ANAT Si Fizio Esofagului

8/6/2019 ANAT Si Fizio Esofagului

1/4

Anatomie si fiziologie esofag

Esofagul este un conduct musculo-membranos care uneste faringele cu stomacul.

A. Anatomia esofagului

Esofagul se mparte, dupa regiunile pe care le strabate, n trei segmente: un segment

cervical, un segment toracic si un segment abdominal. Are o lungime de 20-25 cm si uncalibru de 2-2,5 cm.Esofagul cervical.

Segmentul cervical al esofagului este situat pe planul cel mai profund al regiunii subhioidiene,posterior de portiunea cervicala a traheiiAre o lungime de 5-6cm, ncepe de la nivelul marginii inferioare a cartilagiului cricoid, 15-16cm sub arcada dentara (anterior vertebrei C6) si se termina la nivelul planului orizontal caretrece prin marginea superioara a manubriului sternal. Ca traiect se proiecteaza pe liniamediana, usor derivat spre stnga.Prin marginea stnga depaseste fata laterala a traheii, marginea dreapta este prinsa nunghiul diedru dintre trahee si coloana vertebrala. mpreuna cu traheea este nvelit ntr-otunica formata dintr-un tesut conjunctiv, alcatuind o teaca fibroasa care continua pe ce a

faringelui si se prelungeste n mediastin pna la muschiul diafragm. Aceasta teaca contine, nunghiul traho-esofagian, nervii recurenti (ramuri ale nervului vag).Prezinta raporturi, anterior cu peretele posterior al traheii. O mica portiune depaseste traheean stnga si ramne neacoperita de ea. Aceasta parte vine n raport cu nervul recurent stng,cu ramurile arterelor tiroidiene, cu venele satelite si ganglionii recurentiali si cu margineaposterioara a lobului tiroidian stng.Posterior, esofagul este n raport cu fata anterioara a coloanei cervicale, acoperita cu muschiiprevertebrali si lama prevertbrala a fasciei cervicale.Marginea stnga, neacoperita de trahee este mai accesibila si se practica esofagotomiaexterna fiind marginea chirurgicala a esofagului.Marginea dreapta ascunsa la o adncime de 2-3 mm ntre coloana vertebrala si trahee, estesuperior n raport cu nervul recurent drept care se apropie treptat de aceasta margine si cuartera tiroidiana inferioara si ramurile ei, care se desfac n evantai, ntre trahee si coloanavertebrala.La distanta, cele doua margini ale esofagului au raporturi, laterale cu lantul simpatic cervical(ganglionul mijlociu) artera carotida primitiva, vena jugulara interna si nervii vagi. Margineastnga inferioara a esofagului este n raport cu canalul toracic.

Vascularizatie si inervatie esofag cervical

Irigatia arteriala provine, mai ales, din artera tiroidiana inferioara prin ramurile sale esofagienesuperioare, iar cea venoasa este reprezentata de venele esofagiene superioare, ce se varsan venele tiroidiene superioare. Limfa dreneaza n limfonodulii cervicali profunzi.Inervatia este asigurata de ramuri ale nervilor vag (X), glosofaringian (IX) si filete din trunchiulsimpatic cervical.Esofagul toracic

ncruciseaza n partea sa inferioara, aorta descendenta, trecnd spre stnga liniei mediane,cnd se ndreapta spre cardia, care se proiecteaza la stnga vertebrei a XI a toracale.Lungimea totala a esofagului este de 22-25 cm, la care daca adaugam distanta de la ramaoris la gura esofagului, situata la nivelul tuberculului carotic Chassaignac (vertebra C6), de 15cm, aflam distanta minima de 40-50 cm pe care trebuie sa o parcurga o sonda esofagiana(Faucher) spre a intra n stomac.Calibrul esofagului este aproape uniform, prezentnd n ansamblu urmatoarele strmtori: lagura esofagului (strmtoarea cricoidiana), la crosa aortei (strmtoarea aortica), la branhiastnga (strmtoarea branhica) si la cardia (strmtoarea cardica). Uneori poate exista si ostrmtoare la nivelul diafragmei (strmtoarea diafragmatica), orificiul esofagian al diafragmeiproiectndu-se la nivelul vertebrei a X-a toracale. Esofagul prezinta n treimea sa superioaran continuarea faringelui, file musculare striate, iar n cea inferioara, musculatura neteda.Mucoasa esofagiana are pliuri longitudinale si este mobila pe tunica musculara prin

submucoasa.Vascularizatie si inervatie esofag toracic


2/4

Arterele esofagului toracic vin din ramurile din vecinatate (arterele tiroidiene inferioare,arterele branhice si cele frenice superioare).Venele formeaza plexuri submucoase, care n partea inferioara se unesc cu venele gastrice,intrnd n teritoriul venei porte hepatice, iar n partea superioara cu vena azygos, deci nteritoriul venei cave superioare. Venele situate n portiunea distala a esofagului devinvaricoase n cazurile de compresiune pe trunchiul venei porte (ciroze, tumori hepatice ) fiind

sursa unor hemoragii digestive superioare.Limfaticele esofagului dreneaza n limfoganglionii dispersati de la cardie pna la grupulsupraclavicular, explicnd metastazele ganglionare ce pot afecta pna si limfonodulsupraclavicular Troisier Virchow.Nervii vagi abordeaza esofagul la nivelul bifurcatiei traheii. Pna aici esofagul primeste ramuridin nervii recurenti si din lantul ortosimpatic cervico-toracic.

Esofagul abdominal

Partea abdominala a esofagului este cea mai scurta din cele trei parti topografice pe care lereprezinta (cervicala, toracica, si abdominala) dar este foarte importanta din punct de vedereanatomofunctional si chirurgical.Ea se ntinde de la hiatisul esofagian al diafragmei pna la cardia si are o lungime de 13cm.

Esofagul prezinta de cca. 3 cm de cardia, strmtoarea inferioara sau diafragmatica. Ea estedeterminata de contractia fibrelor circulare si de tesutul conjunctiv al peretelui esofagian.Superior de aceasta strmtoare, datorita presiunii negative din torace, lumenul esofagian estentredeschis si plin de aer. De aceea alimentele lichide cad n,,cascada, n partea toracica aesofagului si se opresc pentru scurt timp la strmtoarea inferioara.n partea abdominala, calibrul esofagului creste progresiv pna la cardia lund pe imaginearadiologica aspectul unei ampule, numita ampula esofagiana, un mic prestomac sau ampulacardiacum.Relatia dintre esofag si diafragma la nivelul hiat ului esofagian, din cauza importantei salechirurgicale, a fost amplu studiata.Hiatus ul esofagian nu este un simplu orificiu, el este mai degraba un canal muscular oblic,format ndeosebi de stlpul sau pilierul drept al diafragmei.

Uneori la formarea sa participa si pilierul stng. Acest canal este complet n parteasuperioara, iar n cea inferioara este redus la o circumferinta musculara posterioara, careanterior este completata de lobul stng al ficatului. ntre circumferinta hiatus ului esofagiansi peretele organului exista un spatiu care normal nu permite trecerea indexului prin el.Adventicea esofagului este formata din tesut conjunctiv lax n partea superioara si mijlocie aesofagului si devine mult mai densa n partea inferioara formnd fascia esofagiana. Legaturadintre esofag si diafragma, descrisa mai sus permite o anumita mobilitate a esofagului sihiatus ului esofagian.n acelasi timp prin contractia muschiului diafragmei si a pilierilor sai,el intervine mpreuna cu alti factori la asigurarea contentiei gastro esofagiene.Acesti factori sunt reprezentati de: Deschiderea oblica a esofagului n stomac prin orificiul cardiei. Acest orificiu este situat subnivelul fundului gastric si are ca urmare formarea incizurii cardiei. Prezenta si dispozitia,,calare sau,,n cravata a fibrelor optice ale stomacului. Sectiuneaacestor fibre face sa dispara incizura cardiei Inervatia comuna a cardiei si a partii abdominale a esofagului este si ea un argument nfavoarea mecanismului unitar si complex al contentiei gastro-esofagiene.Perturbari ale acestui mecanism se nsotesc de refluxul esofagian al sucului gastric si stau labaza esofagitelor peptice.Cnd hiatus -ul esofagian este mai larg dect normal, prin el se produc herniile diafragmaticehiatale care pot fi paraesofagiene, de alunecare si mixte.ntreg esofagul abdominal ndeplineste rolul de sfincter functional al cardiei, care asiguratrecerea bolului alimentar din esofag n stomac si participa la mentinerea contentiei gastro-esofagiene ; mpiedicnd refluxul sucului gastric n esofag. nchiderea si deschidereaesofagului la acest nivel se face ntr-o dimensiune verticala si prin dilatatii, fibrele muscularefiind dispuse helicoidal. Datorita presiunii intraabdominale pozitive peretele anterior al partii

abdominale a esofagului vine n contact cu cel posterior.


3/4

Anterior si la dreapta esofagului este nvelit n peritoneu, pe sub acesta trecnd spre stomactrunchiul vagal anterior. Pe plan mai anterior si la dreapta vine n raport cu ficatul marcat deimpresiunea esofagiana a acestui lob.Posterior esofagul nu este nvelit de peritoneu, deci este extraperitoneal. Pe aceasta fata seafla trunchiul vagal posterior. P e plan mai posterior se afla pilierii cu hiatus -ul aortic, princare trece din torace n abdomen aorta si din abdomen n torace ductul toracic.

Tot aici n tesutul conjunctiv retroperitoneal se afla vasele frenice inferioare stngi si vaselesuprarenale superioare stngi. La stnga ntre esofag si fundul stomacului se gasesteincizura cardiei.

Structura esofagului

Mucoasa esofagului, ca cea a faringelui si cavitatii bucale este formata din epiteliu pavimentorpluristratificat. Aceasta din cauza ca esofagul ndeplineste functii n transportul alimentar si nuare rol n digestia propriu-zisa.De aceea glandele esofagiene, a caror parte secretorie patrunde pna n submucoasa,secreta mucus, favoriznd astfel alunecarea.Glandele sunt mai dense se pot observa nsa din loc n loc mici insule de epiteliu cilindricgastric si uneori chiar glande gastrice.Trecerea de la epiteliu pavimentos esofagian la cel cilindric unistratificat gastric se face brusc,

la nivelul unei linii dintate, marcata de culoarea rosu aprins a mucoasei gastrice si cea derosu sters a mucoasei esofagiene.De remarcat ca prin tonusul muscularii mucoase se produce plicaturarea longitudinala amucoasei esofagiene.Submucoasa contine reteaua vasculara, plexul autonom submucos (Miessner) si parteasecretorie a glandelor esofagiene. Tesutul conjuctiv din submucoasa esofagului este bogatreprezentat, el asigurnd rezerva de calibru a esofagului.Tunica musculara are unele particularitati. n partea superioara este striata si neteda, n ceainferioara, pe o sectiune transversala, stratul longitudinal are aceeasi grosime ca stratulfibrelor circulare (diferit de restul tubului digestiv unde stratul circular este mai gros). Acestfapt reflecta adaptarea si specializarea pentru transportul de substante alimentare, care asuferit doar transformarile actului masticatiei.

Fibrele longitudinale, scurtndu-se prin contractii, largesc esofagul naintea bolului alimentar,care este mpins de inelul de contractie, format de fibrele circulare de deasupra bolului.Fibrele longitudinale au traiect descendent si helicoidal, nct n partea inferioara ajung nstratul circular.

Vascularizatie si inervatie esofag

Arterele care iriga esofagul abdominal provin din mai multe surse: artera gastrica stnga,artera frenica inferioara stnga si arterele gastrice scurte.Pe lnga teritoriul esofagian, aceste artere mai participa si la irigatia cardica si a partiisuperioare a fundului gastric. n general, partea abdominala a esofagului este mai binevascularizata dect cea toracica si cervicala.Artera gastrica stnga (ramura din trunchiul celiac) sa nastere la nivelul crosei sale la 14artere ascendente, care pleaca fie izolat, fie dintr-un trunchi comun, cardio esofagiana.

n unele cazuri, aceste artere si au originea n hetatica stnga. Ramurile esofagiene ale agastrice stngi se distribuie fetei posterioare, flancului drept si fetei anterioare esofagului.Unele dintre ele trec prin hiatus -ul esofagian, irignd 2-3 cm. Din partea inferioara aesofagului toracic.O ramura descendenta contribuie la vascularizatia fetei posterioare a stomacului n zonaadiacenta a cardiei.Arterele gastrice scurte, n special cele superioare, contribuie si ele la irigatia esofaguluiabdominal ca si al fetei posterioare a fundului gastric.Se afirma ca n zona tranzactiei gastro-esofagiene exista o continuitate venoasa ntre veneledin submucoasa esofagiana si cea gastrica care se realizeaza dupa un sistem de confluente,care scad n directie ascendenta, deci cu reducerea patului venos, n trecerea de la stomac laesofag, fapt cu mari implicatii hemodinamice, n special n patologie, n conditiile

hipertensiunii portale. n zona tranzactiei, venele din submucoasa strabat muscularamucoasei, se dispun n palisada, n mucoasa si putin mai sus revin n submucoasa,strabatnd o a doua oara musculara mucoasei.


4/4

Studii recente demonstreaza ca dispozitia,,n palisada este valabila pentru portiuneacraniana, iar revenirea spre portiunea caudala se face strabatnd progresiv planurile pereteluiesofagian.Din reteaua venoasa a submucoasei, pleaca vene colectoare care trec prin tunica muscularasi inferior se varsa n vena gastrica stnga, iar superior n plexul venos superficial alesofagului. Din acesta, prin venele hemiazigos si azigos se varsa n vena cava superioara.

Alte vene din acest complex, dreneaza prin intermediul venei sferice inferioare stngi n venacava inferioara.Limfaticele esofagului abdominal sunt reprezentate de doua retele cu ochiuri longitudinale,situate n mucoasa si n tunica musculara. Ele dreneaza n primul releu ganglionar format dinganglionii gastrici stngi si rareori n cei pancreatico lienali. Al doilea releu l formeazaganglionii celiaci.Partea inferioara a esofagului toracic dreneaza limfa descendent n aceste relee ganglionare.Esofagul abdominal are o inervatie senzitiva sau receptoare si alta motorie sau efectuare.Sensibilitatea mucoasei, n general redusa este totusi mai mare n partea superioara aesofagului dect n cea inferioara. Inertia motorie parasimpatica provine din trunchiurilevagale anterior si posterior, care la rndul lor s-au format din plexul esofagian.Din acest plex, putin deasupra hiatus-ului esofagian iau nastere n 90-95 % din cazuri cele

doua trunchiuri vagale.Fiecare trunchi contine fibre din ambii vagi, dar n trunchiul vagal anterior predomina fibre dinvagul drept.

B. Fiziologia esofagului

Principala functie a conductului esofagian reprezinta conducerea bolului alimentar n stomac.Deglutitia este determinata de actiunea comuna a formatiunilor musculare bucale, faringienesi indirect a celor laringiene.Timpul I buco faringian, voluntar al deglutitiei dureaza 0,51 secunde se desfasoara subforma unei singure unde de presiune cu o componenta complexa: orificiul bucal e astupat debaza limbii vrful limbii se lipeste de arcada dentara si bolta palatina, si valul palatin nchidecomunicarea cu nazofaringele. Bolul alimentar este mpins n jos de muschii milohioidieni sifaringieni, iar laringele e tractionat n sus.

n consecinta faringele se scurteaza, orificiul glotei dispare sub baza limbii, iar bolul alimentarse orienteaza spre valecule.Timpul II esofagian, reflexul deglutitiei e dat de deschiderea gurii esofagului prin relaxareamuschiului cricofaringian. Ulterior lichidele cad gravitational, precednd unda peristaltica siajungnd napoi n stomac.Solidele progreseaza cu unda peristaltica, fiind favorizate de gravitatie, bolul ajunge la cardian 6-7 secunde. Cu ct bolul se ndeparteaza de gura esofagului, viteza progresiunii scade.nghititurile frecvente maresc viteza progresiunii, plenitudinea gastrica o reduce.Esofagul normal prezinta doua tipuri de unde:

Unda peristaltica primara, initiata reflex n timpul fazei bucofaringiene, merge nentreruptpna n esofagul distal si reprezinta propulsorul al bolului alimentar. Unda peristaltica secundara declansata de catre distensia treimii superioare esofagiene.Actul deglutitiei e voluntar, iar stimularea prin contact a ariilor senzatiilor de pe mucoasalinguala, valul palatin, peretele posterior faringian trimite impulsuri aferente prin nervii gloso faringian, trigemen si laringe pna n centrul deglutitiei din podeaua ventriculului IV.Raspunsul motor este declansat pe calea fibrelor nervoase ale nervului trigemen, facial,glosofaringian, vag (nucleul ambiguu) si hipoglos.Secretia esofagului este de consecinta mucoasa, are n principal rol lubrifiant si estemediata vagal.

Documents

ANAT Si Fizio Esofagului