1. MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURI

1.1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri sunt folosite pentru plantarea răsadurilor de legume (varză, tomate, vinete, ardei), tutun şi a altor culturi. Unele maşini de plantat răsaduri pot fi adaptate (sau echipate corespunzător pentru plantarea răsadurilor crescute în ghivece nutritive şi a butaşilor.Maşinile de plantat răsaduri, în funcţie de modul de introducere a răsadului în sol, pot fi : cu introducerea manuală a răsadului şi cu introducerea mecanică a răsadului cu apăratul de plantat. În prezent, capătă răspîndire în special maşinile prevăzute cu aparate de plantat care efectuează introducerea în rigolă a răsadului. Introducerea răsadului în aparatul de plantat se face manual.

1.1.2. Construcţia generala a maşinilor de plantat răsaduri

Maşinile de plantat răsaduri, constructiv, sunt realizate dintr-un cadru de care sunt montate 4-6 secţii de plantare. Cadrul maşinii purtate este realizat sub forma unei bare cu secţiune pătrată sau circulară. Secţia de plantare, la maşinile de plantat cu introducerea mecanică a răsadului în sol, este formată dintr-un cadru, pe care sunt montate : brăzdarul, aparatul de plantat, organele de fixare a răsadului în sol (roţi de tasare), dispozitivul de udare (conductă cu robinet, racordată la rezervorul de apă) şi scaunul pentru muncitorul plantator.Pe lângă aceste părţi componente, maşinile de plantat răsaduri se prevăd cu rezervoare pentru apă, montate pe tractor la maşinile purtate, conducte pentru distribuirea apei, stelaje pentru răsaduri, marcatoare (sau indicatoare de urmă) şi prelată.Procesul de lucru executat de maşinile de plantat răsaduri constă din următoarele operaţii: deschiderea rigolei în care urmează a fi introdus răsadul, introducerea răsadului în rigolă, udarea şi fixarea răsadului în sol.

1.2.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT RĂSADURI

1.2.2.1. Aparate de plantat răsaduri

Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe lanţuri. La aceste aparate (fig. 6.15), fiecare prinzător 1 este format din două părţi articulate între ele. Prinzătoarele sunt montate pe lanţul 2. Pentru protejarea răsadului, pe părţile prinzătorului se îmbracă inele de cauciuc. Răsadul se introduce între cele două părţi ale prinzătorului, de către muncitorul plantator, care stă pe scaunul 3. Prinzătorul, trecând prin ghidajele 4, se închide, prinzând răsadul. În partea inferioară, prinzătorul, ieşind din ghidaje, se deschide, răsadul rămânând în rigolă.Aparate de plantat cu prinzătoare montate pe disc. La aceste aparate, prinzătoarele 1 (fig.

1

6.16) au forma unor lamele căptuşite pe partea interioară cu burete din material plastic. Lamelele sînt montate pe discul 2, prin intermediul unor arcuri, care îndeplinesc rolul unor balamale. Arcurile menţin lamelele depărtate de disc. Răsadul se introduce între lamelă şi disc. Prinderea răsadului între disc şi lamelă se face prin intermediul ghidajului (camei) 3, montat rigid pe cadrul secţiei. În partea inferioară, prinzătorul ieşind din ghidaj se desface, răsadul fiind lăsat în rigolă.Aparate de plantat cu discuri elastice. Aceste aparate (fig. 6.17) sunt formate din doulă discuri elastice plate 1, montate independent pe câte un ax, sub un unghi, astfel încât părţile periferice ale acestora sunt în contact pe circa 1/4 din lungimea circumferinţei. Pe periferia discurilor se prevăd indicatoare, în dreptul cărora se introduce răsadul, în spaţiul dintre discuri. Prin rotirea discurilor, răsadul este prins între discuri şi transportat în partea inferioară, unde este introdus în rigolă.Regimul de funcţionare al aparatelor de plantat răsaduri. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roţile de tasare ale secţiei de plantat, transmisia fiind prevăzută la unele maşini cu posibilitatea modificării raportului de transmitere.

2

Procesul de lucru al aparatului de plantat constă din următoarele faze : introducerea răsadului în prinzător ; transportul răsadului de către prinzător (deplasarea răsadului împreună cu prinzătorul) şi introducerea răsadului în rigola deschisă de brăzdar.Prima fază depinde de experienţa muncitorilor plantatori, respectiv de frecvenţa posibilă de introducere a răsadurilor în aparat. Această frecvenţă f limitează viteza de înaintare a maşinii si viteza de lucru a aparatelor de plantat. Frecvenţa de plantare maximă fp max =35— 40 răsaduri/min.

Timpul t pentru introducerea unui răsad în aparat este .

Respectiv t=1,5. . .1,71 s si tmin =60/40 s si tmax=60/35s

3

Distanţa dr între răsaduri pe rînd este :

dr=vmt=(1,5... 1,71)vs (6.19)

unde vm este viteza de înaintare a maşinii.Respectiv, viteza posibilă de înaintare a maşinii va fi:

(6.20)

Dacă discul aparatului de plantat este prevăzut cu zp prinzătoare, viteza periferică maximă a discului va fi:

[m/s] (6.21)

unde R este raza discului pe care se dispun prinzătoarele, în m.Datorită frecvenţei mici ce poate fi asigurată la introducerea răsadurilor în aparatul de plantat, maşinile de plantat răsaduri funcţionează cu viteze de lucru vm =0,3 —1,2 km/h.Ţinînd seama de R, zp şi de alunecarea roţii de acţionare a aparatului de plantat, distanţa reală între răsaduri pe rînd este :

(6.22)

în care : i este raportul de transmitere între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de plantat;ε— coeficientul de alunecare a roţii de acţionare.Introducerea răsadului în rigolă depinde de mişcarea absolută a plantei în timpul plantării, operaţia de introducere a răsadului în rigolă şi fixarea acestuia în sol făcîndu-se în timp ce maşina se deplasează cu viteza vm.Pentru asigurarea introducerii răsadului în rigolă în poziţia verticală este necesar ca viteza absolută a acestuia va să fie :

va=vm+vr=0, respectiv vr = — vm (6.23)

în care vr este viteza răsadului în momentul plantării.

Condiţia de mai sus s-ar putea respecta numai la aparatele de plantat cu prinzătoare montate pe lanţ (fig. 6.15), dacă ε=const. În cazul aparatelor cu prinzătoare montate pe disc, pe lîngă faptul că ε≠const., diferite puncte ale răsadului au viteze diferite şi descriu traiectorii diferite.

În figura 6.18 se reprezintă curbele descrise de diferite puncte ale răsadului (mijlocul — pumctul i, rădăcina — punctul 1 şi vîrful — punctul 2).Ecuaţiile curbei descrise de un punct oarecare i de pe răsad sunt:

x=vmt+Ri cos ωt; (6.24)

y=Ri+h-Ri sin ωt.

4

în condiţiile cînd ωRi=vm respectiv , curba descrisă este o

cicloidă normală. Rădăcina — punctul 1 descrie o cicloidă alungită (λ>1), iar vîrful răsadului — punctul 2 — o cicloidă scurtată (λ<1).

Fig. 6.18. Schema traiectoriilor descrise de diferite puncte ale răsadului.

Prin derivarea expresiei (6.24) se obţin proiecţiile vitezelor absolute ale punctelor răsadului:

(6.25)

În momentul introducerii răsadului în sol, cos=90°. Deci,

vx =vm—Ri ω şi vy=0. (6.26)

Respectiv, condiţia (6.23) se poate îndeplini numai pentru punctul i (λi=l). În acest moment vi=vx=0. În punctele 1 şi respectiv 2, vitezele absolute sînt vx=vx1<0 (λ1>l) şi v2=vx2, >0 (λ>l).Pentru punctul i corespunzător razei Rt de dispunere a prinzătoarelor se recomandă valori X cuprinse între 1,2 şi 1,5.

1.2.2.2. Brăzdare şi organe de fixare a răsadului

Brăzdare. În construcţia maşinilor de plantat răsaduri se folosesc brăzdare tip pană (fig. 6.19, a) cu unghi de pătrundere ascuţit sau obtuz. Brazdarele cu unghi de pătrundere ascuţit se caracterizează printr-o stabilitate în lucru mai bună, menţinînd adîncimea de lucru constantă.Pereţii laterali ai brăzdarului sînt paraleli, muchiile superioare ale acestora fiind răsfrânte spre exterior. Distanţa dintre pereţii laterali este de 40—90 mm. Adâncimea de lucru a brăzdarelor se reglează, între 6 şi 20 cm, prin montarea corespunzătoare a brăzdarului pe cadrul secţiei.Organe de fixare a răsadului. Roţile de tasare folosite pentru fixarea răsadului în sol pot fi cu obadă cilindrică sau tronconică (fig. 6.19, b). Diametrul rotilor de tasare este de 400—450

5

mm, iar lăţimea obezii de 60—90 mm. Distanţa dintre roţile de tasare pe linia de contact cu solul de 35—80 mm, la unele maşini această distanţă fiind reglabilă.

1.2.2.3. Instalaţii de udare

Instalaţia de udare este formată din rezervoare de apă, cu capacitate de 300 — 1000 l, conducte, robinete şi dispozitive de udare. Udarea răsadului se face continuu sau intermitent, asigurându-se pentru fiecare răsad plantat 0,3-0,6 1 apă.În cazul udării intermitente, comanda evacuării apei se face frecvent pentru fiecare răsad plantat de aparatul de plantat. Un astfel de dispozitiv este reprezentat în figura 6.20. Pe roata de acţionare a discului de plantare sunt prevăzute ştifturile 1 (numărul acestora este egal cu numărul prinzătoarelor de pe disc). Aceste ştifturi acţionează asupra pîrghiei 2, care comandă deschiderea supapei 3. Astfel, la trecerea prinzătorului cu răsad spre rigola desshisă de brăzdar, se evacuează din instalaţia de udare o cantitate determinată de apă, reglabilă. închiderea supapei se face sub acţiunea unui arc.

2.2.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT RĂSADURIMaşina de plantat răsaduri MPR-5, fabricată în ţara noastră, este o maşină purtată, având cinci secţii de plantare (fig. 6.21). Secţiile pot fi montate pe cadrul maşinii, realizat dintr-o teavă cu secţiune pătrată, la distanţe de 50-80 cm.Aparatul de plantare este cu disc cu lamele (fig. 6.16). Acţionarea discului se face de la roata de tasare, printr-o transmisie cu roţi dinţate, schimbabile. Se pot asigura următoarele rapoarte de transmitere : 1 ; 1,27 şi 1,5. Maşina MPR poate planta răsaduri la distanţe între răsaduri pe rînd de 15 — 140 cm.

6

Fig. 6.21. Secţia de plantare a masinii MPR- 5 :1- cadrul maşinii; 2- furtun pentru dirijarea apei de la rampa de distribuţie la dispozitivul de udare; 3 - cadrul secţiei; 4- brăzdar; 5- discul aparatului de plantat; 6- prinzător de răsad (lamelă) ; 7- camă; 8 - roată de tasare; 9- scaun pentru muncitorul plantator;10- vergea; 1- dispozitiv de udare cu supapă; 1- lădiţă pentru răsaduri.

Fig. 6.22. Secţie de plantat tuberculi preincolţiţi :- brăzdar; 2- aparat de plantat; 3- disc concav pentru acoperirea tuberculelor; 4- scaun pentru muncitorul plantator.Pentru plantarea tuberculelor încolţite, maşina se poate echipa cu secţii de plantat tubercule (fig. 6.22). Aparatul de plantat al secţiei este cu rotor cu celule (fig. 6.12).

1.3. MAŞINI DE PLANTAT BULBI

1.3.1. CONSTRUCŢIA GENERALĂ A MAŞINILOR DE PLANTAT BULBIMaşinile de plantat bulbi funcţionează pe principiul maşinilor de semănat. Ele realizează distribuţia bulbilor de arpagic şi usturoi în flux continuu.

7

Fig. 6.23. Schema maşinii de plantat bulbi de ceapă şi usturoi:1- cadru; 2- cutie pentru bulbi; 3- agitator; 4- aparat de distribuţie; 5- tub de conducere a bulbilor; 6 - braţ-suport; 7- brăzdar; 8- aripioare; 9- roată de tasare; 10- camă.

Constructiv, maşinile de plantat bulbi sunt formate dintr-un cadru, realizat dintr-o ţeava cu secţiune pătrată, pe care sunt montate secţiile de plantat şi marcatoare. Cadrul maşinii se sprijină pe roţi proprii.Componenţa secţiei de plantat este reprezentată în figura 6.23.

1.3.2. PARTICULARITĂŢILE CONSTRUCTIVE ALE ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT BULBI

Pentru agitarea materialului din cutia pentru bulbi se prevăd agitatoare cu degete, ce primesc mişcare de oscilare. Agitatorul 3 (fig. 6.23) primeşte mişcare de oscilare de la arborele aparatului de distribuţie, prin intermediul camei 10.

Aparatul de distribuţie folosit în construcţia maşinilor de plantat bulbi este cu discuri cu cupe. Fiecare aparat este format din două discuri cu cupe (fig. 6.24), fiecare disc fiind prevăzut cu 10 cupe. Discurile cu cupe sunt montate pe arbore decalat, astfel încât cupele unui disc sunt dispuse între cupele celuilalt disc.Fiecare cupă a discului antrenează 1—2 bulbi. Bulbii antrenaţi sunt transportaţi pe partea superioară şi descărcaţi în rigola deschisă de brăzdar. Datorită descărcării succesive a bulbilor din cupe se realizează o distribuţie relativ uniformă a acestora pe rând. Reglarea debitului aparatului de distribuţie se face prin modificarea raportului de transmitere între roata maşinii şi arborele aparatului

8

9

1.3.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT BULBI

Maşina de plantat bulbi MPB-8 este prevăzută cu opt secţii de plantat, putând planta bulbi de arpagic şi usturoi la distanţa minimă între rânduri de 30 cm şi la adîncimea de 2- 7 cm. Maşina funcţionează după schema reprezentată în figura 6.23. Maşina poate asigura plantarea a 50 - 100 bulbi/m2.

Maşina MPB- 8 poate efectua plantatul bulbilor în teren plan sau în teren modelat, numărul de rânduri plantate la o trecere, în funcţie de schema de plantare fiind de 3 ; 4 ; 6 şi 8, lăţimea de lucru a maşinii fiind de 1,4- 3,6 m.

2.1. MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

2.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE2.1.1.1. Domeniul de utilizare şi clasificarea maşinilor de plantat tubercule

Domeniul de utilizare. Maşinile de plantat tubercule sunt folosite pentru plantarea tuberculelor de cartofi. Procesul de lucru executat de maşinile de plantat tubercule constă din următoarele operaţii: deschiderea rigolei în sol la adâncimea de plantare, distribuirea şi introducerea tuberculelor în rigolă şi acoperirea tuberculelor cu sol. Plantarea tuberculelor se poate face cu bilonare, când de-a lungul rândului plantat se formează un bilon continuu, sau fără bilonare. În ultimul caz, terenul rămâne neted. În prezent, se utilizează în special maşinile de plantat care realizează plantarea cu bilonane.Maşinile de plantat tubercule realizează plantatul tuberculelor la distanţa între rânduri de 60—70cm, distanţa între tubercule (cuiburi) pe rând fiind de 20—40 cm. Adîncimea de plantare a tuberculelor este de 7—15 cm.Clasificarea maşinilor de plantat tubercule. Maşinile de plantat tubercule, în funcţie de modul de alimentare al aparatului de plantare, pot fi:— cu alimentare mecanică (automată) a aparatului de plantat ;— cu alimentare manuală a aparatului de plantat.Majoritatea maşinilor de plantat tubercule sunt prevăzute cu aparate de plantat cu alimentare automată. La aceste maşini, aparatul de plantat antrenează fiecare tubercul în parte.Maşinile de plantat cu alimentare manuală a aparatului de plantat , se folosesc în special pentru plantarea tuberculelor încolţite. În cazul acestor maşini, muncitorul plantator efectuează introducerea tuberculelor în aparatul de plantat.Maşinile de plantat tubercule, construite în prezent, pot fi numai pentru plantarea tuberculelor sau pot fi maşini combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte. În ultimul caz, maşina este prevăzută cu un echipament de încorporat îngrăşăminte.După modul de agregare cu sursa de energie, maşinile de plantat tubercule pot fi : purtate, semipurtate şi tractate.

2.1.1.2. Construcţia generală a maşinilor de plantat tubercule

Maşinile de plantat tubercule, în general, includ în componenţa lor secţii de plantat ce se montează pe un cadru. Pentru conducerea agregatului de plantat, maşina de plantat se

prevede cu două marcatoare, de construcţie similarii cu cele ale maşinilor de semănat.Fiecare secţie de plantat, in funcţie de construcţia acesteia, efectuează plantarea tuberculelor pe un rând sau pe două rânduri. Secţiile care efectuează plantarea tuberculelor pe două rânduri reprezintă maşini ce pot lucra independent sau împreună cu o altă secţie. Aceste secţii sunt prevăzute cu dispozitive de cuplare, prin intermediul cărora se cuplează de tractor, când lucrează independent, sau de cadrul maşinii, când lucrează împreună cu alte secţii.Secţia de plantat include în componenţa sa următoarele subansambluri: cutia pentru tubercule, aparat de plantat, brăzdar pentru deschiderea rigolei, organe de acoperire a tuberculelor şi roată de acţionare a aparatului de plantat.Acţionarea aparatelor de plantat se face, la majoritatea maşinilor, de la roţile maşinii. Există maşini de plantat la care acţionarea aparatelor de plantat se face de la priza de putere a tractorului.În figura 6.1 se reprezintă schema unei maşini de plantat tubercule pe două rînduri. Pe cadrul maşinii, prevăzut cu triunghiul de prindere 1, sînt montate : cutia de tubercule 2, aparatele de plantat 3, brăzdarele 4, organele de acoperire a tuberculelor 5 şi roata 6. Acţionarea aparatelor de plantat se face de la roata 6, prin intermediul unei transmisii cu lanţ.

Fig 6.1. Schema maşinii de plantat tubercule.

Fig. 6.2. Schema maşinii combinate de plantat tubercule şi încorporat îngrăşăminte :1 — cutie de tubercule; 2 — aparat de plantat tubercule: 3 — bră/dar: 4 — roată de

sprijin; 5 — roată de limitare a adincimii de lucru a brăz-darului: 6 — cutie pentru îngrăşăminte; 7 — aparat de distribuit îngrăşăminte; 8 — tub de conducere a îngrăşămintelor.Maşine combinale pentru plantat tubercule şi încorporat îngrăşâminte sunt prevăzute şi cu cutii pentru îngrăşăminte, aparate de distribuit îngrăşăminte, tuburi de conducere a îngrăşămintelor şi eventual şi brăzdare de încorporat îngrăşăminte. În figura 6.2 se reprezintă schema unei maşini combinate de plantat şi încorporat îngrăşăminte. Încorporarea îngrăşămintelor se poate face pe acelaşi rând cu tubercule sau separat. În ultimul caz, maşina se prevede cu brăzdare de încorporat îngrăşăminte.

2.1.2. CONSTRUCŢIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAŞINILOR DE PLANTAT TUBERCULE

2.1.2.1. Cutii de tuberculeCutiile de tubercule se construiesc de formă prismatică. Fundul cutiei de tubercule este înclinat sub un unghi de circa 30º, pentru a asigura alunecarea tuberculelor spre aparatele de plantat. Pe fundul cutiei se prevăd orificii pentru separarea impurităţilor. La unele maşini de plantat, fundul cutiei este realizat sub forma unui grătar ce primeşte mişcare de oscilare. Pentru limitarea cantităţii de tubercule, ce se scurge spre aparatele de plantat, cutiile de tubercule se prevăd cu şubăre de reglare.Volumul unei cutii de tubercule reprezintă, in general, 90-l50 dm3 pentru fiecare aparat de plantat, corespunzător unei cant i tă ţ i de 60 — 90 kg de tubercule.2.1.2.2. Aparate de plantat tubercule În construcţia maşinilor de plantat tubercule au căpătat răspândire diferite tipuri de aparate de plantat, cu alimentare automată sau cu alimentare manuală.Aparatele de plantat cu alimentare automată pot fi ; cu cupe, cu palete, cu ace etc. Aparatele de plantat cu cupe pot fi : cu cupe montate pe lanţ, cu cupe montate pe disc sau cu cupe montate articulat pe rotor.Aparatele de plantat cu alimentare manuală pot fi : cu rotor cu celule, cu tambur cu celule şi cu lanţ cu palete.Aparate de plantat cu cupe montate pe lanţ. La aceste aparate (fig. 6.3), lanţul cu cupe este montat într-o carcasă tubulară 2. Acţionarea lanţului cu cupe se face de la roata de acţionare cu diametrul Dr prin intermediul unei transmisii cu lanţ. Forma cupelor este reprezentată în

Antrenarea tuberculelor de cupe se face în timpul trecerii acestora prin dreptul jegheabului 5, pe care alunecă tuberculele din cutia de tubercule 4. Fiecare cupă antrenează câte un tubercul. Ajungând în partea superioară, pe ramura de descărcare, tuberculele cad din cupe, fiind transportate de partea posterioară a cupelor, până la gura de evacuare.

Evacuarea tuberculelor din aparat se face cu o frecvenţă f:

unde . t este timpul scurs între două evacuări succesive a tuberculelor din aparat, în s ; v— viteza liniară a lanţului cu cupe, în m/s ; p — pasul cupelor, în m.Distanţa dc între tubercule pe rând, neţinând cont de alunecarea roţii de acţionare, va fi:

(6.2)

unde vm este viteza de înaintare a maşinii.Notând viteza de înaintare vm şi viteza liniară a lanţului v,

şi ,

unde: d este diametrul primitiv al roţii motoare a alanţului (roata 5 de pe figura 6.3); nr-turaţia roţii de acţionare, în rot/min; n-turaţia roţii motoare a lanţului, în rot/min, relaţia (6.2), ţinân seama de alunecarea roţii de acţionare, devine:

(6.3)

în care i este raportul de transmitere între osia de acţionare şi arborele roţii motoare a

lanţului; ; ε-coeficientul de alunecare a roţii de acţionare; ε=δ·10-2, δ fiind alunecarea

roţii de acţionare, în %.La maşinile prevăzute cu astfel de aparate, pentru reglarea distanţei între tubercule pe rând,

se prevăd roţi de lanţ de schimb, pentru modificarea raportului i.La unele maşini prevăzute cu aceste aparate, pentru a asigura încărcarea câte unui tubercul î fiecare cupă, se prevăd rezervoare de compensare 6 (fig 6.3,b), ce se montează pe ramura de încărcare a lanţului cu cupe. Aceste rezervoare sunt realizate din vergele elastice, partea inferioară a rezervorului fiind prevăzută cu un orificiu extensibil. Cupele neîncărcate cu tubercule, trecând prin acest rezorv se încărcare cu turbecule.Aparate de plantat cu cupe montate pe disc. La aceste aparate, antrenarea se face prin intermediul unor dispozitive de prindere, montate pe disc, fiecare dispozitiv fiind format dintr-o cupa si un deget de prindere. Construcţia aparatului este arătată în figura 6.5, a.

Fig. 6.5. Aparat de plantat cu cupe montate pe disc.Dispozitivul de prindere este format din cupa 1 şi axul 2, prevăzut cu degetul de prindere 3 şi braţul 4. Pe axul 2 este montat arcul de răsucire 5, care menţine permanent degetul 3 în dreptul cupei. Un capăt al arcului 5 este fixat pe discul 6, iar celălalt capăt pe braţul 4. Rotirea axului 2 în scopul apropierii sau îndepărtării degetului 3, în vederea prinderii sau eliberării tuberculului din cupă, se face prin intermediul unei came fixe, pe care alunecă braţul 4.Prin rotirea discului, fiecare cupă, trecând prin masa de tubercule existentă în partea inferioară a aparatului, antrenează câte un tubercul. După ce tuberculul a fost antrenat de cupă şi este antrenat în mişcarea de rotaţie a discului, este prins de degetul 3. Eliberarea tuberculului se face în momentul când braţul întâlneşte cama 7 (fig. 6.5, b). Alunecând pe cama fixă 7, braţul 4 se roteşte şi ca urmare degetul 3 este retras faţă de cupă, iar tuberculul cade în corpul brăzdarului.Aceste aparate pot fi acţionate de la roata maşinii sau de la priza de putere a tractorului.Aparatele de plantat cu cupe funcţionează în condiţii bune când viteza periferică a cupelor nu depăşeşte 1,5—2,5 m/s.Aparate de plantat cu palete. Aceste aparate funcţionează pe principiul similar cu al celor cu cupe montate pe disc. Construcţia aparatului de plantat cu palete este reprezentată în figura 6.6.

Aparatul este format din discul 1, pe care sunt montate 12 palete. Fiecare paletă 2 este fixată pe un ax cotit 3. Axul cotit este montat pe disc prin intermediul suportului 4. Axul cotit este prevăzut cu arcul 5, ce roteşte axul 3, apropiind paletele de disc.Aparatul este prevăzut cu cama fixă 6, pe care sunt forţate să se deplaseze porţiunile cotite ale axelor 2.Procesul de lucru al aparatului constă din trei faze : antrenarea tuberculului de paletă ; prinderea tuberculului prin apropierea paletei de disc şi eliberarea tuberculului, prin îndepărtarea paletei de disc.

Fig. 6.6 Modul de prindere a tuberculului şi de eliberare acestuia.

Când o paletă se găseşte în poziţia inferioară, datorită faptului că porţiunea cotită a arcului întîlneşte cama, paleta este îndepărtată de disc şi, trecând prin masa de tubercule, antrenează câte un tubercul între disc şi paletă. După ce porţiunea cotită a axului depăşeşte cama, sub acţiunea arcului paleta este rotită (apăsată) spre disc, realizându-se astfel prinderea tuberculului (fig. 6.7, a).Prinderea tuberculului între disc şi paletă şi menţinerea acestuia pînă la evacuare se face sub acţiunea forţei P (fig. 6.8), creată de arcul de răsucire 5(fjg.6.6).Forţa P, necesară pentru menţinerea tuberculului între paletă şi disc (fig. 6.8), rezultă din inegalitatea : G+P sin β ≤ μRN+μP cosβ

în care : G este greutatea tuberculului ; RN — reacţiunea normală a discului ; RN=P cosβ +μPsin β ; β- unghiul format între suprafaţa discului şi paletă;μ — coeficientul de frecare intre tubercul şi paletă (respectiv disc).Eliberarea tuberculului din aparat se face prin îndepărtarea paletei de disc (fig. 6.7, b), când porţiunea cotită a axului se deplasează pe camă. După eliberare, tuberculul prin cădere liberă ajunge in rigola deschisă de brăzdar.În figura 6.9 se reprezintă modul de eliberare a tuberculelor de diferite dimensiuni, în momentul când porţiunea cotită a axului paletei întâlneşte cama.Dacă dimensiunile tuberculelor ar fi egale, atunci timpul intre evacuările succesive ale tuberculelor ar fi egal. Respectiv, acest timp este :

;

(6.5)

unde: zp numărul de palete; ω —viteza unghiulară a discului.Dacă tuberculii sunt de dimensiuni diferite, eliberarea tuberculelor se face in perioade de

timp diferite. Astfel, eliberarea tuberculelor mici (poziţia I se face când axul 2, respectiv porţiunea cotită3) a acestuia s-a rotit cu unghiul

Δβ1=β1-β0, (6.6)

unde β0 este unghiul ce-l formează porţiunea cotită închisă .

Eliberarea tuberculelor mijlocii se face în poziţia a II-a a paletei, când axul s-a rotit cu

unghiul β2 faţă de orizontală, iar eliberarea tuberculelor mari (poziţia a III-a a paletei) se va face când axul paletei se va roti, faţă de poziţia a II-a, cu unghiul Δβ3=β3 — β2.Deci, în realitate timpul între evacuările succesive ale tuberculelor va fi diferit de t (relaţia 6.5). Acest timp va fi :

(6.7)

Considerând că Δβ2=β2 –β1=Δβ3 se poate determina spaţiul Δh parcurs de porţiunea cotită a axului palelei pe camă, pentru îndepărtarea paletei de disc în vederea eliberării tuberculului. Din figură rezultă :

l sin β2=Δh+l sin β1 (6.8)

sau

l sin β2= l sin β3 –Δh (6.9)

Dar l cos β0=b. Respectiv,

(6.10)

unde : l este raza cotului axului paletei; b-distanţa de la axul paletei la partea inferioară a camei.

Pentru un Δh corespunzător, discul cu palete se va roti cu un unghi Δα:

(6.11)

unde r este raza camei.Respectiv,

(6.12)

Deci, dacă se folosesc tubercule de dimensiuni diferite, acestea vor fi eliberate în perioade de timp diferite şi vor cădea de la înălţimi diferite.Dacă tuberculele de dimensiuni mijlocii vor fi eliberate şi vor cădea de la înălţimea H (fig. 6.10), tuberculele de dimensiuni mici vor cădea de la înălţimea H1, iar cele mari de la înălţimea H2:

H2=H+R sinΔα1 şiH2=H- R sin Δ α2, în care R este raza de dispunere a paletelor.

Fig. 6.10. înălţimea de cădere a tuberculelor.

Datorită variaţiei timpului tt şi a înălţimii H de la care cad tuberculele, se obţine, în condiţiile folosirii tuberculelor de dimensiuni diferite, o neuniformitate a repartizării acestora pe rând, respectiv distanţele între tuberculele pe rând sunt cuprinse între

d c min=vm(t+Δt).

dc max=vm(t+Δt). (6.15)

Distanţa între tubercule pe rînd este :

(6.16)

unde : D este diametrul roţii de acţionare a aparatului; i — raportul de transmitere între osia roţii de acţionare şi arborele aparatului de plantat; ε — coeficientul de alunecare.Aceste aparate realizează plantarea cu o frecvenţă de pînă la 7 tubercule/s.

Aparate de plantat cu ace. Aceste aparate efectuează antrenarea tuberculelor prin înţeparea acestora (fig. 6.11). Eliberarea tuberculului se face prin îndepărtarea pârghiei mobile faţă de braţele fixe. În acest scop, rolele pârghiilor mobile sînt forţate să copie profilul camei. În acest fel, tuberculele sînt scoase de pe ace.Aparate de plantat cu alimentare manuală. Constructiv, aceste aparate pot fi: cu palete montate pe un lanţ, cu cupe montate pe un arbore, cu rotor cu celule etc. Ele se folosesc pentru plantarea tuberculelor încolţite.În figura 6.12 se arată schema aparatului de plantat cu rotor cu celule. Fiecare celulă este prevăzută cu o placă curbată 1, montată articulat de pereţii rotorului, prin intermediul axului 2. Placa formează fundul celulei. În partea inferioară a rotorului este prevăzută şina fixă 3, pe care se sprijină plăcile. Şina este întreruptă pe o porţiune de circa 60°, porţiune sub care este dispus tubul 4 de conducere a tuberculelor. În această zonă, plăcile oscilând, se realizează evacuarea tuberculelor din rotor spre brăzdar.

Fig 6.11 Aparat de plantat cu ace: Fig.6.12 Aparat de plantat cu rotor cu celule1-disc; 2-braţ (fixat rigid pe disc);3-pârghie mobilă cu ace; 4-ace;5-arc; 6-rolă; 7-camă.

2.1.2.3. Brăzdare şi organe de acoperire a tuberculelor brăzdare.În construcţia maşinilor de plantat tubercule se utilizează brăzdare tip pană şi brăzdare cu discuri. Există maşini la care brăzdarele sunt sub formă de rariţă. Brăzdarele realizează deschiderea rigolei la adîncimea de 10 — 18 cm.Brăzdare tip pană. Aceste brăzdare pot fi cu unghi de pătrundere ascuţit (6.13, a) sau cu unghi de pătrundere obtuz (fig. 6.13, b), corpul brăzdarului fiind format din doi pereţi reuniţi în partea anterioară. Unele brăzdare se prevăd în partea anterioară cu o placă de despicare (fig. 6.13, c) şi un cuţit sub formă de săgeată, pentru afînarea fundului rigolei.Unghiul a de pătrundere a brăzdarului în sol se stabileşte din condiţia ca despicarea solului să se producă cu alunecare de-a lungul muchiilor anterioare. Respectarea acestei condiţii este posibilă dacă se respectă următoarele inegalităţi:α>90°+φ (6.17)

pentru brăzdarele cu unghi de pătrundere obtuz şiα<90°-φ (6.18)

pentru brăzdarele cu unghi de pătrundere ascuţit, φ fiind unghiul de frecare între particulele de sol şi suprafaţa brăzdarului.Unghiul α are următoarele valori: a=130 —145° la brăzdarele cu unghi de pătrundere obtuz şi ce =35 — 45° la brăzdarele cu unghi de pătrundere ascuţit.Unghiul β sub care se dispun pereţii laterali ai brăzdarelor, pentru a evita aglomerarea solului se alege respectînd condiţia: β < 90 — φ. În general β=25 — 45°.Brăzdare cu discuri Aceste brăzdare pot fi: cu un disc sferic, dispus sub un unghi γ=30°, faţă de direcţia de înaintare, cu două discuri sferice apropiate, dispuse sub un unghi de atac de circa 20° sau cu două discuri plate.Organe de acoperire a tuberculelor. Aceste organe realizează acoperirea tuberculelor cu sau fără formarea balonului. Organele de acoperire a tuberculelor pot fi: sub formă de rariţe, cu două discuri sferice, cu un disc sferic, cu aripioare şi bară cu colţi (tip grapă).

Organele de acoperire cu două discuri sferice (fig. 6.14) sunt cele mai răspândite. Se folosesc discuri cu diametrul de 400 — 450 mm. Cele două discuri sunt montate pe un ax curbat, discurile fiind dispuse sub un unghi de atac 6—15°. În procesul de lucru, discurile taie şi deplasează solul spre interior, formând astfel de-a lungul rândului plantat un bilon continuu.

Fig. 6.13 Organe de acoperire cu discuri sferice.

2.1.3. TIPURI CONSTRUCTIVE DE MAŞINI DE PLANTAT TUBERCULE

În ţara noastră se utilizează maşina de plantat tubercule 4Sa BP-62,5 (fabricată în R.S. Cehoslovacia), formată din două maşini de tip 2 Sa BP-62,5, cuplate între ele şi prevăzute cu un şasiu comun. Fiecare maşina efectuează plantarea tuberculelor la distanţa medie între rânduri de 62,5 cm, la adîncimea de 7—17 cm.Componenţa maşinii este reprezentată în figura 6.1. Aparatele de plantatsunt cu discuri cu palete (v. fig. 6.6). Acţionarea aparatelor se face de la roatamaşinii. Prin modificarea raportului de transmitere se pot obţine distanţe întretubercule pe rînd de 21,5; 25 ; 30 ; 35 şi 40 cm. Distanţa între rînduri este60; 62,5 şi 70 cm. Brăzdarele maşinii sînt de tip pană (fig. 6.13, c). Organele de acoperire a tuberculelor pot fi de tip rariţă sau sub formă de discuri (fig. 6.14).

CUPRINS

1.1 CONSIDERATII GENERALE………………………………..1

1.1.1 Domeniul de utilizare si clasificarea masinilor de plantat.....1

1.1.2 Constructia generala a masinilor de plantat rasaduri ………1

1.2.2 Constructia organelor componente ale masinii de plantat rasaduri..............................................................................................1

1.2.2.1 Aparate de plantat rasaduri....................................................1

1.2.2.2 Brazdare si organe de fixare a rasadurilor.............................2

1.2.2.3 Instalatii de udare ..................................................................6

1.3 Masini de plantat bulbi..................................................................7

1.3.1 Constructia generala a masinii de plantat bulbi..........................7

1.3.2 Particularitati constructive ale organelor componente ale masinii de plantat bulbi..........................................................................................8

1.3.3 Tipuri constructive ale masinii de plantat bulbi...........................10

2.1 Masini de plantat tuberculi .............................................................10

2.1.1 Consideratii generale....................................................................10

2.1.1.1 Domeniul de utilizare si clasificarea masinilor de plantat tubercule.................................................................................................10

2.1.1.2 Constructia generala a masinii de plantat tubercule..................10

2.1.2 Constructia organelor componente ale masinii de plantat tubercule................................................................................................12

2.1.2.1 Cutii de tubercule......................................................................12

2.1.2.2 Aparate de plantat tubercule......................................................12

2.1.3 Tipuri constructive de masini de plantat tubercule.....................22