareaacestora, încadrării în normele naionale privind emisiile poluante şi a asigurării calităiienergiei termice, să realizeze numai în condiiile stabilite de legislaia privind achiziiile publice

reparaiile/reviziile/extinderile/modificările instalaiilor/echipamentelor, în cazul în care acestease execută cu teri.

Conform legislaiei în vigoare operatorii de servicii de alimentare cu energie termică însistem centralizat asigură exploatarea, întreinerea şi reparaia instalaiilor cu personalautorizat, în funcie de complexitatea instalaiei şi specificul locului de muncă.

Interveniile pentru efectuarea lucrărilor de retehnologizare, întreinere şi reparaii laconstruciile sau instalaiile aferente sistemelor de utilităi publice, stabilite prin programele

anuale convenite cu autorităile administraiei publice locale, care impun întrerupereafurnizării/prestării serviciilor, se aduc la cunoştină utilizatorilor cu cel puin 10 zile înainte dedata programată.

Volumul lucrărilor de revizii şi reparaii este dimensionat în funcie de fondurile alocate în acest scop. Programul de revizii şi de reparaii este structurat pe categorii de lucrăriinându-se seama de importana lor.

Plan de revizii şi reparaţ ii (mii lei)Revizii si reparaţ ii - an 2010 2011 2012 2013 nov 2014

Planificat 72.909 74.278 79.463 88.599 69685

Realizat 53.041 55.120 51.692 51.203 44862

Grad realizarereparaţ ii planificate 72,75%

74,21%65,05%

57,79%64,38%


9/23

Evoluia valorică a reviziilor şi reparaiilor 2010 - 2014

Stadiul planificării şi realizării lucrărilor de revizii şi reparaii în anul 2014, pe regiuni, esteexpus în graficul de mai jos. Din datele prezentate rezultă că la nivelul naional gradul mediurealizat este de 64,38 % (realizat/planificat în %), ceea ce, aparent, ar pune în evidenă o

insuficientă preocupare a operatorilor şi autorităilor locale în realizarea acestora, aspect carear conduce la producerea de pagube în reelele de termoficare, la înregistrarea de pierderi deagent termic, la majorarea costurilor cu furnizarea energiei termice si, în consecină, lafuncionarea în condiii de ineficienă economică a furnizorilor de energie termică în sistemcentralizat.


10/23

Serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se realizează prinintermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice aparinând domeniului public sau privat alautorităii administraiei publice locale ori asociaiei de dezvoltare comunitară, care formeazăsistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localităii sau al asociaiei dedezvoltare comunitară.

Alimentarea cu energie termică în sisteme centralizate de distribuie se realizează princentrale termice (CT) şi centrale electrice de termoficare (CET), care furnizează energietermică pentru un oraş, o zona a oraşului, sau un cartier.

Din datele ce vor fi prezentate se pot desprind o serie de observaii care pun înevidenă şi vin să întărească observaia cu privire la tendina de descreştere cantitativă aserviciului de alimentare cu energie termică. Este o situaie extrem de serioasă care trebuie săgenereze la nivelul instituiilor, autorităilor locale, a factorilor de decizie, o analiză profundăasupra sistemelor centralizate, pentru promovarea unei strategii de revigorare a celor mai

performante sisteme, cu cele mai mici influene asupra mediului şi a vieii, soluii energeticeneutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Energie termică (Gcal) produsă pe tip de combustibil

A n u l

T O T A L

d i n

c a r e :

g a z e n a t u r a l e

c o m b u s t i b i l c o n s u m a t a n

( m i i m c )

c u m p ă r a t ă p t . d i s t r i b

u ţ i e

C L U


( m i i m c / t o n e )

p ă c u r ă


( m i i m c / t o n e )

m o o r n


( m i i m c / t o n e )

c

r u n e


( m i i m c / t o n e )

o m a s a


( m i i m c / t o n e )

r u m e g u ş


( m i i m c / t o n e )

a p ă

g e o t e r m a l ă

c a n t i t a t e c o n s u m a t a a n

( m i i m c / t o n e )

2 0 1 1

1 6 . 1 9 8 . 6 7 7 , 2 1

4 . 2 4 2 . 8 6 0 , 2 7

5 9 8 . 5 7 1 , 6 5

8 . 8 0 2 . 3 1 9 , 5 6

5 0 . 5 0 9 , 2 0

6 . 5 7 3 , 5 6

1 7 3 . 2 2 6 , 2 0

2 7 . 9 3 1 , 7 0

1 0 9 , 0 0

1 1 , 9 0

2 . 7 2 5 . 9 3 8 , 3 2

7 4 3 . 8 2 4 , 3 0

8 6 . 8 4 4 , 3 9

4 . 2 6 6 , 9 9

1 4 . 6 2 3 , 3 6

8 . 5 1 3 , 0 0

7 2 . 7 0 1 , 1 9

2 . 0 1 9 , 6 0

2 0 1 2

1 4 . 5 0 5 . 9 9

9 , 9 9

3 . 4 6 7 . 8 0 1 , 2 6

5 1 1 . 1 5 8

, 9 5

7 . 9 5 6 . 3 1 5 , 3 9

2 7 . 5 7 4 , 1 8

1 . 8 8 0 , 9 0

1 6 5 . 9 4 9

, 8 0

2 1 . 1 9 2 , 7 0

7 6 , 0 0

8 , 3 0

2 . 7 0 3 . 1 4 3 , 7 4

8 6 6 . 7 2 3

, 8 0

7 7 . 7 1 0 , 7 0

4 . 1 2 1 , 0 0

1 3 . 8 3 2 , 6 4

8 . 0 3 3 , 0 0

6 7 . 7 3 6 , 1 1

1 . 8 6 9 , 2 0

8 1 , 1 8

8 , 7 4

, 1 4

2 , 7 0

4 7

8 9 , 0

04

40 0 0

, 1 7

, 9 7

, 6 2

8 8 2

00

0 2 8

8 3


11/23

Se observă că, în anul 2013 o cantitate de 7.973.452,70 Gcal energie termică estecumpărată de operatorii sistemelor centralizate de la diverşi producători, alii decât cei dinsistemele centralizate (ELCEN, CET-uri, etc.), reprezentând 58,4 % din energia termică ce seproduce şi se cumpără în total (13.658.681,18 Gcal) pentru distribuia în sistemele centralizatede încălzire şi preparare a apei calde menajere.

Cealaltă parte, este produsă de operatori pe baza consumului la surse de: gazenaturale 20,95 % (2.864.878,74 Gcal), de cărbune 17,70 % (2.417.570.17 Gcal), iar restul deenergie termică de 2,95 % (350.692,37 Gcal) este produsă pe baza consumului de: păcură,CLU, motorină, biomasă, apă geotermală, rumeguş, din total energie termică produsă şicumpărată. Potrivit datelor din tabelul de mai sus, în condiiile unor cantităi de căldurăcumpărate pentru a fi distribuite, aproape egale în anii 2012 şi 2013, arătăm că în anul 2013se produce pe gaz natural o cantitate de căldură mai mică faă de cea din anul 2012 cu602.922,52 Gcal (17,4%). Şi în cazul produciei de căldură pe cărbune, în anul 2013 s-a

produs faă de anul 2012 o cantitate de 2.417.570.17 Gcal, cu 285.573,57 Gcal.

În situaia în care se pune problema prezentării exclusiv a ponderilor de energieprodusă în sistem centralizat, fără cea cumpărată, deci, numai energia produsă, ponderile îşi


12/23

Menionăm că: s-au analizat două tipuri de poteniale regenerabile care pot fi utilizate în unele oraşe ale României. Acestea sunt: biomasa cu diferitele ei forme (rumeguş, resturi delemn, culturi energetice etc.) si deşeurile menajere cu componenta lor biodegradabilă.Montarea unor astfel de centrale în România este benefică din următoarele considerenteimportante: micşorarea spatiilor de depozitare pentru deşeuri menajere, curăirea de resturivegetale a pădurilor, utilizarea rumeguşului care este un factor poluant pentru râuri şi nu înultimul rând producerea de energie electrica in cogenerare care este considerată energiepurtătoare de certificate verzi obligatorii de produs fiind o condiie în tratatul de aderare(sursa: Propuneri pentru susinerea sistemelor Centralizate de Termoficare din România –COGEN ş.a.).

În context, potrivit datelor din Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020 î nanul 2006, consumul total de gaze naturale a fost de 17 264 milioane mc, din care 2.657milioane mc, a reprezentat consumul casnic (15,8%). Pentru consumul curent s-au alocat din

producia internă 12073 mil. mc., iar importul pentru consum a fost de 5190 mil. mc. (valorilecuprind şi cantităile extrase din înmagazinare). În luna martie 2007, numărul total deconsumatori de gaze naturale a fost de 2.589.308, din care 2.462.566 consumatori casnici.

Sau așa:


13/23

reprezintă infrastructuri cheie în vederea obinerii unui sistem energetic european eficient dinpunct de vedere al utilizării resurselor, atât în prezent cât şi în viitor.

Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică prezintă faă de alte sistemede încălzire, mai multe avantaje. Astfel:

- există posibilitatea utilizării unor tehnologii a producerii energiei din surse, cueficienă energetică şi economică foarte ridicate;

- se reduce şi se concentrează numărul surselor de căldură cu foc deschis;- se reduce poluarea prin posibilitatea instalării echipamentelor de filtrare şi

neutralizare a gazelor de ardere cu costuri şi investiii eficiente reducândconsiderabil poluarea în aglomerările urbane;

- prin plasarea surselor în afara construciilor de locuit se evită riscurile de explozii şiincendii;

- procurarea combustibililor se face la preuri mai avantajoase, fiind cumpărate în

cantităi foarte mari;- se pot utiliza game largi şi diversificate de combustibili regenerabili (de exemplu:

deşeuri menajere, biomasă etc.).

În anul 2010 s-a produs/cumpărat o cantitate de energie termică de 17.818.820 Gcalşi s-a vândut o cantitate de energie termică de 13.454.546 Gcal, mai mare cu 2,3% faă decantitatea de energie termică vândută în anul 2009, iar în anul 2011 s-a produs/cumpărat16.198.677,21 Gcal şi s-a vândut o cantitate de energie la nivelul de 11.980.644 Gcal, mairedusă cu 11% faă de 2010.

Pentru anul 2012 s a produs/cumpărat o cantitate de energie termică de


14/23

Cu toate acestea, inând seamă de faptul că la nivelul anului 2013, până în lunanoiembrie, s-a produs şi cumpărat cu scopul distribuirii în sistem centralizat, o cantitate decăldură de 11.287.741,8 Gcal şi s-a vândut o cantitate de căldură de 8.125.840,36 Gcal, sepoate afirma că: în anul 2014 s-a produs şi cumpărat cu scopul distribuirii în sistem centralizato cantitate de căldură cu cca. 7% mai mică.

Din datele prezentate se observă că în anul 2013 se înregistrează o scădere faă deanul 1997 cu 23.521.100 Gcal. Această diferenă, de cantitate de căldură, reprezintă 70,3 %din cantitatea de energie termică produsă în 1997. Altfel spus, faă de anul 1997 în anul2013 s-a vândut de 3,37 ori mai puină energie termică ceea ce înseamnă că, cerina

de energie termică furnizată în sistem centralizat şi pentru prepararea apei calde deconsum a scăzut extrem de mult.Faă de cele de mai sus precizăm că, beneficiarii de căldură furnizată în sistem

centralizat care au renunat la astfel de servicii, și-au asigurat necesarul de confort termic prinsisteme alternative (sobe, centrale individuale, etc.)

Într-o reprezentare grafică, detaliată mai jos, este prezentată cantitatea de energietermică vândută repartizată pe regiuni. Astfel, se evideniază faptul că în Bucureşti sefurnizează 41,21 % din întreaga cantitate de energie termică vândută la nivel naional,următoarea regiune fiind regiunea Sud-Est, în care se furnizează cca. 12% din cantitatea deenergie termică vândută la nivel naional.


15/23

În graficul de mai sus se remarcă situaia regiunii Centru unde se constată că şi în anul2014 s-a produs/cumpărat cea mai redusă cantitate de energie termică, de doar 223.879 Gcalreprezentând doar 2% din întreaga cantitate de energie termică produsă/cumpărată la nivel

naional (la aproximativ nivelul unui operator din cei 16 amintii mai sus).Comparativ, mai jos, este prezentată cantitatea de energie termică vândută la nivel

naional până în noiembrie 2014 pentru fiecare regiune.


16/23

PIERDERI ŞI RANDAMENTUL SISTEMULUI Datorită condiiilor existente în sistem şi proprietăilor infrastructurii de producere,

transport, distribuie, a calităii şi proprietăilor radiatoarelor, etc. în cadrul sistemelorcentralizate de încălzire cantitatea de energie ajunsă la utilizator este mai mică decât cea de la

sursă, diferena regăsindu-se în pierderi pe tot lanul, de la sursă la beneficiar.Ponderea pierderilor de energie termică produsă în sistem centralizat estereprezentată în această prezentare raport de: (cantitatea de energie termică produsăcentralizat pe an - cantitatea de energie termică facturată, vândută)/(cantitatea de energietermică produsă centralizat pe an), pun în evidenă capacitatea şi calitatea de furnizare aacesteia de către operatori, în condiii de eficienă.

O altă valoare importantă este reprezentată de pierderile de energie termică ce seevideniază prin pierderi de energie termică generate de pierderile masice, adică pierderile defluid compensate prin apa de completare, în reeaua primară precum şi în reelele secundare.De menionat că apa pierdută, pe lângă costul ei, înglobează şi costul căldurii incluse. Decipierderile de apă conduc la creşterea consumului specific de combustibil; pierderi de energietermică în punctele termice; pierderi de energie termică prin radiaie şi conducie în mediul înconjurător în reeaua primară şi respectiv în reelele secundare.

Valoarea medie naională a pierderilor înregistrată în anul 2005 a fost de 23% iar înanul 2007 aceasta este de 27%. După momentul preluării evidenei apartamentelor de la

operatorii care au fost în sfera de reglementare a ANRE, la nivel naional s-a înregistrat ovaloare medie a pierderilor de energie termică în regim centralizat mai mică (raportată acum laun număr de apartamente, mai mare) . Astfel, în 2008 această valoare este de 24,59 %. Ea însă a crescut de la an, la an, odată cu scăderea numărului de apartamente conectate lasistem. În 2010 se înregistrează o valoare medie naională a pierderilor de 27,91 %, în anul2011 pierderea medie de energie termică se situează la 26,54 %, în anul 2012 aceasta ajungela 27,23%, în anul 2013 pierderea medie ajunge la 26,98 %, iar în anul 2014 la 30,34%.

Mai jos este redata cantitatea de căldură produsă şi cumpărată în anul 2014. Suprafaadintre cele două curbe reprezintă pierderea de energie termică din sistem în anul 2014.

t ii d i t t il d t ( i d i d ăld ă)


17/23

- parametrii de proiectare pentru noile conducte (pierderi de căldură);- redimensionarea conductelor;- starea fizică şi tehnică a punctelor termice.

Se apreciază că modernizarea reelelor de transport şi distribuie va duce la reducereapierderilor datorită înlocuirii poriunilor de traseu cu caracteristici necorespunzătoare, a înlocuirii izolaiei uzate sau a completării zonelor decopertate. Utilizarea pompelor cu turaievariabila devine un imperativ, in special la pompele de reea (pentru încălzire) si cele pentruridicarea presiunii apei calde menajere dat fiind variaia frecventa a sarcinii impusa deconsumatorii de căldură.

SITUAIA TEHNICO-ECONOMICO A SERVICIULUI

Condiiile tehnice de funcionare a instalaiilor termice sunt caracterizate de eficienăredusă din cauza echipamentelor vechi, neperformante şi a uzurii mari a instalaiilor. Toate

aceste aspecte cumulate conduc la o funcionare a instalaiilor energetice de producere,transport şi distribuie sub capacităile instalate, cu implicaii directe în realizarea veniturilorSistemele centralizate de încălzire urbană se confruntă cu o uzură fizică şi morală

accentuată a instalaiilor şi echipamentelor, resurse financiare insuficiente pentru întreinere,reabilitare şi modernizare, pierderi mari în transport şi distribuie şi nu în ultimul rând cu oizolare termică necorespunzătoare a fondului locativ existent. Aceşti factori au condus lacosturi mari de producie şi distribuie a energiei termice, scăderea calităii serviciilor şicreşterea valorii facturii energetice pentru populaie.

Eficienta acestor instalaii a fost afectată şi de gradul mare de deconectare aconsumatorilor în unele localităi, astfel încât consumatorii rămaşi au fost puşi în situaia de aplăti suplimentar pentru funcionarea instalaiilor într-un regim neeconomic, la sarcini redusefaă de cele de proiect.

Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate in perioada

REGIUNEA


18/23

Denumire

REGIUNEA

Total

N O R D -

E S T

S U D - E S T

S U D

S U D - V E S T

V E S T

N O R D -

V E S T

C E N T R U

Bucuresti

C R E A N Ţ E

( m i i l e i )

1 5 2 . 9

0 7 , 0

0

2 8 8 . 8

2 9 , 1

0

2 1 . 7

6 6 , 0

0

1 7 7 . 0

5 0 , 0

0

7 9 . 5

5 8 , 1

4

4 4 . 2

2 9 , 5

0

3 6 . 4

4 7 , 0

0

1 . 1

7 9 . 0

2 5 , 0

0

1 . 9

7 9 . 8

1 1 , 7

4

D a t o r i i ( m i i l e i

)

4 5 5 . 3

9 3

8 2 1 . 6

3 5 , 5

4 1 . 6

1 1

3 2 9 . 9

8 9

2 5 0 . 0

5 1 , 0

6

5 9 . 1

5 5

1 2 7 . 3

2 8

3 . 3

7 5 . 9

0 9

5 . 4

6 1 . 0

7 1 , 5 6

mijloacelor circulante este mare poate conduce la probleme majore pe linia suportabilităii şi


19/23

mijloacelor circulante este mare, poate conduce la probleme majore pe linia suportabilităii şiimplicit a respectării principiului universalităii serviciilor comunitare de utilităi publice.

Multe din sursele de producere a energiei termice au o vechime, aşa cum s-a maiprecizat, de peste 30 de ani, fapt ce conduce la realizarea unui randament relativ scăzut. Aceste aspecte sunt dominate de două probleme critice:

- supradimensionarea majorităii surselor de producere a energiei termice, raportat la

necesarul actual de energie termică;- lipsa cronică de investiii.Cele două elemente fac ca preul de producie să fie relativ mare (număr de personal

mare, amortismente mari, consumuri specifice mari).Debranșarea/deconectarea consumatorilor industriali a produs o reducere importantă

a eficienei energetice şi economice a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termicăcare alimentau şi consumatori industriali, prin reducerea semnificativă a cantităii de căldură

vândute, deci scăderea veniturilor, respectiv prin creşterea pierderilor procentuale de energie,datorită funcionării sistemelor centralizate la sarcini mai mici.

NORD - EST(Botosani);455.393,00

SUD - EST

(Galati);821.635,50

SUD(Ploiesti);41.611,00

SUD - VEST

(Slatina);329.989,00

VEST

(Deva);250.051,06

NORD - VEST

(Bistrita);59.155,00

CENTRU(Alba Iulia);127.328,00

Bucuresti;3.375.909,00

Datorii 30 november 2014 ( 5.461.071,56 mii lei) totaldin care la:

Până în anul 1997, nivelurile preurilor în sistemul de producere şi distribuie a energiei

termice au fost stabilite oficial de Ministerul Finanelor prin organismele de specialitate. Astfel,nivelul lor nu reflecta condiiile locale care determină costurile de producere şi de furnizare aenergiei termice. Din anul 2008, odată cu apariia Legii energiei, principiul de stabilire, ajustare

investiii reparaii şi modernizări în sistemul energetic pe care îl exploatează fără ca aceste


20/23

investiii, reparaii şi modernizări în sistemul energetic pe care îl exploatează fără ca acestecheltuieli să fie reflectate în preul local de livrare al energiei termice;

- ponderea cheltuielilor cu combustibilul tehnologic în structura preului este foartemare, în condiiile în care preul combustibilului este actualizat doar trimestrial şi numai dacăacesta creşte cu mai mult de 5%;

- populaia plăteşte un pre aprobat prin hotărâre de consiliu local, care este stabilit în

funcie de puterea de cumpărare a populaiei, diferena dintre acesta şi costurile cu care seproduce şi distribuie energia termică fiind subvenionată. Această subvenie ajunge greu laproducător, deoarece bugetul local, care asigură o cotă însemnată din aceasta, nu arelichidităile necesare pentru a o plăti la timp. Astfel, valoarea subveniilor efectiv acordate esteputernic diminuată de rata inflaiei, de unde rezultă că o parte a costurilor nu poate fiacoperită prin subvenia iniial prevăzută.

CONCLUZIIPrincipalele aspecte cu care se confruntă serviciile energetice de interes local: Instalaiile de producere, transport si distribuie a energiei termice sunt parial învechite şi

depăşite tehnologic, cu consumuri si costuri de exploatare mari, nivelul scăzut al surselorde finanare comparativ cu necesităile de investiii în infrastructură conducând la oeficiena energetică redusă pe lanul producie – transport – distribuie - consumator finalde energie;

În perioada 1997 – 2003, în cca. 40% din localităile urbane s-au desfiinat în totalitateserviciile publice de alimentare cu energie termică furnizate în sistem centralizat. De altfel, în perioada 1990 – 2014, din 315 localităi care dispuneau de servicii de alimentare cuenergie termică în sisteme centralizate pentru populaie au mai rămas doar 70;

Activitatea prestatorilor/furnizori ai serviciului public de alimentare cu energie termică în

sistem centralizat a fost subfinanată. Aceste aspecte, cât şi gradul de îndatorare ridicat adus la declararea falimentului în cazul unor operatori importani din punct de vedere alnumărului de utilizatori .( ex. Galai, Bacău, Suceava, Piatra Neam)

Procesul de debranşare/deconectare este în plină desfăşurare, conducând balanaenergetică de la un proces relativ de economisire individuală la pierderi şi utilizareneeconomică a resurselor energetice şi implicit la creşterea facturii pe termen mediu şi

lung; Reducerea produciei fizice, imposibilitatea întreinerii şi modernizării tehnologiilor,

pierderile mari de energie termică din reelele de distribuie au contribuit la creştereaaccelerată şi uneori excesivă a tarifelor;


21/23

Preocuparea şi atitudinea indiferentă a operatorilor care, coroborată cu neimplicareamajoră a autorităilor administraiei publice locale, a condus la degradarea prematură asistemelor de încălzire centrală şi, uneori, la dispariia în unele unităi administrativteritoriale a serviciilor energetice de interes local;

Neimplicarea autorităilor locale în procesul deconectărilor/debranşarilor astfel că acesteas-au produs şi după termenul limită impus de lege respectiv 31.decembrie 2009.

Toate acestea au condus la un sistem de alimentare cu energie termică hibrid, respectivexistena într-un condominiu a mai multor surse de încălzire, contrar prevederilor din Legeanr. 325/2006 care stipulează principiul – un condominiu=un singur sistem de încălzire

În unele situaii, din diverse motive, autorităile administraiei publice locale au optatpentru variante alternative ale sistemelor de încălzire faă de sistemele centralizate.

Pentru zonele urbane aglomerate, cu densitate mare de locuire, toate studii realizate aucondus la concluzia ca, din punct de vedere al eficientei energetice şi al proteciei mediului,sistemele centralizate de alimentare cu energie termică sunt mai avantajoase.

X. PROPUNERI• Cogenerarea trebuie să reprezinte principiul fundamental pentru restructurarea

sistemului de producere şi distribuie a energiei termice;

• Un obiectiv major pentru serviciul public de alimentare cu energie termică însistem centralizat trebuie să fie creşterea eficienei energetice pe tot lanul:

resurse, producere, transport, distribuie, consum;

• În atenia unităilor administrativ teritoriale trebuie să stea şi ” Programultermoficare 2006-2015 căldură şi confort”. Astfel, conform programului s-auprevăzut pentru anul 2010, prin Legea bugetului de stat nr. 11/2009, lacomponenta căldură, suma de 43,47 milioane lei, sumă de care ar fi trebuit săbeneficieze autorităile administraiei publice locale după depunerea, analizarea

şi avizarea solicitărilor de finanare şi a documentaiilor tehnico-economice aserviciilor publice de furnizare a energiei termice.

• Modernizarea sistemului de energie termică pentru combustibilul gazos (gazcombustibil natural), care se constituie ca intrare în serviciile energetice deinteres local cu pondere importantă în preul produsului final (gigacaloria);

Strategiei naionale privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de


22/23

g putilităi publice şi H.G.nr. 882/2004 privind aprobarea Strategiei naionale privindalimentarea cu energie termică a localităilor prin sisteme de producere şidistribuie centralizate, prin implicarea factorilor incideni cu putere de decizie,câtşi a participanilor la piaa energiei termice.

• Controlul modului în care sunt respectate prevederile din domeniul serviciilor dealimentare cu energie termică de către toi partcipani la piaa de energie termică: autorităile administraiei publice locale, furnizorii şi utilizatorii serviciului dealimentare cu energie termică.

• Creşterea gradului de implicarea a autorităilor administraiei publice locale înstrictă concordană cu atribuiile şi compentenele instituite de lege

• Utilizarea resurselor regenerabile de energie pentru micşorarea preului laenergia termică şi conformarea la cerinele de mediu;


23/23

[23]

Documents

Analiza Serviciului de Alimentare Cu Et