Imbuntirea calitii vieii si rolul asistentului medical in cazul
pacientului cu anemie prin deficit de vit B12 si acid folic
Cuprins
Motivatia intelegerii temeiIntroducere despre boala ca si
conceptCap 1: noiuni de anatomie si fiziologieCap.2: Afeciunea:
Anemie2.1 definiie2.2 etiologie2.3 tablou clinic2.4 investigaii2.5
principii de tratament2.6 complicaii si evoluie2.7 rolul asist
med.Cap 3: caz clinicBibliografie selectiva
Motivatia intelegerii temei
Mi-am ales aceasta tema din dorinta de a afla mai multe despre
aceasta boala si anume enterocolita acuta la copil.Cunoasterea unor
notiuni generale despre boli este necesara atat pentru persoanele
care doresc sa exercite profesia in domeniul medico-sanitar dar si
pentru cine doreste sa fie informat.Marile victorii ale omului in
lupta impotriva bolilor a facut ca astazi sa ne fie mai usor in
cunoasterea si tratarea lor.Amintim numai cateva din succesele
obtinute care au schimbat esential evolutia vietii: descoperirea
agentilor patogeni, introducerea chimioterapiei, a antibioticelor,
etc.
Introducere despre boala ca si concept
Anemia ii are etimologia in limba greac ,,an-+ ,,aima = fr
snge.Anemiile sunt boli foarte frecvent ntalnite in practica
medical; ele apar la cca 6,6% dintre barbai, la cca 12,4 % dintre
femei, n procent de 20-50% la copii si aproximativ la 44% dintre
btrnii trecui de 80 ani.Anemiile sunt caracterizate de o scdere a
hemoglobinei sub valorile normale corespunztoare vrstei, adic:
13,5-20,5 g/dl la copii intre 6 luni si 6 ani 11-14,5 g/dl la copii
intre 7 si 14 ani 13-17 g/dl la brbai 12-15,5 g/dl la femei,sau a
numarului de hematii sub valori normale 4,5 milioane eritrocite cu
90% hemoglobin, la brbai 4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobin,
la femei.De remarcat, c in mod normal intre nivelul hemoglobinei
(Hb) si numarul de hematii si valoarea hematocritului (Ht) exist o
relaie foarte strns. Principala consecin a anemiei o constituie
scderea concentraiei de oxigen n snge.Deoarece organismul nu-i
reduce consumul de O2, scderea O2 n snge este compensat prin
creterea debitului cardiac i a vitezei de circulaie i printr-o mai
bun utilizare a sngelui de ctre esuturi. Compensarea poate fi
suficient n repaus, dar nu i la efort. De aceea apar palpitaii,
tahicardie i dispnee. Mduva hematopoietic este stimulat de anemie.
Rspunsul mduvei const n apariia semnelor de regenerare
(reticulocite n numr mare), cu condiia s nu existe o caren de
factori necesare hemotopoiezei (fier, vitamina B12). Anemiile
rezult din ruperea echilibrului dintre distrugerea i producerea
eritrocitelor. Dezechilibrul poate aprea n condiii foarte
variate.
Cap 1: noiuni de anatomie si fiziologie
Elementele figurate ale sngelui sunt reprezentate de:
Hematii;Trombocite;Leucocitece se mpart n limfocite, monocite,
neutrofile, eozinofile, bazofile.HematiileHematiile reprezint
aproximativ2,3-2,5 litri din volumul sanguin total. Ele pot fi
descrise ca fiind elemente celulare lipsite de nucleu =anucleate,
cu form de disc biconcav, cu diametrul de aproximativ7,5-8,3 m.n
anumite patologii, hematiile i pot modifica dimensiunile
(macrocite, microcite), forma (schizocite, anulocite).Culoarea este
roie-portocalie, aceasta fiind determinat de prezena hemoglobinei.
Prezint o zon central mai palid i cu margini mai intens
colorate.Numrul de hematiieste n mod fiziologic de5.100.000+_
500.000/mmc la brbati de4.600.000+_500.000 la femeie.Principalul
rolal hematiilor este de a transporta oxigenul de la nivel pulmonar
la nivel tisular i de a prelua de aici dioxidul de carbon, ce va fi
transportat pn la nivel pulmonar, unde va fi eliminat.Hematiile
suntproduse la nivelul mduvei hematogenen mod continuu din celule
stem la o rat de 2 - 3 milioane pe secund.Hemoglobinaeste proteina
transportoare a oxigenului i dioxidului de carbon de la nivelul
hematiilor, i reprezint 95% din aceasta.Numrul de hematii se poate
modifica n sensul creterii sau scderii lor i poate fi de natur
fiziologic sau patologic.
Cauze fiziologice de cretere a numrului de hematii:
Consumul exagerat de oxigen datorit proceselor de cretere de la
vrste tinere;La sexul masculin;Domiciliul n localiti cu altitudine
mare;Consecutiv efortului fizic;Prin hemoconcentraie
ndeshidrataresau emoii.
Cauzele patologice de cretere a numrului de hematiisunt
reprezentate de toate patologiile ce sunt acompaniate de hipoxie
tisular precumtuberculozapulmonar, insuficiena cardiac etc.
Cauze fiziologice de scdere a numrului de hematii:
Prin hemodiluie, n urma ingestiei unei cantiti exagerate de
ap;La persoanele ce muncesc n medii hiperbare.
Cauzele patologice de scdere a numrului de hematiisunt frecvent
ntlnite n clinic putnd fi cauzate de:
Hemoragii;Hemoliz;Anemii de diferite etiologii.
Pentru analiza hemoleucogramei i cunoaterea principalelor boli
din patologia sngelui trebuie cunoscuteprincipalele constante i
indici eritrocitaricu rol major n identificarea modificrilor de la
nivel sanguin:1.Volumul eritrocitar mediu (VEM)ce are valoare
normal cuprins ntre80-94 , o cretere peste94 indicnd macrocitoz,
iar oscdere sub 80indicndmicrocitoz. Formul prin intermediul creia
se calculeaz VEM este:Ht*10/E.2.Hemoglobina eritrocitar medie
(HEM)ce are valoarea normal cuprins ntre25-32 g, iar formula prin
intermediul creia se calculeaz este:Hb *10/E.3.Concentraia medie de
hemoglobin eritocitar (CHEM)ce are valoarea normal cuprins
ntre32-26 g/dlmas eritorcitar, o scdere a sa sub 30 putnd indica
prezena unei anemii. Formula dup care se calculeaz este:Hb *
100/Ht.4.Grosimea eritorcitar medie (GEM)ce are valori curpinse
ntre1,7 i 2,5 m, o cretere a sa peste 2,5 indicnd prezena
sferocitozei, iar o scdere sub 1,7 sugernd platocitoz.5.Suprafaa
eritorcitar mediece are valori cuprinse ntre120 i 130 m.6.Indicele
de culoaresauvaloarea globularare valori cuprinse ntre0,85-1,15 m,
sub 0,85 sugernd hipocromie, iar peste 1,15 hipercomie. Se
calculeaz prin intermediul raportului:Hb% deteminat/Hb% normal.
LeucociteleCunoscute i sub denumirea decelule albe, leucocitele
sunt definite ca celule circulante a cror rol principal este
protecia organismului. Ele nu sunt localizate strict la nivel
sanguin, putnd fi ntlnite i la nivelul splinei, ficatului i
ganglionilor limfatici. Suntproduse la nivelul mduvei hematogenedin
acelai tip de celule stem ca i hematiile.Numrulacestora este la
adulide 6.000-8.000 leucocite/mmc, iar n cazul nou-nscuilor
valorile pot ajunge i pn la 12.000-20.000 leucocite/mmc, iar la
sugari la 9.000-12.000/mmc.
Celulele albe sangvine
Pot aparemodficri fiziologice de cretere a numruluiacestora n
special n:
Sarcin;Frig;Efort fizic;Emoii.
Creteri patologiceale acestora sunt ntlnite n:
Afeciuni inflamatorii acute, subacute i cronice;Leucemie;Diabet
zaharat;Neoplazii;Alergie.
Scderea numrului lor n mod fiziologicse ntlnete n special la
persoanele n vrst, iarn mod patologicn aplazia medular, stres,
afeciuni infecioase ce deprim sistemul imun precum febra tifoid,
parotidita epidemic,rujeola,gripa.
Dup aspectul nucleului, leucocitelese pot mprinleucocite
mononucleareipolinucleare.Leucocitele mononuclearepoart denumirea i
deagranulocitedatorit absenei granulaiilor eozinofile, bazofile sau
acidofile din citoplasm.Agranulocitele mononucelaresunt
reprezentate delimfociteimonocite, iargranulocitele
polinuclearesunt reprezentate deneutrofile,
eozinofileibazofile.Limfocitele ndeplinesc de asemenea funcia de
aprare, fiind primele ce reacioneaz la apariia unui antigen, ele
ncercnd s caute, s identifice i s se lege de proteinele antigenului
astfel nct acesta s poat fi ndeprtat. Granulocitele i macrofagele
sosesc, nconjoar i distrug antigenul identificat. De asemenea,
realizeaz i ndeprtarea celulelor moarte sau mbtrnite ce nu i mai
realizeaz funcia, dar i a particulelor strine precum praful.
TrombociteleTrombocitele mai sunt denumite iplachete sanguinei
sunt elementeacelulare, anucelate, avnd un rol foarte important n
realizarea proceselor de hemostaz. Se formeaz la nivelulmduvei
hematogene, din aceiai celul stem din care se formeaz hematiile i
limfocitele. O treime din trombocite se gsesc la nivelul circulaiei
splenice, restul gsindu-se n torentul sanguin. Durata de via a unui
trombocit este de aproximativ 8 zile. Distrugerea lor are loc la
nivel splenic i hepatic, dar i la nivelul circulaiei generale.
Cap.2: Afeciunea: Anemie
2.1 definiieAnemia prin deficit de vitamina B12 reprezinta o
afectiune hematologica care apare in momentul in care nu exista
suficienta vitamina in corp. Vitamina B12 (denumita sicobalamina)
ajuta la sinteza de eritrocite (globule rosii).
Eritrocitele transporta in corp oxigenul la celule si
indeparteaza rezidurile. Fara o cantitate corespunzatoare de
vitamina B12, organismul nu va sintetiza suficiente eritrocite si
astfel celulelor nu li se va furniza oxigenul necesar.
2.2 etiologie
Anemia prin deficit de vitamina B12 apare de obicei cand
organismul nu poate absoarbe aceasta vitamina din alimente. Aceasta
se poate intampla daca este prezenta anemia pernicioasa. In cazul
anemiei pernicioase organismul distruge celulele de la nivelul
stomacului care sunt responsabile de absorbtia vitaminei B12:
- pacientul a suferit o interventie chirurgicala pentru
indepartarea unei portiuni a stomacului sau a ultimului segment al
intestinului subtire (ileon)- sunt prezente afectiuni digestive, ca
si sprue (denumita siboala celiaca),boala Crohn, infectii
bacteriene si parazitare ale intestinului subtire- consum cronic de
medicamente pentru stomac si pentruulcer, ca de exemplu omeprazol
(Prilosec) si lansoprazol (Prevacid)- mai rar se dezvolta in cazul
unei diete cu aport inadecvat de vitamina B12. Persoanele cu risc
sunt reprezentate de vegetarieni, varstnici care nu au o
alimentatie variata si de persoanele cualcoolismcronic.
2.3 tablou clinic
In cazul formelor usoare de anemie prin deficit de vitamina B12,
s-ar putea sa nu apara simptome sau acestea sa treaca neobservate.
Unele persoane considera aceasta afectiune a fi doar rezultatul
inaintarii in varsta. Simptomele apar in timp,de-a lungul anilor pe
masura ce cantitatea de vitamina B12 absorbita de organism se
diminueaza si depozitele de vitamina B12 sunt epuizate. Daca anemia
se agraveaza pot fi prezente urmatoarele simptome:
- stare generala alterata-oboseala- fotofobie- aspect palid-
sensibilitate dureroasa, rosiata sau sangerare la nivelul limbii-
pierderea gustului si apetitului alimentar cu scadere in
greutate
- tahicardie sau dureri precordiale- expir diminuat-
concentratia redusa de vitamina B12 cauzeaza afectarea creierului
si a celulelor nervoase. Simptomele determinate de aceasta cauza
pot fi primele observate. Acestea pot cuprinde:- paralizii
sauparestezii(furnicaturi) la nivelul degetelor de la maini si de
la picioare- tulburari de echilibru si coordonare-
neglijenta-depresie- confuzie- dificultati de gandire si
concentrare- judecata deteriorata si control slab al impulsurilor-
diminuarea sensibilitatii vibratile-tinitus(tiuituri in urechi)-
dementa, declin al statusului mental care devine suficient de grava
ca sa interfere cu activitatea zilnica.
2.4 investigaii
Daca este suspectataanemiaprin deficit de vitamina B12, medicul
va efectua un examen obiectiv complet si o anamneza detaliata in
legatura cu antecedentele medicale personale si cu simptomele
prezente. Se vor efectua diferite analize sanguine, ca de
exemplu:
-hemoleucograma- acest test furnizeaza informatii importante
despre tipul si numarul de celule sanguine. Prezenta unui numar
scazut de eritrocite reprezinta un semn de anemie. Anemia prin
deficit de vitamina B12 determina sinteza unor eritrocite de
dimensiuni mai mari decat in mod normal, denumite si macrocite
(adica "celule mari") sau celule mari imature (anemie
megaloblastica)-testul cu homocisteinasi acid metil malonic.
Nivelul acestei substante in sange creste pe masura ce nivelul de
vitamina B12 diminueaza. Aceste teste pot fi mai sigure pentru
diagnosticul deficitului de vitamina, decat pentru testarea
concentratiei de vitamina B12- testul cu vitamina B12 utilizat
pentru a masura nivelul acestei vitamine in sange. Totusi, multe
persoane cu acest tip de anemie au un nivel normal de vitamina B12
in sange in momentul testarii- testul cu acid folic acidul
folicreprezinta alt tip de vitamina B12. Unele persoane prezinta
asociat anemiei cu deficit de vitamina B12 si anemie cu deficit de
acid folic, ambele afectiuni cauzand simptome similare- testul cu
lactat dehidrogenaza lactat dehidrogenazareprezinta o enzima
intalnita in mod normal in cantitati reduse in diferite tesuturi
ale corpului, inclusiv in sange. Un nivel sanguin crescut de LDH
coroborat cu rezultatele altor investigatii ajuta in sustinerea
diagnosticului de anemie prin deficit de vitamina B12- teste pentru
detectarea prezentei diferitelor tipuri de anticorpi ajuta in
diagnosticul anemiei pernicioase- testulSchillingeste un test
urinar care poate fi utilizat pentru diferentierea anemiei
pernicioase de alte cauze de anemie. Totusi, aceste teste sunt
rareori efectuate deoarece este dificil de manipulat si de folosit
o substanta radioactiva.- prezenta anemiei pernicioase poate creste
riscul de a dezvoltacancerde stomac. Daca este prezenta anemia
pernicioasa, trebuie consultat medicul fiind necesar screening-ul
pentru cancerul de stomac.
2.5 principii de tratament
Anemia cu deficit de vitamina B12 este tratata prin tratament
substitutiv cu doze crescute devitamina B12. Dupa ce nivelul de
vitamina B12 revine la normal, organismul va sintetiza mai
multeeritrocitesi simptomele vor disparea. Totusi, majoritatea
persoanelor necesita tratamentul suplimentar pentru tot restul
vietii pentru a preveni recidiva bolii. Se recomanda aceasta
deoarece cauza cea mai frecventa de deficit de vitamina B12 este
reprezentata de absorbtia redusa de la nivelul intestinului. Daca
se opreste tratamentul substitutiv concentratia de vitamina B12 va
scadea din nou.
La inceput se incepe cu doze mari de vitamina B12 (100-1000
mcg). Dozele sunt in mod obisnuit administrate zilnic sau
saptamanal si apoi o doza la trei luni. Uneori medicul recomanda
utilizarea unor doze mari (1000-2000 de mcg zilnic). Majoritatea
persoanelor prezinta o ameliorare a simptomelor din primele zile
ale inceperii tratamentului. Daca alta afectiune interfereaza cu
capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12, medicul va
trata afectiunea asociata concomitent cu deficitul de vitamina B12.
De exemplu o enterita bacteriana (infectie bacteriana a
intestinului) poate fi tratata cu antibiotice. Deseori anemia cu
deficit de vitamina B12 este diagnosticata doar in formele moderate
sau severe, deoarece anemia are un debut insidios (lent, treptat)
si simptomele pot fi subtile. Formele grave de anemie, pot
necesitatransfuzii de sange. Varstnicilor carora li s-au
administrat transfuzii sanguine trebuie sa li se acorde o ingrijire
speciala pentru a evitainsuficienta cardiacasiedemul pulmonar.
Tratamentul poate sa nu amelioreze complet simptomele datorate
afectarii creierului si celulelor nervoase.Medicul va verifica
cantitatea de vitamina B12 dupa cateva luni pentru a se asigura ca
tratamentul este eficient. Trebuie administrat tratamentul
medicamentos sau injectabil conform sfatului medicului pentru a se
asigura ca afectiunea nu reapare. Majoritatea oamenilor au nevoie
sa-si administreze tratamentul medicamentos sau injectabil pentru
tot restul vietii.
O alta forma de tratament este reprezentata de vitamina B12 sub
forma de spray nasal (Nascobal). Totusi, spray-ul nazal este mai
scump decat fiolele sau tabletele si nu este folosit in mod
obisnuit. Pentru imbunatatirea starii de sanatate se poate recurge
la o dieta variata, care sa cuprindacarne, lapte, branza si oua,
care reprezinta o sursa buna de vitamina B12. De asemenea se
recomanda consumul de alimente care contin acid folic, un alt tip
de vitamina B. Acestea cuprindvegetalelecu frunze verzi, citricele
si cerealele integrale.Nu se recomanda consumul de alcool pe durata
tratamentului deficitului de vitamina B12.Alcoolulinterfera cu
capacitatea organismului de a absorbi vitamina B12.
De retinut!Forma standard de tratament pentru anemia cu deficit
de vitamina B12 este reprezentata de fiole de vitamina B12
administrate injectabil intramuscular. Pentru multe persoane insa,
tratamentul medicamentos in doza crescuta poate fi la fel de
eficient ca si tratamentul injectabil. Tabletele sunt mai ieftine
si mai confortabil de administrat. Daca s-a administrat tratament
injectabil anterior, pacientul poate cere medicului sa-i schimbe
tratamentul injectabil cu cel oral. Vor fi necesare teste de
urmarire pentru a se asigura ca organismul absoarbevitamineledin
tablete.Tratament ambulatoriuIn cazul anemiei cu deficit de
vitamina B12 se pot lua cateva masuri pentru a imbunatati starea de
sanatate:
- se recomanda o dieta variata care furnizeaza o cantitate
suficienta de vitamina B12 pentru nevoile organismului. Daca nu se
consuma nici un aliment de origine animala (incluzand carne, lapte,
branza si oua) se poate prelua vitamina B12 consumand alimente
imbogatite cu aceasta vitamina sau prin administrarea tabletelor ce
contin vitamina- se recomanda consumul de alimente care contin acid
folic (folati), alt tip de vitamina B12. Este importanta
instituirea dietei in mod particular dupa inceperea tratamentului
pentru anemia cu deficit de vitamina B12. Alimentele care contin
acid folic cuprind vegetalele cu frunze verzi, citricele si
cerealele integrale- evitarea consumului de alcool in timpul
tratamentului pentru deficitul de vitamina B12. Alcoolul
interfereaza cu capacitatea organismului de a absorbi vitamina
B12.
Daca se descopera unnivel sanguin scazut de fier, sunt necesare
administrarea de suplimente ce contin fier.Daca s-a administrat
tratament injectabil sa se consulte medicul daca se poate substitui
cu tratamentul medicamentos. Pentru multe persoane tratamentul
medicamentos cu doze mari devitamina B12(1000 2000 mcg/zi) poate fi
la fel de eficient ca si tratamentul parenteral. Tabletele sunt mai
ieftine si mai confortabil de administrat. Va fi necesara
efectuarea de teste pentru a se asigura ca organismul absoarbe
vitamina continuta in tablete.
Daca se recomanda tratamentul injectabil, pacientul poate invata
sa-si faca singur. Medicul poate instrui pacientul cum sa
depoziteze tabletele si unde sa-si administreze injectiile. Daca
pacientul nu este dispus sa-si faca singur injectiile, un membru al
familiei poate invata sa efectueze injectiile. Este necesara
administrarea tratamentului injectabil sau medicamentos conform
sfatului medicului pentru a evita recidiva deficientei. Majoritatea
bolnavilor necesita administrarea tratamentului medicamentos si a
celui injectabil pentru tot restul vietii.
2.6 complicaii si evoluieDaca pacientii nu sunt tratati timpuriu
in evolutia boliicomplicatiile neurologice pot deveni permanente.
Anemia severa poate determinainsuficienta cardiaca congestivasau
precipita insuficienta coronariana. Incidentaadenocarcinomului
gastriceste de trei ori mai mare la acesti pacienti fata de
populatia generala. Periodic este indicata efectuarea unei
gastroscopii.
PrognosticRecunoasterea precoce si tratamentul pentru anemia
pernicioasa garanteaza o durata a vietii normala si fara
complicatii.Tratamentul intirziat permite progresia anemiei si a
complicatiilor neurologice. Leziunile neurologice si mentale pot
deveni ireversibile fara terapie.
2.7 rolul asist med.
- Internarea bolnavuluiInternarea n spital constituie un
eveniment important n via bolnavului; el se desparte de mediul sau
obinuit i este nevoit s recurg la ajutorul unor oameni
strini.Internarea se face pe baza biletelor de trimitere de la
medicul de familie. Bolnavii internai sunt nscrii la Biroul
serviciului de primire n registrul de internri, unde se completeaz
i foaia de observaie clinic cu datele de identitate ale
bolnavului.Bolnavii vor fi examinai la internare de medicul de
garda, care va culege datele anamnetice de la bolnav sau nsoitor i
le va not n foaia de observaie, stabilind diagnosticul prezumtiv
necesar i din punctul de vedere al dirijrii bonavului n seciile de
spital. n vederea examinrii clinice, efectuat de medicul de garda,
asisten medical ajut bolnavul s se dezbrace.Dup stabilirea
diagnosticului prezumtiv i repartizarea bolnavului n secie, asisten
medical nsoete bolnavul la baie, l ajut s se dezbrace, observ
tegumentele i fanerele (la nevoie deparaziteaz bolnavul), l ajut
s-i fac baie (dac acesta nu poate), apoi l conduce n camera de
mbrcare unde l ajut s se mbrace cu hainele de spital (pijama,
ciorapi, papuci, halat).Hainele bolnavului vor fi preluate i
nregistrate cu grij n vederea nmagazinrii, eliberndu-se bolnavului
sau nsoitorului un bon de preluri (la nevoie i hainele vor fi
supuse deparazitrii).Astfel pregtit, asisten conduce bolnavul la
salon unde l prezint celorlali pacieni, l informeaz asupra
regulamentului de ordine interioar a spitalului i l ajut s se aeze
n patul pregtit cu lenjerie curat.Dup ce a fost culcat bolnavul n
pat, asisten medical ntocmete foaia de temperatura, determina
greutatea bolnavului, msoar T0, pulsul, T.A., iar datele obinute le
noteaz n foaie de observaie.Asisten medical va liniti i membrii
familiei pacientului, asigurndu-i asupra ngrijirii de calitate de
care bolnavul va beneficia n spital, comunicandu-le numrul
salonului n care a fost internat bolnavul i orarul
vizitelor.Primirea bolnavilor n secie i iniierea lor n obiceiurile
seciei, reprezint un moment hotrtor n ctigarea ncrederii bolnavului
n personalul medico-sanitar.- Asigurarea conditiilor de
mediu-ConfortulRegimul terapeutic de protecie urmrete s creeze
condiii de spitalizare care s le asigure bolnavilor maximum de
confort, de bunstare psihic i fizic. Seciile cu paturi, cu ceea ce
intr n dotarea lor: saloane, coridoare, trebuie s aib un aspect
plcut. Salonul bolnavilor, va ndeplini pe lng cerinele de igien,
cerinele estetice i de confort.Orientarea camerelor de spital este
indicat s se fac spre sud-est, sud sau sud-vest. Paturile
distantate, astfel c bolnavii s nu se deranjeze unii pe
alii.-AerisireaSe face prin deschiderea ferestrelor diminea dup
toalet bolnavului, dup tratamente, vizit medicului, dup mese,
vizitatori i ori de cte ori este cazul. Pentru confortul olfactiv
se vor pulveriza substane odorizante.Umidificarea aerului din
ncpere, ntr-un procent de 55-60%, este absolut obligatoriu s se
fac, pentru c o atmosfera prea uscat, irit cile respiratorii
superioare.Iluminatul natural este asigurat de ferestre largi, care
trebuie s prezinte cel puin din suprafa salonului. nclzirea se
realizeaz prin nclzire central. Temperatura se controleaz continuu
cu termometre de camera, pentru a se realiza: n saloanele de aduli
o temperatura de 18-19 C i n saloanele de copii 20-23 C.Linitea
este o alt condiie care trebuie asigurat bolnavilor internai,
pentru c pacientul poate fi iritat cu uurin de zgomot. Somnul este
un factor terapeutic foarte important, trebuind s fie profund i mai
ndelungat, dect cel obinuit.
-Asigurarea igieneiToaleta pacientului face parte din
ingrijirile de baza, adica din ingrijirile acordate de asistenta
medicala cu scopul de a asigura confortul si igiena
bolnavului.Const n meninerea pielii n stare de curenie perfect i n
prevenirea apariiei leziunilor cutanate, fiind o condiie esenial a
vindecrii .Toalet pacientului poate fi : - zilnic pe regiuni ;-
sptmnal sau baia general n funcie de tipul pacientului acesta :- nu
are nevoie de ajutor ;- are nevoie de sprijin fizic i psihic ;- are
nevoie de ajutor parial ;- necesit ajutor complet .Obiective :
ndeprtarea de pe suprafa pielii a stratului cornos descuamat i
impregnat cu secreiile glandelor sebacee i sudoripare; deschiderea
orificilor de escretie ale glandelor pielii ; nviorarea circulaiei
cutanate i a ntregului organism ; producerea unei hiperemii active
a pieli, care favorizeaz mobilizarea anticorpilor ; linitirea
bolnavului, crearea unei stri plcute de confort ; se verific
temperatura ambiana, pentru a evita rcirea bolnavului ; se evita
cureni de aer prin nchiderea geamurilor i a uilor se izoleaz
bolnavul de anturajul sau ; se pregtesc n apropriere materialele
necesare toaletei, schimbrii lenjeriei, a patului i a bolnavului
pentru a preveni escarele ; bolnavul va fi dezbrcat complet i se va
acoperi cu cearaf i ptur ; se descoper progresiv numai partea care
se va spal ; se stoarce corect buretele sau mnu de baie, pentru a
nu se scurge ap n pat sau pe bolnav ; se spunete i se cltete cu o
mna ferm, fr brutalitate pentru a favoriza circulaia sanguin ; ap
cald trebuie s fie din abunden, schimbat ori de cte ori este
nevoie, fr a se las spunul n ap ; se insist la pliuri, sub sni, la
mini i n spaiile interdigitale, la coate i axile se imobilizeaz
articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz zonele predispuse
escarelor; ordinea n care se face toalet pe regiuni: splat, cltit,
uscat ; se mut musamaua i alez de protecie n funcie de regiunea pe
care o splm .
-Alimentatia bolnavuluiRegimul alimentar va fi nceput numai cu
lichid, apoi de consistent moale pentru a putea fi nghiit de
bolnav, adesea el avnd probleme de deglutitie i de masticaie. n
funcie de starea bolnavului ,alimentarea lui se face: activ pasiv
Alimentaia pasiv se aeaz pacientul n poziie semisezand cu ajutorul
rezematorului de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i
aplecat nainte pentru a uura deglutitia; i se protejeaz lenjeria cu
un prosop curat ; se aranjeaz un prosop n jurul gtului ; se
adapteaz msu la pat i i se aeaz mncarea astfel nct s vad ce i se
introduce n gur ; asisten se aeaz n dreapta pacientului i i ridic
uor capul cu pern ; verific temperatura alimentelor ; i servete sup
cu lingur sau din can cu cioc, taie alimentele solide ;
supravegheaz debitul lichidului pentru a evita ncrcarea peste
puterile de deglutitie ale pacientului ; este ters la gur, i se
aranjeaz patul ; se ndeprteaz eventualele resturi alimetare care
ajunse sub bolnav pot contribui la eventualele escare ; acoper
pacientul i aerisete salonul;
-Pregtirea bolnavului pentru explorri-Pregtirea psihic a
bolnavului:Atitudinea fa de bolnav trebuie s reflecte dorina
permanent de a-l ajut; crearea climatului favorabil; atitudinea
apropiat constituie factorii importani ai unei bune pregtiri
psihice.n preajma examinrilor de orice natur, asisten medical
trebuie s lmureasc bolnavul asupra caracterului inofensiv al
examinrilor, cutnd s reduc la minimum durerile.Bolnavul nu trebuie
indus niciodat n eroare, cci altfel i va pierde ncrederea n
noi.Dezbrcarea i mbrcarea pacientului:Bolnavul nu trebuie s stea
complet dezvelit n fa oricrei examinri, ns dezvelirea parial a
suprafeelor de examinat prin tragerea i rsucirea cmii la gtul
bolnavului nu trebuie practicat cci aceast poate ascunde o serie de
simptome importante.Dup terminarea examenului clinic bolnavul
trebuie mbrcat n lenjeria de spital. mbrcarea i dezbrcarea trebuie
efectuate cu foarte mult tact i finee pentru a nu provoca
dureri.-Supravegherea bolnavului-asisten va vizit bolnavul ct mai
des, chiar fr solicitare;-va urmri i not manifestrile patologice
cum sunt: hemoragii, manifestri de comportament, contracii sau
convulsii i le va raporta medicului;-va not volumetric eliminrile
de lichide;-asisten va determina densitatea fiecrei emisii de urin
i o va not n F.O.;-va urmrii TA, P, R, T, iar n cazurile de
constipaie va face clism evacuatoare.
-Administrarea tratamentuluiAdministrarea tratamentului se face
respectnd condiiile de igien, doz recomandat de medic i orarul.
Pentru o administrare lejer se utilizeaz calea intravenoas cu
ajutorul unei branule,aceast scutind pacientul de multiple nepturi.
De asemenea,asisten medical va educa pacientul s evite
automedicaia.
Monitorizarea funciilor vitale i vegetative
a. PulsulPoate fi luat pe orice arter accesibil palprii care
poate fi comprimat pe un plan osos(arter
radial,temporal,carotid,femural,humeral,pedioasa
posterioar).Pacientul va fi n repaus fizic i psihic timp de 10-15
minute nainte de numrare.Se repereaz anul radial la extremitatea
distal a antebraului n continuarea policelui.Palparea pulsului se
face cu vrful degetelor index,mediu i inelar de la mn dreapta. Se
execut o uoar presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete pn la perceperea zvicniturilor pline ale pulsului.Fixarea
degetelor se realizeaz cu ajutorul policelui care mbrieaz antebraul
la nivelul respectiv.Numrarea se face timp de un minut cu ajutorul
unui ceas cu secundar.Notarea n foaia de temperatura se face cu pix
rou, pentru fiecare linie orizontal socotindu-se patru
pulsaii.Valorile normale la adult fiind ntre 60-80 pulsaii/minut.b.
Tensiunea arterialPentru msurarea tensiunii arteriale pacientul va
fi pregtit fizic i psihic.Se aplic manet sprijinit i n extensie cu
braul,se fixeaz membran stetoscopului pe arter humeral sub marginea
interioar a mansetei.Se introduc olivele stetoscopului n urechi, se
pompeaz aer n manet pneumatic cu ajutorul parei de cauciuc pn la
dispariia zgomotelor pulsatile. Se decomprim progresiv aerul din
manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot
arterial care reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime. Se
reine valoarea indicat de coloana de mercur sau acul manometrului
pentru a fi consemnat. Se continu decomprimarea, zgomotele
arteriale devenind tot mai puternice, se reine valoarea indicat de
coloana de mercur sau de acul manometrului n momentul n care
zgomotele dispar,aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial
minim.Se noteaz n foaia de temperatura valorile obinute cu linie
orizontal de culoare roie,socotind pentru fiecare linie a foii o
unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu linii
verticale i se haureaz spaiul rezultat.Valorile normale la adult
fiind de: tensiune arterial maxim 115-140 mmHg iar tensiunea
arterial minim 75-90 mmHg.
c. Respiraian timpul msurrii respiraiei pacientul va fi aezat n
decubit dorsal fr a explic tehnic ce urmeaz s fie efectuat cu palm
minii pe suprafa palmar pe torace.Se numr inspiraiile timp de un
minut.Aprecierea respiraiei se poate face prin simpl observare a
micrilor respiratorii prin ridicarea i revenirea toracelui la
normal.Pe foaia de temperatura se noteaz cu verde,fiecare linie
orizontal reprezentnd dou respiraii.Valorile normale la adult: sear
20 respiraii/minut, diminea 18 respiraii/minut.d. DiurezaPentru
determinarea cantitii de urin emis n 24 de ore se va instrui
pacientul s urineze numai n urinar timp de 24 de ore..Vasele
cilindrice gradate vor fi bine acoperite i inute la rcoare pentru a
mpiedic procesele de fermentaie.Alturi de nregistrarea valorii
diurezei se va not i cantitatea de lichide ingerate.Raportul dintre
cantitatea de lichide ingerate i cele eliminate reflect bilanul
circulaiei apei n organism.Valoarea normal este circa 1500 ml/24 de
ore.La brbai este de 1200-1800 ml/24 de ore, la femei 1000-1400
ml/24 de ore.Externarea pacientuluiPentru asistentul medical
specialist, externarea bolnavului din spital, trebuie s fie o
preocupare, aa cum s-a artat c trebuie s fie i primirea acestuia.Un
segment mare al bolnavilor nu ridic probleme la externare, ei
cunosc dat externrii, se pot deplasa singuri ns cu dificultate din
cauza parezelor a diferite poriuni ale corpului.n aceste situaii,
asistentul medical specialist trebuie s se ocupe c formele de
externare efectuate de medic s ajung la bolnavi la timp, s dea
unele lmuriri suplimentare, dac bolnavul nu a neles perfect
lmuririle date i scrise de medic i, prin atitudinea s, s arate
bolnavului preocuparea pe care o are fa de el pn n momentul cnd
acesta prsete spitalul.
Cap 3: caz clinic
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
NUME: IVANPRENUME: ANDREEA EMILIASEX: FEMININVARSTA: 28
ANIDOMICILIU: GALATI, STRADA.GH.DOJA, BL.1A AP58PROFESIE:
CONTABILA
ANAMNEZA antecedente heredo-colaterale -tata(decedat)-ulcer
gastric -mama HTA personale-fiziologice:PM=14 ani, durata
menstrelor=5zile,nr.sarcini=2, nr nasteri=1, avorturi=1
-patologice: Ulcer gastric necontrolatDIAGNOSTIC CLINIC: Anemie
prin deficit de B12 Ulcer gastric sangerand
MOTIVELE INTERNARII: stare generala alterata, ameteli tahicardie
dureri epigastrice hematemeza, melenaISTORICUL BOLII:Pacienta in
varsa de 28 ani , cunoscuta cu probleme digestive (ulcer gastric
sub tratament intermitent), se interneaza pentru stare generala
alterata, ameteli,dureri epigastrice insotite de hematemaza si
melena.PROBLEMELE PACIENTULUI alterarea starii generale riscul
alterarii circulatiei anxietate disconfort- durere
Diagnostic denursingObiective Interventii Evaluare
1.Alterarea stariigenerale datorita vertijului si
adinamieinanifestata prinanexitate.Pacienta sa fie echilibra--ta
psihic, sadispara stareade anexitatesi sa fie com--batut vertijul
siadinamia.Calmez pacienta, o asez intr-un salon cu bolnavi, cu un
nivelridicat si plini de optimism.Ajut pacienta sa isi recunoasca
anexitatea si sa o combatemdistagandu-i atentia de la
boala.Diminuez stimuli care ar putea-oderanja. Aerisesc salonul
asigurandu-i o stare de confortsi asigur conditii de odihna.
Starea de anexitateaa disparut si bolnava prezintao stare de
bine.Pacienta sustine cavertijul a dispa-rut si prezinta o conditie
fizica mai buna.
2. Riscul alterarii cir-culatiei si respiratiei din cauza
compli-catiilor bolii ma-nifestate prin tahicardie,hipotensi-une
arteriala, transpiratii reci.
Reechilibrarea hidroelectrolitrica a a pacientei sisuplinirea
pierderilor prin hemate-meza si melena.Administrez pacientei
trata-mentul prescris de medic: plasma si solutii perfuzabileSchimb
lenjeria de corpsi de pat de cate ori este nevoie.Asigur conditii
corespunzatoarede temperatura mediului. Ajut pacienta sa isi
efectueze toaleta corporala.Pacienta relateaza ca respecta
indicatiile in legatura cu indicatiile primide de catre cadrele
medicale
3.Perturbarea somnului datoritanelinistii si
anexitatiimanifestata prininsomnie.
4.Disconfort din cauza durerilor epi-gastrice datorate
ulce-rului gastric.Pacienta saaiba un somnodihnitor.
Ameliorarea dure-rilor.Combat varsaturile cu
ajutorultratamentului prescris de medic.Invat pacienta tehnici de
relaxare, exercitii respiratorii inainte deculcare. Asigur un mediu
ambiant, linistitor fara zgomote.Se vor administra sedative la
indicatia medicului.
Asigurarea repausului fizic al pacientului si prin
administra-rea medicatiei indicate de medicPacienta prezintaun somn
odihnitor.
Durerile se amelioreaza dar nu dispar in totalitate.
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALEData
2009PulsRespT.A.(mmHg)T(C)Diureza(ml/zi)Scaun
10.068281192095/6036,636,41000 mlN
11.0680751718100/6537,537,21100mlN
12.0676791818100/6536,536,8950 mlN
13.0672651918105/7036,4371150mlN
14.0676721817110/7036.536,71100mlN
15.0680781718120/7536.536.71200mlN
EXAMENE DE LABORATORExamen cerutMod de recoltareRezultateValori
normale
VSH0,4 ml citrat de Na3,8%,1,6 ml sangeVSH=10/1h
=20/2hVSH=1-10/hVSH=7-15/2h
LeucociteHemoglobinaTrombociteHematocritInteparea pulpei
degetului,2ml sange pe cristale de
EDTAL=8800Hb=7,5g/dlT=150000/mmcHt=33,2%L=4200-8000mmcHgb=14-16g/mlT=150-400000/mmcHtc=40-45%
Fibrinogen0,5ml citrat de Na 3,8%,4,5 ml
sangeF=180mg%F=200-400mg%
Glicemie2ml sange pe 4 mg florura de NaG=110mg%G=80-120 mg%
UreeAcid uricCreatinina5-10 ml sange prin punctie
venoasaU=27mg%A.U=2,67mg%C=0,92mg%U=20-40MG%A.U.=2-6mg%C=0,6-1.2mg%
Transaminaze
Test HemocultEndoscopie digestiva superioara.5-10 ml sange prin
punctie ven.GOT=30GPT=31,3PozitivPrezenta a nume-roase eroziuni
ulce-roase, sange-rande, la nivelul stomacului pe mica
curbura.GOT=14-46U/lGPT=9-52U/lVN= Negativ
REGIM ALIMENTAR pentru corectarea anemiei:Alimente permise:
ficat, rinichi, peste, oua(in special galbenus), branza fructe
bogate in vitamina C legumele cu frunze verzi cum este spanacul,
varza, cerealele integrale, painea si cerealele fortificate,
stridiile, avocado, ridichiile, dovleacul, piersicile, prunele,
prunele uscate, stafidele soia.
Pentru ulcerul gastric: Carne slaba proaspata de pui, vitel,
vita, curcan, iepure: fiarta, gratar, fripta, Peste alb slab
(salau, stiuca) Oua fierte moi, ochiuri in apa, omleta in aburi
Paine alba veche de o zi sau pesmet, paste fainoase, orez, gris
Gelatine, sufleuri, tarta de fruce, fructe coapte in cuptor Sucuri
proaspete de fructe sau compoturi neindulcite
Fisa tehnica-tehnica punctiei venoase
Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces
intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.Scopul punciei
poate fi:explorator- recoltarea sangelui pentru examene de
laborator biochimice, hematologice, serologice si
bacteriologiceterapeutic- administrarea unor medicamente sub forma
de injectie sau perfuzie intravenoasarecoltarea sangelui in vederea
transfuzarii saleexecutarea transfuziei de sange sau derivate de
ale salesangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut si
hipertensiunea intrapulmonara
Locul punctiei: venele de la plica cotului (bazilica si
cefalica) unde se formeaza un M venos prin anastomozarea lorvenele
antebratuluivenele de pe fata dorsala a mainiivenele
subclavicularevenele femuralevenele maleolare internevenele
jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul
mic).Pregatirea punctiei:materiale de protectie, perna elastica
pentru sprijinirea bratului, musama, alezapentru dezinfectarea
tegumentuluiinstrumentar si materiale sterile, ace de 25-30 mm,
diametrul 6/10, 7/10, 10/10mm- in functie de scop, seringi de
capacitate- in functie de scop, pense, manusi chirurgicale,
tampoanealte materiale- garou sau banda Esmarch, eprubete uscate si
etichetate, cilindru gradat, fiole cu solutii medicamentoase,
solutii perfuzabile, tavita renala (materialele se vor pregati in
functie de scopul punctiei)pacientul pregatirea psihica- se
informeaza asupra scopului punctieipregatirea fizica- pentru
punctia de la venele bratului, antebratului:se aseaza intr-o
pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana
care executa punctia (decubit dorsal)se examineaza calitatea si
starea venelor avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de
intoarcere la nivelul bratuluise aseaza bratul pe pernita si musama
in abductie si extensie maximase dezinfecteaza tegumentelese aplica
garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei,
strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa, fara a
comprima arterase recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele
devenind astfel turgescenteExecutia punctiei:Asistenta imbraca
manusile sterile si se aseaza langa pacient.-se fixeaza vena cu
policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul punctiei, exercitand o
usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine-se
fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in
sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor-se patrunde
cu acul traversand, in ordine, tegumenutul- in directie oblica
(unghi de 30 grade), apoi peretele venos- invingandu-se o
rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in gol.
-se schimba directia acului 1-2cm in lumenul venei-se
controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratia cu
seringa
Fig.7. Tehnica punctiei venoase
-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase:
injectare medicamente, recoltarea sangelui, perfuzie-se
indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii, prin
desfacerea garoului si a pumnului-se aplica tamponul imbibat in
solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului si se retrage
brusc acul-se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in
pozitie verticalaIngrijirea ulterioara a pacientului:-se face
toaleta locala a tegumentului-se schimba lenjeria daca este
murdara-se asigura o pozitie comoda in pat-se supravegheaza
pacientulAccidente:-hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul
perivenos):se retrage acul si se comprima locul punctiei 1-3
minute-strapungerea venei (perforarea peretelui opus) se retrage
acul in lumenul venei-ameteli , paloare, lipotimie se intrerupe
punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal si se anunta
medicul
Bibliografie selective
1.Principiile medicinei interne- Harrison, editia 14 in limba
romna,2.Anatomia si fiziologia
omului-I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editura Medical 19643. Anatomia
si fiziologia omului compediu, Editura Corint4.Urgene
medico-chirurgicale- Lucreia Titirc - Editura Medical,Bucureti
20025.Medicin intern pentru cadre medii - Corneliu Borundel,
editura All, vol.26.Tehnica ingrijirii bolnavului-Carol Mozes
editura Medical 20027.Ghid de nursing -Lucreia Titirc8.ngrijiri
speciale acordate bolnavilor -Lucreia Titirc
