Ancheta sociologica şi Ancheta sociologica şi sondajul de opiniesondajul de opinie

Definirea ancheteiDefinirea anchetei

““Culegere metodică de informaţii Culegere metodică de informaţii asupra opiniilor, atitudinilor asupra opiniilor, atitudinilor indivizilor, ajungându-se la rezultate indivizilor, ajungându-se la rezultate cuantificabile cu privire la cuantificabile cu privire la comportamentele grupurilor umane, comportamentele grupurilor umane, a gusturilor, trebuinţelor, motivaţiilor a gusturilor, trebuinţelor, motivaţiilor acestora, la maniera lor de a munci, acestora, la maniera lor de a munci, de a trăi, de a se distra” de a trăi, de a se distra” (Roger (Roger Pinto)Pinto)

• AnchetaAncheta este una dintre cele mai complexe este una dintre cele mai complexe metode de cercetare socialămetode de cercetare socialăComplexitatea ei este dată de ansamblul instrumentelor pe care le Complexitatea ei este dată de ansamblul instrumentelor pe care le utilizează (chestionarul, planuri de anchetă), al tehnicilor (de utilizează (chestionarul, planuri de anchetă), al tehnicilor (de codificare, scalare, analiză, prelucrare şi interpretare, etc.), dar şi codificare, scalare, analiză, prelucrare şi interpretare, etc.), dar şi prin faptul că face apel complementar la alte metode (observaţia, prin faptul că face apel complementar la alte metode (observaţia, analiza documentelor)analiza documentelor)

• Este o modalitate de cunoaştere ştiinţifică a Este o modalitate de cunoaştere ştiinţifică a opiniilor, atitudinilor, aspiraţiiloropiniilor, atitudinilor, aspiraţiilor, fiind totodată şi , fiind totodată şi un un mijloc de influenţaremijloc de influenţare

• Tehnicile de realizare a anchetelor Tehnicile de realizare a anchetelor au un au un caracter stadardizat caracter stadardizat (numărul, ordinea, formularea (numărul, ordinea, formularea întrebărilor şi efectivele de persoane sunt stabilite clar, nefiind permise întrebărilor şi efectivele de persoane sunt stabilite clar, nefiind permise abateri decât arareori)abateri decât arareori)

• Ancheta Ancheta urmăreşte să satisfacă urmăreşte să satisfacă cerinţa de cerinţa de reprezentativitate reprezentativitate a eşantionului în raport cu a eşantionului în raport cu populaţia (populaţia (alegerea indivizilor anchetaţi se face după reguli alegerea indivizilor anchetaţi se face după reguli statistice clare, cu marjă de eroare rezonabil şi risc acceptat)statistice clare, cu marjă de eroare rezonabil şi risc acceptat)

• Ancheta se realizează de regulă pe eşantioane Ancheta se realizează de regulă pe eşantioane marimari (diferenţa faţă de interviu). Eşantionul cuprinde toate tipurile de (diferenţa faţă de interviu). Eşantionul cuprinde toate tipurile de indivizi ce apar în populaţieindivizi ce apar în populaţie

• Investigând un număr mare de subiecţi –Investigând un număr mare de subiecţi – ancheta nu poate ancheta nu poate urmări decât informaţii relativ simpleurmări decât informaţii relativ simple

• Prelucrarea datelor unei anchetePrelucrarea datelor unei anchete se realizează prin se realizează prin

procedurile statistice standard ce se bazează peprocedurile statistice standard ce se bazează pe calculul calculul frecvenţeifrecvenţei

• Ancheta se poate realiza şi în scris Ancheta se poate realiza şi în scris (spre deosebire de (spre deosebire de interviu care foloseşte tehnici orale) interviu care foloseşte tehnici orale)

• AnchetaAncheta se realizează de colectând informaţii de la persoane luate în se realizează de colectând informaţii de la persoane luate în

mod individualmod individual (interviul se poate aplica şi unui grup) (interviul se poate aplica şi unui grup)

• AnchetaAncheta se realizează cu personal auxiliar, se realizează cu personal auxiliar, operatori de operatori de anchetăanchetă

• Ancheta este o metodă cantitativăAncheta este o metodă cantitativă, , interviul este o metodă interviul este o metodă calitativăcalitativă

Obiectul anchetelor sociologiceObiectul anchetelor sociologice

• Opiniile, atitudile, comportamenteleOpiniile, atitudile, comportamentele

• Aspiraţii, trebuinţe, motivaţiiAspiraţii, trebuinţe, motivaţii care stau la care stau la baza acţiunilor, conduitelor, atitudinilorâbaza acţiunilor, conduitelor, atitudinilorâ

• Cunoştinţe, mărturii Cunoştinţe, mărturii despre fapte, fenomene, despre fapte, fenomene, evenimenteevenimente

• Caracteristici demografice Caracteristici demografice – structuri familiale, – structuri familiale, structuri de vârstă, structuri socio-profesionalestructuri de vârstă, structuri socio-profesionale

• caracteristici ale mediului social şi ale caracteristici ale mediului social şi ale modului de viaţă ale oamenilor modului de viaţă ale oamenilor – ocupaţii, – ocupaţii, venituri, condiţii de locuit, servicii sociale, etc.venituri, condiţii de locuit, servicii sociale, etc.

Limitele ancheteiLimitele anchetei• Factori de distorsiuneFactori de distorsiune- Subiectul anchetat (sentimente, resentimente, Subiectul anchetat (sentimente, resentimente,

prejudecăţi) – subiectivismulprejudecăţi) – subiectivismul- Eşantionarea greşităEşantionarea greşită- Instrumente de anchetă greşit elaborate (ex. Instrumente de anchetă greşit elaborate (ex.

chestionare ce sugerează răspunsuri)chestionare ce sugerează răspunsuri)- Operatori de anchetă ineficient pregătiţiOperatori de anchetă ineficient pregătiţi

• Introducerea unei Introducerea unei rigidităţi în relaţia anchetator-rigidităţi în relaţia anchetator-anchetatanchetat

- În cazul eşantioanelor mari prelucrarea se face În cazul eşantioanelor mari prelucrarea se face electronic iar intrebările sunt strict codificate pentru a electronic iar intrebările sunt strict codificate pentru a se încadra în şabloanese încadra în şabloane

- Sunt eliminate reacţiile posibile ale populaţiei Sunt eliminate reacţiile posibile ale populaţiei - răspunsurile nu sunt aproximative (să se potrivească cu răspunsurile nu sunt aproximative (să se potrivească cu

cele din chestionar)cele din chestionar)

Ancheta şi sondajul de opinieAncheta şi sondajul de opinie• Sondajul de opinie Sondajul de opinie este o formă specifică a este o formă specifică a

anchetei – “metodă statistică de stabilire, pe baza anchetei – “metodă statistică de stabilire, pe baza eşantionrării, a stratificării opiniilor în raport cu eşantionrării, a stratificării opiniilor în raport cu diferite variabile socio-demografice ale populaţiei diferite variabile socio-demografice ale populaţiei studiate” (Ioan Drăgan)studiate” (Ioan Drăgan)

• Sondajul de opinie este un fel de anchetă Sondajul de opinie este un fel de anchetă pură şi pură şi rapidărapidă – în cadrul său se aplică doar instrumente d – în cadrul său se aplică doar instrumente d eanchetă (chestionare, ghiduri d einterviu), fapt ce eanchetă (chestionare, ghiduri d einterviu), fapt ce permite colectarea rapidă de informaţiipermite colectarea rapidă de informaţii

• Sondajul se opreşte la datele deSondajul se opreşte la datele de ordin subiectiv ordin subiectiv fără a contrunta opiniile, atitudinile, aspiraţiile cu fără a contrunta opiniile, atitudinile, aspiraţiile cu fapte sau fenomene obiectivefapte sau fenomene obiective

• În În sondaj opiniile subiecţilor principala sursăsondaj opiniile subiecţilor principala sursă (chiar unica) de informare; în (chiar unica) de informare; în anchetă accentul anchetă accentul cade şi pe studierea obiectivităţiicade şi pe studierea obiectivităţii acestor opinii acestor opinii

• Sondajul de opinie este centrat pe aspectul opinial; pe Sondajul de opinie este centrat pe aspectul opinial; pe probleme ce suscită un larg interes publicprobleme ce suscită un larg interes public

• Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu pronunţat Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu pronunţat caracter descriptiv (nu au ambiţii explicative)caracter descriptiv (nu au ambiţii explicative)

• Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple şi clar structurate şi pe foarte scurt, cu chestionare simple şi clar structurate şi pe eşantioane care să asigure reprezentativitateeşantioane care să asigure reprezentativitate

• Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau Rezultatele sondajelor sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg într-o formă simplăpublicului larg într-o formă simplă

• Sondajele se fac la comanda unui beneficiar ale căror Sondajele se fac la comanda unui beneficiar ale căror interese sunt altele decât cele ştiinţificeinterese sunt altele decât cele ştiinţifice

• Într-o societate democratică sondajele de opinie sunt, Într-o societate democratică sondajele de opinie sunt, dincolo de aspectul ştiinţific, un mecanism de cunoaştere a dincolo de aspectul ştiinţific, un mecanism de cunoaştere a “majorităţii”.“majorităţii”.

• Sondajul este o formă “populară” de anchetă (o specie a Sondajul este o formă “populară” de anchetă (o specie a anchetei) , axată pe o problematică ce stârneşte un interes anchetei) , axată pe o problematică ce stârneşte un interes general şi ale cărei rezultate sunt aduse la cunoştinţa general şi ale cărei rezultate sunt aduse la cunoştinţa publicului sub o formă accesibilă, utilizându-se de regulă publicului sub o formă accesibilă, utilizându-se de regulă reprezentări grafice ale frecvernţelor exprimate procentualreprezentări grafice ale frecvernţelor exprimate procentual

Ancheta şi sondajul de opinieAncheta şi sondajul de opinie

Tehnici de anchetăTehnici de anchetăCum se realizează transmiterea informaţiei dinspre subiect spre cercetător?Cum se realizează transmiterea informaţiei dinspre subiect spre cercetător?

• Ancheta directă sau oralăAncheta directă sau orală1.1. Ancheta faţă în faţăAncheta faţă în faţă

2.2. Ancheta prin telefonAncheta prin telefon

• Ancheta indirectă Ancheta indirectă (în scris sau prin (în scris sau prin autoadministrarea chestionarului)autoadministrarea chestionarului)

- Cea mai des întâlnită este Cea mai des întâlnită este ancheta prin poştăancheta prin poştă

- Plecând de la relaţia subiect/cercetător acest tip de anchetă Plecând de la relaţia subiect/cercetător acest tip de anchetă este cel mai îndepărtat de ancheta orală este cel mai îndepărtat de ancheta orală

Tipurile anchetei sociologiceTipurile anchetei sociologice

• Anchetele intensiveAnchetele intensive – – realizate pe populaţii realizate pe populaţii restrânse cu scopul de a aprofunda o temă specialărestrânse cu scopul de a aprofunda o temă specială

• Anchete extensiveAnchete extensive – – realizate asupra unei realizate asupra unei populaţii numeroase (eşantioane mari); descoperă populaţii numeroase (eşantioane mari); descoperă caracteristici generale, valabile la scară regională şi caracteristici generale, valabile la scară regională şi naţionalănaţională

• Anchete calitative Anchete calitative – sunt intensive şi pun accent – sunt intensive şi pun accent pe studiul însuşirilor, al caracteristicilor definitoriipe studiul însuşirilor, al caracteristicilor definitorii

• Anchete cantitative Anchete cantitative – se realizează pe populaţii – se realizează pe populaţii mari, reprezentative din punct de vedere statistic. mari, reprezentative din punct de vedere statistic. Utilizează de regulă chestionare precodificate ce se Utilizează de regulă chestionare precodificate ce se aplică în studiul opiniilor, atitudinilor comersiale, aplică în studiul opiniilor, atitudinilor comersiale, culturale, electoraleculturale, electorale

• Anchete colectiveAnchete colective – – se aplică pe grupuri de oameni nu pe indivizise aplică pe grupuri de oameni nu pe indivizi

• Anchete individualeAnchete individuale – – presupun aplicarea individuală a presupun aplicarea individuală a instrumentelor de investigaţieinstrumentelor de investigaţie

• Anchete directeAnchete directe – – presupun colectarea nemijlocită (participativă) de presupun colectarea nemijlocită (participativă) de informaţiiinformaţii

• Anchete indirecte Anchete indirecte – – se aplică de regulă pentru descoperirea unor se aplică de regulă pentru descoperirea unor aspecte intime din viaţa indivizilor. Urmăresc fie aspecte specifice altor aspecte intime din viaţa indivizilor. Urmăresc fie aspecte specifice altor persoane, fie evenimente trecutepersoane, fie evenimente trecute

• Anchete socio-economiceAnchete socio-economice• Anchete asupra dezvoltării zonale, rurale şi urbaneAnchete asupra dezvoltării zonale, rurale şi urbane• Anchete de opinie publicăAnchete de opinie publică• Anchete comercialeAnchete comerciale• Anchete asupra unor mijloace de comunicare în Anchete asupra unor mijloace de comunicare în

masămasă

Tipurile anchetei sociologiceTipurile anchetei sociologice

Construcţia chestionaruluiConstrucţia chestionarului

““Chestionarele Chestionarele sunt teste compuse dintr-un număr sunt teste compuse dintr-un număr mai mare sau mai mic de întrebări prezentate în mai mare sau mai mic de întrebări prezentate în scris subiecţilor şi se referă la opiniile, scris subiecţilor şi se referă la opiniile, preferinţele, sentimentele, interesele şi preferinţele, sentimentele, interesele şi comportamentele lor în circumstanţe precisecomportamentele lor în circumstanţe precise”” (Paul Albou)(Paul Albou)

Spre deosebire de alte ştiinţe cercetarea socială prezintă Spre deosebire de alte ştiinţe cercetarea socială prezintă un handicap ce rezultă din:un handicap ce rezultă din:

- Obligaţia de a construi de fiecare dată un nou Obligaţia de a construi de fiecare dată un nou instrument, fapt ce presupune consturi materile, de instrument, fapt ce presupune consturi materile, de timp şi de personaltimp şi de personal

- Necesitatea testării prealabile a instrumentului, care Necesitatea testării prealabile a instrumentului, care este întotdeauna incompletă, de unde:este întotdeauna incompletă, de unde:

- Incertitudinea asupra validităţii şi fidelităţii luiIncertitudinea asupra validităţii şi fidelităţii lui- Dificultăţile ce apar aproape mereu atunci când se Dificultăţile ce apar aproape mereu atunci când se

urmăreşte compararea rezultatelor obţinute de doi urmăreşte compararea rezultatelor obţinute de doi cercetători diferiţicercetători diferiţi

Logica întocmirii chestionarelorLogica întocmirii chestionarelor

• Chestionarul trebuie să înceapă cu specificarea foarte Chestionarul trebuie să înceapă cu specificarea foarte clară şi detaliată a problemei de cercetatclară şi detaliată a problemei de cercetat

• Fiecare întrebare din chestionar reprezintă un Fiecare întrebare din chestionar reprezintă un indicatorindicator (prelucrat, tradus, ajustat – aşa încât el să (prelucrat, tradus, ajustat – aşa încât el să fie valid şi funcţional în procesul comunicării dintre fie valid şi funcţional în procesul comunicării dintre cercetător şi subiectcercetător şi subiect

Cât timp aţi petrecut ieri la televizor?Cât timp aţi petrecut ieri la televizor?Este traducerea verbală a indicatorului “timp alocat, în ziua X, vizionării Este traducerea verbală a indicatorului “timp alocat, în ziua X, vizionării

programelor tv”... sau “consum cultural”, “stil de viaţă” etc.programelor tv”... sau “consum cultural”, “stil de viaţă” etc.

• Uneori se urmăresc efecte derivate sau chiar diametral Uneori se urmăresc efecte derivate sau chiar diametral opuse răspunsuluiopuse răspunsuluiAţi minţit în legătură cu ....? Aţi minţit în legătură cu ....? Da-ul înseamnă răspuns sincer că Da-ul înseamnă răspuns sincer că

persoana este mincinos (nesincer)persoana este mincinos (nesincer)

Aţi minţit vreodată? Aţi minţit vreodată? Nu-ul însemană răspuns mincinos (dovedeşte că Nu-ul însemană răspuns mincinos (dovedeşte că persoana minte constant)persoana minte constant)

Logica întocmirii chestionarelorLogica întocmirii chestionarelor• SelecţiaSelecţia indicatorilor indicatorilor este urmată de este urmată de

traducereatraducerea lor în întrebări şi lor în întrebări şi aşezareaaşezarea lor în lor în chestionarchestionar

- Trebuie folosit un limbaj care să fie înţeles de către - Trebuie folosit un limbaj care să fie înţeles de către toată lumea şi să fie înţeles de către toată lumea toată lumea şi să fie înţeles de către toată lumea la fella fel

- Nu toate întrebările din chestionar se adresează Nu toate întrebările din chestionar se adresează tuturor persoanelor din eşantion (în funcţie de tuturor persoanelor din eşantion (în funcţie de răspunsuri se folosesc bifurcaţii) răspunsuri se folosesc bifurcaţii) => => întrebări filtruîntrebări filtru

Mergeţi la vot în data...? - Dacă da, cu cine votaţi? Mergeţi la vot în data...? - Dacă da, cu cine votaţi? - Dacă nu, care este motivaţia? - Dacă nu, care este motivaţia?

- În întocmirea unui chetionar apar probleme de În întocmirea unui chetionar apar probleme de conţinutconţinut (indicatori, traducerea lor) şi de (indicatori, traducerea lor) şi de formă formă (învelişul verbal, ordinea întrebărilor, elemenete de (învelişul verbal, ordinea întrebărilor, elemenete de standardizare, etc.)standardizare, etc.)

Tipuri de întrebări, Tipuri de întrebări, în funcţie de conţinutul lor:în funcţie de conţinutul lor:- factuale, de opinie, de cunoştinţe- factuale, de opinie, de cunoştinţe

• Întrebări factualeÎntrebări factuale – informaţia priveşte elemenete de – informaţia priveşte elemenete de comportament ale indivizilor anchetaţi, ale semenilor, etc. Se comportament ale indivizilor anchetaţi, ale semenilor, etc. Se referă la situaţii obiective şi verificabile prin alte mijloacereferă la situaţii obiective şi verificabile prin alte mijloace

Câte seriale aţi urmărit la tv în această săptămână?Câte seriale aţi urmărit la tv în această săptămână?Câţi bani a cheltuit familia d-voastră pentru hrană în această lună?Câţi bani a cheltuit familia d-voastră pentru hrană în această lună?

• Întrebări de opinieÎntrebări de opinie – – vizează informaţii ce ţin de universul vizează informaţii ce ţin de universul interior al individului (atitudini, credinţe, opinii, aşteptări, interior al individului (atitudini, credinţe, opinii, aşteptări, evaluări, proiecţii ale viitorului, ataşamentul faţă de anumite evaluări, proiecţii ale viitorului, ataşamentul faţă de anumite valori, motivaţii ale unor acţiuni factuale, etc.). Aceste informaţii valori, motivaţii ale unor acţiuni factuale, etc.). Aceste informaţii nu pot fi obţinute şi verificate din alte surse şi prin alte mijloacenu pot fi obţinute şi verificate din alte surse şi prin alte mijloace

• Întrebări de cunoştinţeÎntrebări de cunoştinţe – au un specific foarte clar ce nu – au un specific foarte clar ce nu permite nicio confuzie cu celelalte. Scopul nu este să aflăm permite nicio confuzie cu celelalte. Scopul nu este să aflăm informaţii pentru a ne spori cunoştinţele, ci pentru a caracteriza informaţii pentru a ne spori cunoştinţele, ci pentru a caracteriza persoana anchetată. persoana anchetată.

Unde este înmormântat...?Unde este înmormântat...?

Sunt importante pentru a face corelaţii şi comparaţii. Pot fi Sunt importante pentru a face corelaţii şi comparaţii. Pot fi utilizate ca şi utilizate ca şi întrebări de control întrebări de control (sunt întrebări (sunt întrebări indirecte de indirecte de verificareverificare a acurateţei altor răspunsuri. Ex. subiectul care nu a acurateţei altor răspunsuri. Ex. subiectul care nu recunoaşte personaje, scene, etc. dintr-un film pe care susţine că recunoaşte personaje, scene, etc. dintr-un film pe care susţine că la văzut minte; ne îndoim de asemenea de cineva care nu poate la văzut minte; ne îndoim de asemenea de cineva care nu poate descrie un produs pe care susţine că la cumpărat) descrie un produs pe care susţine că la cumpărat)

Tipuri de întrebări, Tipuri de întrebări, în funcţie de forma de în funcţie de forma de înregistrare a răspunsurilor:înregistrare a răspunsurilor:

• Principalele tipuri de întrebăriPrincipalele tipuri de întrebări- Întrebări închiseÎntrebări închise – oferă subiectului variante de răspuns – oferă subiectului variante de răspuns

prefabricate, repondentul urmând să o aleagă pe cea care se prefabricate, repondentul urmând să o aleagă pe cea care se potriveşte cu opinia sau situaţia sa. Setul de variante trebuie să fie potriveşte cu opinia sau situaţia sa. Setul de variante trebuie să fie complet, întrebările să fie discriminatorii (variantele să se exclută complet, întrebările să fie discriminatorii (variantele să se exclută una pe alta; fiecărei variante să-i corespundă un răspus diferit), una pe alta; fiecărei variante să-i corespundă un răspus diferit), unui răspuns să-i corespundă o variantăunui răspuns să-i corespundă o variantăCare este stare d-voastră civilă? 1. necăsătorit; 2. căsătorit; 3. văduv; 4. Care este stare d-voastră civilă? 1. necăsătorit; 2. căsătorit; 3. văduv; 4.

divorţatdivorţatCare ziare le-aţi citit azi:? 1. Adevărul; 2. Crişana; 3. Ziua; 4. Eveniementul Care ziare le-aţi citit azi:? 1. Adevărul; 2. Crişana; 3. Ziua; 4. Eveniementul

zileizilei

- Întrebări deschiseÎntrebări deschise – reclamă înregistrarea cât mai fidelă a – reclamă înregistrarea cât mai fidelă a răspunsului dat de subiectul chestionatrăspunsului dat de subiectul chestionat

- Întrebări aparent-deschiseÎntrebări aparent-deschise – operatorul alege răspunsul închis – operatorul alege răspunsul închis funcţie de variantele de răspuns deschis ale repondentului funcţie de variantele de răspuns deschis ale repondentului (variantele nu se arată subiectului)(variantele nu se arată subiectului)

- Întrebări semi-deschise sau semi-închiseÎntrebări semi-deschise sau semi-închise – se folosesc atunci când – se folosesc atunci când variantele de răspunsuri închise nu epuizează întreaga gamă a variantele de răspunsuri închise nu epuizează întreaga gamă a posibilităţilor. Ex. 1,2,3,4, Alta......posibilităţilor. Ex. 1,2,3,4, Alta......

• Întrebări închise sau întrebări deschise?Întrebări închise sau întrebări deschise?Avantaje ale întrebărilor închiseAvantaje ale întrebărilor închise::- Rapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelorRapiditatea şi uşurinţa prelucrării rezultatelor- Uşurinţa completării chestionaruluiUşurinţa completării chestionarului- Precizarea conţinutului întrebării (variantele întregesc texul Precizarea conţinutului întrebării (variantele întregesc texul

propriu-zis)propriu-zis)- Subiectul răspunde la întrebarea pusăSubiectul răspunde la întrebarea pusă- Facilitează găsirea răspunsului potrivitFacilitează găsirea răspunsului potrivit- Sunt evitate erorile de postcodificareSunt evitate erorile de postcodificare- Uniformizează înţelegerea întrebării şi înregistrarea Uniformizează înţelegerea întrebării şi înregistrarea

răspunsurilorrăspunsurilor

Avantaje ale întrebărilor deschiseAvantaje ale întrebărilor deschise::- Se elimină sugerarea răspunsurilorSe elimină sugerarea răspunsurilor- Indică nivelul cunoştinţelor subiectului anchetatIndică nivelul cunoştinţelor subiectului anchetat- Evidenţiază ceea ce este cu adevărat important pentru Evidenţiază ceea ce este cu adevărat important pentru

subiectsubiect- Evită “efectele de format”Evită “efectele de format”- Permit identificarea complexului motivaţional de influenţe şi Permit identificarea complexului motivaţional de influenţe şi

cadre de referinţăcadre de referinţă

Numărul întrebărilor Numărul întrebărilor

• Numărul întrebărilor depinde de o multitudine de Numărul întrebărilor depinde de o multitudine de factori precum: obiectul cercetării, tipul cercetării, factori precum: obiectul cercetării, tipul cercetării, finalitatea acestuia, beneficiarul rezultatelor, finalitatea acestuia, beneficiarul rezultatelor, tehnica de anchetă, felul întrebărilor, resursele tehnica de anchetă, felul întrebărilor, resursele materiale, calitatea şi numărul operatorilor, timpul, materiale, calitatea şi numărul operatorilor, timpul, genul de populaţie căruia i se adresează, etc.genul de populaţie căruia i se adresează, etc.

• Se exclude ideea unor chestionare cu sute de Se exclude ideea unor chestionare cu sute de întrebări din care majoritatea să fie deschiseîntrebări din care majoritatea să fie deschise

• Chestionarul aplicat “în picioare”, pe stradă nu Chestionarul aplicat “în picioare”, pe stradă nu poate să depăşească 5-10 minutepoate să depăşească 5-10 minute

• Ancheta clasică la domiciliu se recomandă a nu Ancheta clasică la domiciliu se recomandă a nu depăşi 45 de minutedepăşi 45 de minute

• Atunci când complexitatea chestionarului este Atunci când complexitatea chestionarului este mare, aplicarea setului de instrumente se poate mare, aplicarea setului de instrumente se poate face şi în două întâlniri face şi în două întâlniri

Structura chestionaruluiStructura chestionarului1.1. Intrebări introductive, de contact, “de spart Intrebări introductive, de contact, “de spart

ghiaţa” ghiaţa” – au scopul de a da subiectului sentimentul de – au scopul de a da subiectului sentimentul de încredere. Prima întrebare nu se poate referi la date încredere. Prima întrebare nu se poate referi la date personale, nici la lucruri complicate. De regulă se admite personale, nici la lucruri complicate. De regulă se admite că prima întrebare trebuie să fie închisă cu variante că prima întrebare trebuie să fie închisă cu variante uşoare de tip da/nu.uşoare de tip da/nu.

Trăim într-o lume grăbită. Aparţineţi acelor oamnei care au prea puţin timp?Trăim într-o lume grăbită. Aparţineţi acelor oamnei care au prea puţin timp?Credeţi că pedepsirea actelor de corupţie ar trebui să fie mai aspră?Credeţi că pedepsirea actelor de corupţie ar trebui să fie mai aspră?

2.2. Întrebări de trecereÎntrebări de trecere – au scopul de a marca în structura – au scopul de a marca în structura

chestionarului a unei noi grupe de întrebări referitoare la chestionarului a unei noi grupe de întrebări referitoare la o altă problemă. Au rol de pregătire.o altă problemă. Au rol de pregătire.Oamenii vor fi mai interesaţi de succesul lor pe plan social?Oamenii vor fi mai interesaţi de succesul lor pe plan social?

3.3. Întrebări filtruÎntrebări filtru – ele opresc trecerea unor categorii de – ele opresc trecerea unor categorii de subiecţi la întrebările succesive, reprezentând un control subiecţi la întrebările succesive, reprezentând un control al calităţii răspunsuriloral calităţii răspunsurilor

Aţi fost la vot anul acesta? Da/nuAţi fost la vot anul acesta? Da/nuPentru cei care au răspuns cu da .... Pentru cei care au răspuns cu da ....

Structura chestionaruluiStructura chestionarului4. 4. Întrebări de bifurcaţieÎntrebări de bifurcaţie –– separă sensurile pro şi separă sensurile pro şi

contra din răspunsurile subiecţilor contra din răspunsurile subiecţilor În mod obişnuit citiţi ziarele? Da/nuÎn mod obişnuit citiţi ziarele? Da/nu

Pentru cei care au răspuns da...Pentru cei care au răspuns da...Pentru cei care au răspuns nu...Pentru cei care au răspuns nu...

5.5. Întrebări “de ce”Întrebări “de ce” – au funcţia de a provoca – au funcţia de a provoca explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate. Deşi explicaţii în raport cu diferite opinii exprimate. Deşi nelipsite din chestionar, acest tip de întrebări sunt nelipsite din chestionar, acest tip de întrebări sunt adesea imprecise. adesea imprecise.

““De ce tragi sfoara?” “De capătul ei”, “Pentru că este imposibil să De ce tragi sfoara?” “De capătul ei”, “Pentru că este imposibil să o împing”, “D-aia”...o împing”, “D-aia”...

Întrebarea Întrebarea De ce folosiţi pasta de dinţi XXX? De ce folosiţi pasta de dinţi XXX? – e gresită în studiul – e gresită în studiul pieţei pieţei

Corectă ar fi: Corectă ar fi: Ce avantaje prezintă pasta de dinţi XXX?Ce avantaje prezintă pasta de dinţi XXX?Asta după ce în prelabil ar fost introdusă întrebarea filtru: Asta după ce în prelabil ar fost introdusă întrebarea filtru: Folosiţi Folosiţi

pasta de dinţi XXX?pasta de dinţi XXX?

Structura chestionaruluiStructura chestionarului

6.6. Întrebări de controlÎntrebări de control – nu aduc informaţii noi ci – nu aduc informaţii noi ci verifică fidelitatea, consistenţa şi consecvenţa verifică fidelitatea, consistenţa şi consecvenţa opiniiloropiniilor

22.22. Peste 50 de ani rolul şcolii in formarea oamenilor va fi: a. Mult Peste 50 de ani rolul şcolii in formarea oamenilor va fi: a. Mult mai mare; b. Mai mare; c. Ca astăzi; d. Mai mic; e. Mult mai mic; mai mare; b. Mai mare; c. Ca astăzi; d. Mai mic; e. Mult mai mic; f. Nu ştiuf. Nu ştiu

23. Credeţi că peste 50 de ani şcoala va juca un rol mai însemnat în 23. Credeţi că peste 50 de ani şcoala va juca un rol mai însemnat în formarea oamenilor: a. Da; b. Nu; c. Nu ştiuformarea oamenilor: a. Da; b. Nu; c. Nu ştiu

7.7. Întrebări de clasificare (de identificare)Întrebări de clasificare (de identificare) – servesc – servesc lala analiza răspunsurilor din chestionar. analiza răspunsurilor din chestionar. Sunt întrebări legate de: sexul, vârsta, Sunt întrebări legate de: sexul, vârsta, etnia, religia, nivelul de şcolarizare, etnia, religia, nivelul de şcolarizare, situaţia proifesională, etc. Aceste situaţia proifesională, etc. Aceste întrebări de regulă încheie un chestionarîntrebări de regulă încheie un chestionar

Clasificarea chestionarelorClasificarea chestionarelor, în , în funcţie de conţinutul şi forma funcţie de conţinutul şi forma întrebărilor:întrebărilor:

• Chstionare de date factualeChstionare de date factuale• Chestionare de opinieChestionare de opinie• Chestionare specialeChestionare speciale• Chestionarele cu întrebări închise (sau Chestionarele cu întrebări închise (sau

precodificate)precodificate)• Chestionarele cu întrebări deschise (libere Chestionarele cu întrebări deschise (libere

sau postcodificate)sau postcodificate)• Chestionarele autoadministrateChestionarele autoadministrate• Chestionarele poştaleChestionarele poştale• Chestionarele publicate în reviste sau ziareChestionarele publicate în reviste sau ziare• Chestionarele autoadministrate colectivChestionarele autoadministrate colectiv• Chestionarele administrate de operatorii de Chestionarele administrate de operatorii de

anchetăanchetă

Eşantionarea Eşantionarea populaţieipopulaţiei

Tipuri de eşantioaneTipuri de eşantioane

• Eşantionarea simplă aleatorieEşantionarea simplă aleatorie – este procedura cea mai – este procedura cea mai simplă, în sensul că nu presupune nici un fel de grupare a simplă, în sensul că nu presupune nici un fel de grupare a indivizilor. Este procedura de selecţie prin tragere la sorţi, indivizilor. Este procedura de selecţie prin tragere la sorţi, procedura loterieiprocedura loteriei

• Eşantionarea prin stratificareEşantionarea prin stratificare – este o procedură – este o procedură probabilistică, ce porneşte de la anumite criterii după care este probabilistică, ce porneşte de la anumite criterii după care este populaţia împărţită. Fiecărei categorii de populaţie, populaţia împărţită. Fiecărei categorii de populaţie, proporţional, îi corespunde un număr de indivizi în eşantionproporţional, îi corespunde un număr de indivizi în eşantion

• Eşantionarea multistadialăEşantionarea multistadială – presupune mai multe stadii de – presupune mai multe stadii de eşantionare. La nivel naţional întâi se alege un eşantion de eşantionare. La nivel naţional întâi se alege un eşantion de judeţe, apoi în cadrul judeţelor alese un număr de localităţi, din judeţe, apoi în cadrul judeţelor alese un număr de localităţi, din cadrul localităţilor alese un număr de străzi... până la indivizicadrul localităţilor alese un număr de străzi... până la indivizi

• Eşantionarea multifazicăEşantionarea multifazică – se alege iniţial un eşantion mai – se alege iniţial un eşantion mai mare la nivelul căruia se aplică un instrument de cercetare mai mare la nivelul căruia se aplică un instrument de cercetare mai simplu. Apoi, eşantionul este la rândul lui supus eşantionării simplu. Apoi, eşantionul este la rândul lui supus eşantionării determinându-se astfel loturi mai mici de indivizi asupra cărora determinându-se astfel loturi mai mici de indivizi asupra cărora se aplică un chestionar mai complex.se aplică un chestionar mai complex.

Tipuri de eşantioaneTipuri de eşantioane

• Eşantionare pe coteEşantionare pe cote – este cea mai cunoscută şi – este cea mai cunoscută şi utilizată eşantionare nealeatoare. Presupune utilizată eşantionare nealeatoare. Presupune alegerea de către operator a subiecţilor funcţie de alegerea de către operator a subiecţilor funcţie de anumite cote.anumite cote.

La 1000 persoane (52% bărbaţi şi 48% femei sunt aleşi 520 de bărbaţi şi La 1000 persoane (52% bărbaţi şi 48% femei sunt aleşi 520 de bărbaţi şi 480 femei)480 femei)

• Eşantioane fixe (panel)Eşantioane fixe (panel) – sunt folosite pentru – sunt folosite pentru determinarea schimbărilor survenite într-o perioadă. determinarea schimbărilor survenite într-o perioadă. Acelaşi eşantion este supus unei investigaţii Acelaşi eşantion este supus unei investigaţii repetate prin aplicarea aceleeaşi investigaţii.repetate prin aplicarea aceleeaşi investigaţii.

Momentul 1 Preferaţi partidul ...?Momentul 1 Preferaţi partidul ...?

Momentul 2 Preferaţi partidul ...?Momentul 2 Preferaţi partidul ...?

Momentul 3 Preferaţi partidul ...?Momentul 3 Preferaţi partidul ...?

Preoceduri de eşantionarePreoceduri de eşantionare

• Procedura “pasului” – de pe o listă cu toţi Procedura “pasului” – de pe o listă cu toţi locuitorii se aleg din 100 în 100 câte unul locuitorii se aleg din 100 în 100 câte unul

• Metoda areolară sau pe zone – se aleg din Metoda areolară sau pe zone – se aleg din fiecare zonă funcţie de numărul de locuitorifiecare zonă funcţie de numărul de locuitori

• Metoda itimilor – se alege un item (ex. Metoda itimilor – se alege un item (ex. locuinţa) folosindu-se apoi metoda “pasului”locuinţa) folosindu-se apoi metoda “pasului”

• etc.etc.

Designul anchetei şi Designul anchetei şi prezentarea rezultatelorprezentarea rezultatelor

În realizarea oricărei investigaţii În realizarea oricărei investigaţii este obligatorie parcurgerea a trei este obligatorie parcurgerea a trei

importante etape:importante etape:

- Pregătirea cercetăriiPregătirea cercetării

- Pregătirea efectuării practice a Pregătirea efectuării practice a studiului (culegerea informaţiilor)studiului (culegerea informaţiilor)

- Finalizarea cercetării (validarea Finalizarea cercetării (validarea datelor, prelucrarea şi interpretarea datelor, prelucrarea şi interpretarea informaţiilor)informaţiilor)

1. Pregătirea investigaţiei1. Pregătirea investigaţieiÎn etapa premergătoare a unei investigaţii se pun la punct aspectele În etapa premergătoare a unei investigaţii se pun la punct aspectele teoretice, cele metodologice, precum şi cele ce ţin de organizarea şi teoretice, cele metodologice, precum şi cele ce ţin de organizarea şi desfăşurarea efectivă a cercetăriidesfăşurarea efectivă a cercetării

Problemele teoreticeProblemele teoretice – ţin de fundamentarea unui cadru teoretic, – ţin de fundamentarea unui cadru teoretic, pe care se sprijină şi din care se alimentează investigaţia propriu-zisăpe care se sprijină şi din care se alimentează investigaţia propriu-zisă

În această fază se are în vedere:În această fază se are în vedere:- Delimitarea teoretică a obiectului anchetatDelimitarea teoretică a obiectului anchetat

Ex.Expunerea studenţilor la mesajele politice din mass-mediaEx.Expunerea studenţilor la mesajele politice din mass-mediaCare sunt mijloacele de comunicare care ne vor interesa?Care sunt mijloacele de comunicare care ne vor interesa?

Ce înţelegem prin mesaje politice?Ce înţelegem prin mesaje politice?Despre care studenţi este vorba?Despre care studenţi este vorba?

Ce înţelegem prin expunere la mesaje politice?Ce înţelegem prin expunere la mesaje politice?

- Stabilirea ipotezelor de lucru, Stabilirea ipotezelor de lucru, a unor fragmente ale modelului a unor fragmente ale modelului explicativ pe care îl adoptămexplicativ pe care îl adoptăm

Care este profesia părinţilor studenţilor chestionaţi? Care este profesia părinţilor studenţilor chestionaţi? (se realizează o diferenţiere pe medii socio-profesionale de provenienţă de la (se realizează o diferenţiere pe medii socio-profesionale de provenienţă de la

care se pleacă în abordarea studiului)care se pleacă în abordarea studiului)

- Operaţionalizarea conceptelorOperaţionalizarea conceptelor – stabilirea modului în care se – stabilirea modului în care se realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual şi realitatea realizează legătura dintre universul teoretic-conceptual şi realitatea empiricăempirică

1. Pregătirea investigaţiei1. Pregătirea investigaţiei Problemele metodologiceProblemele metodologice- Alegerea tehnicii de cercetareAlegerea tehnicii de cercetare

- Construirea instrumentului (chestionarului)Construirea instrumentului (chestionarului)

- Alegerea eşantionuluiAlegerea eşantionului

Probleme de organizare a cercetăriiProbleme de organizare a cercetării- Stabilirea calendarului cercetării şi asigurarea măsurilor de Stabilirea calendarului cercetării şi asigurarea măsurilor de

respectare a luirespectare a lui

- Evaluarea costurilor fiecărei operaţiiEvaluarea costurilor fiecărei operaţii

- Asigurarea tuturor mijloacelor şi instrumentelor necesare deplasării Asigurarea tuturor mijloacelor şi instrumentelor necesare deplasării pe terenpe teren

- Rezolvarea problemelor pe care le-ar putea întâmpina operatorii pe Rezolvarea problemelor pe care le-ar putea întâmpina operatorii pe plan local plan local

- Asigurarea condiţiilor de cazare şi masă pentru operatoriAsigurarea condiţiilor de cazare şi masă pentru operatori

- Stabilirea mijloacelor de verificare a muncii operatorilor pe terenStabilirea mijloacelor de verificare a muncii operatorilor pe teren

- Selectarea şi instruirea operatorilorSelectarea şi instruirea operatorilor

2. Culegerea informaţiilor, efectuarea 2. Culegerea informaţiilor, efectuarea practice a studiuluipractice a studiului

- - Presupune aplicarea propriu-zisă a Presupune aplicarea propriu-zisă a chestionarelor, precum şi centralizarea chestionarelor, precum şi centralizarea acestor informaţiiacestor informaţii

3. Verificarea, validarea, prelucrarea şi 3. Verificarea, validarea, prelucrarea şi valorificarea rezultatelorvalorificarea rezultatelor

• Verificarea chestionarelorVerificarea chestionarelor (corectitudinea completării, (corectitudinea completării, exactitatea datelor, uniformitatea înregistrării)exactitatea datelor, uniformitatea înregistrării)

• PostcodidicareaPostcodidicarea

• Prelucrarea informaţiei Prelucrarea informaţiei

- Prelucrarea sumară, validarea eşantionului şi evaluarea Prelucrarea sumară, validarea eşantionului şi evaluarea consistenţei datelorconsistenţei datelor

- Prelucrări avansate ale informaţieiPrelucrări avansate ale informaţiei

• Redactarea raportului de cercetareRedactarea raportului de cercetare

- Enunţul problemei studiateEnunţul problemei studiate

- Descrierea tehnicilor de cercetareDescrierea tehnicilor de cercetare

- Prezentarea concluziilor investigaţiei practicePrezentarea concluziilor investigaţiei practice

- Interpretarea rezultatelorInterpretarea rezultatelor

- Sinteza şi raportul propriu-zisSinteza şi raportul propriu-zis

- Anexa metodologicăAnexa metodologică

- Anexa cu tabeleAnexa cu tabele

- Anexa cu grafice şi hărţiAnexa cu grafice şi hărţi