Analizatorul Acustic Si Analizatorul Vestibular

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Analizatorul acustic si analizatorul vestibular

Citation preview

Analizatorul acustic si analizatorul vestibular

Nervul acustico-vestibular

Protopopescu DragosNervul vestibulocohlearsauacusticovestibular(latinaNervus vestibulocochlearis) este cel de-al optuleanerv cranian i este un nerv senzorial. Este alctuit din dou ci, mai exact nerviivestibularicohlear. Nervul vestibulocohlear transmite informaii senzoriale auditorii i vestibulare (de echilibru) de laurechea internactrecreier.Nervul vestibulocohlear are originea aparent n anul bulbopontin i originea real n: ganglionul Corti (pentru ramura cohlear) i ganglionul Scarpa (pentru ramura vestibularAnalizatorul acustic si analizatorul vestibularSunt situati in urechea interna. Analizatorul acustic. Urechea umana percepe undele sonore repetate intr-o anumita ordine = sunete

succedadu-se neregulat = zgomote

Analizatorul vestibular : furnizeaza informatii supra pozitiei si miscarilor corpului in spatiu

declanseaza reflexe posturale si gestuale

Foloseste si informatii culese de receptorii musculari kinestezici, cutanati si optici-Urechea externa pavilionul urechii (prin forma sa, permite determinarea cu mare precizie a directiei din care vin sunetele si conductul auditiv extern.

Urechea medie este o cavitate pneumatica din stanca temporalului

Peretele lateral timpan .Aceasta este o membrana de forma elipsoidala iar n sectiune are forma conica cu vrful spre interior si vibreaza sub actiunea sunetelor. Membrana timpanica are o inertie mica astfel nct vibratiile ei nceteaza aproape imediat (410-3s) ce nceteaza sunetul permitnd distingerea separata a sunetelor succesive. Peretele medial fereastra ovala si fereastra rotunda Peretele anterior se deschide trompa lui Eustachio ce asigura comunicarea cu cavitatea nazofaringeana permitnd egalizarea presiunilor interna si externa ce se exercita asupra timpanului. Trompa lui Eustachio este, n mod obisnuit, nchisa nedeschizndu-se dect cnd nghitim sau cascam. De aceea n cazul variatiilor rapide de presiune (urcarea cu telefericul, zborul cu avionul) trebuie sa nghitim n sec.

Contine in interior 3 oase si 2 muschi (regleaza intensitatea undei sonore) : Ciocanul si muschiul ciocanului=tensor timpani(inerv.V) (slide 6 -nr.6)care diminueaza vibratiile sonore puternice

Nicovala ligamentul nicovalei (nr.7) Scarita si muschiul scaritei = stapedius(VII) (nr.9)care amplifica vibratiile sonore slabe

Urechea interna

Contine labirintul osos si labirintul membranos. n labirintul osos se gaseste perilimfa iar n cel membranos endolimfa. Ambele lichide au rolul de a transmite undele sonore. Labirintul osos contine: - Vestibulul osos este situat central si comunica prin intermediul ferestrelor ovala si rotunda cu urechea medie. El comunica de asemenea cu melcul osos si cu cele 3 canale semicirculare. - Canalele semicirculare in numar de 3 : - prezinta o extremitate mai dilatata (ampula) - se afla in planuri perpendiculare unul pe celalat - Melcul osos este situat anterior fata de vestibul si este format dintr-un canal osos de forma conica si de aproximativ 3 cm spiralat avnd 2,75- 3,5 spire n jurul unei coloane cilindrice conice= columela(modiol). Grosimea lumenului se micsoreaza pe masura spiralarii. Canalul este mpartit de catre lama osoasa si membrana bazilara n doua rampe: vestibulara spre fereastra ovala si timpanica spre fereastra rotunda. Cele doua comunica ntre ele la vrful melcului osos printr-un orificiu helicotrema. Labirintul membranosLabirintul membranos este alcatuit din: utricula si sacula, 3 canale membranoase si melcul membranos. - vestibulul membranos este format din 2 cavitati :utricula si sacula sunt vezicule situate n vestibulul osos si care comunica ntre ele. La rndul ei sacula este n legatura cu melcul membranos iar utricula cu cele 3 canale semicirculare membranoase. - melcul membranos este de fapt canalul cohlear( ductul) si contine endolimfa. El contine organul Corti fixat pe toata lungimea membranei bazilare.

Segmentul intermediar - calea auditiva

n1 in ganglionul spiral Corti axonii formeaza ramura cohleara (auditiva) a nervului acustico- vestibular (VIII) n2 in cei 2 nuclei cohleari din punte; axonii deutoneuronului se incruciseaza si formeaza corpul trapezoid, dupa care alcatuiesc lemniscul lateral. n3 in coliculii inferiori din mezencefal

n4 in corpii geniculati mediali Segmentrul central Aria primara din girul temporal superior Aria secundara sau de asociatie care primeste aferente de la aria primara

Proiectia este bilaterala

Fiziologie

Undele sonore : Sunt produse de rarefieri si condensari ale aerului* Au ca proprietati fundamentale : - inaltimea determinata de frecventa undelor

- intensitatea determinata de amplitudine

- timbrul determinat de vibratiile armonice superioare insotitoare Clasificarea undelor sonore

Se poate face n functie de frecventa astfel: 1. infrasunete unde cu frecventa mai mica de 16 Hz; 2. sunete (percepute de urechea umana) cu frecvente ntre 16 si 20.000 Hz; 3. ultrasunete cu frecvente mai mari de 20.000 Hz. De fapt, undele sonore contin foarte rar o singura frecventa (sunete pure) cel mai des ele fiind un amestec de mai multe frecvente. Foarte des este ntlnita situatia n care pe lnga unda de frecventa cea mai mica (fundamentala) sunt prezente undele avnd frecventele multiplii ntregi ai acesteia (armonice). n general, unda fundamentala transporta o energie mult mai mare dect armonicele. Undele sonore sunt unde longitudinale, care parcurg faze de comprimare si de rarefiere. In faza de comprimare scarita se deplaseaza spre urechea interna. Deoarece lichidele urechii interne sunt cvasi-incompresibile, gradientul presional este transmis de-a lungul membranelor vestibulara si bazilara, ceea ce determina deformarea lor in directie caudala si comprimarea rampei timpanice; de asemenea gradientul presional produce proeminenta membranei ferestrei rotunde in interiorul urechii medii, ceea ce duce la scaderea presiunii din urechea interna. Deformarea caudala a membranei bazilare determina indoirea laterala a stereocililor celulelor auditive sub greutatea membranei tectoria. Varfurile stereocililor sunt deformate catre columela si in directia opusa corpusculului bazal. In timpul fazei de rarefiere a undelor sonore, fenomenele sunt complet inversate; scarita se deplaseaza catre urechea externa, membrana bazilara se deplaseaza in sens ascendent catre rampa vestibulara, iar stereocilii celulelor auditive sunt indoiti catre corpusculul bazal (spre peretele extern). Aceasta deformare declanseaza potentiale generatoare (PG)care depolarizeaza celulele auditive si conduc la eliberarea unui neurotransmitator care genereaza potentiale de actiune (PA)la nivelul neuronilor bipolari din ganglionul spiral .

Mecanismul receptiei auditive

Celulele senzoriale din organul Corti transforma energia mecanica a sunetelor in impuls nervos. Drumul parcurs de sunete : Pavilionul urechii (conductul auditiv extern(membrana timpanica (lantul celor 3 oscioare ( fereastra rotunda (perilimfa(endolimfa

Variatiile de presiune ale endolimfei fac sa vibreze membrana bazilara, pe care se gaseste organul Corti. Vibratiile membranei bazilare antreneaza celulele auditive ai caror cili vor suferi deformatii mecanice la contactul cu membrana tectoria. Inclinarea cililor intr-o parte depolarizeaza celulele, iar in directie opusa le hiperpolarizeaza. Depolarizarile celulelor senzoriale cresc frecventa potentialelor de actiune, iar hiperpolarizarile o reduc.Membrana bazilara are o structura comparabila cu un rezonator cu coarde careia ii corespund particularitati de elasticitate si de rezonanta:Baza melcului- la frecvente inalte :15 000 HzMijlocul membranei bazilare 5 000 HzVarful melcului la frecvente joase : 20-500 HzTransmiterea stimulului auditiv

Fiecare neuron senzitiv din ggl.spiral Corti transmite impulsuri nervoase de la o anumita zona a membranei bazilare; Aceasta specializare zonala se patreaza in continuare si la celelalte statii de releu ale caii acustice (tonotopia). Sunetele de o anumita frecventa activeaza anumiti neuroni cohleari, coliculari si talamici. In acest mod, excitatiile sonore, separate in frecventele componente la nivelul membranei bazilare, s transmit prin fire izolate spre neuronii corticali. Localizarea pozitiei sursei de sunete este apanajul auditiei biauriculare. Am vazut ca, prin intermediul pavilionului urechii putem determina cu precizie directia din care provin sunetele. n auditia biauriculara se pot determina doua directii, usor diferite, din care vin sunetele la cele doua urechi. Aceasta se face determinnd micile decalari temporale cu care ajung sunetele la cele doua urechi si prin diferenta de intensitate a sunetului .Analizatorul vestibular

Segmentul periferic

Receptorii vestibulari sunt situati in labirintul membranos : - in utricula si sacula cate o macula - in ampulele canalelor semicirculare creste ampulare Macula este formata din - Celule de sustinere asezate pe o membrana bazala

Celule senzoriale cu cili, dispuse peste celulele de sustinere

Cilii sunt inglobati in membrana otolitica in care se afla otolite (granule de carbonat de calciu si magneziu)

Creasta ampulara - este formata din :- Celule de sustinere si celule senzoriale

La polul apical celulele senzoriale prezinta cili

Cupola gelatinoasa in care patrund cilii celulelor senzoriale

La polul bazal al celulelor senzoriale sosesc dendrite ale neuronilor din ganglionul vestibula Scarpa.Segmentul intermediar = calea vestibulara

n1 ganglionul vestibular Scarpa; axonii formeaza ramura vestibulara a nervului vestibulo-cohlear (VIII) n2 nucleii vestibulari (superior, inferior, lateral si medial) de aici pleaca : - fasciculul vestibulo-spinal spre maduva- controleaza tonusul muscular; - fasciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel(arhicerebel)-controleaza echilibrul static si dinamic; - fasciculul vestibulo-nuclear, spre nucleii nervilor III si IV din mezencefal si VI din punte-controleaza miscarile globilor oculari, cu punct de plecare labirintic; n3 - fasciculul vestibulo-talamic, spre talamus, de aici, prin fibre talamo-corticale se proiecteaza pe scoarta;

Segmentul central - scoarta cerebrala Fiziologia analizatorului vestibular

Analizatorul vestibular are rolul de a informa creierul despre : - pozitia capului in spatiu

- accelerarile liniare si circulare la care capul este supus

Simtul vestibular este o componenta importanta a mecanismelor care contribuie la reglarea echilibrului , alaturi de analizatorul kinestezic, vizual, tactil si de cerebel. Receptorii maculari sunt stimulati mecanic de catre otolite. Stimularea are loc atat in conditii statice , cat si dinamice: a. Cand capul sta nemiscat, otolitele apasa asupra cililor celulelor senzoriale, care trimit impulsuri spre centri, informandu-i asupra pozitiei capului in raport cu directia vectorului gravitational. b. Cand capul si corpul sufera accelerari liniare(inainte, inapoi si lateral) fortele de inertie imping otolitele, in sens opus deplasarii. La nivelul centrilor nervosi se declanseaza reactii motorii corectoare ale pozitiei corpului si capului, in vederea mentinerii echilibrului pe toata durata miscarii.Receptorii maculari nu detecteaza viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci acceleratia (cei din utricula-acceleratia orizontala, iar cei din sacula- acceleratia verticala). Receptorii analizatorului vestibular sunt si sediul unor reflexe posturale. Crestele ampulare si cupolele gelatinoase sunt raspunzatoare de mentinerea echilibrului in conditiile acceleratiilor circulare ale capului si corpului. Cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare sunt excitati mecanic de deplasarea endolimfei. Orice miscare de rotatie a capului sau corpului antreneaza rotatia simultana a canalelor semicirculare aflate in planul rotatiei. Din cauza inertiei, endolimfa din aceste canale va suferi o deplasare in sens opus si va inclina cupola in sensul acestei deplasari. Receptionarea miscarilor circulare ale capului este posibila datorita orientarii canalelor semicirc ulare in cele trei planuri ale spatiului- frontal, orizontal si sagital.