Andre Georges - Mersul prin pustie

  • Upload
    mihai

  • View
    208

  • Download
    4

Embed Size (px)

Citation preview

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    1/55

    Georges Andre

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    2/55

    ,"er-~ulpr-in pu~tie- scurt comentariu asupra cartii Numerilor -

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    3/55

    Introducere"Cel caruia ise pare ca sta In picioare,searna sa nu cada" (1 Corinteni 10.12).Dumnezeu este credincios" (1Corinteni 10

    1994 byGute Botschaft Verlag (GBV)

    Postfach 800-35673 DillenburgGERMANY

    Cartea Nurnerilor este cartea pustiei.In Exodul, Durnnezeu scoate pe poporul Lurobia Egiptului si de sub puterea asupritoareFaraon. Sangele rnielului pascal l-a pus la adade judecata divina, iar Marea Rosie I-a desppentru totdeauna de Egipt. (In ce ne priveste,

    este vorba de despartirea de lurne.) In pustie, Iva experirnenta purtarea de grija a Durnnezesau care-l va hrani, 11va adapa si-l va ocDornnul 11va purta pe Israel ca pe aripi de vusi-l va aduce la El, In tara fagaduintei, Aidpustie), ii vor fi date toate instructiunile sdicatiile referitoare la facerea Cortului, pentruDornnul sa poata locui In rnijlocul poporului.In Leviticul, Dornnul iivorbeste lui Moisecortul intalnirii", adica din sanctuar si-i da tinstructiunile referitoare la aceste lucruri, insisrnai ales asupra instituirii diferitelor jertfe caretot atatea tipuri ale lucrarii lui Christos.

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    4/55

    (Nota. A se vedea brosura noastra .Une seuleoffrande - Diverses sacrifices", in curs de aparitiesi in romana sub titlul ,,0 singura ofrand a -Diverse sacrificii" N. tr.)Capitolul 16 al Leviticului, de altfel capitolulcentral a1 scrierilor lui Moise, arata cum puteaDumnezeu sa locuiasca in mijlocul poporului Sau,si anume pe temeiul jertfei lui Christos, reprezen-tata prin ofrandele aduse in ziua cea mare a

    Ispasirii,In Numeri, Dumnezeu Se adreseaza lui Moise"in pustie" (Numeri 1.1). Poporul este pe punctulde a parasi Sinaiul ~i a relua mersul prin "pustiaaceea mare si grozava" (Deuteronom 1.19) unde vafi pus la incercare. Intr-adevar, in cartea aceasta,accentul cade pe responsabilitatea poporului indrum spre tara fagaduintei. Unsprezece zile ar fifost de ajuns pentru atingerea tintei (Deuteronom

    1.2). Dumnezeu purtase grija de toate lucrurile, darcum avea sa se comporte poporul?Rernarcam cu usurinta, ca viata crestina poate, " "sa fie traita, atat "in pustie," cat si "in tara". Totusi,Deuteronom 8 ne ajuta sa realizam deosebireadintre aceste doua medii. Astfel, versetele 2-6 si

    14-16 subliniaza caracteristicile pustiei. Acest mar~indelungat intr-un mediu ostil, arid, are ca scop "sate smereasca si sa te incerce, ca sa-ri cunoascapornirile inimii". Au suferit israelitii de 'foame ~idesete? Nu, pentru ca Dumnezeu le-a pus la dispozitie

    mana - pentru noi Christos Insu~i, pamcoborata din cer - si apa din stanca,nesecat si racoritor care ne vorbeste deopotrChristos, de Duhul Sfant si de Cuvantul ScrPustia este, de asemenea, locul unde se faceprovidenta divina: .Haina nu ti s-a invechit psi nici nu ti s-au umflat picioarele", dar si disparinteasca (Deuteronom 8.5, cf. Evrei 12).acestei puneri la incercare nu e numai saornirile inimii si sa conduca astfel la judecsine si la constiinta harului divin, ci maiDorn~ul sa ne fac~ bine la sfarsit: "sa-ti facapoi" (Deuteronom 8.16),In contrast cu pustia, .versetele 7-10 sevidenta caracteristicile acelei "tari" promis

    este: u~ loc de binecuvantare uncle apa abunforma de paraie, izvoare si lacuri adanci;hrana de tot felul se gaseste din belsug: gravii, smochini, rodii, untdelemn; miere; undetot felul de resurse pentru a cladi ~i a se apvrajmasi: fierul, arama etc.; unde, satui, impplini de'bucurie putem lauda pe Domnul. Dinde vedere nou-testamental, aceasta este viatatra de inviere eu Christos a~a cum ne-o pepistolele catre Coloseni si Efeseni: .Daca dinviat impreuna eu Christos, sa umblatilucrurile de sus...Ganditi-va 1a lucrurile de(Coloseni 3.1,2). Dar "t~ra" nu este numaide binecuvantare, ei si un loc de lupta: nu s

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    5/55

    i'nca IIIcer, iar vrajmasii spirituali i'~i fac mereusimtita prezenta: "Caei lupta noastra nu este impo-triva sangelui si carnii, ei impotriva capeteniilor,impotriva domniilor, irnpotriva stapanitorilor aces-tor intunecimi, irnpotriva duhurilor rautatii inlocurile ceresti" (Efeseni 6.12). De aceea, chiarfiind "i'n tara" trebuie sa luam toata armatura luiDumnezeu. Biruinta intr-o asemenea lupta seca~tiga numai prin credinta, Cartea Iosua dezvoltaun asemenea tip, contine simbolul unei asernenealupte. Ceea ce pesparte pustia de tara fagaduinteieste Iordanul. In Iordan ramaneau cele douaspre-zece pietre, simbol al omului nostru vechi si alingroparii noastre irnpreuna cu Christos. Din lor-dan erau seoase alte 12 pietre, cladite la Ghilgal,simbol al invierii noastre impreuna cu Christos,spre a putea trai aceasta "viata din belsug" (roan10.10) de care El doreste ea ai Sai sa se poatabueura din plin.

    Dupa cum spune apostolul, "aceste Iucruri lis-au intamplat ca sa ne fie exemple, si au fost scrisepentru invatatura noastra, peste care au venitsfarsiturile veacurilor" (1Corinteni 10.11)..Istorisirile aces tea din Vechiul Testament nusunt interesante numai din punet de vedere istoric,dar ele au 0 semnificatie spirituala aparte pe care,din nefericire, noi nu 0 luam totdeauna in seama,Inrr-adevar, apostolul trage de aiei doua concluzii:"Cel caruia i se pare ca sta in picioare, sa ia seama

    sa nu cada." Aceasta oglindeste raspundereatra personala, A doua concluzie este urmatoa.Dumnezeu, care este credineios, nu va ingadufiti ispi t i t i peste puterile voastre; ei, impreunaispita, va pregati s,i iesirea din ea, ca s-o psuporta" (1Corinteni 10.12~13).

    Deci, pe de 0parte, eel caruia i se pare capicioare sa ia seama sa nu cada - acestaavertismentul adresat constiintei noastre. Palta parte, Dumnezeu este cr~dincios - - aiascunde mangaierea pentru sufletele noastrasemenea promisiune sta la baza credintei noin timpul pribegiei noastre prin pustia acestei

    In schita aceasta asupra cartii Numeri, nvom ocupa de instructiunile date levitilor, cafost tratate deja intr-o alta brosura, (Nota.vedea brosura .Le tabernacle et le serviceLevites", partea a doua, in curs de aparitieromaneste sub titlul "Cortul intalnirii si slevitilor" N.tr.) nici ceea ce se refera indco~ebit la Moise, lucruri tratate eu alta ocazi

    (Nota. A se vedea brosura noastra "Mhomme de Dieu," brosura comentariilor lui Jasupra cartii Numeri in "Etudes sur la Pa(Studii asupra Cuvantului lui Dumnezeu) s,i "asupra cartii Numeri" de C.H.M. Referitocapitolul 19, se va vedea brosura lui H.R. "Vi. "N )osie". .tr..

    Georges A

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    6/55

    CapitolulVUP()("ul lui Uumnezeu~rimele zece capitole ale cartii Numeri a._.., inaintea ochilor nostri poporul lui Dnezeu, a~a cum 11vede El in mijlocul pustiei:popor alcatuit din luptatori, asezat deimprejurul unui centru vital unde activeaza nslujitori; si a carui tabara trebuie sa fie pastrcurata deoarece, potrivit cuvintelor Sale, Domfnsusi locuieste acolo. Inimile ascultatoare vo,

    gata sa se desparta de tot ce le-ar irnpiedica sapropie de Dumnezeu; jertfele vor fi aduse la ade catre persoanele randuite sa faca lucrul acePastele vor fi sarbatorite si Dumnezeu va indic,sc faca toate pregatirile de plecare.I) Cine este apt pentru luptii? Cine este In st

    . \ ' i l poarte armele? (Numeri 1.1-3, 17-19,44-4Cartea Numerilor pomeneste doua recenminte: numaratoarea efectuata la Sinai si descare vorbeste capitolul1, si aceea din capitolu1

    facuta in campia Moabului, in apropiere de Iorsi de Ierihon. Cu prilejul primului recensama

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    7/55

    Dumnezeu trece In revista poporul, ca sa spunemasa, pentru a lua cunostinta de toti cei apti pentruIupta, Comparand cifrele rezultate aici cu aceleaoferite de a doua numaratoare, luarn cunostinta deconsecintele, adesea deosebit de grave, ale pacate-lor si abaterilor faptuite In timpul calaroriilor prinpustie. Unele semintii sunt decimate, rezultatulfiind diminuarea suprafatei de pamant ce Ie va fiacordata, pentru ca porunca divina suna astfel:"Celor ce sunt In numar mai mare sa Ie dai 0partemai mare, si celor ce sunt In numar mai mic sa ledai 0parte ~ai mica; sa se dea fiecaruia partea lui,dupa cei iesiti la numaratoare" (26.54).

    La Sinai, barbatii sunt numarati de la varsta de20 de ani In sus, si anume toti cei "apti serviciuluimilitar." Fiecare trebuia sa-~i declare genealogia,familia, casa parinteasca, lucru valabil ~i In timpullui Neemia (7.64-65), cand nu vorputea manca dinlucrurile sfinte decat cei ce vor face dovada ca s-aunascut In Israel, intr-o casa preoteasca, Astazi sin-gurii care fac parte din poporullui Dumnezeu suntcei ce au fost nascuti din nou: "Tuturor celor ce L-auprimit, adica celor ce cred In Numele Lui, le-a datdreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nudin sange ... ci din Dumnezeu" (loan 1.12-13).Pentru "serviciul militar" - ceea ce, In cazulnostru, inseamna marturia exterioara, lupta pentruadevar - se cere, printre altele, sa avem 0anumitabarbatie si maturitate; sa cunoastern cat de cat

    gandurile lui Dumnezeu ~isa ficrescut In domespiritual, adica sa avem "douazeci de ani"!

    Cuvantul Scripturii ne mai prezinta poporulDumnezeu sub aspectul unei turme. Pastorulcheama fiecare oaie pe nume: El are grija deslabe si bolnave si poarta mieii pe brate. Tacestea descopera harul prevazator al Manturului nostru. Dar aici, noi ne aflam In pustie,fruntati cu 0 importanta raspundere personDuhullui Dumnezeu cauta cu tot dinadinsul sincredinteze de responsabilitatea noastra, de nia de a corespunde dorintelor Domnului nopcntru a avea parte de un mers, 0marturie si o lcare sa contribuie la slavirea Lui.

    Recensamantul vizeaza 12 sernintii; dintrelui Iacob, Iosif primeste doua parti: EfraimManase (cf. Geneza 48.5). 0 semintie nunumarata, ~i anume aceea a levitilor care aupusi deoparte pentru slujbele din Cortul intaln(vcrsctele 47 -54), asa cum vom vedea mai depa

    2) .'Iran~i laolaltii (Numeri 2.1-2, 17,Noi nu am fost chemati sa trecem de unul sipustia acestei lumi, ci Dumnezeu vrea sa-i adun

    ai Siii, sa-i faca sa inteleaga si sa simta ca ei apaunui tot unitar, unui trup. Pentru aceasta, a asin sanul lor ceva de natura sa-i uneasca,ccntralizat. In Israel, lucrul acesta s-a facut

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    8/55

    3)Slujba

    Levitieul ~iapoi mersul ~islujba in Numeri?)Levitii erau pusi deoparte pentru Dumnezelocul tuturor intailor nascuti ai lui Israel asucarora Domnul castigase un drept special incand i-a crutat, in timp ce toti intaii-nascutegiptenilor f~sesera loviti de ~oarte (3.12-1Dare nu am fost si noi insine "cumpatati cu un p

    (1 Corinteni 6.20), astfel ca .riu mai suntemnostri"? Domnul Isus "a murit pentru toti pe, ,ca cei ce traiesc sa nu mai traiasca pentru ei inci pentru Cel ce a murit si a inviat pentru eiCorinteni 5.15).Inainte de a se angaja in lucrare, levitii trebsa se "apropie" deAaron ~isa "fie", adiea'sa ramin slujba lui (versetu16; cf . Me. 3.14). Consacadica "dati pe deplin" lui Aaron si fiilor sai le

    , "erau destinati sa ramana in slujba lui (slujbaAaron este 0 imagine a faptului ca credinciosafla in slujba lui Christos), in slujba intradunari, in slujba Cortului intalnirii. Cebine veI I I Inate aceste aspecte trasaturile specificeC Iril'l1rui adevarat slujitor al Domnului: 0 coniune pcrrnanenta cu El, 0 slujire cu devotameP('rsoanei Sale, a celor ce-I apartin Lui a Adun,Sale; 0 punere la dispozitia Domnului a tosuntern.Sit notarn in treacat ca levitii in varsta de 30de ani, adica apti pentru serviciul incredintat,

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    9/55

    slujitori pentru trebuintele Cortului in cursulsederii si a transportului acestuia! Ce de cadre 'derezerva! Si ce criza de slujitori astazi!

    Nimeni nu-si alegea lucrarea pe care ar fi dorits-o faca, totul decurgand dupa porunca Domnuluitransmisa prin Moise, trebuind "sa puna pe fiecaredin ei la slujba si sarcina lui" (4.17).Pentru mai multe detalii in legatura cu acestsubiect, precum si privitor la capitolul 8 al cartiiNumeri, recomandam consultarea brosurii noastreintitualta "Slujba levitilor."4) Curiitirea taberei(Numeri 5.1-8, 11-13, 16-18a,22)Israelitii trebuiau sa vegheze cu grija "ca sa nu

    intineze tabara". Din ce cauza? In versetul 3 sespune lamurit: "pentru ca Domnul locuia in mij-locul ei." Daca ne-am aduce mereu aminte de lucrulacesta, daca am trai totdeauna ca in prezenta luiDumnezeu, "sub privirile Sale," constienti desfintenia Sa, am fi scutiti de multe neplaceri sialunecari.Sunt prezentate cateva cazuri, In primul rand,cele care necesitau scoaterca afara din tabara:lepra, lepadarea de samanta, contactul cu un mortdupa care n-a survenit curatirea.Lepra este simbolul pacatului, 0boala invetera-taoEa poate sa reprezinte chiar pe credinciosul care,

    satisfacandu-si voia sa personala, poate ajungecomita lucruri deosebit de grave incat sa fie califdrept un "rau"(l Corinteni 5). Inclinatiile nepanite, necontrolate, pot deveni lepra sau lepadde samanta,Aceasta din urma ne vorbeste despre eel ce npoate retine manifestarile camale, care nu se po

    controla si care exercita, prin aceasta, 0-influedaunatoare asupra altora. Deci sa fim foarte atepentru ca cineva se poate rataci pe un asemedrum numai prin faptul ca s-a aflat candva suinfluenta vatamatoare care l-a tarat pe un drgresit, 'Biblia ne avertizeaza: "Nu va inselTovarasiile rele strica obiceiurile bune" (1 Corin15.33): Sa avem deci mare grija de toate legatunoastre cu oamenii, fara a ne imprieteni cu oricsi, chiar in problemele pamantesti sa fim deosede vigilenti, fiind totdeauna gata s-o rupem cu cce nu cadreaza cu tinuta si conduit a normal a a u,crestin: "Veniti-va in fire cum se cuvine, si" ,pacatuiti!" (1 Corinteni 15.34).Cel ce devenise necurat prin atingerea demort trebuia sa se purifice, dupa cum vom vedecapitolul19. Daca el nu facea lucrul acesta, risc

    fie smuls din mijlocul adunarii, pentru ca el se favinovat de profanarea locasului Oomnului (19.2Moartea este plata pacatului sub dublul ei aspde violenta ~i de coruptie. Contactul cu un mimplica orice manifestare a carnii, printre aces

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    10/55

    numarandu-se comuniunea cu cei ce nu au viata dinDumnezeu si sunt caracterizati de aceasta violenta, ,si de aceasta intinaciune. "Comertul" este inevitabil,(1 Corinteni 5.9-10), dar sa veghem pentru a nuintretine Iegaturi cu cei ce sunt marcati cu "semnulmortii" (2 Corinteni6.14).Cele trei cazuri pomenite mai sus implicau ex-

    cluderea din tabara - eel putin pentru un anumittimp - rnasura exceptionala si foarte grava, Sidacaasa stau lucrurile, ce trebuia facut cu "toatecelelalte slabiciuni omenesti"? Trebuia sa se treacapeste ele?Versetele 5-10 indica modul de proceduraIn cazul cand cineva ar fi comis 0 nedreptate fat ade fratele sau. Sunt scoase In evidenta patrulucruri:- de indata ce vinovatul ajungea sa-si deaseama de greseala sa, el trebuia sa marturiseascapacatul comis (versetul 7), marturisire tot asa denecesara si pentru un crestin daca el vrea sa obtinacertitudinea iertarii si a curatirii (1 roan 1.9).,Aceasta mart urisire trebuie facuta, mai intai, Ina-intea Domnului, orice act de infidelitate constituindo ofensa la adresa Lui, ~i apoi marturisire fata deaproapele ale carui drepturi au fost lezate, toate

    acestea avand ca scop restabilirea partasiei;- dupa marturisire, venea restituirea. Dacafusese furat un lucru de la cineva, acesta trebuia safie restituit. Numeroase nedreptati comise la adresa.semenilor nostri pot fi reparate, actul respectiv

    dovedind realitatea pocaintei ~ia marturisiri- vinovatul care restituia obiectul furafacea lui insusi nici 0 paguba, fiind yorbarestabilire a dreptatii, De aceea era necesadauge 0 cincime" si s-o dea celui penedreptatise, Cugetul ~isentimentele unui ccios vor indica, de fiecare data, ce trebu

    insemne aceasta "cincime";- In sfarsit, nici 0 restaurare nu era pfara darul "de ispasire". Leviticul pune accenjerta pentru pacat ~ipe jertfa pentru vina; Nucartea responsabilitatii, subliniaza, inaintoate, marturisirea si restituirea. Dar nicitaurare nu ar fi avut loc fara a se ajunge lalui Christos. Daca Dumnezeu este "drept" caierte (1roan 1.9), nu fata de noi este EI asa,de Christos, a carui jertfa perfecta a inlpacatele noastre. De fiecare data cand am patrebuie sa ne aducem aminte, cu toata raspunce pret cumplit a platit Christos pentru panoastre. Aceasta ne va conduce sa stajudecandu-ne pe noi insine, motivele pentruam comis acel pacat, cauzele ~iscopul actiuncare L-am suparat pe Dumnezeul preasfant.Marturisirea faptei comise, stabilirea caurestituirea lucrului cu pricina, adaugarea uncimi, 0 noua aducere aminte a pretului plaChristos pentru spalarea pacatelor noastre,acestea ne vor conduce la 0 deplina bucu

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    11/55

    Domnul si in lumina gloriei Lui.Sfarsitul capitolului pe care-l studiem (Numeri5) vorbeste despre ceea ce se petrece in ascuns.Inima a fost atrasa de un lucru interzis. Nimeni, inafara de Dumnezeu, nu a observat ce s-a petrecutacolo. Sfarsitul vietii lui Solomon a fost umbrit dincauza ca ~l "a iubit" multe femei straine. Iacob

    califica prietenia cu lumea drept adulter (Iacob4.4).Femeia vinovata trebuia "sa stea in picioareinaintea Domnului" (versetele 18,30). Numai 0intoarcere in prezenta lui Dumnezeu pune inlumina stare a inimii si ne determina sa ne judecamsinguri. Ea trebuia ~a bea apa sfanta in care sepunea tanIna de pe podeaua Cortului (versetul lZ).Apa aceasta ne vorbeste de Duhul Sfant careaminteste cugetului si inimii noastre de moartea luiChristos ("M-ai adus in tarana mortii", Psalmul22.15). Urmeaza 0 experienta profunda, produsade aceste ape amare, care conduce la purificare sirestaurare. Insa, vai, avertismentele Cuvantului ~iale Duhului Sfant, chiar aducerea aminte asuferintelor lui Christos raman uneori fara efect:umblar~a dupa poftele carnii ("pantecele umflat",

    Filipeni 3.19; Romani 16.18) ~i mersul nesigur("coapsa uscata", Numeri 5.27) devin vizibile.Pazeste-ti inima mai mult decat orice, caci din" "ea ies izvoarele vietii" (Proverbele 4.23).

    5) Nazireatul (Numeri 6.1-8Nu era neaparat necesar sa apartii semLevi pentru a te putea consacra Domnulubarbat si orice femeie din poporul Israel puo juruinta de nazireat. Nu era 0 cerinta imDumnezeu, ci 0decizie luata de inima celu

    sa se desparta de ceilalti spre a se aprDomnul. In cazul acesta, nu mai era yormiscare colectiva, ci de 0 atitudine persondividuala, de 0 .juruinta" care angajeazfiinta. Chemarea in slujba Domnului esteLuc~l acesta vine la timpullui. Asteptand iaceea, sufletul doreste fierbinte sa seDomnului, sa se afle la dispozitia Lui12.1-2).Cuvantul Domnului numeste persoanetinut randuielile nazireatului toata viata lson, Samuel, loan Botezatorul, Totusi, Numarata c a cineva putea fi nazireu un timpDare in viata unui credincios nu poate intetimp rand el sa se simta, intr-un mod deosedeoparte pentru Dumnezeu? Un anume fratimp de doi ani, numai Sfanta Scriptura. Ufiind silit sa-si inceteze activitatea ca urmarboli care l-a tinut la pat, nu a vrut sa mai stun timp oarecare, de ceea ce nu se raportapartasia cu Domnul (citirea Bibliei, rugaciucresrine etc.). Progresele spirituale care au

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    12/55

    din asemenea actiuni le-au marc at tot restul vietii:. .unul dintre acestia fiind angajat dupa aceea inlucrarea Domnului, celalalt interneind un camin si.dedicandu-se propasirii acestuia.Modelul suprem al nazireatului este ChristosInsu~i care, fiind "stant, nevinovat, fara pata,despartit de pacatosi" (Evrei 7.26), dorea atat demult "sa faca voia Celui ce L-a trimis si sa impli-neasca lucrarea Lui" (loan 4.34).Nazireul era marc at de trei lucruri:- el nu trebuia sa bea vin si bauturi tari si sa. .nu manance nimic care provine din vita (Numeri6.4). Vinul ne vorbeste de bucuriile lumii, sub oriceforma s-ar prezenta acestea. Cel ce doreste sa sepuna deoparte pentru Dumnezeu, in special invederea lucrarii Sale, este adus pe punctul de a se

    lipsi de multe lucruri care ar fi ceva normal pentruun crestin obisnuit. Despartirea de tot ce se cheamalucruri rele, intinaciuni, acte de violenta estenecesara oricarui credincios, dar aici nu este yorbade asa ceva. Nazireul nu lasa deoparte riumai vinulsi bauturile tari, ci tot ce venea din vita "de la samburi pana Iapielita strugurelui"; nu numai ceeace era necurat in bucuriile lumii, dar orice bucuriepur pamanteasca ce l-ar fi putut abate de laatasamentul si devotamentullui fata de Domnul." .- In toate zilele nazireatului sau, eel ce facusejuruinta aceasta de a se dedica Domnului trebuiasa-si lase parul sa-i creases In voie. Lucrul acesta

    era pentru el 0 necinstire (cf. 1 Corinteni 11.14Fiecare om putea sa-l remarce: daca juruinta fusefacuta in ascuns intre Israelit si Dumnezeul lefectele acesteia se manifesta~ in exterior,nazireul era dispus sa accepte dispretul. Crestineste chemat sa fie ,,0 epistola a lui Christos cunocuta si citita de toti oamenii" (2 Corinteni 3.2-3o marturie in vaz~l tuturor, care rezulta dintrtraire launtrica cu Dumnezeu, insa care Ii atragdispretul din partea celor aflati "pe calea pierzar(2 Corinteni 2.15). Pentru a putea face lucrul aceta, trebuie sa avem in noi gandul care era ~iChristos asa cum zice apostolul Pavel: ",infatisare a fost gasit ca un om; S-a smerit si Sfacut ascultator" (Filipeni 2.5-8). EIa putut spun"Dar eu sunt vierme, nu om; sunt defaimareoamenilor ~i eel dispretuit de popor" (Psalm22.6). Ce va fi simtit EI cand a trebuit sa strigDispretul mi-a frant inima" (Psalmul 69.20)!" ,- In sfarsit, nazireul nu trebuia sa aiba nicicontact cu0persoana rnoarta, nici chiar daca aceta ar fi fost un membru al familiei sale. Aceastaaminteste de Luca 14.26 si 9.57-62.,Lacare sacrificii, provenite chiar din partea asai, nu este chemat adevaratul slujitor al Domnucare se consacra pe deplin lucrarii Sale! In plus,care doreste sa fie pus deoparte pentru El trebusa se fere~sca de orice necuratie si de orice pacde toate roadele camii, Fara 0sfintenie practica,

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    13/55

    putem avea parte de puterea lui Dumnezeu inslujba si in umblare. Pasajul din Plangeri 4.7reaminteste aceasta curatie a nazireilor in Israel:.Printii (nazireii) ei erau rnai curati decat zapada, "mai albi decat laptele."Daca descoperim in anturajul nostru credinciosicare poarta semnele "nazireatului", sa luam seama

    sa nu le fim 0 piedica, sa nu le intindem 0 cursa.Prorocul Amos aminteste cum Domnul ridicasenazirei dintre tinerii isr~eliti. Si ce au facut cei din,preajma lor? "Voi ati dat nazireilor sa bea vin"(Amos 2.11-12). Ce uriasa raspundere revineacelora care au devenit un prilej de cadere pentrufratii lor, pe inima carora Domnul a pus dorintaaceasta de a se consacra pe deplin pentru El!Daca ise intampla unui nazireu ca, la un mo-ment dat, "capul lui inchinat sa se faca necurat",prime le zile nu mai erau socotite (versetele 9-12).Oare mai avea el posibilitatea sa reia nazireatul?Dupa sapte zile, trebuia sa-si rada capul, aratandprin aceasta ca rnarturia lui anterioara fusese com-promisa. Insa ziua a opta iioferea 0noua sansa: eladucea preotului doua turturele, una ca jertfapentru pacat, cealalta ca ardere de tot; ispasirea era

    facuta, Israelitul mai aducea un miel de un an eajerfa pentru vina si apoi putea sa inchine din nouDomnului zilele nazireatului lui dinainte.Daca 0 cadere grava intervine in cariera unuicredincios care avea, totusi, pe inima sa fie pus

    deoparte pentru Dumnezeu, va rezulta totdeauo pierdere insemnata; dar epoca harului cunoade asemenea, 0 "a opta zi": poate avea loctabilirea, 0reinnoire valoroasa a partasiei cu Dnul si 0 noua consacrare in slujba, cu conditiajudecata de sine si eondamnarea faptei de catrevinovat sa fi fost profunde (sapte zile!) si suflsa fi devenit din nou foarte constient de valoalucrarii lui Christos.Odata terminate zilele nazireatului, oaducea inaintea Domnului toate tipurile de jersimbolic, el intra mult mai profund ca inaintetoate aspectele jertfei aduse de Christos pe GolgIn mainile nazireului era pus darul de catre preapoi "el putea sa bea vin" (Numeri 6.20), imaga bucuriei depline care va umple in cer inaceluia care si-amanifestat dorinta de a se consa,Domnului in timpul vietii pamantesti.

    6) Ofrandele sau darurile ciipeteniilor(Numeri 7.1-Primele ~ase capitole ale cartii Numeriprezinta poporullui Dumnezeu a~a cum a fosalcatuit la Sinai; capitolele 7-10 ne vorbesc

    degraba de relatiile lui cu Domnul in perspectraversarii pustiei si de masurile luate de E1peca aeeasta sa se desfasoare eu sucees.In "anul intai", Dumnezeu a scos pe IsraelEgipt si l-a adus la El. I-a fost data Legea, a

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    14/55

    construit Cortul care avea sa fie ridicat in prima zia anului al doilea de la iesirea din Egipt (Exodul40.2).~ pe.ci primul an ~st~ I?arcat de actul rascumpa-ram ~l de lucrarea individuala a Duhului lui Dum-nezeu in inimile israelitilor.

    , ,AI doilea an" se concentreaza pe grupareapoporului, mersul impreuna al copiilor lui Israel,responsabiliratile ce Ie revin.In prima zi este ridicat Cortul. Din ziua a douasi pana in cea de a treisprezecea, domnitorii i~iaducofrandele pentru sfintirea altarului (capitoluI7); inziua a patrusprezecea, poporul sarbaroreste Pastele(capitolul 9); in prima zi a lunii a dou~ Moi~e si, ,Aaron efectueaza recensamantul (1.1,2) si in adouasprezecea zi a aceleiasi luni se da semnalul de

    plecare de la Sinai spre Canaan (10.11). Decisederea la poalele muntelui Sinai a durat aproapeun an (Exodul19.1).Dupa ce cortul a fost "uns" ~i "sfintit" (7.1),capeteniile lui Israel si-au adus ofran dele pentrudedicarea altarului. Remarcati ordinea: intai al-tarul, apoi darul: trebuia mai intai crucea de peGolgota, ~inumai dupa aceea Domnul putea primi

    orice dar ar fi venit din partea poporului. In viatapersonala, trebuie mai intai sa fi venit iaMantuitorul, sa fi primit iertarea pacarelor si viatavesnica si apoi sa poti aduce lui Dumn~zeu'o.jertfa" placuta (Evrei 13.15-16). Omulfiresc face

    t ocmai contrariul, crezand ca, prin darurile sale, vadistiga bunavointa divina.,Darurile capeteniilor comporta doua aspecte: pede 0 parte, ~ase care ~i doisprezece boi meniti sausureze slujba levi tilor; pe de alta parte, vase dearzint si de aur pline cu tamaie si faina si0'" , "numeroase alte jertfe destinate sfintirii altarului.Asadar, una din ofrande pentru slujitorii lui Dum-nezeu, cealalta pentru Dumnezeu Insu~i (cf. celedoua ,jertfe" din Evrei 13.15-16).Carele ne vorbesc de tot ajutorul practic pecare-l putem aduce slujitorilor Domnului: ospi-talitate, transport, facilitati de tot felul. 0 altainvatatura pe care ne-o sugereaza carele acesteaeste ca lucratorii nu trebuie sa-si faca griji cu privirela mijloacele necesare realizarii misiunii ce le-a fost

    incredintata, pentru ca Dumnezeu Insu~i Ii le vapune la dispozitie asa cum va gasi EI cu cale. Iosiftrimisese lui Iacob carele trebuincioase deplasariilui si a familiei sale in tara Egiptului (Geneza45.21), imagine graitoare a grijii pe care 0manifes-ta Dumnezeu fata de toti ai Lui. Cand Iacob a vazut,"carele pe care i Ie trimisese Iosif", s-a imbarbatatsi s-a hotarat sa coboare in Egipt pentru a-sirevedea fiul. Sa invatam a pretui purtarea de grijaa Domnului, chiar daca noi nu suntem niste slujitoriinvestiti intr-o functie specialal De asemenea, samanifest am interesul cuvenit pentru a-i ajuta pe ceidin jurulnostru, pentru a-i incuraja pe fratii nostri

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    15/55

    in slujba lor.Ofranda pentru sfintirea altarului ne vorbestede inchinare. Oare farfuriile de argint, plinecufloarea fainii, nu sunt ele un tip al celorrascumparati (argintul simbolizeaza rascumpara-rea) care prezinta inaintea lui Dumnezeu insusirileperfecte ale vietii lui Christos? Cupele de aur ne facsa ne gandim la copiii lui Dumnezeu, credinciosiice au devenit "parta~i firii dumnezeiesti", care facsa se inalte spre Elmireasma Fiului Lui.Arderea-de-tot era alcatuita dintr-un taur - cea mai maredintre jertfe, un berbec - ofranda de consacrare,imagine a devotamentului lui Christos pana lamoartea de cruce, un miel - un tip des intalnit inSfanta Scriptura al suferintelor lui Christos; un tapadus ca jertfa pentru pacat, in timp ce pentru jertfa

    de multumire se manifesta un mare belsug: doitauri, cinci berbeci, cinci tapi, cinci miei: adunati injurul prezentei lui Dumnezeu si aflandu-se in dulcecomuniune cu El, inchinatorii i~i gasesc toatabucuria sihrana inimilor lor in lucrarea lui Christoscea datatoare de pace ~iprosperitate.Dare de ce repeta Cuvantul de 12 ori amanun-tele referitoare Iadarurile capeteniilor? Nu ar fifostde ajuns sa se mentioneze 0 singura data ce au datacestia? Nu, pentru ca Dumnezeu tine seama de totce se face pentru El, de tot ce, in vi~ta alor Sai si indarurile lor, vorbeste de Christos. In cartea Sa deaducere aminte, totul a fost consemnat. Nici un

    lucru facut pentru Domnul nostru nu va fi uitat ivesmcie.Unii credinciosi sunt de parere ca aceleasganduri sunt repetate mereu in cadrul serviciuludivin, al inchinarii; daca asa ar sta lucrurile, ceece le pare unora monoton ~i totdeauna la fel s-aasernana de minune cu cele relatate in capitolullacare ne-am referit mai inainte!Totusi, pentru 0inima atenta ~iiubitoare fata dDomnul exista 0 varietate uimitoare in slujba dinchinare realizata sub calauzirea Duhului SfantElpune pe inima copiilor lui Dumnezeu subiecte dlauda care -- contrar unei liturghii - se innoiescde la 0 duminica la alta. Esenta ramane mereuaceeasi, adica lucrarea lui Christos; de-a lunguvesniciei, nu vom gasi un alt subiect de lauda si nu-

    vom epuiza niciodata,Insa trebuie sa remarcam ca, desi exista ,,singura ofrand a", un singur dar, acesta ne esteprezentat sub aspectul a "diferite jertfe". Tamaiasfanta (Exodul 30.34-38) era cornpusa dinnumeroase ingrediente, toate fiind luate in cantitatiegale, fiecare dintre acestea reprezentand 0 latur~a nespus de complexei Persoane a lui Christos. Dacale noastre "co~uri" (Deutcronom 26.2) au fosumplute de Fiinta Sa in tot cursul saptamanii,inchinarea adusa inaintea lui Dumnezeu duminicadirnineata va fi de fiecare data proaspata si noua,Daca degetul lui Dumnezeu ar fi trebuit sa

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    16/55

    indice astazi lista darurilor aduse de mana noastra,ce ar fi trebuit oare sa scrie?aminte a lucrarii Domnului Isus pe care Duhul Sfanto pastreaza vie in cugetul si inima celui ~~e~a~ s~slujeasca. Apoi levitii trebuie sa !a~e ei m~I~1satreaca briciul peste tot trupullor, sa-si spel~hame~e~isa se curateasca (8.7). Numeroase lucrun trebUl~s a fie date 'deoparte: manifestarile camale vor f iabandonate (Coloseni 3.5,8), iar Cuvantul sa in-fluenteze profund marturia exterioara (apa cura-teste hainele). A Apoi sunt aduse niste jert!e. in preze~5a.mtregnadunari a lui Israel. Poporul isi pune mainile pestelevi t i , La randul lor, acestia si le pun pe capu~viteilor, dupa care jertfele sunt aduse pe altar. ~1abia "dupa aceea levitii vin sa faca s~ujb~i.nCortulintalnirii" (8.22). Orice slujba trebuie sa fie prece-data de 0 tot mai profunda apreciere a lucrarii luiChristos.

    7)Daruri-oameni (Numeri 8.1-14,23-26)Daca in pasajul precedent ne-am ocupat dedaruri - in bunuri materiale, acum vorn vorbi

    despre daruri-oameni. La inceputul capitolului 8din cartea Numeri, cele sapte candele i~i proiec-teaza lumina chiar spre sfesnic si, ca sa spunem asa,spre ofrandele care au fost aduse ~i spre cele ceurmeaza. Duhul lui Dumnezeu scoate in evidentaperfectiunea lui Christos (simbolizat prin sfesnic)si aetiunile acelora ale carer inimi au fost miseate, ,sa aduca ceva Domnului, ba mai mult inca, "s-audat mai intai pe ei Insisi Domnului" (2 Corinteni8.5).Levitii au fost numarati de la varsta de 0luna in,sus (Numeri 3.39; cf . Galateni 1.15). La varsta de25 de anitrebuiau sa intre in slujba (Numeri 8.24)si cand implineau 30 de ani sa fie folositi in lucrare(4.47). Insa inainte de orice slujba, levitii urmau safie .Jeganati intr-o parte si in alta, ca dar leganatDomnului" (8.13).,o exersare spirituals profunda trebuia sapreceada orice activitate. La versetul 7, Moisestropeste pe leviti cu apa ispasitoare. Regasim apaaceasta la capitolul 19 unde se vorbeste desprecenusa vitelei arse afara din tabara, tip al aducerii

    Tu Cel ce-ui ispiisi: pe c ru ce ai n ostr i m un tiJ , de Jarade leg iJ

    [n va tii-n e sa - Ti stim a du ce p rin osu l je rtfe i, ' , - noastre -n tregi!O fr an da - T i hinecuviintatii n e-a sm uls d in, moarte s i blestemCa sa slu jim pe -al slave i Tatii c u to t c e-ave m

    si ce su n tem ...,

    Ii 8) Pastele in pustie

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    17/55

    sarbatoare in einstea Domnului" (Exodul 10.3,9).Iar acum aveau sa faca lucrul acesta pentru primadata. Cateva sute de ani mai tarziu, pe vremea luiEzra (6.19-22) se va manifesta aceeasi grija pentrua respecta intocmai poruneile Domnului; israelitiise vor curati, sewor separa de orice necuratieprovenita din partea natiunilor, pentru a-Lcauta cutot dinadinsul pe Dumnezeu. De aceea nu este demirare ca bucuria le-a umplut inimile, deoareceDomnul Insusi i'iinvesclise (versetu122)., -Pastele era tipul unei lucrari viitoare, a sacri-ficiului Mielului lui Dumnezeu. Dar pentru noi,Cina (corespondentul Pastelor vechi-testamentale)este memorialul unei opere indeplinite. Nu esteyorba de implinirea unei porunei obligatorii, eimaidegraba de raspunsul inimii credinciosului fata deultima dorinta a preaiubitului sau Domn si Mantui-,tor. Totusi, aceasta nu inseamna ca sarbatoareaMesei Domnului este lasata la discretia fiecaruia, labunul nostru plac ("a~aconsider eu asami se parepotrivit... cred ca ar fi bine sa "), ei suntemchemati sa ne conformam invataturilor Noului Tes-,tament cu privire la lucrul acesta.Pustia, in raport cu responsabilitatea noastra,ridica doua probleme: curatia practica pentru a

    partieipa la masa de Paste (pentru noi Cina Dom-nului) (versetele 6-12) si, in al doilea rand, abtine-rea nejustificata (versetul 13).

    (Numeri 9.1-14)(Referitor la acest subiect, se va vedea brosuranoastra "Cele sapte sarbatori ale Domnului").Se scursese un an de la acea noapte inspaimanta toare cand ingerul judecatii trecuse prinEgipt ~iomorase pe tori Intaii-nascuti. Laadapostulsangelui mielului pascal, israelitii' parasisera in

    grab a tara ~i experimentasera indurarea si putereaDomnului. Acum, in mijlocul pustiei, ei vor trebuisa-si aduca aminte de aceasta noapte de eliberarecare a schimbat sensul vietii lor. Domnul fnsusi cerepoporului (versetul 2) "s~ sarbatoreasca Pastele lavremea hotarata, in a patrusprezecea zi ~ luniiacesteia, intre cele doua seri", dupa toate legile sidupa toate poruncile privitoare la ele. Nimic nu eralasat la bunul plac al vreunui om. Lucrurile nuputeau fi "simplificate" din cauza ca israelitii seaflau in pustie. Pastele sunt numite in capitolulnostru "darul cuvenit Domnului" (ofrand a) (ver-setele 7,13). In Egipt fuseserii instituite iar in. ,pustie deveneau un memorial care angaja poporulsa aduca ce;v~ lui Dumnezeu. Sarbatoarea eratinuta in primul rand, pentru El. fncercarile pustieinu au atenuat bucuria prod usa de privilegiul come-morarii. Moise zisese lui Faraon: .Lasa pe poporulMeu sa pIece, ca sa-Mi slujeasca ... Vom merge cucopiii ~i cu batranii nostri, cu fiii si cu fiicelenoastre, cu oile si boii nosrri, caci avem sa tinem 0,

    Curiitia practicii

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    18/55

    In luna intai, In ziua a paisprezecea a lunii, nisteoameni erau necurati din cauza ca se atinsesera deun mort si astfel nu puteau sa tina Pastele. Ei nusi-au ascuns necuratia, zicand: "Ne aflarn In pustie.Vom lua, totusi, parte." Dar ei nu au rarnas niciindiferenti cu privire la greseala lor, dorind dintoata inima sa participe la sarbatoarea de aducereaminte. Ce era de facut? Ei au marturisit lui Moisetoata starea lor, fara a tainui ceva (versetul 7).Moise nu face parada unuia care stie totul. Lui nu-ieste rusine sa-si recunoasca ignoranta si sa consultepe Domnul. Raspunsul indurarii divine este lamu-rit: .Daca cineva dintre voi este necurat ... totusi satina Pastelein cinstea Domnului" (versetul tn). Unasemenea om trebuia sa faca experientele pomeniteIn capitolul 19, purificandu-se prin intermediulapei de curatire facuta din cenusa vitelei; apoi,exact dupa 0 luna, putea sa sarbatoreasca PasteleDomnului. Lucrul acesta nu se petrecea In' alteconditii, ci totul decurgea dupa randuiala initiala:cu paine fara aluat si cu ierburi amare.Invatatura aceasta este valabila ~ipentru noi, Inraport cu Cina Domnului, a~a cum apare ea In 1Corinteni 11.28. Daca am pacatuit, nu se pune

    problema abtinerii, ci a recunoasterii pacatuluinostru ~ia marturisirii lui si, bizuindu-ne pe lucra-rea harului facuta prin jertfa lui Christos, sa luamparte din paine si din vin ("...si a~a sa manance").

    Dar sa avem mare grija sa nu lasam sa se adunegreseli nemarturisite care intrerup partasia cDomnul, currna bucuria prezentei Sale si impiedicacresterea noastra spirituala. Judecata de sineaceasta munca launtrica intensa, ne va ajuta savem mereu vii inaintea ochilor sufletelor noastresuferintele Indurate de Christos si pentru acespacat pe care tocmai l-ammarturisit. In felul acestanu ne vom abtine de la Cina, ci vom lua parte cu unsentiment ~imai profund despre puterea ~ivaloareaharului lui Dumnezeu.Apostolul, de alta parte, Iiavertizeaza pe corinteni ca s-ar face vinovati daca ar lua parte la MasDomnului "In chip nevrednic" (1Corinteni 11.27)Ce trebuie sa intelegem prin aceasta? Se pare ceste yorba de doua lucruri deosebite. Versetul 29

    completeaza versetul 27, spunand: "Caci cinmananca si bea, i~i mananca ~i bea 0 judecatairnpotriva lui insusi, daca nu deosebeste trupuDomnului." A lua Cina fara a realiza cuvinteleDomnului: .Acesta este trupul Meu... acesta estesangele Meu", a participa acolo ca la un ritual, dinobisnuinta, tratand lucrurile c~ superficialitate, nexpune disciplinei Domnului. Insa, in contrast cacestea, versetul 28 incepe printr-un "dar". Cercetandu-ne pe noi insine, suntem chemati sa nrecunoastem greselile si cauzele care Ie-au prod usceea ce ne va produce un sentiment profund cprivire la insemnatatea harului lui Dumnezeu. S

    a~tf~l vorn lua parte la Cina, nu pentru ca ne-am punde la orice greseala recunoscuta si marturisita

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    19/55

    s~mTIvrednici prin noi insine, ci din pricina ca EI afacut totul ca sa ne curateasca si sa ne aduca inprezenta Lui. "inaintea lui Dumnezeu.)Participand la Masa Domnului, ne aducemaminte de infrangerea lui Satan, vestim moarteaRascumparatorului nostru, punem crucea in lega-tura cu apropiata Lui venire. Or, Vrajmasul nupoate suporta toate acestea, si atunci ridica tot felulde piedici in calea celor credinciosi pentru a-i

    impiedica "sa-~i aduca aminte" de Mantuitorulsufletelor lor.Asadar este un lucru foarte gray ca cineva sa seabtina de la masa de aducere aminte a DomnuluiIsus din ratiuni de indiferenta, sau usuratate, sausub pretextul ca altii nu se poarta in mod co-respunzator, sau inca de teama de a se expunedisciplinei adunarii. Totusi, Dumnezeu cunoaste

    foarte bine imprejurarile vietii fiecarui credinciosin parte. E1cantareste, dupa masura Sa si patrunsde 0nernarginira indurare ~imila, tot ceea ce poateirnpovara inima ~i cugetul. Fiecare stare prin caretrecem trebuie sa fie 0 noua ocazie de a veniinaintea Lui,fiecare moment al vietii trebuie sa deanastere unei noi experiente cu Dumnezeu. Nimicnu trebuie lasat la voia intamplarii si, cu atat maiputin, chestiunea de a participa la Cina Domnului.Trebuie sa auzim cum rasuna, de-a lungul vea-curilor, cuvintele Aceluia care, in noaptea in care afost vandut, a zis: .Luati, mancati.; beti toti dinel..."

    Abtinerea, neparticiparea.Daca cineva este curat, nu este in calatoris sin:glije~~a sa Tina,Pastele .., o,mul acela i~iva pu~~pacatul (Numen 9.13),. Once copil al lui Dum-nezeu este chemat sa ia parte la Masa Domnului

    cu conditi~ sa I_J.ue"yorba de 0 piedica majora i~mersul lUI schiopatand sau in departarea sa deDu~eze,u, ,Este important sa intelegem semni-ficatia Cinei ("Va vorbesc ca unor oameni cujudec~ta", 1Co~?teni 10,15), aceasta nu ar puteafi data unor copn care nu judeca lucrurile. De altaparte: Cu~antu! Domnului subliniaza gravitateafaptei unui copil al lui Dumnezeu care ar ramaneindiferent la memorialul instituit de El fnsusiPastele ,sau Cina Domnului. Oare nu are EIdrept~iIa afectiunsa noastra cand ne cere "sa facem lucrulacesta in amintirea Lui"? Daca se respecta ultimadorinta a unui muribund, cu cat mai indreptanr estela a~e,asta Domnul nostru! ~i atunci de ce ~u amparticipa la Masa Sa? Din cauza nepasarii noastre?De teama ca nu suntem suficient de curati? (Dar nuefort~rile noastre, ci numai jertfa Lui ne 'poate facecurati.) De teama ca L-am putea necinsti prinumblarea noastra de toate zilele? (Harul va ras-

    oJ l

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    20/55

    Observant ea si un "strain" (Numeri 9.14), dacaar fi dorit sa sarbatoreasca Pastele Domnului nu,era irnpiedicat s-o faca. In alta parte, gasim ea eltrebuia sa fi fost taiat imprejur (Exodul 12.48),adica sa aeeepte sernnul ee indica despartirea sa detoate pentru a intra in legatura eu Dumnezeu.Sarbatorind Pastele Dornnului, strainul recunostea,de fapt, autoritatea lui Durnnezeu. Randuialadivina era aceeasi "pentru strain, ea si pentrubastinas". Resursele harului sunt nernarginite, insaniciodata aeestea nu se afla in eontradietie eugandurile lui Durnnezeu revelate in Cuvant~l Lui.Totusi, bratele Sale se desehid eu bunatate, fiindgata sa primeasca pe oricine vrea sa vina la EI,ehiarin rnijloeul unui popor atat de inchis si rezervat ,atat de putin dispus sa primeasca pe strainii ee s-arfi apropiat de el.Sub domnia lui Ezeehia, s-a Inramplat ea ,,0mare parte din popor, multi din Efraim Manase, ,Isahar ~i Zabulon nu se curatisera" (2 Cronici30.18), desi au raspuns invitatiei de a participa lasarbatorirea Pastelor. Ei au fost loviti eu 0 boalapentru ea Do~ul este sfant si rarnane ea atare dar,.Ezechia s-a rugat pentru ei... Domnul a aseultat peEzeehia si a vindeeat poporul." Mijlocirea lui Chris-tos raspunde ignorantei, slabiciunilor si greselilornoastre.

    9)Plecareo din Sinaia) Norul (Numeri 9.15-23)Norul era semnul vizibil al p!ezent~i lui Dum-nezeu in rnijloeul poporului Sau, Ilproteja (versetul15; ExoduI14.20), 11calauzea (versetul17, Exod,:l

    13.21) siumplea sanctuarul (E~odu140.34~. GlonaDornnului s-a manifestat in chipul acesta in ~ap~emomente diferite. Ce puternica asigurare trebUlesa-i fi oferit lui Israel faptul de a sti :a ~umne~eumergea cu ei, tabara cu ei, lupta ala tun ~e ei! Aporni sau a se opri fara nor insemn~ pI~rdereaprezentei divine. Israelitii nu er~u g~datl d: ,:nsemn rosu sau verde, cum se intampla pe strazll~oraselor' noastre, ci de 0 Prezenta, 0 ~ers~anadivina cunoscuta si iubita. Nici un m~t1v sa. seingrijoreze de ziua de maine~sa~ de_lungI~ea ~ldedificultatile ee vor trebui mtampmate in etapaurmatoa~e. Apoi sa stii sa astepti semnalul ~epleeare indicat de ridicarea n~~lUl: Ce bucun~'rand privind in urma, dupa 0calatone sau 0etapaoare~are, puteau spune: ,,k?a a ealauzit Domnulsingur pe poporul Sau" (Deute~on.o~ 32.12)v

    in Isaia 52.12 citim: "Nu le~* cu gr~b~, nuplecati in fuga; caci Domnul va me~ge mamte~voast~a." Nici 0graba inutila pentru eel ce asteaptacalauzirea Domnului. vAceasta implica 0 dependenta permanenta de

    Dumnezeu, desi lucrul acesta nu era tocmai pe

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    21/55

    placul carnii. Privirea trebuia sa fie mereu atinritain sus. Iona, pe deplin larnurir cu privire la drumulpe care voia Dumnezeu sa-l conduca, fuge de FataLui, si nu recolteaza decat mizerie si suferinta, InNum~ri 14.40, poporul vrea sa se suie fara Do~ul~isufera 0cumplira fnfnlngere. Un alt caz avem inDeuteronom 25.17, unde israelitii obositi, sleiti deputeri ~i care se tarau la coada, devin pradavrajmasulul.Totusi, Dumnezeu nu Si-a retras indurarea de laei. In N~emia 9.18-19 ni 'se aminteste: .Nici chiaratunci cand si-au facut un vitel tumat... nu i-ai' ,parasir in pustie, si stalpul de nor n-a incetar sa-icalauzeasca." Da, .Dumnezcu este credincios!"Este interesant sa vedem diferitele pozitii pe

    care le lua norul. De regula, .acoperca" Cortul(Numeri 9.15; 16.42). 0 singura data il gasim"deasupra capacului ispasirii" (Leviticul 16.2),locul unde Aaron odata pe an, iar Moise ori de careori ar fi vrut, se intalneau fata in fata cu Domnul., ,De 3 ori fl intalnim "la usa cortului": legat defntamplarea cu vitelul de aur (Exodul 33.9), ca sicum Domnul S-ar fi aflat pe punctul de a parasipoporul, insa mijlocirea lui Moise II retinea Inmijlocul lor. In Numeri 12.5, Domnul vine caJudecator s-o pedepseasca pe Maria la intrareaCortului. Foarte suparat, Domnul plead si norul sedeparteaza de cort. Mijlocirea lui Moise asigura

    vindecarea surorii sale. In Deuteronom 31.15,relateaza ultima ocazie cand Moise intra in CorTu vei adormi impreuna cu parintii tai" ii spun~lasul atat de cunoscut. In aceeasi zi, Domnul iimspune: "Suie-te ... pe muntele Nebo" (3~.49). ~orupare sa vina la intrarea C?rt~ulu!~ap~ntru a-~msope Moise in aceasta ultima calatone. InspiratDuhullui Dumnezeu, el compune ca~~area :arerasuna ca 0marturie in urechile copiilor lui Isr~de-a lungul veacurilor. Apoi se su~e pe lllu~te fanici un insotitor, si acolo se apropie de el Pnete~ucredincios. care a fost cu el din ziua cu rugul apnnpentru a-l face sa mai simt~ i~ca~o.data~dar pentrcea din urma oara, harul ~l partasia LUl.

    b) Trtimbitele (Numeri 10.1-10Trambitele de argint din care sunau preotii g~dau, in mod direct, diferitele miscari ale poporuluadunarea (versetele 3-4), ordinul de mar~ (v:setele 5-6) dezlantuirea atacului contra vramasilor (versetul 9); sunetul trambitei marc a,asernenea, zilele de bucurie ~i de adorare a Dom

    nului (versetul10). AOare nu sunt toate acestea un tip al Cuvantullui Dumnezeu prezentat de cei ee-l propovadu!esfratilor lor, pentru ca acestia sa stie cum sacomporte, indeosebi in mi~carileAlor comunepustiul acestei lumi, cum ar fi: strangerea laolaltadorarea, mersul sau lupta? 41

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    22/55

    locul Domnului a carui cunostinte ilintreceau in-finit mai mult pe socrullui?" ..Dumnezeu paraseste locul pe care Si-l aleseseinitial in mijlocul semintiilor lui Israel pentru caacestea sa aiba grija de prezenta si onoarea Nume-lui Lui, ~iSe face, intr-un anumit fel, slujitorullor,cautand un loc unde sa se poata odihni, calatorind

    pe un drum pe care nu mai mersesera niciodata ...Frumoasa imagine a Domnului nostru plin debunatate ~i tandrete, care nu Se sfieste sa ramanacu noi cand, spre binele nostru, trebuie sastrabatem un pustiu, si care, scotandu-Si oile afaradin staul, merge inaintea lor ~ile fmbarbateaza prinprezenta Lui binecuvantata" (J.N.D.) .Astfel,chivotul, para sind cu gratie locul sauobisnuit din mijlocul poporului, merge inaintea sacale de trei zile. Cele trei zile ne vorbesc de moartea~i invierea Domnului Isus. In Matei 28.7 citimdespre eel Inviat: "EI merge inaintea voastra ... IIYetivedea."A-L urma pe Isus constienti de faptul ca EI amurit ~ia inviat pentru noi, precum si stiind ca EI,Pastorul eel Bun "merge inaintea ochilor" (loan

    lOA) inseamna, de fapt, a gasi odihna in pustie inasteptarea altei odihne de care ne vom bucura ingloria divina,De fiecare data cand incepea 0 noua etapa,Moise se ruga Domnului (Numeri 10.35-36), con-vins ca prezenta Domnului le era asigurata.

    c) Ordinul de mar .. - R b b .y 0 a - Ch,votulA (Numeri 10.11-13,29-34)In anul al dOllea illluna a do Azecea zi a lunii ' 1 .' .ua, m a douasprs.fntalnirii. Pentru ~ : : %S- ya n~~~at de pe Cortuldupa porunca data d ;ra cop1l1luiIsrael pomesc

    tabara se pune In mi e o~ul prin Moise, Toata, lscare Sl maintYb YYzirea norulu] ' , eaza su calau-La prima vedere nu est Y.adevaratele mot.ive c' d e u~~r sa dlscemamI are au etermmat M' Aace moment sa i r Y pe oise, infnsoteasca Pe'de- P opuna socrului sau Hobab sa-i, ' 0parte el zi V'Yom face bine te v ; zIEe:" ino cu noi si iti.., om lace sa t b ' , ' ,pe care ni-l va face Domn 1 '" ~ ~cun de bmele

    indicat s-o adresam tut u, mVItatle pe care esteconvinsi ca vorn pute~7~ a~el~r~ cu care suntemDomnul. InsaYd ,parta~l ceea ce ne dae ce rna! spun M' ,acestea: Tu ne vel' , de, oise ~l cuvintele" servi e ochi A ,expresie rnenita sa 1 A , m pustIe"? Era 0d 'dY - mcurClJeze pe Hob b Yen a a se alatura 1 ' a sa sesau dimpotriva, ea l a ~ p o ~ ' " (c~ Ju~ecatori 4.11)a lui Moise de a se bu a iveala dorinta profundaucura de in 'cunoscator al pustie'';) f sonrea acestuichivotul merge Inai~te~' 0n par?graful urmator,un loc de odihna 0 p p~rulU1pentru a le cautaDuhul Sfant ar vre' ~re pnn aceasta nu cumva, a sa ne spuna ca M 'o lmprudenta caut A d oise a cornis, , an un conducator vazut, In42 43

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    23/55

    Capito luI IICarti..-i i apane

    Textul din Deuteronom 8.2 explica de ce afost necesara pentru Israel pustia: .Dom-nul, Dumnezeul tau, te-a condus in timpul a:e~to~patruzeci de ani in pustie, ca sa te sn:e:eas~a. ~l.~?te incerce ca sa-ri cunoasca pormnle uumn ." .Poporul va fi astfel pus la.inc"ercarepe~tru avajungesa se cunoasca pe sine ~1 a intelege bine ca nu :,aputea intra in tara promisa decat pe temeiulindurarii divine. Intr-adevar, dupa cum am sub-liniat mai inainte, daca scopul principal al exis-tentei pustiei a fost "sa te smereasca si sa te incerce"urmarea sa-ri faca apoi bine" (Deuteronom 8.16)." ,Dumnezeu purtase grija ca toate sa fie puse lapunct: poporul era inchegat in jur~l ~nui cent:ureligios - chivotul - care mergea ma~ntea lor mpustie; norul era acolo pentru a-I conduce,trambitele pentru a le da de stire (cf. PsalmuI32.8);in fiec~re zi Providenta divina le trimitea mana;poporul i~i potolea ;etea ~a~d" "dintr-o stan~aduhovniceasca ce venea dupa ei, Unsprezece zilear fi fost de ajuns pe~tru a ajunge la ~~tarel~ t?rii(Deuteronom 1.2). Si atunci de ce atatia am pier-duti? Numeri 33 ne da doar numeroase etape ale,

    calatoriei Israelitilor, Cuvantul Domnului retinandnumai niste nume de locuri. Nimic din toate acesteanu a rarnas pentru Dumnezeu, anii respectivi fiindtimpul de disciplinare pentru necredinta copiilor luiIsrael.Capitolele ce urmeaza din cartea Numeri indicamotivele ce au determinat producerea acestei

    tragedii.1)Pltingerile, ciirtirile poporului(Numeri 11.1-3).Poporul a cartit." De ce s-a plans poporul? Nuni se da nici un motiv, nici un indiciu, dar re-cunoastem in aceasta atitudine a sa un lucru demare ~ctualitate printre noi. Dupa ceprirnise atatea

    binecuvantari, mai avea Israel motive sa se planga,sa carteasca? "De ce sa se planga omul cat traieste?Fiecare sa se planga mai bine de pacatele lui!"(Plangeri 3.39). Daca dificultatea cu care ne con-fruntam acum este insa~i consecinta pacatelor ~igreselilor noastre, nu ar trebui tocmai de aceea s-oacceptam cu umilinta? Mai mult ca atat: "Cine aspus si s-a intamplat ceva fara porunca ~omnului?"(Plangeri 3.37). Oare nu Dumnezeu Insusi esteAcela care dirijeaza fiecare eveniment din viata alorSai, avand in vedere adevaratul lor bine? ,,~tim catoate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celorce iubesc pe Dumnezeu" (Romani 8.28).

    De ce survin atat de des astfel de nemultumiri,

    si murmure? Pentru ca ba nu ne convine cum este dreptatii Sale, lovestepoporul: "s-a aprins intre ei

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    24/55

    timpul, ba nu ne place mancarea, ba nu suntem deacord cu imprejurarile in care ne aflaml Si in felulacesta se ajunge la 0 obisnuinta de a ne plange deorice lucru. Viata noastra spirituala slabeste, seintuneca, Spiritul de nemultumire, de cartire dis-truge marturia noastra si-L dezonoreaza pe Dom-nul. .Bucurati-va totdeauna!" zice apostolul Pavel,dar el adauga imediat: .Rugati-va neincetat,Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile" (1Tesaloniceni 5.16-18). Aceste trei atitudini suntinterdependente intre ele: fara rugaciune, faramultumire, nu exista bucurie. Bucuria adanca aunei inimi nu poate izvori decat din Dumnezeu:"Cel cu inima multumita are un ospat necurmat"(Proverbele 15.15).1nsa nu se poate ajunge la aceasta stare depermanents ~i deplina multumire decat in urmaunei exersari, Astfel, apostolul Pavel a putut spune:"M-am deprins sa fiu multumit cu stare a in care rnagasesc" (Filipeni 4.11). Lui Timotei, el iiva spune:.Negresit, evlavia insotita de multumire este unmare castig" (1Timotei 6.6). Epistola catre Evreisubliniaza lucrul acesta: .Multumiti-va cu ce aveti,caci EI 1nsusi a zis: .Nicidecum n-am sa te las, cunici un chipnu te voi parasi." (Evrei 13.5.).Domnul a auzit" (Numeri 11.1; cf. 12.2). Noinu am fi acordat prea multa importanta acestorcartiri, insa Domnul aude ~iSe manie si, pe temeiul

    focul Domnului." Poporul striga; Moise mijlocestepentru el; incendiul este oprit. Dar, lucru regretabil,nu intervine nici 0 judecata de sine, nici 0 parerede rau, nici un semn de pocainta. Sa ne mai miramatunci ca, in versetele urmatoare, murmurele sereiau si nemultumirile se accentueaza?,2)Pofta (Numeri 11.4-10,13, 18-20, 30-34),,0 multime de oameni de tot felul" (Exodul13.38) se suise din Egipt impreuna cu copiii luiIsrael. Dupa cum se intampla de fiecare data inasemenea cazuri, cand in mijlocul poporului luiDumnezeu se afla un amestec de elemente cu totuldiferite, influenta lor nu intarzie sa se manifeste.

    .Adunaturii de oameni care se aflau in mijloculluiIsrael i-a venit pofta." Israelitii nu aveau nimic dea face cu asemenea oameni si de aceea nici n-ar fitrebuit sa-i primeasca in mijl~cullor. De fapt ei auresimtit influent a lor nociva, incepand chiar si saplanga, spunand: "Cine ne va da came sa mancarn?Ne aducem aminte de pestii pe care ii mancam inEgipt, si care nu ne costau nimic..." (versetele 2-3).De data aceasta, nu este yorba numai de cartiri, dar~i de lacrimi (versetele 10,13,18). Sa fi fost oarechiar atat de bine in Egipt? (cf. ExodulS.13). Acolose gaseau - cel putin a~a pretinde poporul - ~asealimente (versetul 5), ca In Asiria (2 1mparati

    18.32), pe cand "i'n tara fagaduintei erau sapte"

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    25/55

    (Deuteronom 8.8), cifra plinatatii divine in con-trast cu insuficienta omului (sas~). Insa trebuie sase caute niste argumente pentru a justifica mur-murele, chiar daca argumentele invocate suntfoarte subrede sau eronate. Cu cata usurinta, Inmomen'tul cand dispare gustul pentru C~vantulluiDumnezeu ("nu mai este nimic! Ochii nostri nu vaddecat mana aceasta"), se cauta pretexte spre ajustifica lipsa de la adunare ~i criza de timp candeste yorba de a asculta vocea Domnului. Dorinteleinimii se indreapta spre lume, spre lucrurile lumii:Daca iubeste cineva lumea, dragostea Tatalui nu" ,este in el" (1 loan 2.15).Pofta te impinge sa doresti ceea ce-ti lipseste,

    lucruri pe care Dumnezeu nu ti le-a dat inimprejurarile In care te afli. De asemenea, poftelete fac sa dispretuiesti darurile lui Dumnezeu: mana,care avea un gust de miere, searnana acum cu 0turta facuta cu untdelemn, iar ceva mai tarziu nuva mai fi decat 0 hrana proasta (Exodul 16.31;Numeri 11.8; 21.5). Sa luam bine seama! Pentrunoi nu se pune problema doar a dispretuirii uneimancari trupesti - desi, vai, si aceasta se intarnplaadesea - ci este vorbadc a n~ mai acorda valoareacuvenita manei ceresti, Christos, paine a coboratadin cer (roan 6). Sa ne gandirn la cei ce, ca urmarea unei acute lipse de Biblii, copiaza cateva paginiobtinute de ici-colo sau abia daca reu~esc sa prinda

    cateva cuvinte la un aparat de radio la care acu greu. Este 0 vreme de foamete desprevorbeste prorocul Amos: "lata, vin zile, zice Dnul Dumnezeu, cand voi trimite foamete in tarafoamete de paine, nici sete de apa, ci foame sidupa auzirea cuvintelor Domnului. Vor pratunci de la 0 mare la alta, de la miazanoaptrasarit, vor umbla istoviti incoace si incolo,caute Cuvantul Domnului, ~i tot nu-l vor(Amos 8.11-12).Daca am constatat ca interesul nostru peCuvantul lui Dumnezeu a scazut, sa nu llucrurile sa decurga in continuare tot asa. Escauza insasi comuniunea noastra cu Domnul:babil ca aceasta a fost intrerupta. Nu ne ramdecat sa cautam reluarea ei. Sa ne facem timdaca trebuie, cateva ceasuri sau cateva zile chipentru a ne ruga ~i a ne cerceta pwa~ii'nai~~epentru ca Domnul sa ne poata restabilitrezeasca din nou in inima noastra placerea peCuvantul Lui.De alta parte, sa veghem cu toata strasnicnu cumva ceva daunator ~ipacatos sa ne preocugetarile. Fara indoiala ca multe lucruri sunt.si folositoare intr-un anumit context; dar dacacoperim, in ceea ce citim, ascult am sau ved~m,lucruri care ne pasioneaza in mod deosebit,ca exista pericolul ca acestea sa ia locul cuDomnului si Cuvantului Lui, sa avem taria de c

    ter pentru a ne debarasa de ele. .Luati seama ca dezgust si dezamagire: .El le-a dat ce cere

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    26/55

    nimeni sa nu va fure ... dupa invataturile incepa-toare ale lurnii, si nu dupa Christos" (Coloseni 2.8).Cati tineri si tinere care pareau, la un moment dat,plini de ra~a pentru Dornnul si atasati de lucrurileSale, nu au fost abatuti, fie de aparitia unor indoielisi sernne de intrebare generate de lecturile lor sauinfiltrate incetul cu incetul de invataturile oameni-lor, fie tarati de poftele carnii care au crescut prinlucruri pe care le-au vazut sau le-au auzit si de carenu au .fugit" la momentul oportun (2 Timotei2.22). Insa nirnic din toate lucrurile acestea nu aoferit inirnii pacea si satisfactia aceea profunda careizvoraste numai din partasia cu Acela care a zis:Cine vine la Mine nu va flamanzi niciodata si cine" ,crede in Mine nu va inseta niciodata."

    In ciuda cartirilor ~i atitudinii dispretuitoare apoporului Israel, Dumnezeu ramane credinciosprornisiunilor Sale. "Cand cadea roua noaptea intabara, cadea ~i mana" (versetul 9). Daca pentrucopiii lui Israel era noapte din punct de vede~emoral, totusi roua si mana cadeau peste tabara, Infiecare zi a pribegirii lor indelungate, in fiecaredimineata mana le era pusa la dispozitie si nu aincetat decat a doua zi dupa intrarea lor in Canaan(Iosua 5.12), fiind inlocuita cu graul tarii.In cele din urma, Durnnezeu da poporuluipotrivit dorintelor lor firesti, aratandu-Si astfelputerea Sa mareata, dar rezultatul nu a fost decat

    trimis uscaciune in sufletele lor" (Psalmul1Cu cata lacomie au adunat oameniiprepelite: In tot timpul zilei aceleia si toatea, ~itoata ziua urmatoare, poporul s-a sstrans prepelite; eel ce stransese eel mai puzece omeri" (cam douazeci de kilogram"Cine seamana in firea pacatoasa, va sefirea pacatoasa putrezirea" (Galateni 6.8).sa devina peste cateva zile aceasta mprepelite, datorita caldurii pustiei? ,,Aupuaceluia numele Chibrot-Hataava, adica Molacomiei" (Numeri 11.34).

    .Dac-ai multumi mereuDe tot ce-ti dii Dumnezeu,Nu ti-er mai riimiine vremePentru a cdrti si-a geme ... c c

    3) Gelozia # vorbirea de riiu (NumDin trio-ul alcatuit din cei doi frati si, ,

    Maria era cea mai in varsta. Pe cand era favegheat ca sa vada ce are sa se intample cuMoise (Exodul 2.4,7). Ea era prorocita15.20). Oare sa-~ifi vazut ea amenintata idin cauza intoarcerii Seforei? (cf. ExodulNumeri 12.1). Indiferent care va fi fost motreuseste sa-l atraga pe Aaron de partea ei si pentru ca ar considera ca 0asemenea marturisi

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    27/55

    impreuna vorbesc impotriva lui Moise: "Oa;enumai prin Moise vorbeste Domnul? Nu vorbesteoare ~i prin noi?" (Numeri 12.2). Dare .femeiaetiopiana" era adevaratul motiv, sau gelozia pusesestapanire pe inima celor doi? Laurma urmei, Moisee~amai tanar decat ei; fratele ~isora erau de parereca Dumnezeu vorbise nu numai prin Moise, dar siprin ei insisi. Le era prea greu sa recunoasca in-fluent a crescanda conferita de DumnezeurobuluiLui. Or, ei ar fi trebuit sa-si dea seama deautoritatea speciala pe care i-o ~cordase Domnul.Nu se petree la fel lucrurile de atatea ori si inmijlocul nostru? Din gelozie, de necaz, unii incepsa vorbeasca de rau pe cutare sau cutare frate chiardaca este yorba ~i de un slujitor al Domnului.

    Uneori lucrurile nu sunt impinse la limita extremacei in cauza se complac in defaimare, raportand ogreseala reala, dar cu scopul de a desconsidera inochii interlocutorului pe eel ce a comis-o. Alteori,lucrurile merg si mai departe, ajungandu-se lacalomnii, la istorisirea unor falsuri sau exagerari deproportii. Pagubele aduse prin aceasta comportaresunt irecuperabile. Sa admitem c a eel ce a pacatuitcu limba lui ar ajunge sa-si dea seama de raul facut ,s-ar umili inaintea Domnului si ar ajunge chiar sa-siceara. scuze fata de persoana cu care a discut~t(bineinteles ca,in rnasura in care s-au clarificat intretimp lucrurile si fara a se duce la eel vorbit de rau,

    va indurera si mai profund) si ar ruga-e sa uitediscutate. Dar intre timp, raul ce a fost semanava fi facut lucrarea. Un proverb arab spune calucruri nu pot fi retinute: sageata careia i s-adrumul, yorba care a fost rostita si timpulzboara, Apostolul Iacob avertizeaza: .Daca ccineva c a este religios, si nu-si infraneaza limreligia unui astfel de om este zadarnicaf l) (1.De alta parte, sa ne gandim la efectele distrucpe care le au asupra copiilor nostri defaimarilcriticile pe care sunt siliti sa le auda uneorcaminele noastre.Leviticul 19.16 face urmatoarea precizare:nu umbli cu defaimari in poporul tau." ApostPetru subliniaza gravitate a unei atare situ

    .Lepadati orice defaimare.; si sa doriti lapduhovnicesc ~icurat ... daca ati gustat In adevabun este Domnul" (1 Petru 2.1-3). Acest "dacadevar" pare sa puna la indoiala faptul ca cinevputea gusta bunatatea Domnului si apoi sa sededea la defaimare. Vorbirea de rau izvoraste do inima in care s-au acumulat anumite nernultumla adresa unuia sau altuia. Ea mai poate fialimtara, de asemenea, si de importanta pe care ajucineva sa si-o atribuie lui insusi, ApoiVra]'masul, ,atat de bine sa pregateasca ocazia nimerita perostirea cuvintelor rautacioase, denigratoare. Asea unele persoane se erijeaza in bune cunoscato

    .

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    28/55

    a lucrurilor: ,,~tiu eu bine despre ce este vorba!" Inmulte cazuri, in lipsa unor subiecte serioase deconversatie, se recurge la barfirea si defaimareaaltora, iar asemenea "revelatii" sunt ca niste "prajituri" (Proverbele 26.22) pentru cei ce Ie as-culta! ApostoIuI Iacob spune: .Limba este unmadular rnic... lata, un foc rnic ce padure mareaprinde!" (Iacob 3.5). 0 minunata prornisiune estefacuta in Psalmul 15 celui ce nu defaimeaza culimba lui: el "va locui in cortul" Dornnului. 0binecuvantata comuniune cu Domnul lui, pentrueel ce a vegheat asupra buzelor sale. David se rugaastfel: .Primeste cu bunavointa cuvintele gurii mele~icugetele inirniimele" (Psalmul19 .14). Hotararilepersonale si constrangerile exterioare nu pot fi deprea mare ajutor: limba nu poate fi domesticita,imblanzita. Ceea ce trebuie sa fie schimbat, innoit,transform at este launtrul omului. Trebuie sa con-damnam gandurile rele care ne imping sa defaimamsau chiar sa calornniem pe fratele nostru maiinainte de a se fi prefacut in cuvinte.Tinta vorbirii de rau a fratelui si surorii sale -,adica Moise - tace! Dar .Domnul a auzit-o." El.iiconvoaca pe cei trei la Cortul intalnirii, apoi Elface

    sa stea inainrea Lui numai Aaron si Maria. Dornnulia apararea robului Sau Moise, credincios in toatacasa Lui, cu care Elvorbeste gura catre gura ~icarevede chipul Dornnului. "Cum de nu v-ati temut decisa vorbiti impotriva robului Meu?" Dornnul S-a

    aprins de manie impotriva__or. ~i a pl~cat ... ~i iatca Maria era plina de lepra, alba ca zapada. Aaro_s-a. inters spre Maria; ~i iata ca ea ~vea l~praProrocita care cantase laudele Domnului trebuia dacum i~colo sa fie sxclusa din tabara si sa traiascdeparte de restul israelitilor pana rand moarteaavea s-o scape de iufricosetoarea ei boala.Ce tragedie! Durnnezeu nu rrateaza c~ u~urir:asemenea lucruri. Constiinta lui Aaro.n ~la ~~nese trezesc. Mustrati de cugetele lor, er se p~cal~slsi recunosc pacatul ~i purtarea lor nechibzUItAaron, desi preot, nu este in stare s? sewo.ageinsusi pentru sora sa. La cererea lUI starulto~reMoise care abia acum deschide gura pentru ?n~~data in textul nostru, fara sa manifeste cea malmicumbra de nemultumire sau razbunare,stri$a catDomnul: "Dumn~zeule, Terog, vindec-ol" Insa d

    ciplina trebuie sa-~i urmez~ curs'!1"n~rmal. Manva fi restabilita, insa trebuie, mal mam:e de ~ssa stea ,,~apte zile in rusine", fiind e~clusa, a~ara dtabara, Tot poporul sufera impreuna cu.ea: ~1nuputea pleca inainte ca.Mwaria~~: repn~ta. "Cude nu v-ati temut deci sa vorbiti rrnpotnva robuMeu?" O~re aceste cuvinte nu rasuna si astaadresandc-se constiintei noastre? Fara indoialafiecare slujitor al Domnului are propriile sale lipssi deficiente (Iacob 3.2), dar acesta nu estemotiv care sa nu indreptateasca a ~e punediscutie, a Ie da in vileag si a le folosi ca 0 ar,

    indreptata imporriva lor. Dimpotriva, dragostea 4)Necredinta

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    29/55

    este aceea care acopera greselile altuia. 0 inimaplina de aceastadragoste se adreseaza Domnului,rugandu-L sa intervina EI pentru a corecta si avindeca pe cei in cauza, iar acolo unde situatia 0cere si0permite, direct celui interesat. Defaimareaslujitorilor lui Dum.nezeu sau a fratilor nostri,oricine ar fi acestia, nu poate decat sa faca sa vinapeste noi pedeapsa Dom.nului, sa dauneze partasieinoastre cu El, sa zadamiceasca eforturile slujbeinoastre, producand seceta spirituala si lastari deamaraciune.Nu credeti ca ar trebui sa privim de aici incolo,cu atentia cuvenita, acest pacat al defaimarii pecare l-a~ comis de atatea ori cu atata usurinta? Sa,nu primim cu nici un chip comentariile defavorabile

    la adresa cuiva sausa raspundem celor ce Ie fac caacel credincios care, auzind criticile rostite laadresa lui, a strigat: "Ma due sa vorbesc cu el despretoate acestea!" Interlocutorul sau si-a schimbatbrusc atitudinea ~iI-a rugat sa se abtina de la unaca asta.fntr-un profund spirit de judecata de sine, sacautam adevaratele cauze care ne-au determinat sa

    ajungem la defaimare, sa Ie cantarim drept inainteaochilor lui Dum.nezeu ~isa acceptam, daca trebuie,rusinea si corectia necesara,, ,

    (Numeri 13.1-4; 27-34; 14.1-11; 22-25, 36Israel a ajuns la hotarele Canaanului. Dompromisese 0Tara in care curge lapte si ~ier:: "zice Moise, ca Dom.nul, Dum.nezeul tau, ITItara inainte; suie-te, ia-o in stapanire, cum ti-aDom.nul, Dum.nezeul parintilor tai; nu te teme

    te inspaimanta" (Deuteronom 1.21). Dar popse face ca nu-l aude, cerand ca niste oamenitrimisi ca sa cerceteze Tara, "pentru noi" si sa,dac~ este buna sau rea" si daca poporul ca, . . "locuieste este "slab sau puterruc .De' ce trebuiau sa se indoiasca de promisidivina? Dare Dum.nezeu ar putea sa dea alortara rea? Sau nu avea EI destula putere penasigura biruinta israelitilor asupra vrajmasilorindiferent cat de puternici ar fi fost acestia? Nlipsa de credinta in promisiunea di~na a dminat poporul sa doreasca trimiterea iscoadeloDum.nezeu le-a implinit cererea (Numeri 13.3

    Raportul iscoadelor confirms cele spuseinainte de Dom.nul:"cu adevarat este 0 tara incurge lapte ~i miere;" ~i au a~u: ca arguvpalpabil strugurele una~. "NumalcaA - au adaiscoadele -poporul care locuieste m tara aceste puternic ... Nu putem sa ne suim l~p()~poporului acestuia" (Nume~ 1~.3.2). ~l I.aindoiala face loc necredintei, Lipsise credintpromisiunea lui Dum.nezeu, acum israelitii nu

    credeau mer In posibilitatea cuceririi vtarii. ~i e n. d" ." lupa l 0mnezeulucrarea harului rvm, ne mtoan a u

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    30/55

    necredinta conduce la revolts (Numeri 14.4) ~ifaceloc dorintei de a-I ucide cu pietre pe ceice staruiein convingerea ca Domnul are toara puterea pentrua-I ajuta sa puna mana pe tara (14.10).

    Pasajul din Evrei 3.19 pune degetul pe rana:"Vedem .deci ca .n-au putut sa intre din cauzanecredintei" si in 4.1 adauga:"Sa ne temem deci ca.nu cumvafiind facuta 0promisiunepentru intrareain odihna Lui, nici unul din voi sa nu para ca a rarnasin urma"; apoi in versetul Zsespune: "cuvantul carele-a fost spus nu le-a ajutat la nimic, pentru ca n-agasit credinta Ia cei ce l-au auzit."

    Din nefericire, ni s-ar putea mtampla la fel ~inoua Jn momente de rascrucr, ale vietii. Dacacredinta noastra., nu este la Iucru, daca nu nei'ncredem cu adevarar ~i cu toata inima in Dum-nezeu, vom alege ;drumul care sa ne desparta de EI,De fapt, poporul a nesocotit pe Domnul, cartindirnpotriva Sa (14,28) ~iau nesocotit tara promisa(versetul 31). Ce conta iniiltimea zidurilor, devreme ce ele aveau sa se prabuseasca la sunetultrambitei! in mornentul decisiv, .israelitii nu s-aubizuit pe Domnul, s-au inspaimantar in fatapiedicilor ce lis-au parut de netrecut, nu auinfruntat dificulrarile, au cedat ispitelor Diavolului.Si viata saracita din cauza necredinrei se va scurgesub consecintele dureroase ale neascultari]. Exactasa se intampla ~i cu noi pana in clip a cand, prin

    fL

    t ,r .;

    SI' cand disciplina facmdu-si hntlru ea, putem" , 1 orrestabiliti spiritualiceste, ~a,aideInfluenta catorva persoane 57

    Au fost suficiente zece iscoade tru "a face sse moaie inima poporului. " Toata eze~ .are~ a ridicaglasul si a inceput sa ripe. Popcn Ipl~ns to~tanoaptea aceea;: a cartit impo lUI MOlSpropunand alegereaurrei capeten ntoarcerea IEgipt. Dare daca cei zec~ ~~i ar"f w zenta"t 0darede seama bazata pe credinta, pe ice sa erea in Dumnezeu, poporul nu s-ar fi comporlica~1 totuI altfel.

    Doi oameni care-Lcuno~teao~tane p~ Dumnezenl lor, Caleb ~i apoi Iosua inns;, : "Halde~ sne suim ... Daca Domnul va fi binea In :or cu nor, nva duce in tara aceasta, sine-dare da." Pentrumoment, ei nu primesc decatarrum- itarea de aucisi cu pietre.vMulti ani dU,P"atfel?ea, Iosua .vdeveni conducatorul poporului inum- erea cucenrutarii' iar Caleb va putea el insusim sa una mana p~os~enirea acordata de Domnul i, ne ra14).

    fntr-o adunare, sauintr-o amntru iregiune, influent a a doi-trei oameni ai c a fi itei poatedecisiva pentru binecuvantareai .v~ orlalti, dupacum uneori sunt suficiente catevzririi mane pentrua preface in ruine zona afectataa pe infl~~nta lovatamatoare. Este foarte usor " e egn tar~,descuraja pe crestinii plini de \ in-, a vorbi d

    58dificultati, de renuntari, de impotriviri mai mult

    J7

    oamenilor Exodului vor jalona diferitele etape al

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    31/55

    decat de ajutorul divin ~i de bucuriile pe care leofera indurarea divina. Necredinta unora devine,molipsitoare ~ipentru altii.Caleb era "insufletit de un alt duh" (Numeri14.24). El aprecia inmod corect darullui Dum-nezeu si iiindeamna pe fratiisai sa si-l insuseasca,, ",

    Ce bine ar fi ca noi sa dovedim, prin viata noastra,prin toata comportarea noastra, ce pret acordammostenirii ceresti, singura care ramane pe vecie!Hotiirtirea luatii de Dumnezeu, supremulGuvernatorDupa atatea plangeri alepoporului, un foe iesitdinaintea Domnului a mistuit pe cei razvratiti.

    Dupa dezlantuirea poftelor camale, coruptia a luatproportii ~is-a terminat cu multimea de morminteale lacomiei. Dupa ce a vorbit impotriva lui Moise,Maria a devenit leproasa, Dupa ce au facut sacarteasca toata adunarea, ca urmare a modului incare au descris tara fagaduintei, cele zeceiscoadeau murit inaintea Domnului sub lovitura unei morti,napraznice (Numeri 14.37) ~i tot poporul care aplans ~i s-a rasculat va trebui sa moara in pustie:"Trupurile voastre moarte vor cadea in pustiaaceasta. Voi toti a carer numaratoare s-a facut ... sicare ati cartit impotriva Mea" (versetul 29). Timpde 40 de ani vor trebui sa pribegeasca in acestesinguratati dezolante. Unul dupa altul, mormintele

    pribegiei prin pustie.Trebuie sa repetam aeest principiu divin: "Dumnezeu nu Selasa sa fie batjoeorit. Ceseamana omulaeeea va ~iseeera" (Galateni 6.7).Poporul vrea sa seape eu mare usurinta de eonsecintele pacatului sau. Israelitii spun eu sange

    rece: "lata-ne! suntem gata sa ne suim Ia locul dcare a vorbit DomnuI, caci am pacatuit" (Numer14.40). Moise cauta sa-i irnpiedice, aratandu-le eincercand sa se suie aeum in tara fagaduintei aincalca porunea Domnului, si ca nu Iemai ramaneade facut decat un singur lueru: sa aeeepte euumilinta consecintele ineonseeventei si nestator-nieiei lor. Dar isra~Iitii niei nu vor 'sa~uda de asaeeva,ei se indaratni~ese ~i se suie pe varful muntelui ...,,Amalecitii si eanaanitii i-au taiat in bucatipana la Horma': (v~rsetuI45). 'Este greu sa te pled sub disciplina lui Dumnezeu, dar tocmai aeeasta este dovada veritabila aunei reale umilinte.invii/iitura pecareodesprindem din evenimen-tele petrecute la CadesAceasta etapa decisiva a pustiei ofera eeloeredinciosi 0 invatatura de 0 semnifieatie eu totul" ,aparte. Pa~tele si treeerea Marii Rosiicorespundpentru noi eu ispasirea pacatelor noastre seliberarea de sub puterea lui Satan prin aetu

    niscumparari:,,1 Convertirea, intoarcerea la Dum-nezeu ~i ere lrt!a in Dornnul Isus Christos ne pierzand binecuvantarea ce.ne fus:s~ pusa la di

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    32/55

    elibereaza de rb stapanirea Vrajmasului si a lumii~ine aduc in 1ClStie,pe drumul voii lui Du'rnnezeu.. Aici, sufletul lliostru experimenteazapurtareadegrija a Dornm-lui , bunatatea si puterea Sa dar de, "asemenea, inv1S~amsa ne cunoasrem pe noi insine.'Iotusi, nu est~~orrnal ca viata crestina sa dec~rgamereu cu sui~~i ~i coborasuri, Nu 0 alternanra decaderi ~i regrd~. Viata de credin!a se desfa~~ara,de asemenea, ~ ' 1 . Canaan, de cealaha parte a lor-danului (moar! ~a noastra impreuna cu Christos),pe terenul fm~'erii impreuna cu EI, fiinddeplinconstienn ca il l lEIam devenit placu!i inainrea luiDurnnezeu si, &aasemenea, de faptul (minunar, darreal penrru cre~nn!a noastra) ca ~iChristos esre.innoi (loan 14.2El , Galateni 2.20). Este tocmai ex-perienta relatala~in Romani 6-8 si care ne aduce Ia"umblarea sub niaIauzirea Duhului", "eliberati depacat si supusi 1 ; ~ Durnnezeu" rnorti in cepri~este' ' , . . " " . ,Legea, ca sa f irr uli altuia, adica ai Celui ce a Inviardin rnorti; ~i a(~asta ca sa aducem roada pentruDurnnezeu. " pt ~asta via!a de credinta cerelepadars de noiu isine, acest "da!i-va pe v~i m~ivalui Dumnezau, c a 5vii, din rnorti cum erati'' (Roarnni6.13), predarea~antregii noastre fiinte in mainileDomnului. Or, tl~:mai inacesr punct multi crestinifalimenteaza: eiV1dauinapoi, evita sacrificiil~ simtorcand spateln1,,!arii", 0 iau mapoispre pus~i~,

    : nd e

    --pozitie. Suntem noi oare mste rnIadl!e. care ~dumulta roads sau dintre acelea care abia daca acate un s~gure? Pozitia no astra in ac:a~tprivinta este determinate de f~lul i~ ~car: a~hcainviata de toate zilele ceea ce implica "ramanereinviata" (loan 15).5)Mllndria ,i razvratirea. (Numeri 16.1-15, 27-3Mandria este insusi pacatul DiavoluluiTimotei 3.6). "Tu ziceai'm inima ta: ,:Mavoi suicer imi voi ridica scaunul de dornnie mai presus dstelele lui Durnnezeu ... rna voi sui pe varful norilovoi fi ca Cel Prea fnalt" (Isaia 14.13-14).Vrajmasua mai dinainte c~,}ns~andu-i mandri: lui Cor

    avea sa faca ravagn m mijlocul poporului,Fiu allui Levi prin Chehat, Core "s-a ridicatmintea lui" (Numeri 16.1); nernultumit de a fi doalevit si a face slujba in Cort, el doreste sa aibapreotia (versetul 10). ';:rea u~ loc pe care Dumnezeu nu i l-a acordat. In capitolul nostru, Aaroreprezinta pe Christos ca ~r~ot; deci,.a do~ 0 alslujba inseamna a voi sa iei locul lui ~hristos.crestinism tori credinciosii sunt preen, dar Unsingur est~ Marele nos~ Preo~, Mijlocitor. ~trDurnnezeu ~ioarneni, Omul Christos Isus. NICIucredincios nu trebuie sa se ridice mai presus de fratS I D ~i sa pretinda a fi interrnediar intre poporul l

    Dumnezeu ~i Dumnezeu Insu~i. Gravitatea fapteilui Core semasoara cu rigoarea pedepsei de care a Core convocase contra lui Moise si a lui Aaron,

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    33/55

    fost urmata.EI atrage de partea sa doua sute cincizeci deoameni, dintre fruntasii adunarii, oameni cu nume.Moise face totul pentru a-I convinge de eroareacalculelor sale. El vorbeste si celor ce se imbulzesc,contra lui si contra lui Aaron ~imerge personal ca

    sa stea de yorba cu Core (versetul B). Totul insa estezadarnic. Moise capata harul de a putea incredintatotul In mana lui Dumnezeu, lasandu-L pe EI sadecida, prin proba tamaiei (versetul 7), care esteomul pe care l-a ales El.Simultan cu rascoala lui Core, care avea uncaracter .religios", se produce si0rebeliune "dvila"din partea lui Datan, Abiram si On, fii ai lui Ruben,

    care se ridica impotriva autoritatii lui Moise: "Vreisa mai si stapanesti peste noi?" Aid Moise este untip al lui Christos, nu ca preot, ci ca Domn. Maiaroganti decat Core, cei doi rubeniti Datan siAbiram refuza chiar sa stea de vorbacu Moise(versetuI12). Acestia liimputa lui esecul intrarii InCanaan (versetul 14) si, refuzand orice oferta,ajung sa sfideze intreg poporul, stand la u~a cor-turilor lor cu sotiile, copiii si pruncii lor (versetul27).Nu mai ramasese nici un mijloc neutilizat. Sin-gurul remediu era pedeapsa lui Dumnezeu si, vai,cat de teribila avea sa fie aceasta!

    la Cortul intalnirii, toata adunarea copiilor lui Is-rael. In momentul decisiv se arata gloria Domnului.Elcere lui Moise si lui Aaron sa se desparta de restuladunarii spre a 0~mid intr -0clipa, insa cei doi fratimijlocesc cu multa pricepere pentru popor: "Unsingur om a pacatuit, si sa te manii impotrivaintregii adunari?" principiu solemn, pentru ca dacaadunarea ar fi acoperit razvratirea lui Core, ea ar fifast In intregime antrenata sub judecata divina. Laporunca Domnului: .Dati-va la 0parte din preajmalocuintei lui Core, Datan ~i Abiram", israelitii sesupun. Intr-o ultima incercare de a-i salva, Moi~ese ridica si merge catre acesti oameni razvratiti. Intimp ce 'poporul. face un cerc mare 'imprejurullocuintelor lor, pe neasteptate "pamantul" si-a des-chis gura si i-a inghitit, pe ei ~icasele lor." In sfantullocas a iesit un foe de la Domnul si a mistuit pe" " , ,eei doua sute cincizeci de oameni care aduceautamaia."Israel insa, In loe sa traga invataminteleeuvenite din aceasta dureroasa intamplare, nu maitarziu decat chiar a doua zi, se rascoala din nou simurmura contra lui Moise si a lui Aaron, acuzan-

    du-i de a fi omorat pe poporul Domnului. (versetul41). Se dezlantuie 0 urgie din partea Domnului.Numai interventia lui Aaron, preotul care aducetamaie, stand In picioare intre eei morti si cei vii -minunat tip al lui Christos Mijlocitorul - face sa

    ~nceteze urgia si sa fie crutata rama~ita poporului. murisera. 0 noua genera tie le-a luat locul. Dare vo

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    34/55

    Inca odata se va arata, in toata stralucirea lui, harullui Dumnezeu, insa nu fara ca sfintenia ~idreptateaLui sa fie satisfacute."Mandria merge inaintea pieirii, si un duhingamfat inaintea caderii" (Proverbele 16.18).Totusi, in mijlocul acestei scene grozave,licareste 0raza de lumina: .Fiii lui Core n-au murit"(Numeri 26.11). Dare de ceau fost ei crutati? Nustim, ~i nu putem face altceva decat sa repetamcuvintele lui Avraam: "Cel ce judeca tot pamantul .nu va face oare dreptate?" Mai tarziu, fiii lui Corevor compune psalmi care vor sluji, de-a lungulveacurilor, la consolarea si edificarea credinciosilorsi pentru gloria Aceluia despre care au putut ei saspuna: "Tu esti eelmai frumos dintre fiii oamenilor;

    harul este tumat pe buzele tale. De aceea te-abinecuvantat Dumnezeu pe vecie" (Psalmul 45.2).Devenind beneficiarii unui har deosebit, ei auinvatat sa cunoasca pe Acela care era singura sursaa acestui har.6) Setea

    (Numeri 20.2-5)Ne apropiem de sfarsitul celor patruzeci de anide pribegie prin pustie. Sernintiile lui Israel aucalatorit timp de 38 de ani pentru a ajunge, in celedin urma, iarasi la Cades (versetul 1). Majoritateacelor ce iesisera din Egipt la varsta de 20 de ani

    fi acestia mai buni ca parintii lor? In Egipt, ei autrait sub opresiune si in ignoranta, dar in pustie, fiilor au fost instruiti de Moise, au primit Legea, auvazut minunile facute de Domnul spre binele lorDe asemenea, masurile disciplinare aplicate deDumnezeu au constituit pentru dansii un avertis-ment.Si acum, aceasta noua generatie va trebui sa fiesupusa unui test. Elva fi setea. Desigur, 0incercaredura, fie ea de natura fizica sau.spirituala. "Camea"copiilor, ca ~i aceea a parintilor, nu s-a schimbat.Poporul devine certaret ~i-lbombardeaza pe Moisecu intrebari: De ce? De ce? si iar: De ce? ajungandchiar sa-si exprime regretul ca nu a pierit odata cufratii lor care murisera inaintea Domnului.'In mai multe locuri din Cuvantul lui Dumnezeuse poate vedea ca El ingaduie setea. Astfel, inGeneza 21.15-16, Agar epuizeaza repede resurseledin burduful sau, simbol al rezervelor omenesti atade precare pe drumul vietii, Ea plange ~i copilustriga. Dumnezeu Iideschide ochii. La izvorul deapa care-i este ararat, ea i~ipotoleste setea, cum 0facuse altadata la Beer Lahai-Roi, fantana Celui Viu

    care rna vede (Geneza 16.14).Epuizat de lupta contra vrajmasului, Samsoneste doborat de sete ~i striga la Dumnezeu(Judecatori 15.18). Domnul ii raspunde, despicandstanca din care va iesi apa. Si Samson i~iastampara

    setea la En-Hacore, izvorul celui ce striga. cand erai tanara, de iubirea ta cand erai logodita,

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    35/55

    Si Domnul Isus a cunoscut setea. La fantana dela Sihar, ostenit de calatorie, cere apa unei femeisamaritence, El,Creatorul tuturor lucrurilor. Darmai ales, pe cruce, cand limba I se lipise de cerulgurii (Psalmul 22.15), El a trebuit sa strige: "Mi-esete!"Acum, din pricina lucrarii Sale de rascumparareaduse la indeplinire pe Golgota, El repeta fiecaruisuflet omenesc: .Daca inseteaza cineva, sa vina laMine ~isa bea" (loan 7.37). "Cine crede in Mine nuva inseta niciodata" (loan 6.35).Dumnezeu poate ingadui setea, pentru a nedetermina sa bern, nu 0 singura data, ci in toatezilele vietii noastre. Nu numai ca yom fi saturati. ,,dar Domnul adauga: Apa pe care i-a voi da Eu se

    va preface in el intr-un izvor de apa care va tasni inviata vesnica" (loan 4.14); "din inima lui vo~curgerauri de apa vie" (loan 7.38). In felul acesta, vata~ni catre Dumnezeu inchinarea inimilor noastre~i va curge spre fratii nostri binecuvantareaprod usa de Duhul Stant.7)Descurajarea

    (Numeri 21.4-7)Reamintind inceputul mersului in pustie alcopiilor lui Israel, Ieremia zice din partea Dom-nului: "Mi-aduc aminte de dragostea pe care 0aveai

    cand Ma urmai in pustie, intr-unpamant nese-manat. Atunci Israel era inchinat Domnului, eracele dintai roade ale lui" (Ieremia 2.2). Dar anii autrecut: atasamentul de la inceput a facut loc mur-murel~r, plangerilor, nemultumirilor si chiarrazvratirii: "Dar poporul Meu n-a ascultat glasulMeu Israel nu M-a voit ... O! de M-ar asculta,poporul Meu, ...l-as hrani cu eel rnai bun grau si l-assarura cu miere din stanca" (Psalmul 81.11-16).Drumul este lung. Mai trebuie de facut "turultarii Edomului." Sa ne mire oare faptul ca poporul~i-apierdut rabdarea pe drum? Aceasta descurajarel-a determinat sa vorbeasca impotriva lui Dum-nezeu si a lui Moise, sa intrebe iarasi: De ce? Si saadauge, vorbind despre mana: "Ni s-a scarbit

    sufletul de aceasta hrana proasta." Ceea ce numeauei "hrana proasta" fl reprezenta, totusi, pe Christos,Painea vie care S-a coborat din cer.Cand inima omului nu rnai are loc pentru Chris-tos, ea ramane goala si Satan se grabeste s-o umple.Domnul iiva pedepsi pe israeliti si-i va face sasimta rautatea vrajmasului care se strecoara prinintermediul carnii: niste serpi infocati iimusca si-chinuie. In chipul acesta, Domnul vrea sa-i aducape israeliti sa spuna, pentru prima oara cu toatasinceritatea, aceste cuvinte: , ,Am pacatuit".Oare exista si credinciosi care nu s-au descurajaniciodata? Cal~b este un exernplu de felul acesta i

    Vechiul Testament. De-a lungul unei cariere care a Procedand astfel, se va putea judeca, in modcoreet, pacatul lipsei de credinta, de incredere i

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    36/55

    indus un mare numarde ani, "a urmat in totul voiaDornnului" (Iosua 14.9). Insa putem ajunge os-teniti de calatorie. $i Domnul Isus a fost ostenit.Putern fi trantiti jos chiar, dupa cum spune apos-tolul Pavel (2 Corinteni 4.9). Dar descurajareamerge mai departe, cauza ei fiind lipsa de credinta,ceea ce constituie un pacat. Ea eorespunde uneistari launtrice cand a fost pierdut din vedere Cel"ce este nevazut." Cel descurajat este pe punetuldeada inapoi si a intreba: Cerost mai are? atunei candse confruntacu impotriviri, deceptii sau monotoniacalatoriei, 'Ce-i de facut? .Daca slabesti in ziua neeazului. ~ " . ' ,mica ltl este puterea" (Proverbele 24.10). Existariseul de a-si pierde cineva curajul cand este

    mustrat de Domnul, dupa Evrei 12.5. Se stie ea"bucuria Domnului va fi taria voastra" (Neemia8.10). Cand cineva a pierdut si bueuria aeeasta ,nu-i mai ramane decat un singur remediu: "Uitati-va cu luare aminte la Cel ce a suferit din parteapacatosilor 0 impotrivire asa de mare fata de Sine,pentru ea nu cumva sa va pierdeti inima si sa cadetide oboseala in sufletele voastreZ, (Evrei '12.3). C~tpriveste pe Moise, s-a putut spune despre el ca "aramas neclintit ca ~i cum ar fi vazut pe Cel ee estenevazut" (Evrei 11.27). .Uitati-va cu luare amintela Cel ce a suferit" nu inseamna a comenta, ci a privicu toata atentia, a medita indelung.

    Dumnezeu, vina de a se fi lasat purtat de vantuimprejurarilorsau a fi cedat irnpotrivirilor. In chipul acesta, vom putea lnvata sa descoperim manaDomnului in tot ce ni se intampla ~iincredintandu-ne pe "bratele vesnice" vorn dobandi harul unecredinte intarite, Cel ce a trecut prin asemeneaexperiente este in masura sa "intareasca mainilobosite si genunehii slabiti" (Evrei 12.12), lucru pcare l-a facut Pavel pe corabia amenintata dnaufragiu (Faptele Apostolilor 27). La fel au procedat fratii din Roma eu Pavel pe cand, ca intemnitaobosit si epuizat de calatoria dificila, se apropia dacest oras pe care dorise atat de rnult sa-l vada,...ne-au iesit inainte ... fratii... Cand i-a vazut Pave,,' - ,a multumit lui Dumnezeu si s-a imbarbatat.",

    8)Depravarea (Numeri 25.1-5; Apocalipsa 2.14o pagina neagra in Cuvantul lui Dumnezeu,pagina intunecata din istoria lui Israel, dar carefost scrisa pentru avertizarea noastra. In dorneniacesta, mai mult decat in oricare altul raman

    valabil indernnul apostolului: "Celui ce i se paresta in picioare, sa ia seama sa nu cada." Sa nu ziceniciodata: ,~a ceva nu mi se poate intampla miePentru a. nu aluneca pe 0panta fara posibilitateintoarcere, avem mare nevoie de puterea lui Du

    nezeu si, de asemenea, de 0veghere neintreruptadin partea noastra,paruse foarte placuta, insa drumul acesta a condusrapid spre prapastie,

  • 5/9/2018 Andre Georges - Mersul prin pustie

    37/55

    Israel se afla in ultima etapa a calatoriei spreCanaan. Locuia la Sitim, de unde, sub conducerealui Iosua, ~vea sa se puna in miscare pentru a treceIordanul. In ciuda tuturor caderilor si ratacirilorproduse in cursul lungii sale calatorii, Israel nu aputut fi nimicit de Satan ca natiune. Si nu numaica Diavolul nu l-a putut distruge, dar' nu a reusitsa-l amageasca in asa fel incat sa-l nimiceasca prinjudecatile divine. Blestemul pe care Balaam ar fivrut sa-l rosteasca, in schimbul unei rasplati, a fostschimbat in binecuvantare. Ce ar fi putut nascociacest om rau, la instigarea vrajmasului, pentru acontribui la pieirea poporului lui Dumnezeu si a-simerita mult ravnita plata? Balaam a invat~t peBalac sa puna 0 piatra de poticnire inaintea fiilorlui Israel ca sa manance din lucrurile jertfite idolilor~i sa comita adulter (Apocalipsa 2.14). In Numeri25 nu este mentionat Balaam pe nume, dar elactiona din umbra, acoperind masinatiile nimici-toare. Sa nu uitam ca Vrajmasul sufletelor noastrelucreaza si astazidupa aceleasi metode.

    .Poporul a inceput ..." Ce va fi fost acest inceput?Copiii lui Israel au acceptat invitatia fetelor luiMoab de a participa la jertfele dumnezeilor lor si aiesi cu ele. Rezultatul? .Poporul a mancat ~i 's-ainchinat pana la pamant inaintea dumnezeilor lor.Si Israel s-a alipit de Baal-Peor." Invitatia initiala

    Saluam seama, sa fim foarte circumspecti ltoate invitatiile lumii. Dina, fiica lui Iacob, crezuseinitial ca nu face decat 0vizita de curtoazie fiiceloSihemului (Geneza 34), insa peste foarte putintimp ea av