2
Anatomia si fiziologia aparatului renal Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar şi genital. Cea mai mare parte a produşilor de excreţie se elimină, printr-un ansamblu de organe care formează aparatul excretor. Aparatul urinar - este alcătuit din cei doi rinichi şi de căile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinară şi uretra. Rinichii - organele secretoare ale urinii, au formă de boabe de fasole şi sunt situaţi de o parte şi alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, încojurat de un strat celulo-adipos şi învelit de o capsulă fibroasă inextensibilă, este situat în loja renală. Rinichii au o margine externă convexă, o margine internă concavă şi doi poli: unul superior şi altul inferior. Pe partea concavă se află hilul renal, alcătuit din artera şi vena renală, limfaticele, nervii, joncţiunea uretero-bazinetală. Rinichiul drept este situat ceva mai jos decât cel stâng. Loja renală este limitată în sus de diafragm, în spate de ultimele două coaste şi dedesubtul lor de muşchi şi de aponevrozele lombare, iar înainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renală este deschisă [de aici, uşurinţa cu care se produce ptoza renală]. Situarea lombo-abdominală a rinichiului explică de ce durerile renale pot fi resimţite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evidenţiază ca o masă abdominală şi de ce flegmoanele perinefritice cu evoluţie superioară îmbracă simptomatologie toracică. Nefronul - unitatea anatomică şi fiziologică a rinichilui, alcătuit din glomerul [polul vascular] şi tubul urinifer [polul urinar]. Numărul nefronilor din cei doi rinichi se evaluează la 2 milioane.

Anatomia Si Fiziologia Aparatului Renal

  • Upload
    ancu

  • View
    317

  • Download
    15

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ujh87

Citation preview

Anatomia si fiziologia aparatului renal

Aparatul urogenital - este format din aparatul urinar i genital. Cea mai mare parte a produilor de excreie se elimin, printr-un ansamblu de organe care formeaz aparatul excretor.Aparatul urinar - este alctuit din cei doi rinichi i de cile evacuatoare ale urnii: calice, bazinete, uretere, vezica urinar i uretra.Rinichii - organele secretoare ale urinii, au form de boabe de fasole i sunt situai de o parte i alta a coloanei lombare. Fiecare rinichi, ncojurat de un strat celulo-adipos i nvelit de o capsul fibroas inextensibil, este situat n loja renal.Rinichii au o margine extern convex, o margine intern concav i doi poli: unul superior i altul inferior. Pe partea concav se afl hilul renal, alctuit din artera i vena renal, limfaticele, nervii, jonciunea uretero-bazinetal. Rinichiul drept este situat ceva mai jos dect cel stng. Loja renal este limitat n sus de diafragm, n spate de ultimele dou coaste i dedesubtul lor de muchi i de aponevrozele lombare, iar nainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renal este deschis [de aici, uurina cu care se produce ptoza renal].

Situarea lombo-abdominal a rinichiului explic de ce durerile renale pot fi resimite lombar, abdominal sau pelvian, de ce tumorile renale se evideniaz ca o mas abdominal i de ce flegmoanele perinefritice cu evoluie superioar mbrac simptomatologie toracic.Nefronul - unitatea anatomic i fiziologic a rinichilui, alctuit din glomerul [polul vascular] i tubul urinifer [polul urinar]. Numrul nefronilor din cei doi rinichi se evalueaz la 2 milioane.Urina format permanent diureza [1,5-2,5 ml/min] se depoziteaz n vezica urinar, de unde cnd se acumuleaz o anumit cantitate [250-300 ml], se declaneaz reflex miciunea deschiderea sfncteralui vezical i golirea vezicii.Miciunea - este un act contient, deschiderea i nchiderea sfincterului vezical putnd fi comandate voluntar.Rinichiul are i rol predominant n meninerea echilibrului acido-bazic, prin eliminarea de acizi i cruarea bazelor, meninnd pH-ul la cea. 7,35. Rinichii mai asigur constanta presiunii osmotice a plasmei eliminnd sau reinnd, dup caz, apa i diferii electrolii.In concluzie, rinichii ndeplinesc n organism trei funcii de baz:funcia de epuraie sanguin;funcia de meninera a echilibrului osmotic;funcia de meninere a echilibrului acido-bazic.

Alterarea acestor funcii conduce la apariia sindromului de insuficien renal, urmat uneori de instalarea comei uremice.