506
PREFAŢĂ Cea dlntîi antologie a poeziei simboliste româneşti, care a devenit posibilă prin depăşirea a nu puţine prejudecăţi de ordin estetic şi istoric- literar, de esenţă sociologică, se recomandă mai presus de orice prin ea însăşi. Cititorul face cunoştinţă cu o serie întreagă de nume, cele mai multe uitate, ieşite din circulaţie, ignorate pe nedrept, foarte frecvente totuşi în publicaţiile noastre literare la sfîrşitul secolului al XlX-lea, pînă spre 1915, unde joacă un rol din cele mai însemnate : prin contribuţia acestor poeţi simbolişti, cei mai mulţi „minori", dar cu personalitate de generaţie şi grup, poezia românească se regenerează efectiv, prin depăşirea netă a fazei posteminesciene şi sămănătoriste. Prin simbolism poezia noastră se „modernizează", devine contem- porană cu peisajul liric occidental, capătă o altă fizionomie, care, dat fiind nereeditarea textelor, poate constitui şi azi, pentru mulţi, o surpriză. „Nou" şi „vechi" sînt noţiuni foarte relative în critica şi istoria literară. Este de ajuns să „redescoperim" poezia simbolistă după o lungă perioadă de ignorare sau de negare totală, pentru a avea, dintr-o dată, sentimentul ineditului, al pătrunderii într-o zonă nebănuită a poeziei române. Cu excepţia marilor figuri : Macedonski, Anghel, Minulescu, Bacovia, pasta devine destul de omogenă. Ceea ce oferă poezia noastră simbolistă curentă nu va fi deci o mare şi permanentă „creaţie", ci în primul rînd o atmo- sferă, o ambianţă, un stil poetic. Oriunde ai deschide antologia de faţă, întîlneşti o serie de teme, imagini şi idei poetice tipice, uneori stereotipe. Dar acest univers poetic, chiar dacă nu de dimensiuni cosmice, este „nou", 5

Antologia poeziei simboliste româneşti

  • Upload
    virzav

  • View
    7.536

  • Download
    22

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Antologia poeziei simboliste româneşti

PREFAŢĂ

Cea dlntîi antologie a poeziei simboliste româneşti, care a devenit posibilă prin depăşirea a nu puţine prejudecăţi de ordin estetic şi istoric-literar, de esenţă sociologică, se recomandă mai presus de orice prin ea însăşi. Cititorul face cunoştinţă cu o serie întreagă de nume, cele mai multe uitate, ieşite din circulaţie, ignorate pe nedrept, foarte frecvente totuşi în publicaţiile noastre literare la sfîrşitul secolului al XlX-lea, pînă spre 1915, unde joacă un rol din cele mai însemnate : prin contribuţia acestor poeţi simbolişti, cei mai mulţi „minori", dar cu personalitate de generaţie şi grup, poezia românească se regenerează efectiv, prin depăşirea netă a fazei posteminesciene şi sămănătoriste.

Prin simbolism poezia noastră se „modernizează", devine contem­porană cu peisajul liric occidental, capătă o altă fizionomie, care, dat fiind nereeditarea textelor, poate constitui şi azi, pentru mulţi, o surpriză. „ N o u " şi „vechi" sînt noţiuni foarte relative în critica şi istoria literară. Este de ajuns să „redescoperim" poezia simbolistă după o lungă perioadă de ignorare sau de negare totală, pentru a avea, dintr-o dată, sentimentul ineditului, al pătrunderii într-o zonă nebănuită a poeziei române. Cu excepţia marilor figuri : Macedonski, Anghel, Minulescu, Bacovia, pasta devine destul de omogenă. Ceea ce oferă poezia noastră simbolistă curentă nu va fi deci o mare şi permanentă „creaţie", ci în primul rînd o atmo­sferă, o ambianţă, un stil poetic. Oriunde ai deschide antologia de faţă, întîlneşti o serie de teme, imagini şi idei poetice tipice, uneori stereotipe. Dar acest univers poetic, chiar dacă nu de dimensiuni cosmice, este „nou",

5

Page 2: Antologia poeziei simboliste româneşti

efectiv nou, atît faţă de poezia română precedentă, cît şi în raport cu ceea ce s-a oferit, pînă într-o epocă nu prea îndepărtată, cititorului actual de poezie. Merit de loc neglijabil, de natură a înscrie o dată în evoluţia sensibilităţii poetice româneşti, pe care simbolismul o subtili­zează în mod netăgăduit.

încă dc la apariţia sa şi pînă nu demult, simbolismul românesc a fost respins de adversari îndeosebi pe temeiul lipsei de aderenţă la tra­diţiile şi realităţile sociale şi morale ale ţării noastre. Declarată produs „exotic", de „imitaţie", poezia simbolistă se vedea exclusă din cuprinsul literaturii române, pe criterii exterioare, superficiale, în baza unor pre­judecăţi care nu rezistă analizei. Simbolismul românesc reprezintă cu toate acestea un fenomen organic necesar, care trebuia să apară atunci cînd un număr de condiţii obiective l-au făcut posibil şi inevitabil. In esenţă, originea simbolismului românesc trebuie căutată în colaborarea factorului „influenţă" şi a factorului „mediu receptiv", întrunite într-o sinteză originală, cu tendinţă de „autohtonizare", evidentă mai ales la Bacovia şi la Ion Pillat, de pildă. Cu alte cuvinte, influenţa poeziei simboliste apusene, aproape exclusiv franceză, a fost receptată şi asimi­lată de o întreagă generaţie de tineri poeţi români, cu predispoziţie şi gust declarat pentru noua poezie franceză, care corespundea unei noi sensibilităţi, pe care eminescianismul şi inspiraţia predominant rurală n-o mai puteau satisface.

Lecturile din Verlaine, Samain, Laforgue, Maeterlinck lucrau asupra unei mentalităţi schimbate : apariţia spiritului citadin, cu predispoziţii spre proletarizarea intelectuală, unele fenomene de inadaptare şi chiar de clasare, fronda boemă mic-burgheză, apăsarea provincială, frecvenţa unor decepţii de ordin ideal, toate au contribuit la conturarea unei alte psiho­logii poetice. Fondul său este un puternic sentiment de izolare şi inadap­tare, producător de melancolie, nostalgie, spleen, dorinţă de eliberare şi evaziune, complicată, în unele cazuri, cu forme de adevărată nevroză. Unele aspecte au fost surprinse, la timpul lor, de Gherea, de alţi critici, ca Ovid Densusianu, care atrăgeau atenţia asupra fondului citadin al poeziei simboliste, observaţii de întregit cu ceea ce E. Lovinescu va de­numi ulterior fenomenul „sincronismului", şi care, în cazul în speţă, se traduce prin înmulţirea lecturilor, tălmăcirilor, adaptărilor şi ecourilor directe, în forme tot mai frecvente şi variate, din literatura franceză a epocii, predominant simbolistă.

Nu încape îndoială că poeţii români ai acelei perioade încercau şi fiorul, oricînd foarte însemnat în literatură, al „noutăţii", al participării la o mişcare de „avangardă", aşa cum şi era, pentru perioada respectivă, simbolismul francez. Atît este de evident acest fenomen, încît verificarea

6

Page 3: Antologia poeziei simboliste româneşti

sa nu se produce numai în revistele mai mult sau mai puţin prosimboliste : Literatorul, Revista literară, Românul literar, Viaţa nouă, Revista mo-iernă etc., dar şi în paginile publicaţiilor net ostile : Pagini literare, Con­vorbiri literare, Sămănătorul, Viaţa literară şi artistică, unde apar tra­duceri din Fr. Jammes, Henri de Régnier, Verlaine, Samain, Charles Guérin etc. Respins de multe ori teoretic, simbolismul pătrunde, de fapt, peste tot, prin toţi porii, impunîndu-se ca o realitate evidentă, chiar dacă nu unanim recunoscută pe faţă.

Deşi problema nu are o mare însemnătate (ea nu mai pasionează, de fapt, decît pe amatorii de periodizări stricte, didactice, destul de re­lative în istoria literară vie) cîteva repere cronologice sînt totuşi necesare. Se poate discuta, fireşte, despre limitele curentelor literare, despre data apariţiei şi a stingerii lor, despre momentul genezei şi prelungirile poste­rităţii, dar care este realitatea faptelor ? Şi, în primul rînd, cum se fixează coordonatele istorice ale unui curent literar ? După opinia noastră trebuie avută în vedere cu prioritate data generalizării formulei, perioada în care acceptarea sa devine o realitate certă, într-un număr de publicaţii şi cercuri literare oarecum omogene. Atenţia ar trebui deci să cadă în primul rînd pe această perioadă de dezvoltare, nu pe faza de pionierat, nici de extincţie. Curentul literar reprezintă un fenomen de frecvenţă, de relativă adeziune colectivă, situaţie posterioară precursorilor, care-1 anunţă, desigur, dar nu-i impun încă şi nu-1 definesc sub nici o formă. Elemente romantice găsim şi în antichitate. Asta nu înseamnă că roman­tismul european „începe" cu Ovidiu, nici barocul cu poezia alexandrină.

Care este situaţia în cazul simbolismului românesc ? Teoretizat de Macedonski, la început sporadic şi tangenţial, de fapt, intuitiv, încă din 1880, apoi cu deplină conştiinţă a formulei, în 1892, 1895, 1899, de Petică în 1900, de Tudor Arghezi în Linia dreaptă, în 1904, de Ovid Densusianu, începînd din 1905, în Viaţa nouă, simbolismul românesc precede, în mare, sub raport estetico-ideologic, creaţia poetică propriu-zisă. Simbolismul maccdonskian este intermitent şi fragmentar, al lui Traian Demetrescu, la fel. Primul volum oarecum integral simbolist este fecioara în alb al lui Ştefan Petică. El datează din 1902, ceea ce ar face să coincidă începutul simbolismului românesc cu începutul secolului nostru. Totuşi, răspîndirea formulei nu se constată chiar imediat, şi generaţia propriu-zis simbolistă, aceea a lui Ion Minulescu, nu ezită să vadă în Ştefan Petică, I. C. Săvescu şi mai ales în Macedonski decî: nişte „precursori". Se poate deci considera că această primă fază, oarecum de iniţiere, durează pînă la apariţia Romanţelor pentru mai tirziu ale lui Ion Minulescu (1908), volum de succes, care a impus efectiv formula simbolistă.

7

Page 4: Antologia poeziei simboliste româneşti

De altfel, toate datele istorico-literare concordă în acest sens : ca­feneaua literară se împarte net între „simbolişti" şi „tradiţionalişti" abia în 1907—1908 (mărturii precise de epocă) ; critica oficială, prin Convor­biri critice şi M. Dragomirescu, ia „act" de existenţa simbolismului tot în 1908 ; conferinţele publice ale lui Ovid Densusianu şi ale grupului său au loc începînd din 1909 ; revistele propriu-zis simboliste — Re­vista celorlalţi (1908), Insula (1912), In grădina Hesperidelor (1912), Farul (1912), Versuri si proză (1911—1914) — apar după aceeaşi dată ; Flacăra, revistă de succes şi tiraj, devine simbolistă sub înrîurirea directă a lui Ion Pillat tot în 1912, an în care M. Cruceanu întreprinde în Rampa cunoscuta sa anchetă asupra „poeziei noi". Toate aceste ar­gumente ne fac să considerăm această perioadă ca apogeul mişcării. După 1914 apar unele semne de disociere între „simbolism" şi „poezia nouă", proces care continuă cu tot mai multă intensitate după război. în 1920 şi în anii următori, simbolismul reprezintă un curent în parte „depăşit", şi în orice caz clasat şi studiat oarecum din perspectivă „istorică". Faza sa eroică, ascendentă, se încheiase.

O întrebare care preocupă în mod legitim pe cititorul actual, mai mult sau mai puţin iniţiat, de poezie simbolistă, priveşte şi esenţa pro-priu-zisă a curentului. Ce înseamnă, în definitiv, simbolismul ? Prin ce note fundamentale se deosebeşte el de alte curente, clasicismul, roman­tismul sau parnasianismul ? O formulă didactică, unanim admisă, este greu de dat. Unele distincţii substanţiale totuşi se pot face, plecînd de la raportul dintre obiect şi subiect, în actul reflectării artistice. Clasi­cismul înseamnă supunere deplină la obiect, în sensul unei arte obiective (esenţe, idei, teme, tipuri universale), cu anularea totală a reacţiunilor lirice ale subiectului. Obiectivismul cultivat în sens estet, descriptiv artistic, oferind afinităţi şi analogii cu opera de creaţie plastică (gravură, sculptură, cizelare etc.) stă la baza formulei parnasiene şi, în sens foarte larg, a barocului. Dimpotrivă, romantismul reprezintă erupţia totală a subiectului artistic, poetic, proiectat frenetic asupra lumii obiective, pînă la transfigu­rare şi metamorfoză integrală. Tot ce ţine de primatul lirismului şi de reprezentarea profund subiectivă a subiectului (viziune, fantastic, utopie, himeră etc.) defineşte romantismul.

Simbolismul, derivat din romantism, realizează o formulă nouă : aceea a întrepătrunderii dintre subiect şi obiect, a comuniunii simpatetice, a fuziunii prin „intuiţie", „participare" şi „corespondenţă" inefabilă. Cu alte cuvinte, între poet şi lumea contemplaţiei sale se stabilesc analogii, raportări şi integrări structurale, pînă la ştergerea conştiinţei de subiect, care se transformă în propriul său obiect. Separaţia planurilor dispare cu desăvîrşire, în locul său apar stări fluide, concrete şi totuşi inefabile,

Page 5: Antologia poeziei simboliste româneşti

indistincte, prin intermediul cărora eul poetic surprinde o infinitate de analogii şi revelaţii. Din orizontul realităţii, subiectul pătrunde într-o lume de „mistere", „simboluri" şi „corespondenţe" cosmice.

Se înţelege atunci că simbolismul, în fundamentul său, reprezintă mai presus de orice o poezie de cunoaştere prin intermediul metaforei, al sim­bolurilor şi, mai ales, al emoţiilor subtile : olfactive şi muzicale, ca instru­mente genuine, spontane, de intuire şi descifrare a esenţelor universului. Artă, prin urmare, din cele mai complexe, realizată destul de rar în simbolismul românesc, mai curînd sentimental, elegiac, decorativ şi stili­zat, cu rezistenţă evidentă pentru difuzarea eului în cosmos. Deci nici vorbă de „decadentism" categoric (toţi teoreticienii simbolişti au ţinut să se delimiteze net de acest curent efemer), şi cu atît mai puţin de ma­ladiv, macabru şi misticism sistematic, aspecte care aparţin cu violenţă în special romantismului. Specific simbolistă este doar rafinarea senza­ţiilor şi emoţiilor, ca urmare a predispoziţiilor eului citadin, complex, evoluat la un alt nivel moral şi artistic, în baza unor noi experienţe intelectuale şi de viaţă modernă.

Este ceea ce-1 deosebeşte, substanţial şi tematic, de romantismul mi­nor, anterior, de eminescianism şi sămănătorism. Evident, în simbolism, ca pretutindeni în literatură, hotărîtoare în ultimă analiză este tot legea valorii individuale. Vrem să spunem că alături de poeţii simbolişti de prim plan, pe deplin realizaţi, înrîlnim nu puţine figuri şi aspecte se­cunde, chiar minore. Dar se pune întrebarea : o antologie a unui curent literar reţine doar capodopere ? în acest caz, ea s-ar reduce — şi nu numai la noi — la dimensiunile unei simple plachete. Un curent literar reprezintă mai presus de orice o configuraţie, un climat, o structură, în care fiecare element, de proporţii şi realizări variabile, îşi dobîndeşte semnificaţia prin raportare la atmosfera totalităţii. Or, ceea ce urmăreşte în primul rînd această antologie este să introducă pe cititor într-un climat poetic specific, subordonînd realizarea estetică intrinsecă — reală totuşi pe numeroase aspecte — definiţiei întregului, a cărui fizionomie întoarce în chip efectiv, cu graţie şi dezinvoltură, o pagină a istoriei poeziei noastre.

Pînă la simbolism, faptul este incontestabil, n-am avut în literatura noastră o poezie propriu-zis şi specific citadină. Scriitorii noştri n-au cintat oraşul ; sămănătoriştii îi aruncau anateme moralizante. Optica era mai peste tot negativă, satirică. Simboliştii descoperă, cei dintîi, poezia aglomerărilor urbane, a vieţii tumultuoase sau apăsătoare, triste, melanco­lice, căci stadiul intermediar este încă pentru mulţi unicul tîrg provincial, plictisitor, glodos, bacovian. Marele oraş cu parcuri stilizate, cu localuri de noapte, produs al tehnicii şi civilizaţiei, sugerînd viaţa modernă şi mondenă, începe a fi prefigurat şi el, cu elemente la Pillat, Minulescu,

9

Page 6: Antologia poeziei simboliste româneşti

Săulescu, N. Davidescu. Simbolismul abate poezia română de la con­templarea exclusivă, pur romantică, sentimentală şi eugenică a naturii.

In consecinţă, şi sentimentul naturii se schimbă. Tendinţa de refugii se păstrează, dar predominantă nu va mai fi consolarea afectivă, ci corespondenţa, senzaţia şi imaginea stilizată. Anotimpul predilect este toamna, tonul preferat crepuscular şi de penumbră. Parcurile, grădinile sînt contemplate în amurg şi desfrunzite. Ploaia obsedează. Florile atinse de paloare devin element decorativ şi, mai presus de orice, receptacule de efluvii nostalgice. Simbolismul este copleşit de olfactiv, de parfumuri, arome şi miresme, cu o mare predilecţie pentru volatil şi inefabil odorifer sau muzical, căci aspiraţia sa fundamentală rămîne evaziunea, expansiunea, dilatarea simpatetică a eului. De unde un acut sentiment al infinităţii spaţiului, real sau imaginar, alimentat de imagini deschise, procesionale, nelimitate. Puternica nostalgie a mării — şi prin ea a exoticului, a insu­lelor, a explorărilor geografice inedite — în acest mod se explică. Pe porţiuni compacte ale sale, simbolismul reprezintă o posibilitate de visare trează, nostalgică, o formă de „plecare" imaginară, de evaziune continuă de sub apăsarea mediului ostil, urît şi trivial, în zone „ideale". Această atitudine de neaderenţă reprezintă „protestul" său în forme lirice, indirecte.

Bun prilej de reverie poetică, pe noi teme — vetuste cîndva, azi din nou „originale", prin contrast, şi suprapuse peste alt fond liric — simbolismul românesc îşi trage seva dintr-un alt climat moral, de înţeles în mod obiectiv, fără prejudecăţi literare. Specificul său este spleen-ul, sentimentul sufocării interioare, sumbre, apăsătoare, tradus în forme extrem de variate, oscilînd între stările de oboseală, lîncezeală, pînă la putrefacţie, maladiv şi nevroză. Acest suflet îşi caută compensaţii — de unde aviditatea senzaţiilor tari, a „beţiilor" subtile, „corespondenţe", de aici tendinţe de animism, simbolizare şi complacere în atmosfera „miste­rului", dar mai presus de orice consolare. Căci fondul predominant rămîne, în cazul simboliştilor noştri, tot „dorul" ancestral, reformulat în alt lim­baj, complicat cu senzaţii şi nostalgii specifice epocii contemporane. în­clinaţia evidentă spre erotică subtilă şi intimism, iubite fatale şi enigma­tice n-are altă origine.

Nu atît exclusiv nouă, cît ridicată la demnitatea unui adevărat stil generalizat de comunicare, este şi „metoda" de expresie, bizuită în mod fundamental pe inefabil, sugestiv, stabilire de corespondenţe (muzicale, olfactive, vizuale) şi simbolizare, prin variate suprapuneri şi interferenţe de planuri, discurs poetic indirect, specific tehnicii simboliste. Explorarea enigmaticului, inexplicabilului, „misterului", sondarea absolutului corespund de altfel întru totul impulsului de „cunoaştere" atît de specific simbo­lismului.

10

Page 7: Antologia poeziei simboliste româneşti

Sub raport strict formal, supleţea versului, spre deplina lui eliberare de rigidităţi ritmice şi de tirania rimei, muzicalitatea interioară şi, mai ales, exterioară, imagismul semnificativ sau numai estet, decorativ, repre­zintă principalele achiziţii poetice simboliste. Poezia tinde să devină cantilenă, incantaţie, melodie, satisfacţie a ochiului şi a urechii educate, printr-un refuz sistematic al aridităţii, prozei şi formelor strofice tra­diţionale.

Moment de înnoire efectivă a poeziei noastre, simbolismul românesc se înfăţişează în această antologie într-un mod direct, neconvenţional, sustras definiţiilor abstracte, neverificate. Cu un minim de indicaţii strict introductive, cititorul actual de poezie va putea să verifice singur, pe viu, nedus mereu de mînă, toate aceste evidente adevăruri.

LIDIA BOTE

Page 8: Antologia poeziei simboliste româneşti

N O T A EDITORULUI

Antologia de faţă reprezintă o selecţie de poezii considerate de noi reprezentative din opera poeţilor simbolişti români, atît reeditaţi cît mai ales nereeditaţi, practic „necunoscuţi", culegere cu jaloane fixate în lu­crarea noastră anterioară Simbolismul românesc (1966). S-a plecat, cu alte cuvinte, de la o anume definiţie a simbolismului — enunţată şi în prefaţă — reţinîndu-se de predilecţie doar acele piese care se apropie cel mai mult de viziunea noastră întemeiată obiectiv. Dar, desigur, ase­menea oricăror antologii din lume, şi Antologia poeziei simboliste româ­neşti presupune un coeficient oarecare de „subiectivitate", de preferinţă pentru un aspect sau altul al poeziei avută în vedere. Antologia înseamnă, în orice ipoteză, alegere, în baza unor criterii proprii. De aceea, antolo­giile se şi semnează. Se înţelege de la sine că selecţia noastră nu poate fi nici exhaustivă, nici infailibilă, nici pe măsura tuturor gusturilor.

La fiecare poet s-a precizat într-o scurtă notă : datele biografice fundamentale, uneori sub forma unei schiţe sumare de portret, în com­punerea căruia s-au folosit (în unele cazuri) şi cîteva caracterizări în-tîlnite la critici mai de seamă, lista volumelor de poezii (cu excluderea altor genuri literare cultivate de poeţii simbolişti), lista periodicelor la care a colaborat mai frecvent (atît cît a permis stadiul documentaţiei noastre actuale), plus o serie de referinţe bibliografice, cu caracter selectiv, privind activitatea literară a autorului respectiv.

Aşa simple cum sînt sau pot să pară la prima vedere, indicaţiile noastre de ordin bio-bibliografic au necesitat oarecari sforţări documen-

12

Page 9: Antologia poeziei simboliste româneşti

tare. în unele cazuri (în special la simboliştii minori) indicaţiile lipseau aproape cu desăvîrşire, sau erau cu totul sumare. Bibliografiile existente (Simbolismul în literatura română, Contribuţii bibliografice, Buc, 1967, Biblioteca Centrală Universitară), deşi foarte utile, sînt totuşi incomplete. Fără a ne face vreo iluzie asupra recoltei noastre de informaţii, ele îngăduie (noi o sperăm cel puţin) o conturare ceva mai exactă a activităţii publi­cistice a respectivilor autori, premisă esenţială pentru orice studiu şi an­tologie viitoare a simbolismului românesc, precum şi pentru cercetările monografice în adîncime. Deci, sub acest aspect, notiţele noastre au un caracter strict introductiv, aşteptînd cu interes şi încredere orice completări şi rectificări întemeiate.

Trebuie subliniat totuşi un fapt : această perioadă a literaturii noastre n-a fost pînă în prezent decît foarte puţin explorată sistematic. O cu­legere strictă de date documentare n-a întreprins deocamdată, din păcate, cu seriozitate, nimeni. Este deci de dorit ca micile noastre investigaţii să fie continuate şi adîncite, spre folosul istoriei literare. Contribuţiile noastre nu reprezintă decît un prim pas, modest.

Reproducerea textelor s-a făcut, la fiecare autor în parte, după ulti­mul volum apărut în timpul vieţii scriitorului, din diferite periodice, din unele antologii care acoperă, în parte, epoca simbolistă (N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană) şi din ultimele ediţii ştiinţifice apărute, cu indicarea expresă la fiecare autor, a provenienţelor textelor incluse în antologia noastră.

Aranjarea textelor s-a făcut în ordine cronologică, păstrîndu-se struc­tura volumelor. S-au respectat particularităţile de limbă ale scriitorilor (fonetice, morfologice etc), fără unificări.

L. B.

Page 10: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALEXANDRU MACEDONSKI

Alexandru Macedonski (n. 14 martie 1854, Bucureşti), cea mai proemi­nentă personalitate poetică a literaturii noastre, după M. Eminescu, la întretăierea secolelor XIX şi XX, descoperă simbolismul către 1890, prin evoluţia şi nuanţarea orientărilor sale romantice structurale. Receptiv noii poezii apusene, prin călătorii făcute în tinereţe (Viena, Geneva, Italia, 1871—1873), continuate pînă la bătrîneţe (Paris, 1884—1885, 1905, 1910—1913), prin lecturi moderne şi colaborări intermitente la reviste franceze, Macedonski este primul mare poet şi „estet" român care cultivă idei simboliste, chiar dacă nu cu o deplină consecvenţă şi spirit de con­tinuitate. Este însă un fapt că el colaborează încă, din 1886, la revista belgianului Albert Mockel, La Wallonie, unul dintre primele organe ale simbolismului european, că poetul este cel dinţii care lansează la noi manifeste simboliste şi poartă polemici în sprijinul acestui curent : Poezia viitorului (1892), Simbolismul (1895), în pragul secolului (1899), nu nu­mai la Literatorul, dar şi în alte publicaţii simpatizante (Revista modernă, Carmen etc.).

Iniţial, sub influenţa predominantă a lui René Ghil, poetul compune şi teoretizează poezia „simbolist-instrumentalistă", adoptată cu destulă elasticitate, căci nu toate poeziile prezentate de Macedonski ca atare co­respund, în realitate, acestei formule. Dar ideile sale, care mergeau şi în sensul evoluţiei fireşti a poeziei noastre, au prins. Din cenaclul mace-donskian au plecat toate forţele şi talentele care au făcut posibilă apariţia poeziei române „noi". De altfel, prima generaţie mai mult sau mai puţin

15

Page 11: Antologia poeziei simboliste româneşti

simbolistă (Şt. Petică, I. C. Săvescu, Al. Obedenctru, h. Sperantia, M. Cru-ceanu, D. Karnabatt, Al. Petroff etc.) se formează în plină ambianţă ma-cedonskiană. Şi în materie de versificaţie, o poezie a lui Mai edonski, Hinov (1880), reprezintă una din primele poezii europene scrise în vers liber, repudiat însă la bătrîneţe (Versul zis „decadent", 1916). în aceasta ultimă fază, Macedonski renunţă la „simbolism", în favoarea unui clasi­cism al esenţelor eterne. Moare în Bucureşti, la 24 noiembrie 1920, după o viaţă plină de tribulaţii şi polemici, transfigurată în cenaclu şi marea poezie.

OPERE (poezii) :

Prima verba (1872) ; Poezii (1882) ; Excelsior (1895—1897} ; Bron-zes (1897) ; Flori sacre (1912) ; Poema rondelurilor (scrise în 1916, 1919— 1920, publicate postum în 1927) ; Opere, I, Poezii, ed. Tudor Vianu, Buc, E.F., 1939 ; Opere, I—IV, ed. Adrian Marino, Buc, E.P.L., 1966, 1967.

COLABORĂRI :

Literatorul (1880—1919, cu mari întreruperi) ; Revista literară (1886, 1891) ; Revista independentă (1887) ; Biblioteca familiei (1892— 1893) ; Lumina (1894) ; Liga ortodoxă (1896) ; Revista modernă (1901— 1902) ; Forţa morală (1901—1902) ; Pleiada (1904) ; Revista clasică (1910) ; Universul literar (1916, 1920) ; Flacăra (1912, 1916) etc.

REFERINŢE :

E. Lovinescu, Critice, VI, Buc, Alcalay, 1921, p. 3—19 ; G. Căli-nescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 456—468 ; Bibliogra­fia poeziilor în Opere, IV, Buc, E.F., 1946, p. 165—182 ; Tudor Vianu, Studii de literatură română, Buc, E.D.P., 1965, p. 394—409 ; Marin Bucur, Momente in receptarea şi difuzarea simbolismului lomânesc, extras din Revista de istorie şi teorie literară, t. 14, nr. 1, 1965 ; Lidia Bote, Simbolismul românesc, Buc, E.P.L., 1966, p. 79—84, passim ; Vladimir Streinu, Versificaţia modernă, Buc, E.P.L., 1966 (indice) ; Adrian Marino, Studiul introductiv, la Opere, I, 1966, p. 123—131 ; idem, Opera lui Alexandru Macedonski, Buc, E.P.L., 1967.

Poeziile sînt reproduse din Al. Macedonski, Opere, I, II, Buc, E.P.L., 1966.

Page 12: Antologia poeziei simboliste româneşti

H I N O V

S f ă r î m ă t u r i de u r n e — o r i u n d e — lespez i d e m a r m o r ă m a r i s u b c a r e z a c a t î ţ i l e g i o n a r i , i a t ă H i n o v u l ; în e l s - a s c u n d e p o t o p u l d e secol i ce-a c u r s .

Călcînd această ţărînă mută, v ă d ce nu v e d e ţ i vo i : u m b r e l e - a c e l o r e r o i a i c ă r o r u r m a ş i s u n t e m n o i ; ş i stând în v a l e a t ă c u t ă , î m i r î d d e r i t m şi d e - o r i c e r e g u l i î m i r î d ; r i t m u l m e u e z g o m o t u l ce-1 fac cu za le le l o r .

îi văd... s-arată : sculatu-s-au toţi d e s u b p i e t r e . . . T r e c — T r e c s u t e ; i a t ă - i : d e - o ţ e l le e coi ful l a t e r a r o m a n u l î n spete , — o n d u l a i a v e a p ă r u l ; p u t e r n i c b r a ţ u l . R o m a v e c h e î n t r e a g ă se-nşiră pe d i n a i n t e a m e a : C o n s u l i ,

17

Page 13: Antologia poeziei simboliste româneşti

p r o c o n s u l i , m a t r o a n e , c o p i l e , l i b e r ţ i — R o m a v e c h e î n t r e a g ă : p o n t i f e c i , a p o i , ş i v e s t a l e , f l a m i n i , s a t u r n a l e . S a l u t a r e , e t e r n ă s tea, p e - a c e s t e ţ ă r m u r i p r i b e a g ă . T ă c e ţ i , o ! v e r s u r i deşer te . . . Ş i t u , la p ă m î n t , p o e t e ; t r e c caesar i i — s ă r u t ă p ă m î n t u l a c e s t a : e s f int .

E X C E L S I O R

Sub luna plină, C u f a r m e c u l ce-n jos s e lasă, O r i c a r e c o p e r i ş d e casă

E b a l t ă de l u m i n ă .

Albastra noapte E t o a t ă p l o a i e a r g i n t i e , U n v i s d e - n a l t ă p o e z i e ,

D e c î n t e c ş i d e ş o a p t e .

Din lumi astrale M a g i a î n f ă ş u r ă t o a r e C o p r i n d e în a e i s p l e n d o a r e

A p l î n g e r i l o r v a l e .

Sub pulberi de aur, S u b stele, f lor i s c h i n t e i e t o a r e , C e grij i p o t f i p r e d o m n i t o a r e ,

Şi ce d e s t i n , b a l a u r ?

18

Page 14: Antologia poeziei simboliste româneşti

O ! cer, n a t u r ă , O ! D u m n e z e u , m i s t e r a l b a s t r u , M - a i r i d i c a t p e s t e d e z a s t r u ,

P e s t e b l e s t e m ş i u r ă .

P L E C A R E

întindeţi pînzele, băieţi... U n v î n t s u b ţ i r e s e r i d i c ă , A l b a s t r a m a r e s e d e s p i c ă , P e c e r a l u n e c ă n o r i c re ţ i . . . î n t i n d e ţ i p î n z e l e , b ă i e ţ i , U n v î n t s u b ţ i r e s e r i d i c ă .

Urcaţi în vîrfuri de catarg Şi p u n e ţ i s t e a g u l de p l e c a r e : D u r e r e a m e a d a c ă e m a r e , P ă m î n t u - a c e s t a este larg . . . U r c a ţ i î n v î r f u r i d e c a t a r g Ş i p u n e ţ i s t e a g u l d e p l e c a r e .

De unde sunt şi cine sunt Voiesc să u i t pe vecinic ie . . . Ah ! d e - a r suf la o vi jel ie î n v a l u r i s-aflu u n m o r m î n t . . . D e u n d e s u n t ş i c ine s u n t Voiesc să u i t pe vec in ic ie .

V Î N T D E T O A M N A

M ă z o r e s c s ă scr iu d e g r a b ă . . . P e n t r u ce, nu şt iu n i c i eu : M ă z o r e ş t e D u m n e z e u ? S i m t că v i a ţ a m e a e s l abă ?

19

Page 15: Antologia poeziei simboliste româneşti

C î n d a p u s u l e m a i f a l n i c . N o r i i t o ţ i c î n d s t r ă l u c e s c . M e l a n c o l i c î i p r i v e s c Ş i r ă m î n c u o c h i u l j a l n i c .

Este oare, este oare S e m n d e m o a r t e p e c u r î n d V e r s u l m e u c e p l î n g e b l î n d C a s u s u r u l d e i z v o a r e ?

Cu octomvrie ce vine, F i - v o i o a r e f r u n z a - n v î n t D o b o r î t ă l a p ă m î n t Şi u i t a t ă de o r i c i n e ?

De-aud clopotul de jale. F ă r ă v o i a m e a t r e s a r , D e - n t î l n e s c f u n e b r u l c a r , M ă î n t o r c d i n a m e a ca le .

Î N A R C A N E D E P Ă D U R E

î n a r c a n e d e p ă d u r e î n t u n e r i c c e s p ă i m î n t ă . F r u n z a t a c e l î n g ă f r u n z ă ş i c o p a c l î n g i c o p a c ; N o a p t e t r i s t ă , n o a p t e m u t ă , n o a p t e m o a r t ă , c e r o p a c D a r p r i v i g h i e t o a r e a c î n t ă , d a r p r i v i g h i e t o a r e a c î n t ă .

în arcane de pădure vijelie ce spăimîntă, T r ă s n e t r o ş u c e - n f ă ş o a r ă ş i s u r p a r e de p o t o p ; P e n t r u ce e a r m o n i a o m î n i e f ă r ă s c o p D a r p r i v i g h i e t o a r e a c î n t ă , d a r p r i v i g h i e t o a r e a c î n t ă .

în arcane de pădure grozăvie ce spăimîntă, A u r o r a - n t î r z i a t ă n u s - a r a t ă sub f r u n z i ş , î n t u n e r i c u l în ca le i s-a p u s în c u r m e z i ş — D a r p r i v i g h i e t o a r e a c î n t ă , d a r p r i v i g h i e t o a r e a c î n t ă .

20

Page 16: Antologia poeziei simboliste româneşti

S A R E

Să ren a S e a r b a c Şi în u î n t r - a g

E de/:. N u m a i i C o r p u l i P e al \"ii

m a i p o a t e , m ă u i t l a t o a t e ,

îeu p u s t i u , i o r o a r e

n picioare... este v i u .

i se a p l e a c ă i ce seacă

E c a t a r ; 1 t r ă s n i t . . . M o r ţ e i c n a m e a p r e a j m ă , C î n d s-a a o i a z m ă , N u - i z i . ; i " , nici „ b u n sos i i "

[AI

M a i ! M a i ! şi a M a i : a lbe le ca l ic Şi v o c i l e de f run Ş-a t r a i u l u i u i t a r

Mai : barca ce se Ş i c l a r u l d i m i n e ţ i Şi l u n i ce s p a r g v; Ş i b ă l ţ i d e - a r g i n t

Ş-oriunde, o natu: Şi-n cer, p e c a r i L u c i n d î n t r - o p ă i J u c î n d u - ş i caii d e

c u l a c r i m i d e t o p a z e , c r in i , d u l c i f lori d e - a m o r ,

, r a z e , si e x t a z e u n c h i n d e c a r e m o r .

pe undele tăcute ; veseli l o p ă t a r i ,

h u i p e - a z u r u r i r e n ă s c u t e , tresti i , ş i c a n d i z i n e n u f a r i .

u tînără, tot blondă, l a c ă r i , A p o l l o n , c r u d ş i b l î n d ,

d e c u r s ă v a g a b o n d ă , r şi-n i n i m i s ă g e t î n d .

21

Page 17: Antologia poeziei simboliste româneşti

C O R A B I A

L a ţ ă r m , c o r a b i a o p r i t ă E n i n s ă d e z ă p a d a l u n e i Ş i m a r e a t a c e o d i h n i t ă , D e b i c i u i r i l e f u r t u n e i . C a t a r g ş i p î n z e a r g i n t a t e A b i a u ş o r s u n t l e g ă n a t e . . . M a g i a n o p ţ e i este s f întă . . . V e r z u i e l e u n d e d o r m i t e a z ă , N o v i c i i r i d . . . C î r m a c i u l o f t e a z ă , M a t r o z i i m e l a n c o l i c c î n t ă .

Oraşul întreg schinteiază C u f e l i n a r e l e a p r i n s e . . . M u z i c e l e vesel v i b r e a z ă , C u r s e p r i v e g h i a z ă - n t i n s e . N o v i c i i î n p o r t s e c o b o a r ă . S p r e r îs ş i p e t r e c e r e z b o a r ă : R ă s c o a l a e t ă ţ i i - i f r ă m î n t ă . . . S a f i r e p e c e r u r i l ă c r ă m e a z ă . D i n c a p m i ş c î n d , c î r m a c i u l o f t e a z ă , M a t r o z i i m e l a n c o l i c c î n t ă .

C Î N T E C U L P L O A I E I

P l o u ă , p l o u ă , P l o u ă c î t p o a t e s ă p l o u ă . C u p l o a i a c e c a d e , m - a p a s ă D u r e r e a cea v e c h e , cea n o u a . . . A f a r ă e t r i s t ca şi-n casă, —

P l o u ă , p l o u ă .

Plouă, plouă... P l o u ă cî t p o a t e s ă p l o u ă . . .

22

Page 18: Antologia poeziei simboliste româneşti

Z a d a r n u C a f ior ' C e i vec

P l o u ă o F i i n ţ a i S u f ă r şi Viaţa-ş i

P l o u ă c i R a p ă n a -S p i n t e c a C î n t e c u l

c î n t e c e c l a r e c-zi de r o u ă Litiţi d e - n t r i s t a r e . . i , p l o u ă .

i, plouă... :e să p l o u ă . . .

s i m ţ i r e a ; a m î n d o u ă . . . a z ă - n d î r j i r e a . . . â , p l o u ă .

a, plouă, te să p l o u ă . . . •muri c a - n t o b e . . la-n d o u ă iei de c o b e . . . ut, p l o u ă . . .

R I M E L E T A P E H A R P A

R i m e l e c î n t ă pe h a r p ă : -D e p a s e r i a l b e c e f r e a m a U l m u l , s a l c î m u l ş i p l o p u l

R i m e l e c î n t ă p e h a r p ă : B l o n d ă e t o a t ă id i la , b l o n d O ! d i m i n e a ţ ă ! O ! v i a ţ ă

Sufletul ce se avîntă, cîn Ş i c u p a r f u m u l d i n f l o a r e U r c ă , e s e n ţ ă d i v i n ă d e p l i n

o r u n z b o r s e z v o n e ş t e - şi d i m i n e a ţ a d o m n e ş t e . .uresc.. . — îş i ş o p t e s c , —

se iubesc .

impede curge izvorul, : v a l e p ă s t o r u l . . . i f letul ce se a v î n t ă c î n t ă .

:u frunză, cu apă, i î n c h i s o a r e se s c a p ă , ş i p u r s - a b s o a r b e - n a z u r .

23

Page 19: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O N D E L U L L U C R U R I L O R

O h ! l u c r u r i l e c u m v o r b e s c , Şi-n p a c e nu v o r să te lase : B r o n z , c a t i f e a , l e m n sau m ă t a s e . P r i n d g r a i a p r o a p e o m e n e s c .

Tu le crezi moarte, şi trăiesc î m p r ă ş t i a t e - n o r i c e case. — O h ! l u c r u r i l e c u m v o r b e s c , Şi-n p a c e n u v o r s ă t e lase.

Şi cîte nu-ţi mai povestesc în p u s t n i c i a l o r r e t r a s e : C u t o t c e su f le tu- ţ i u i t a s e T e - m b i e sau te c h i n u i e s c . — O h ! l u c r u r i l e c u m v o r b e s c .

R O N D E L U L O R A Ş U L U I M I C

Oraşul mic te fură-ncet C u ale lu i t ă c u t e s t r a d e , C u o a m e n i p r o ş t i , d a r c u m s e c a d e . C e nic i n u şt iu c ă s u n t p o e t .

Cu centrul intim şi cochet, Şi f ă r ă case cu a r c a d e : O r a ş u l m i c t e f u r ă - n c e t C u ale lu i t ă c u t e s t r a d e .

Prin umbra parcului discret N u s e s t r e c o a r ă m a s c a r a d e ; Ş i n u s - a u d î n e l t i r a d e D e s p r e - a l p o l i t i c e i secret . — O r a ş u l m i c t e f u r ă - n c e t .

24

Page 20: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O N D E C R I N I L O R

In c r i n i e bc S u n t a l b i , d P o t i r e l e l o r A r g i n t d in .

Deşi, cînd a M o r p i l c u r i . în c r i n i e b S u n t a l b i , t

în moartele C î n d f r a g e z î n ei m ă so; Si pe a r i p i c în c r i n i e ht

ea r a r a : ,i, s u b ţ i r a t i c i . l a n a t i c i — re lu i p a r ă .

sunt de vară, m o r s i n g u r a t i c i , cea r a r ă :

a ţ i , s u b ţ i r a t i c i .

ni, mă-mbătară, p r i m ă v ă r a t e c i . . e x t a t i c i ,

i i m ă p u r t a r ă cea r a r ă .

R O N D E I Ţ I G A N I L O R

Ţ i g a n i i m e r g N u şt iu n ic i D a r se t o t c! î m p i n ş i d e - o

Cu galbeni c De c î n d se ş i Ţ i g a n i i m e r t N u ştiu n i c i

Mereu ţigani A u t o t n ă s c i Şi t o t s p r e v R ă p i ţ i de-ace Ţ i g a n i i m e r g

•a-ncetare — : î n d a u p o r n i t , n e c o n t e n i t , c inică c h e m a r e .

pierduţi în zare, s-au p o m e n i t —

i r ă - n c e t a r e : : î n d a u p o r n i t .

- cu mic, cu mare ;-au t o t m u r i t — 1 n e m p l i n i t , i a i u r a r e , ă r ă - n c e t a r e .

25

Page 21: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O N D E L U L R O Z E L O R C E M O R

E v r e m e a r o z e l o r ce m o r . M o r î n g r ă d i n i , ş i m o r şi-n m i n e — Ş-au fost a t î t d e v i a ţ ă p l i n e , Şi a z i se s t i n g aşa u ş o r .

în tot, se simte un fior, O j a l e e în or i ş ic ine : E v r e m e a r o z e l o r ce m o r — M o r î n g r ă d i n i , ş i m o r şi-n m i n e .

Pe sub amurgu-ntristător, C u r g v ă l m ă ş a g u r i d e s u s p i n e , Ş i-n m a r e a n o a p t e c a r e v i n e D u i o a s e - ş i p l e a c ă f r u n t e a lor. . . — E v r e m e a r o z e l o r ce m o r .

R O N D E L U L Î N E C A Ţ I L O R

Pe sub poduri, Sena toată E s t e m o a r u l t r i s t e i s e r i : Ies în f a ţ ă - i ş i î n o a t ă î n e c a ţ i i cei de ier i .

Nici plăceri şi nici dureri Să-i m a i m i ş t e n - o s ă p o a t ă , P e sub p o d u r i , S e n a t o a t ă E s t e m o a r u l t r i s te i seri .

Sunt aleşii cei din gloată... Veş te j i t e p r i m ă v e r i D e - a n e c a z u r i l o r z l o a t ă , — Ş i l e c î n t ă m î n g î i e r i , P e sub p o d u r i , S e n a t o a t ă .

Page 22: Antologia poeziei simboliste româneşti

M1RCEA DEMETRIADE

Născut la Ocnele-Mari, în 2 septembrie 1861, fiul actorului Costache Demetriade şi al Luxiţei Saragea, frate vitreg al artistei Aristiza Roma-nescu. A călătorit în copilărie în Arhipelag şi la Constantinopol. Studii liceale întrerupte, reduse doar la cinci clase. Urmează cursurile Conserva­torului de declamaţie al lui Ştefan Velescu. Adevărata sa formaţie este însă autodidactică şi mai ales boemă, în sfera Literatorului, unde debu­tează încă din 1880. Este o figură centrală a cafenelei literare bucureştene, la începutul veacului, cu mari frecvenţe la „Fialkovski", „Oteteleşeanu" fi „Kiibler", unde Macedonski îi surprinde silueta :

„Mircea Demetriade, în cafeneaua *Kiibler* e fermecător. Vocea-i s-aude din stradă. Glumeşte, rîde, e acerb, e vehement, paradoxal, cum sunt foarte rari, entuziast, dar şi ... blagueur, cum zice francezul, sau mof­tangiu, cum zice românul. Rău la suflet nu e, deşi sfîşie pe adversari şi cîteodată pe prieteni, li place să născocească atîtea cîte sunt în lună şi în stele, şi apoi să rîdă în socoteala acelora cari îl cred. Ziua lui începe la 3 după amiază. Pînă atunci doarme. Se cam codeşte de poliţie, deşi e revoluţionar mare. în fondul fondului însă nu-i e frică de nimic" (Stradi­varius, Un poet mare, Forţa morală, 1, 2, 4 noiembrie 1901).

Discipol entuziast al „maestrului", este răsplătit prin dedicaţii, arti­cole şi campanii de presă, legate de creaţiile sale teatrale, efortul literar maxim al lui Mircea Demetriade. Autor de „poeme fantastice în opt icoane", Visul lui Aii (1913), „melopee în trei acte", Renegatul (1893),

27

Page 23: Antologia poeziei simboliste româneşti

basme — feerii, Dafin, Făt-Frumos, Ali-Baba etc. Mot*,t în 1914. Tradu­cător din Gérard de Nerval, Verlaine, Rimbaud, făcînd operă de pionier.

OPERE (poezii) :

Fabule, Buc, 1883 ; Versuri, 1880—1884, Buc, 1884 ; Din albumul ei, poezii, 1883—1888, Buc, 1889 ; Făt-Frumos, Buc, 1889.

COLABORĂRI:

Literatorul (1880—1885, 1890, 1892—1893, 1904) ; Portofoliul ro­mân (1881 — 1882) ; Zorile (1884) ; Analele literare (1885—1888) ; Revista literară (1885—1887, 1895, 1898, 1900, 1901) ; Peleşul (1887—1888) ; Re­vista (1888) ; Revista poporului (1888, 1890, 18911 ; Telegraful român 1890—1891) ; Biblioteca familiei (1890—1895) ; Duminica (1890) ; Liga iterară (1893—1895) ; Generaţia nouă (1894—1895) ; Revista orientală

(1896) ; Viaţa nouă (1898, 1903) ; Tribuna familiei (1899—1902) ; Ileana (1900) ; România jună (1900) ; Revista ideii (1900—1901) ; Forţa morală (1901—1902) ; Observatorul (1903) ; Hermes (1903) ; Analele literare, politice, ştiinţifice (1904—1905) ; Românul (1904—1906) ; Românul li­terar (1905—1908, 1911—1912) ; Ilustraţia neamului nostru (1915—1916) etc. REFERINŢE :

Al. Macedonski, Mircea Demetriade, în Forţa morală, II, 10—12, 6—20 ianuarie 1902 ; E. I. Critzman, Mircea C. Demetriad, Făclia, I, 5 şi 6, 26 decembrie 1915 ; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, Buc, E.F., 1943, p. 21—57 ; Tudor Vianu, Ceva despre Mircea Demetriad, în Figuri şi forme literare, Buc, Casa şcoalelor, 1946, p. 151—155 ; Alexandru Macedonski, Opere, Buc, E.P.L., 1966, voi. II, p. 382—383.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Pianistul (Făt-Frumos, 1889) ; Spleen, Monotonia, Pastel alb, Din pragul unui vis, Amorul meu. Păianjenul de aur, Colocviu sentimental, Sonuri şi culori (N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, Buc, 1943).

Page 24: Antologia poeziei simboliste româneşti

P I A N I S T U L (Dublu sonet)

Vibrări adinei, sonore, şi pline de mîhnire S u b d e g e t e n e r v o a s e p e c l a p e - a l u n e c a u . . . S e r ă s p î n d e a u î n j u r u - i î n l u n g ă h o h o t i r e D e p l î n s e t e ce-n su f le t a d î n c î l p ă t r u n d e a u .

De plînsete ce-n suflet adînc îl pătrundeau, A c c e n t e d i s p e r a t e d e - a p u s ă fer ic i re , — P i a n u l , — sub a m a r e g î n d i r i care-1 m u n c e a u S c o t e a ca b u n t o v a r ă ş 1-a lu i n e n o r o c i r e .

Scotea, ca bun tovarăş 1-a lui nenorocire, S u s p i n u r i p r e l u n g i t e , ce p i e p t u - i n ă b u ş e a u ; M u s t r ă r i ace le i c a r e u i t ă a lu i iub i re . . . R e a m i n t i r i de-ace le c e - o d a t ă î i z î m b e a u .

Vibrări adînci, sonore şi pline de mîhnire, D e p l î n s e t e c e - n suf le t a d î n c î l p ă t r u n d e a u . . . S c o t e a ca b u n t o v a r ă ş 1-a lui n e n o r o c i r e . . . R e a m i n t i r i de-ace le c e - o d a t ă î i z î m b e a u

Reamintiri de-acele ce-odată îi zîmbeau, F e r m e c ă t o r p i a n u l şi-n d u l c e s u v e n i r e S c o t e a ca b u n t o v a r ă ş 1-a lui n e n o r o c i r e .

29

Page 25: Antologia poeziei simboliste româneşti

S c o t e a c a b u n t o v a r ă ş 1-a lui n e n o r o c i r e , Ş o p t i r i l e c e - o d a t ă c u d r a g î l m î n g ă i a u D e p l î n s e t e c e - n suf let a d î n c î l p ă t r u n d e a u .

De plînsete ce-n suflet adînc îl pătrunde A p r o a p e - n n e ş t i i n ţ ă p o r n i î n a i u r i r e V i b r ă r i a d î n c i , s o n o r e , ş i p l i n e d e m î h n i r e .

Aproape-n neştiinţă porni în aiurire, Ş o p t i r i l e c e - o d a t ă c u d r a g î l m î n g î i a u , F e r m e c ă t o r p i a n u l şi^n d u l c e s u v e n i r e .

S P L E E N

A l e m e l e z i le s u n t p u s t i u r i c a r i R ă t ă c e s c în e le r o z e c a r a v a n e ; C î t e v i s u r i b l o n d e , a l b e , s u v e r a n e , C î ţ i e m i r i f a t i d i c i d a r c u m u ş c h i i t a r i ,

Călărind pe negri, nobili armăsari, Ş i c ă m i l e c î t e a u t r e c u t d u ş m a n e P r i n n i s i p u - n f l ă c ă r i ş i c u d o r u r i v a n e , E l d o r a d o , - n f i n e ca să le r ă s ă r i ?

Şi cîţi lei de-orgoliu au răcnit sub soare r O c e a n de s înge, a u r ş i v î l t o a r e ; î n s ă d u p ă zi le, z i le a u u r m a t ,

Iar pustiul creşte şi pustiu-i unul, P e c î n d c a r a v a n e c î t e - a s p u l b e r a t S a u le-a p r i n s î n m u n ţ i i d e n i s i p S i m u n u l !

30

Page 26: Antologia poeziei simboliste româneşti

M O N O T O N I A

Ş i s e î n t i n d e m o n o t o n i a C e p e s t e c re ie r i s-a r ă s p î n d i t : B a l s a m u l lene i d e s ă v î r ş i t I n t r u p a d u c e n e v o l n i c i a !

Gînduri bizare nasc nebunia, M i - a r a t ă m o a r t e a c a ţ e l d o r i t ; Ş i se î n t i n d e m o n o t o n i a C e p e s t e c re ie r i s-a r ă s p î n d i t .

Flori ce-mi sădise copilăria D e c a r e v î r s t a m - a r ă t ă c i t , P i e r z î n d a r o m a c u vesel ia, Sub ţ e a s t ă a c u m a m o a r t e - a ţ i p ă l i t . Şi se î n t i n d e m o n o t o n i a .

P A S T E L A L B

F ă r ' d e ide i ş i f ă r ' d e s c o p , n e h o t ă r î t , U n gol a r i d , n e l o c u i t , p ă s t r e z î n m i n e ; U n cer m u r d a r , m e s c h i n , u r î t , C e - n c h i d e - n n o r i a p u s u l vis şi-a lu i l u m i n e .

Şi orişicînd dacă-aş voi, şi orişicînd N o r i i să-i s p a r g , l a c r i m i ş u v o i d i n e i s ă c a d ă , Z a d a r n i c cerc . . . g e r u l v r ă ş m a ş t o t î n g h e ţ î n d , C a d fulgi... p u s t i u l p r i n s e d e z ă p a d ă .

Decolorat deasupra mea ţi—1 port de-acum A l b a s t r u l cer ce m i - a z î m b i t , c o p i l ă r i e ; C ă a s t ă z i griji, n e c a z ş i a n i m ă d u c p e - u n d r u m L i p s i t cu t o t de i d e a l ş i de t ă r i e .

31

Page 27: Antologia poeziei simboliste româneşti

C a i a r n a a l b , deşi t i m i d e-nsuf le ţ i t , Ş i sub z ă p e z i p l i n d e c u r a j t i p t i l s e ţ i n e , D i n o c h i i t ă i c e c u a m o r m - a u a ţ i n t i t , U n ghioce l p r e v e s t i t o r d e v r e m i s e n i n e .

D I N P R A G U L U N U I V I S

Visează, o h ! f e m e i e , c u o c h i i t ă i , l a r g i m ă r i , O l u m e m a i a r t i s t ă p i e r d u t ă - n d e p ă r t ă r i ; O l u m e g r ă i t o a r e î n c î n t u l l in d e v e r s , T r e c u t u l c e d i n c a r t e a d e s t i n u l u i s-a ş ter s .

Visează-te o doamnă din timpul feudal, E u f i-voi s ig isbeul d i n u m b r a t a , fea l .

Sub turnul tău cîntat-am teorba înstrunînd, C î n d t u , c u o c h i i - n l u n ă z î m b e a i a d î n c , v i s î n d , I a r v e r s u r i l e , f l ă c ă r i î n n o a p t e a d e o p a l , Ţ i - a u s p u s d e n e o d i h n a î n f i p t ă ^ n c h i p u - m i p a l , Ţ i - a u spus d e n o p ţ i p i e r d u t e î n o c n a u n u i g î n d , D e i n i m a c e m o a r e î n p i e p t u - m i p a l p i t î n d . T u m i j l o c u l î ţ i m l ă d i i , s p r e pa j i ş te p r i v e ş t i , Ş i o c h i i t ă i î n n o a p t e n - a s c u n d c ă m ă iubeş t i , D a r ges tu l t ă u e a s p r u ş i-at î t de h o t ă r î t : „ P e m î i n e , c a v a l e r e , t u r n e u - i h o t ă r î t . C î n t a r e a v o a s t r ă - m i p l a c e ş i och i i v o ş t r i i a r ; A m o r u - m i î n s ă este, p e c î t d e v iu, b i z a r . C e d a r v r e ţ i d e l a m i n e ? "

„ V r e a u b u z e l e p e t a l e , V r e a u g u r a , t r a n d a f i r u l , p e a s t e b u z e p a l e Să-şi v e r s e t o t b a l s a m u l ! . . . "

„Viteze cavaler, V o i e s c p e n t r u - a m e a g u r ă , sub z e a u a t a d e fier Să l u p ţ i , s ă - n v i n g i cu s p a d a ş i l a n c e a - n c î m p î n c h i s ; V i t e a z u l u i d e m î i n e e u g u r a i - a m p r o m i s . "

32

Page 28: Antologia poeziei simboliste româneşti

„ O f u n d ă laşi s a c a d ă şi-o i a u c a p e a n s e m n , C ă m î i n e , a m e a d o a m n ă , v o i f i d e t i n e d e m n .

Pe scara de mătase mă urc în turn... cu dor, î ţ i c a u t î n p r i v i r e . . . p e g u r a t a , c u sete A p ă s u s c a t a g u r ă d e t i n e s ă s e - m b e t e . "

Dar visul altor vremuri păleşte şi s-a stins ! U r î t u l v r e m i i d e - a s t ă z i d e a s u p r a m i s-a-nt ins . Tu p l î n g i o fer ic i re a p u s ă . . . eu p r i v e s c L a g u r a t a s u a v ă , d o r i n d - o , ş i p ă l e s c .

A M O R U L M E U

A m o r u l m e u , u n t î n ă r c u c e a r c ă n e sub p l e o a p e , C u o c h i , a b i s u r i n e g r e v o i n d î n e i s ă - n g r o a p e L u m i n ă , fer ic i re ş i c î n t e c e ş i p a c e , în e l m e l a n c o l i a a s c u n s ă s tă ş i z a c e .

Amorul meu, un tînăr cu fruntea fulgerată D e gestul u n e i p a t i m i p e v e a c u r i n e m p ă c a t ă , U n gest f r u m o s ş i t o t u ş i t e r i b i l c a m i s t e r u l , U n gest c e p e - a lui f r u n t e a p u s î n r o ş i t f ie ru l .

Amorul meu, un tînăr zîmbind în rîs sardonic, Ş i t o t u ş i p ă r î n d f r a t e c u z e u l cel I o n i c , î n m î n ă ţ i n e f a c l a î n t o a r s ă s p r e p ă m î n t , Ş i T a n a t o s ş i E r o s î n s u f l e t u l m e u s u n t .

Amorul meu, un munte, un Moloh, mă dărâmă. Z a d a r n i c i - a r u n c je r t fe î n p î n t e c e d e - a r a m ă ; C o p i i , i luzi i , v i sur i . . . că el : de-i m i s t u i e ş t e . M a i m u l t î n m i n e a r d e , m a i m u l t m ă c h i n u i e ş t e .

Amorul meu satan e, orgoliu, gelozie C u o c h i p i e r d u ţ i p e t i n e ! O h , r a i c e z î m b i ş i m i e , El v r e a ca să z d r o b e a s c ă în t i n e ş i t r e c u t u l : Să fie v i i t o r u l , f i ind, el, î n c e p u t u l .

33

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 29: Antologia poeziei simboliste româneşti

P Ă I A N J E N U L D E A U R

D i n b r a ţ e l e i u b i t e i ieşii c u t r u p u l scurs , C u o c h i i p r i n ş i d e c e r c u r i d e - u n v î n a t a n t i m o n i u , C ă b l o n d a e i f ă p t u r ă e n e g r u l P a n d e m o n i u , C ă - n sîtngele e i f i l t r u r i s a t a n i c e a u c u r s .

Sub noaptea străvezie, albastru oranisc, M ă c l a t i n d e b e ţ i a l u x u r i e i n e b u n e ; O r h e s t r a d e s e n z a ţ i i î n m i n e n u a p u n e Ş i d r u m u l cel m a i n e t e d î l u r c c a p e u n p i sc .

Din ceţi mi-apari, Astarte, cu ochii tăi de iad ; T r e s a r , d i n roş i i b u z e c î n d ş o a p t e - n s înge-ţ i c a d , P e c î n d c u t e n t a c u l e î n f i p t e - n c r a n i u - m i t o a r c e

Un tort de raze scumpe, din ceru-ntins tezaur. U n t o r t c e mi-1 c u p r i n d e ş i c r e i e r u l mi-1 s t o a r c e C u p o f t a - i s e l e n a r ă P ă i a n j e n u l d e A u r .

C O L O C V I U S E N T I M E N T A L (După Verlaine)

în vechiul parc îngheţat şi tăcut A c u m a c h i a r d o u ă f o r m e a u t r e c u : .

Cu ochii morţi şi cu buzele moi, A b i a s-aud c u m v o r b e s c a m î n d o i .

în vechiul parc îngheţat şi tăcut D o i s p e c t r i şi-au a m i n t i t d e t r e c u t ?

„De-al nostru-extaz de demult ţi-amimeyt; „ S ă - m i a m i n t e s c a c u m d e c e voieş t i ? "

34

Page 30: Antologia poeziei simboliste româneşti

„ P a l p i ţ i ş i - a c u m l a n u m e l e m e u , t u ? î n v i s u l t ă u m a i v e z i s u f l e t u - m i ? " „ N u ! "

„Ah ! zile-n veci mai dulci nespus ca toate, C î n d n e u n e a m n o i g u r i l e . . . " „ S e p o a t e ! "

„Ce-albastru cer era, speranţă mare !" „ î n v i n s ă fu, s p r e n e g r u l ce « d i s p a r e » " !

Printre fîneţi bogate-astfel mergeau, Ş i n o a p t e a , d o a r , a u z i ce-şi s p u n e a u .

S O N U R I Ş I C U L O R I

A l b , A ; E, g r i ; 7, r o ş u , un cer de a s f i n ţ i r e A l b a s t r u , O , i m e n s u l în l a c u r i o g l i n d i t , U, m u g e t u l f u r t u n i i şi-al c r i m e i c o l ţ v ă d i t , A l c o v u l c r i p t e i n e g r e , l u g u b r ă p r o h o d i r e .

A, rază săgetată de astru-n rătăcire C î n d z o r i l e î n b o a b e d e r o u ă s-au t o p i t C ă z î n d p e f lor i , p e i a r b ă , p e l a n u - n g ă l b e n i t A , v e r b u l p e s t e a p e n ă s c î n d e t e r n e f i re .

E, gîndul meu de sceptic, simbol saturnian, I, s înge şi i n c e n d i i , făşii î n v ă p ă i a t e , D i n t r î m b i ţ e v e s t i n d - o v i r i l a l i b e r t a t e .

O, freamătul de coarde, un mit din Ossian, C i o c n i r i d e p i e t r e s c u m p e , m u r m u r e o l i a n P e h a r p e l e a l b a s t r e d e î n g e r i î n s t r u n a t e .

35

Page 31: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALEXANDRU OBEDENARU

Poetul cu „figură baudeleriană", Alexandru Georgiad Obedenaru, s-a născut în Bucureşti, la 13 iulie 186}. Deşi în poeziile sale, de formă con­

centrată, proslăveşte moartea, el va duce pînă la adînci bătrîneţe o exis­

tenţă de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie şi umor. Decorat,

sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost

o figura cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al

cărui cenaclu participă in mod activ după 1888. La 75 de ani revine în

presă, în ziarele Dimineaţa şi Adevărul, cu amintiri din tinereţe, care nu

sînt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice,

de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori,

pictori, muzicanţi, pierduţi în amintirea Bucureştilor de altădată. Încă din

1894 este funcţionar la Academia Română, împărţindu-şi existenţa între

munca aridă de bibliotecă şi poezia parnasiano-simbolistă, prelungită pînă

tîrziu, în indiferenţa totală a criticii literare. Moare în 1943 (?).

OPERE:

Spleen, Buc, 1891 ; Rondele, Buc, 1892 ; Sonete, 1888—1916, Buc, 1916 ; Poeme de război, Buc, 1919 ; Dacia noastră (poem), Buc, 1919 ; Himere, Buc, 1927 ; Pantheea, poemă, Buc, 1927.

37

Page 32: Antologia poeziei simboliste româneşti

COLABORĂRI :

Literatorul (1890) ; Biblioteca familiei (1890—1891) ; Generaţia nouă (1891) ; Revista nouă (1892) ; Revista poporului (1892—1895) ; Telegra­ful român (1892) ; Românul literar (1893) ; Liga literară (1893—1895) ; Tribuna literari (1896) ; Viaţa nouă (1898) ; Luceafărul (1900) ; Litera­tura fi arta română (1901) ; Secolul XX (1901) ; Viaţa literară şi artis­tica (1907) ; Epoca (1914—1915) ; Dimineaţa (1916) ; Izblnda (1918) ; Victoria (1920) ; Universul (1920—1921) ; Universul literar (1920, 1926, 1927) ; Revista soc. „Tinerimea română" (1921) ; Adevărul literar (1921— 1922) etc.

REFERINŢE:

Polit, Alexandru Obedenaru, Buc, 1891 ; Lumea ilustrată, broşura 5, III , 9—10, 1896, p. 146 ; George I. Stratulat, Alexandru Obedenaru, în Revista idealistă, XIV, 5, mai 1916, p. 123—127 ; D. Karnabatt, Un Bucureşti de altădată, îndreptarea, XVII, 104, 16 mai 1935 ; N. Davi-descu, Din poezia noastră parnasiană, Buc, E.F., 1943, p. 69—85 etc

Poeziile au fost reproduse din Sonete, 1888—1916, Buc, 1916.

Page 33: Antologia poeziei simboliste româneşti

N A I A D E L E

N a i a d e l e f a s c i n a t o a r e , C u sin d e c r i n , d o g o r i t o r , P l u t i r ă - n m a g i c u l d e c o r , A l b i n d v i b r a n t e l e i z v o a r e .

în zvîrcoliri îmbătătoare, P r i n b a h i c d a n ţ l e g ă n ă t o r , î n m i s t i c ş i h i m e r i c z b o r S-a s t ins a ţ ă r m u l u i s p l e n d o a r e

între-agitaţii şi mîhnire, D u p ă v e g h e r i ş i r ă t ă « i r e , D u p ă - n d o i a l ă ş i p ă c a t ,

Păgînul vis grabnic apune ; D i s t r u g e - t e i n c e n d i a t , Suf le t v r ă j i t l î n g ă m i n u n e .

39

Page 34: Antologia poeziei simboliste româneşti

A N X I E T A S

M a i sus d e - a l e x i s t e n ţ e i s ă l b a t i c c a r n a v a l , F a n t a s t i c ă r ă s a r e f a s c i n a t o a r e a v i lă , î n p a r c u l p l i n d e - a r o m e t r e s a r e o c o p i l ă , Z ă r i n d u n m a g e c v e s t r u , î n o r i z o n t d e - o p a l .

N-a răsunat pe-alee galopul vrunui cal, Ş i n - a p u r t a t n i c i b o a r e a u n ver s d i n t r - o i d i l ă . N u m a i u n d o g p ă s t r e a z ă î n o c h i i n t e n s ă m i l ă , î n a ş t e p t ă r i z a d a r n i c i , sub u n d e s t i n b r u t a l .

Driada resemnată, sub săgetări de stele, î n t r - u n h a m a c , v e g h e a z ă î n ch ioşcu l d e z o r e l e , M a r m o r e a n e f o r m e d - e x t a t i c a n d r o g i n ,

Rămîn neagitate d-erotică poemă, Ş i a s t r e l e i - a z v î r l ă n u a n ţ e d e c a r m i n P e g î n d u r i s f î ş iate, î n l in i ş tea s u p r e m ă .

M A I S U S D E S T E L E

S u b i r i z a t e l e făcli i A v i e ţ i i n o a p t e î n f ă ş o a r ă Şi g las ş i u m b r ă de f e c i o a r ă , Ş i ţ ă r m f a t a l ş i n e b u n i i .

După decepţii şi orgii î n t o c m a i c a o d i n i o a r ă , D i n h a o s i a r s e d e s f ă ş o a r ă C o n t u r u l f o r m e l o r z g l o b i i .

Olympiana mea harpistă, H i m e r i c ă ş i egois ta , M a i sus d e stele m - a suit .

40

Page 35: Antologia poeziei simboliste româneşti

P ă r e a c ă - n t r e g v ă z d u h s e f r înge P e - u n b a s m t r e c u t , d e zei v ră j i t , S c h i ţ a t î n t r - u n a m u r g d e s înge.

S A R - U L U 1 P E L A D A N

D i n t e m p l u l a r t e i i d e a l e A i a p ă r u t , S a r P e l a d a n , S u b t i l , e r o i c s u v e r a n , C u t e o r i i t r a n s c e n d e n t a l e .

Distrugi cohorte infernale, C a u n s u p e r b m a g i c i a n , P r o f e t d i v i n , a s i r i a n D i n e p o c e p a t r i a r h a l e .

Şi verbul tău să ilumine Art i ş t i i ţ ă r i l o r l a t i n e , S u b r a z e d e - a s t r e d e t o p a z ,

Sub cer brodat în diamante, L ă s î n d m u l ţ i m e a î n e x t a z , C a W a g n e r , L e o n a r d ş i D a n t e .

A L T A R E

I l u z i a s c h i ţ e a z ă o n a v ă f e r m e c a t ă , S u p e r b ă n e r e i d ă , p e - a b i s u r i v e r z u r i i , P r i n l u m i l e f a n t a s t i c i , î n n o p ţ i d e f renez i i , V r e a su f le tu-mi c u t i n e , o c e a n e s ă s t r ă b a t ă ,

41

Page 36: Antologia poeziei simboliste româneşti

C u t r e i e r î n d p e v a l u r i , n e a n c o r î n d v r e o d a t ă î n p o r t u l c e a s c u n d e c in i sm, s ă l b ă t ă c i i ; U i t î n d ş i m u n ţ i ş i c r î n g u r i , p e m ă r i l e p u s t i i , V o i a d u n a d i n h a o s s p e r a n ţ a s p u l b e r a t ă .

Prin spaţii de smaralde, topaze şi safire, T r e c u t u l s t ins î n l u p t e , v e g h e r e ş i m î h n i r e , D e - o a l t ă v i e ţ u i r e , p r i n vră j i , e a l u n g a t .

Detunător decorul de-oraş grotesc tresare, D i s t i n g în m i i de g l a s u r i a l v r a j b e i ş u i e r a t ; Şi, p o a t e , n u m a i v i s u l a î n c h e g a t a l t a r e .

I A H T U L N E G R U

î n p o r t s t ă t u s e p r e a p u ţ i n U n n e g r u i a h t i m p e r i a l , P u r t î n d u n silf c u sîn d e - o p a l S t ă p î n pe suf let ş i d e s t i n .

Pe-ocean de sînge şi venin V a p o r u l s u m b r u ş i f a t a l , F u a z v î r l i t d i n v a l î n v a l , Ş i s u p t d e o r i z o n t c a r m i n .

Dar eu, pe bord, voiam să zbor P r i n h a o s u l ş u i e r ă t o r , D e n i c i u n f a r c h e m a t v r e o d a t ă ;

Doream să cînt, să rîd, s-adorm, Z ă r i n d s p e r a n ţ a f u l g e r a t ă , D u s . p r i n d e l u v i u l e n o r m .

Page 37: Antologia poeziei simboliste româneşti

L I N Ţ O L I U L S U F L E T U L U I

A p r i n s e l e o r b i t e a u p r i n s n u m a i s p l e n d o a r e , F e e r i c a s c u l p t u r ă d i n ga l ic p a r c s-a s t i n s ; N e b u n , î n l a r g i t e n e b r e , z a d a r n i c a m î n t i n s P r i v i r e a - m i c ă t r e f o r ţ a e t e r n p r ă v ă l i t o a r e .

M-a dogorit extazul prin stepe, sub teroare, M - a u r m ă r i t h i m e r a î n v i s u r i d e î n v i n s , Ş i m u z i c ă f u n e b r ă d i n c r e i e r s-a d e s p r i n s , C e r n i n d ş i v o l u p t a t e a d i n seri î m b ă t ă t o a r e .

Am străbătut văzduhul, trecutul şi Pământul, P i e r d u t î n t r e re f lecţ i i , n u m - a - n g r o z i t m o r m î n t u N - a m fost u i m i t d e a u r , n ic i î n c l e ş t a t d e - o r g o l

Şi grija, deznădejdea, sălbatice stăpîne, A u a z v î r l i t p e suf let ş i m a i h i d o s l i n ţ o l i u D e c î t f a t a l a z d r e a n ţ ă ce-n g r o a p ă v a r ă m î n e .

D E P A R T E D E P Ă M Î N T

T r e s a r i p e - a l b a s t r e l e abise, C a u n l u c e a f ă r v io le t , T e s c h i m b ă - n h u r i e , î n c e t , C a î n a r a b e p a r a d i s e .

Cernitul haos te-nghiţise î n l e g ă n ă r i d e m e n u e t , D a r ţ e a s t a d e b i z a r p o e t T e - a - n c h i s î n m a g i c s tol d e vise.

Zăresc sinistra baiaderă : S e r v i n d u - m i t o x i c a m a d e r ă , S t i n g î n d a l s u f l e t u l u i m o r b .

43

Page 38: Antologia poeziei simboliste româneşti

O, silf, înşel i p r i n d a n ţ ş i c î n t , D ă ^ m i v i n u l t a u , î n t î i să-1 sorb, D u - m ă d e p a r t e d e P ă m î n t .

F L O R I D E S Î N G E

C u e p i d e r m a t a d e r o z e , î n f i e r b î n t a t ă î n del i r , T o t ve i d a n ţ a î n n e g r u l şir P e d r u m u l s p r e m e t a m o r f o z e .

Imagină de-apoteoze D i n W a g n e r , F r a g o n a r d , S h a k e s p e a r e , T e - a i s t ins c a s u n e t p e - u n c l a v i r S a u c a u n vis î n t r e n e v r o z e .

O, silf arid în reurcare M a i sus d e - a r h a i c e a l t a r e , V r e i t o t v ă z d u h u l să c u t r e i e r i ?

Cînd ochii tăi nu vor mai plînge, L ă s a - v e i m u n ţ i i p e s t e cre ier i Ş i l î n g ă suflet, f lor i d î s înge.

Page 39: Antologia poeziei simboliste româneşti

IULIU C. SĂVESCU

Originar din Brăila, fiu de avocat, Iuliu C. Săvescu se naşte Ia 28 septembrie 1866. Urmează studiile liceale în Bucureşti, la „Sf. Sava", unde are ca profesor de franceză pe Bonifaciu Florescu. Acesta îl prezintă lui Macedonski, introducîndu-l în cenaclul „maestrului", cu sediul public la cafeneaua „Fialkovski". Eveniment plin de urmări literare, dar şi nefericite, poetul alunecînd în boemă, agravată şi mai mult prin sărăcirea totală a familiei. Un post de corector la Monitorul oficial, obţinut prin stăruinţa lui Macedonski, nu uşurează viaţa acestui proletar intelectual, evocată şi în poezia sa, dusă prin cafenele, redacţii şi camere sordide, igrasioase, despre care contemporanii păstrează amintiri sumbre. Din această cauză nici nu este sigur că podul (ce semna în 1898 „student în litere şi drept") a terminat vreodată studiile universitare.

Evaziunea se produce în poezie şi publicistica, mai întîi în revistele macedonskiene dar şi în întreprinderi proprii: Duminica (1890—1891), Nuvelistul (1895). O culegere a poeziilor sale (inclusiv traduceri, între alţii din Edgar Poe, Corbul, şi Shelley, Regina visurilor Mab), între­prinsă în 1901, nu poate fi dusă la bun sfîrşit din cauza lipsurilor mate­riale. De altfel, în curînd poetul se şi îmbolnăveşte grav de ftizie. Internat la Spitalul Brîncovencsc, moare la 9 martie 1903. Macedonski obţine un mic ajutor de înmormîntare, ţinînd panglicile carului mortuar, împreună cu Al. Obedenaru, C. Cantilli, M. Demetriade şi N. Ţine. Acelaşi Ma­cedonski întemeiază un comitet pentru ridicarea unui bust al tînărului poet dispărut.

45

Page 40: Antologia poeziei simboliste româneşti

OPERE :

Poezii, Buc, B.p.t., nr. 1121—1122, cu o prefaţă de N. Davidescu şi cu portretul autorului de St. Dumitrescu, 1926 ; Antigona, „subiectul de pe Sofocle" (traducere).

COLABORĂRI:

Literatorul (1886—1892) ; Peleşul (1888) ; Biblioteca familiei (1890) ; Ilustraţia româna (1891) ; Revista literară (1896—1898) ; Revista orien­tala (1896) ; Foaia pentru toţi (1897—1898) ; Revista modernă (1898) ; Viaţa noua (1898—1903) ; Tribuna familiei (1900—1904) ; Carmen (1902) ; Observatorul (1903).

REFERINŢE :

Serdar, Iuliu C. Săvescu, Tribuna, 15 martie 1903 ; Ilarie Chendi, Preludii, Buc, 1903, p. 99 ; Al. T. Stamatiad, Doi dispăruţi, Buc, 1915 şi Cîţiva scriitori, Arad, 1925 ; N. Davidescu, Aspecte şi direcţii literare, Buc, Cultura naţională, 1924, voi. II, p. 106—111 ; Ion Pas, Poezii, Lupta, 5 ianuarie 1927 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 608 ; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, Buc, E.F., 1943, p. 127—236 ; D. Karnabatt, Boema de altădată, Buc, Vre­mea, 1944, p. 101—108 ; Lidia Bote, Simbolismul românesc, Buc, E.P.L., 1966 ; Mircea Anghelescu, Un precursor : Iuliu Cezar Săvescu, în Limbă fi literatură, 11, 1966, p. 259—269.

Poeziile selectate sînt reproduse din voi. N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, Buc, 1943.

Page 41: Antologia poeziei simboliste româneşti

P R I M A V E R A

î n t u r n u l d e g h e a ţ ă , c u p o r ţ i z ă v o r i t e D e m u l t p r i m ă v a r a î n c h i s ă p l î n g e a , I a r z e u l z ă p e z i i c u p l e t e - n c î l e i t e D e ţ u r ţ u r i d e g h e a ţ ă , s c î r ş n i n d o p ă z e a M a n t a u a lu i a l b ă d e v i f o r ţ e s u t ă

A s c u n d e c o j o a c e o s u t ă .

Dar, iată, se simte o caldă-adiere, Ş i M a r t e , r ă z b o i n i c c u s p a d a î n v î n t , Soseşte, i z b e ş t e î n z e u c u p u t e r e , Şi-n d o u ă î l l a să î n t i n s l a p ă m î n t . A p o i , p e fugaru- i s u i n d - o , p l e c a r ă ,

Şi f l o r i l e - n c e p să r ă s a r ă .

Şi totul prin farmec începe să cînte, Z e f i r u l în f r u n z e ş i înger i i^n cer, Z g l o b i i m u s c u l i ţ e l a o r i c e r â s p î n t e S - a d u n ă ş i d r e p t u l l a v i a ţ ă îşi c e r . I a r f l u t u r i - n h a i n e c u sute d e fe ţe

A r i p i l e - n c e p să-şi î n v e ţ e .

Da, cîntec şi viaţă e-ntreaga natură ! O l e b ă d ă a l b ă pe l a c a t r e c u t Ş i p a p u r a - a t i n s ă de zef i r i m u r m u r ă r „ V e n i ţ i , a l b e l e b e z i , v i a ţ a a ^ n c e p u t " 5

47

Page 42: Antologia poeziei simboliste româneşti

I a r b a r z a - ş i î n m o a i e a d î n c p l i s c u - n a p ă Ş i p u i i p e - u n t u r n îşi a d a p ă .

„Şi tu simţi viaţa, îmi zise o floare, C u n o s c d e l a t i n e u n c î n t e c d e m u l t , M a i c î n t ă - 1 o d a t ă , a ş v r e a să-1 a s c u l t . " Şi c o d r u l r ă s p u n s e : „Să-1 c î n t e , e s o a r e , Şi d î n s u l e t î n ă r ş i b i n e î l p r i n d e

C î n t a r e a c e - n e l s e a p r i n d e " .

Să cînt, da, sunt tînăr, să oînt veselia C u a m f o r a - n m î n ă c a zeii a n t i c i , C e - m i p a s ă d e d î n s a , d e m u l t n u - i a ic i . S ă c î n t , d a , s u n t t î n ă r , s ă - n c e a p ă o r g i a , D a r c e fac c u p l î n s u l ce-n s u f l e t u - m i p o r t ,

C î n t a r e - a ş u n c î n t e c d e m o r t !

L A P O L U L N O R D

L a P o l u l N o r d , l a P o l u l S u d , sub stele v e ş n i c a d o r m i t e , î n l u n g şi-n l a r g , î n sus şi-n jos, s e - n t i n d c î rnpi i n e m ă r g i n i t C î m p i i d e g h e a ţ ă c e a d o r m p e a ş t e r n u t u l m ă r i i u d , C u m u n ţ i î n a l ţ i , c u v ă i a d î n c i , l a P o l u l N o r d , l a P o l u l S u

Cînd dintre munţii solitari îngălbeneşte luna plină, V a r s î n d p e a l b u l d e z o l a t o c a d a v e r i c ă l u m i n ă , S e v ă d i e ş i n d a i m ă r i i urş i , c u o c h i d e foc, c u paş i i r a r i , C î n d d i n t r e v ă i l e a d î n c i , c î n d d i n t r e m u n ţ i i s o l i t a r i .

Şi dorm adînc, şi dorm mereu nemărginirile polare. I a r d i n p r ă p ă s t i i l e - a d î n c i s e - a u d e - o s t r a n i e v i b r a r e , Ş i u r ş i i a lb i , î n d u i o ş a ţ i , î n t r - u n o f t a t a d î n c ş i g reu, S e - n t i n d p e l a b e d e sidef ş i d o r m a d î n c , ş i d o r m m e r e u .

48

Page 43: Antologia poeziei simboliste româneşti

N E N O R O C I T

Z ă d ă r n i c i t î n t o t d e a u n a Ş i î n n o r o c ş i î n a m o r , D e c î t e o r i r ă s a r e l u n a

A ş v r e a s ă m o r .

Căci pentru mine nu rămîne N i c i o n ă d e j d e p e p ă m î n t , C a z i u a d e - a z i e c e a d e m î i n e ,

E t e r n m o r m î n t !

Şi între pace şi durere, Ş i î n t r e u r ă ş i a m o r , A l e r g ş i c a d c u m c a d e - n sfere

U n m e t e o r !

C Î N D

C î n d î m i f a c m a i d u l c i i luzi i , C î n d m ă c r e d m a i l î n g ă cer , U n n o r n e g r u s e c o b o a r ă , C a - n t r - o h a i n ă m ă - n f ă ş o a r ă

Şi i luzi i le p i e r .

Cînd îmi zic : Azi fericirea A z î m b i t ş i p e n t r u n o i , Al m e u suf let se t r e z e ş t e , F a c u n p a s , d a r m ă izbeş te

S u f e r i n ţ e ş i m a i n o i .

Astfel, de o vreme-ncoace N u m a i p l î n g ş i n u m a i s p e r ;

49

Page 44: Antologia poeziei simboliste româneşti

V i a ţ a es te r ă t ă c i r e , P i a r ă u l t i m a g î n d i r e ,

V i n ă u l t i m u l m i s t e r !

E X C E L S I O R

I u b i t a m e a , a c u m a s u n t e m , c u m v e z i p r e a b i n e , A p r o a p e d o u ă u m b r e z d r o b i t e d e a m o r , N u t e î n d u r i o c l i p ă s ă t e d e s p a r ţ i d e m i n e , Ş i e u s u n t c a ş i t i n e , m - a i c u n o s c u t p r e a b i n e , D a r te-ai g î n d i t v r e o d a t ă c ă ş i a m a n ţ i i m o r ?

Ştii tu ce vom ajunge a doua zi de moarte ? S a u c r e z i c ă n e v o m d u c e c a o r i c e m u r i t o r i ? N u c r e z i t u c ă i u b i r e a îşi a r e a l t ă s o a r t ă , C ă v i a ţ a - a d e v ă r a t ă s e c a p ă t ă p r i n m o a r t e ? S a u c r e z i c ă n e a j u n g e m o r m i n t e l e c u f lor i !

în noaptea azurată, sub albul clar de lună, V o m f i c a d o u ă f l ă c ă r i , c o l o a r e d e a p u s , C e , c î t m a i sus s e - n a l ţ ă , m a i t a r e s e - m p r e u n ă , I a r cei d i n u r m a n o a s t r ă , c u o c h i i ţ i n t ă - n l u n ă , V o r p l î n g e - a n o a s t r ă fugă, c u m î n a d r e a p t ă - n sus !

Atunci, aşa cum ştie, puternica natură V a c o n t u r a î n c l a r u l s te lar , î n c e t - î n c e t , D i n m i n e u n a r h a n g h e l î n s t r ă v e z i e - a r m u r ă , D i n t i n e cea m a i s f î n t ă a n g e l i c ă f ă p t u r ă , C u p ă r u - n v î n t , c u h a i n a d e - u n p u r p u r v i o l e t .

Va fi a noastră fugă un dor de veşnicie, U n v i s d e fer ic i re , a t î t a d e n e s p u s , C ă v a c ă d e a d i n stele o d u l c e a r m o n i e , Şi-al c e r u l u i p ă r i n t e , î n v i n s d e d u i o ş i e , N e v a s t r i g a d i n r a z e : „ M a i sus, m a i sus, m a i sus ! "

50

Page 45: Antologia poeziei simboliste româneşti

P R E C U M

P r e c u m s e ^ n c h i d e m e l c u - n c a s ă , A ş a ş i e u a m s ă m ă - n c h i d î n v i s u r i l e m e l e n e g r e , Ş i n i m ă n u i n - a m s ă d e s c h i d .

Şi bată cît o vrea speranţa L a p o a r t a i n i m e i , c ă c i e u N u - i m a i d e s c h i d , d a r v o i r ă s p u n d e : „ A m fost u n s f înt , a z i s u n t a t e u " .

Şi e ştiut, ca om, în lume, A m ş i t r ă i t , a m ş i s p e r a t ,

D a r , d i n s p e r a n ţ ă î n s p e r a n ţ ă , T o t m a i a d î n c m - a m c u f u n d a t .

Deci astăzi zic : De-aci-nainte N i m i c î n l u m e n u m a i sper, C e - m i foloseşte a d î n c i m e a D i n t r e p ă m î n t ş i d i n t r e cer !

T E - A I D U S

T e - a i d u s , ş i l in i ş tea v ie ţe i S-a s t ins . A d i o ! T r i s t c u v î n t . S-a s t ins l u m i n a t i n e r e ţ e i , Ş i i a t ă - n l o c u l d i r n i n e ţ e i , E î n t u n e r i c d e m o r m î n t !

Lumina mea era la tine, L a t i n e u l t i m u l c u v î n t . N i m i c n - a m a i r ă m a s î n m i n e , E î n t u n e r i c , s u n t r u i n e , T e - a i d u s . A d i o ! T r i s t c u v î n t !

51

Page 46: Antologia poeziei simboliste româneşti

A H , M I - E D O R

A h , m i - e d o r ş i n - a m p u t e r e Să z ic i n i m i i t ă c e r e ! A h , mi-e d o r d e - a l b a s t r u l c e r Ş i mi-e d o r d e fer ic i re , D e o n o a p t e d e i u b i r e , L u n ă , p a c e ş i m i s t e r !

Ah, mi-e dor şi n-am putere Să zic i n i m i i t ă c e r e ! C î n d v ă d l u n a r ă s ă r i n d Ş i - a u d g l a s u r i p l î n g ă t o a r e , G l a s d e p ă s ă r i c ă l ă t o a r e P e sub stele l in p l u t i n d .

Ah, mi-e dor şi toamna vine. T r i s t e su f le tu l în m i n e ! F r u n z e l e se r i s ipesc, Şi d i n l u m e , ca ş i ele, T o a t e v i s u r i l e m e l e R î n d p e r î n d c ă l ă t o r e s c .

S-A D U S . . .

S-a d u s ş i c î n t e c u l d i n u r m a , O r i c î t e r a e l de f r u m o s . . . Şi-n v a l u l m ă r i i f u r t u n o s S - a - n m o r m î n t a t p e n t r u vecie A l i re i s f î n t ă a r m o n i e Şi c î n t e c u l cel m a i f r u m o s !

Drept barcă avusei speranţa, Şi ca p i l o t o b l î n d ă stea.. .

52

Page 47: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e e a l e g a s e m v i a ţ a m e a , Ş i - a m zis să s tea în d e p ă r t a r e , V o i să c u n o s c a v ie ţe i m a r e , F r u m o s p i l o t , f r u m o a s ă s tea !

Si am pornit, cîntînd viaţa... I a r l u n a d u p ă n o i fugea, C î n d , d e o d a t ă , b l i n d a stea A l u n e c ă , p i c ă î n m a r e , î n t u n e c î n d î n t r e a g a z a r e — Ş i n u m a i b a r c a m e a fugea.

De-atunci alerg fără-ncetare P e v a l u l m ă r i i f u r t u n o s , Şi p l î n g şi s t r ig : „ P i l o t f r u m o s . D e ce-ai c ă z u t d i n a l b ă s t r i m e , R ă s p u n d e , - n c a r e acl încime Se s t inge v i sul m e u f r u m o s ! ?"

Page 48: Antologia poeziei simboliste româneşti

TRAI AN DEMETRESCU

Printre primii poeţi români cu „nervi" şi „fiori", Traian Demetrescu, fiul unui cîrciumar, s-a născut la Craiova în 1866, unde urmează şcoala primară şi cîteva clase de liceu. La 13 ani, tatăl îl retrage de la şcoală şi-l obligă să intre ajutor la un toptangiu. In 1884 pregăteşte în particular clasa a IV-a, iar în 1885 publică primul volum de poezii, cu o elogioasă prefaţă de Al. Macedonski, apreciat şi solicitat într-o admirativă şi abun­dentă corespondenţă. Drept urmare, „maestrul" îi oferă găzduire în Bucu­reşti, publicîndu-l, cu elogii, în Literatorul. Apoi intervine o răceală, din cauze încă nu bine lămurite, prilej de epigrame sarcastice din partea lui Macedonski pe tema „ingratitudinii".

O explicaţie ar fi noua orientare socialistă a poetului, care-l în­dreaptă spre alte cercuri intelectuale şi publicistice. De unde, fireşte, ten­dinţe de independenţă, traduse printr-o activă colaborare la numeroase alte reviste şi ziare, cu poezii, articole, nuvele, uneori sub pseudonimul Tradem, relevînd o reală iniţiere în literatura modernă a epocii. Scoate singur, timp de aproape trei ani, Revista olteană. In 1891 este secretarul comitetului Ateneului craiovean, iar în 1893 Traian Demetrescu se nu­

miră printre delegaţii muncitorimii la congresul de constituire a Partidu­

lui social-democrat, devenind membru al comitetului executiv al clubului

muncitoresc din Craiova. Prezenţa sa în numeroase publicaţii muncitoreşti (Munca, Lumaa

nouă etc.) contribuie şi mai mult la conturarea personalităţii poetului,

Page 49: Antologia poeziei simboliste româneşti

unul dintre cei mai tipici proletari intelectuali ai literaturii noastre. în 1895, bolnav de ftizie, el este ajutat de prieteni să plece în Austria, apoi în Elveţia, să se trateze. Prea tîrziu însă, căci la 16—17 aprilie 1896 Traian Demetrescu moare la Craiova, lăsînd o operă neîncheiată, promi­ţătoare.

OPERE (poezii) :

Poezii, prefaţă de Al. Macedonski, Craiova, Samitca, 1885 ; Frea­măte, Craiova, tip. Asociaţilor români, 1887 ; Amurg, Craiova, ed. Re­vistei oltene, 1888 ; Cartea unei inimi, Craiova, tipo-litografia naţională Ralian şi Ignat Samitca, 1890 ; Săracii, Craiova, tip. David I. Benvenisti, 1890 ; ed. a Il-a, 1897 ; Senzitive, Buc, Ed. librăriei H. Steinberg, 1894 ; idem, Bibi. pt. toţi, nr. 604 ; Acuarele, Iaşi, Ed. librăriei Fraţii Şaraga, 1896 ; idem, Bibi. pt. toţi, nr. 605 ; Nuvele ţi poezii, Buc, Minerva, 1916 ; Versuri ţi proză, Craiova, Scrisul românesc, 1924 ; Opere alese, ed. Geo Şerban, Buc, E.S.P.L.A., colecţia Bibi. pt. toţi, 1951 ; Poeme anti­monarhice, prefaţă de Eugen Luca, Buc, Colecţia Contemporanul, 1951.

COLABORĂRI :

Clopotul (1883—1884) ; Literatorul (1884—1885) ; Cimpoiul (1884) ; Peleşul (1884) ; Revista literară (1885—1891) ; Revista (1888) ; Revista olteană (1888—1889, 1892) ; Revista independentă (1890) ; Adevărul (1890—1895) ; Românul literar (1891) ; Secolul (1891) ; Revista ilustrată (1892, 1893) ; Evenimentul literar (1894) ; Adevărul ilustrat (1895) ; Lumea ilustrată (1896) ; Lumea nouă literară si ştiinţifică (1896) etc.

REFERINŢE:

Al. Macedonski, Epigramă lui Tradem, Literatorul, nr. 11—12, 1894, p. 26 ; Raicu Ionescu-Rion, Scrieri literare, Iaşi, 1895, p. 37 ; N. Iorga. Notiţă, Sămănătorul, IV, 1905, p. 480 ; Traian Demetrescu, revistă come­morativă, Craiova, 1906 ; N. Zaharia, Traian Demetrescu, viaţa si scrierile sale, Buc, 1910 ; Caton Theodorian, Amintiri despre Traian De­metrescu, Flacăra, II , 26, 13 aprilie 1913 ; G. Călinescu, O scrisoare inedită a lui Traian Demetrescu, Adevărul literar, 1932 ; Bibliografia lite­raturii române, 1948—1960, Buc, Ed. Academiei, 1965, p. 368—369 ; C. D. Papastate, Traian Demetrescu şi Macedonski, Ramuri, II, 7, 15 iunie—15 iulie 1966 ; Fragmente din scrisorile lui Tradem către Al. Ma­cedonski, Ramuri, I II , 11, 15 octombrie 1966 ; Corespondenţă inedită, 1884—1887, Bibi. Acad. Republicii Socialiste România, Fondul Mace-

(22) donski, S. — - ; C. D. Papastate, Traian Demetrescu, Buc, E.P.L., 1967

X X X Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Simfonie de toamna, (Car­

tea unei inimi, 1890) ; Corbii, Acelaşi farmec, Clavirul, Trec orele, Floare de drum, Flori de seră, Gînd de toamnă, Tablou de iarnă (Senzitive, 1894) , Melancolie (Acuarele, 1896).

Page 50: Antologia poeziei simboliste româneşti

S I M F O N I E D E T O A M N Ă

Lui Const. Misi

I

Cîrduri-cîrduri ciori de toamnă P l e a c ă . . .

D e s f r u n z i t e c r e n g i d e a r b o r i P e s u b t v i f o r s e a p l e a c ă . . . C î r d u r i - c î r d u r i c i o r i d e t o a m n a

P l e a c ă . . .

II

Boi şi vaci cu răget umple V a l e a . . .

C e a ţ a p e s t e d e a l s-aş terne, C u m p e s u f l e t u l m e u ja lea. . . Boi ş i v a c i c u r ă g e t u m p l e

V a l e a . . .

III

Ninge ! ninge !... Alb e satul... N i n g e !...

57

Page 51: Antologia poeziei simboliste româneşti

C a u n c î n t e c d e i u b i r e S o a r e l e î n n o r i s e s t inge. . . N i n g e ! n i n g e !... A l b e s a t u l .

N i n g e !...

IV

Cîinele sub şoprul putred U r l ă . . .

R a r o c u c u v a i e ţ i p ă î n t r - o d ă r î m a t ă t u r l ă . . . C î i n e l e s u b ş o p r u l p u t r e d

U r l ă . . .

V

în odaie e o pace S u m b r ă . . .

G r e i e r i i — a r t i ş t i t o m n a t i c i A u t ă c u t , p i t i ţ i î n u m b r ă . . . în o d a i e e o p a c e

S u m b r ă . . .

VI

Dogoresc cărbunii-n sobă Roş i i . . .

C î n d ş i c î n d d e p r i n c o t e ţ e A u d c u m z v o n e s c cocoşi i . . . D o g o r e s c c ă r b u n i i - n sobă

Roş i i . . .

VII

Iar urîtul, — vechi tovarăş, V i n e . . .

Ş i în l in i ş te s-aşează P e - a l e i n i m i i r u i n e . . . I a r u r î t u l , v e c h i t o v a r ă ş ,

V i a e . . .

58

Page 52: Antologia poeziei simboliste româneşti

VIII

î n p u s t i u l m e u d e g î n d u r i C a u t . . .

P e l a u ş ă v î n t u l c î n t ă , C a u n solo s p a r t d e f laut . . . î n p u s t i u l m e u d e g î n d u r i

C a u t . . .

IX

Răzvrătit mereu de grele P a t i m i . . .

î m î s i m t t i n e r e ţ e a d u s ă , î m i s i m t o c h i i p l i n i d e l a c r i m i , R ă z v r ă t i t m e r e u d e g r e l e

P a t i m i . . .

X

Prins de zid, în taină bate C e a s u l . . .

Ş i -mi m ă s o a r ă i n s o m n i a Ş i d u r e r e a c u c o m p a s u l . . . P r i n s d e z i d , î n t a i n ă b a t e

C e a s u l . . .

XI

Şi-aţipind pe mîini cu fruntea, D u l c e . . .

D e s p r e z i u ă v i n e s o m n u l P e s t e gene-mi să se culce. . .

A ţ i p i n d p e m î i n i c u f r u n t e a D u l c e . . .

XII

Necurmat afară ninge, N i n g e !...

59

Page 53: Antologia poeziei simboliste româneşti

V a i d e v e t r e l e î n c a r e F o c u l n u m a i e , s e s t inge. . . N e c u r m a t a f a r ă n i n g e ,

N i n g e !...

C O R B I I

P e p l o p i i n i n ş i C o b o a r ă c o r b i i - n p î l c d e d o l i u , C e r n e s c a l i e r n e i a l b l i n ţ o l i u , Şi, t r i ş t i , d e f o a m e p a r înv inş i . . .

Cugetători, P r i v e s c pe cer, p r i v e s c d e p a r t e ; P e c î n d u n g las d e v î n t î m p a r t e U n c î n t e c c a r e d ă f iori . . .

în cimitir, P r i b e g i , s-au a d u n a t la s f a d ă ; I a r sub u i t a r e ş i z ă p a d ă S - a s c u n d m o r m i n t e l e î n şir...

Şi pe cînd trec, î n a c r e p u s c u l u l u i o r ă , S p r e g r o a p a u n d e d o a r m e - o s o r ă , Şi-n suf let p l î n s u l î l î n e c ;

în aiurări D e s p a i m ă i n i m a m e a m o a r e . . . A c o p e r i t e d e n i n s o a r e , P i e r d u t e s u n t o r i c e c ă r ă r i . . .

Şi mă învinge U n g î n d a m a r , ş t i i n d c - o d a t ă Ş i p e s t e g r o a p a m e a u i t a t ă V o r t r e c e c o r b i i ş i v a n i n g e .

60

Page 54: Antologia poeziei simboliste româneşti

A C E L A Ş I F A R M E C .

L a N o r d , î n ţ ă r i l e p l o i o a s e , C u m e l a n c o l i c e p o p o a r e , S u n t v i s ă t o r i ce p l î n g ş i s u f ă r

D e n o s t a l g i i d e soare. . . Şi, r a r , c î n d c e r u l l e t r i m i t e O r a z ă c a l d ă , o z î m b i r e , în l o c să c î n t e , să r e n a s c ă ,

E i m o r d e fericire. . .

C L A V I R U L

C î n t a î n c e t d i n W e b e r : „ g î n d i r i l e d i n u r m ă " . P o e m a u n u i g e n i u c e - a p u n e m a i e s t o s , Aclio-al u n u i suf let a r t i s t i c , c e s e c u r m ă P e - o t r i s t ă a r m o n i e cu s u n e t d u r e r o s !

Şi degetele-i albe pe clapele sonore S e - n m l ă d i a u a lene, în o c h i i m e i p r i v i n d ; E r a u î n m i e z d e n o a p t e t î r z i i ş i t a i n i c i ore . . . P a r c ă s i m ţ e a m p e W e b e r l î n g ă c l a v i r m u r i n d !...

Tăcuse deodată, şi fruntea ei curată A l ă t u r e a d e m i n e s e r e z e m ă u ş o r . D e g u r a - i v o l u p t o a s ă , c-o p a t i m ă - n f o c a i ă ,

M-apropiai atuncea sfios, tremurător ! Ş i n e - a m r o b i t i u b i r e i , î n f e r i c i r e - a d î n c ă . . . D a r n u ş t iu c u m . . . c l a v i r u l p ă r e a c ă p l î n g e î n c ă !

61

Page 55: Antologia poeziei simboliste româneşti

T R E C O R E L E . . ,

T r e c o r e l e c a n i ş t e n o t e D i n s i m f o n i i l e d u r e r e i , î n u r m a l o r r ă r n î n e t e r n e M e l a n c o l i i l e t ă c e r e i . . .

Tot ce-ai crezut odinioară, T o t c e - a i v i s a t , t o t ce-a f o s t s f în t T e t u r b u r ă c u nes f î r ş i tu l Ş i t r i s t u l g o l c ă n u m a i sunt . . .

Ca cerul unei seri de toamnă Se-^ntunecă p i e r d u t a m i n t e : N i m i c u l îşi î n t i n d e n o a p t e a P e c a l e a d u c e r e i - n a i n t e . . .

Uimit în loc s-opreşte omul C a - n f a ţ a u n u i n e n ţ e l e s : D i n g î n d u r i l e r i s i p i t e N e h o t ă r î r e a a cules . . .

Şi clară o lumină numai î i s t ă - n a d î n c u l c u g e t ă r i i : Că t r e c e , — ş i r ă m î n în u r m ă - i N e m ă r g i n i r i l e u i t ă r i i . . .

F L O A R E D E D R U M

P e - o m a r g i n e d e d r u m , d e p a r t e , C a u n p r i b e a g p i e r d u t î n l u m e , C r e ş t e a o f l o a r e s o l i t a r ă , C e p o a r t ă cel m a i d u l c e n u m e .

62

Page 56: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n s t r ă i n a t ă - n t r - o m u l ţ i m e D e i e r b u r i ş i d e g r î n e - n a l t e , P ă r e a b a t j o c o r i t ă , m o a r t ă , U i t a t ă , p r i n t r e c e l e l a l t e .

Sub vîntul ce trecea zburdalnic E a s-ap leca t o t s p r e p ă m î n t , P r e c u m o f r u n t e g î n d i t o a r e C e p l î n g e l î n g ă u n m o r m î n t .

Nu ştiu de ce atras spre dînsa, A p r o p i i n d u - m ă î n c e t , A m c u g e t a t a d i n e a t u n c e a La s u f l e t u l u n u i p o e t !

F L O R I D E S E R Ă

S u n t f lor i u i t a t e î n t r - o seră, C u m î n t r - u n suf let t r i s t ş i go î

R ă m î n s p e r a n ţ e l e d i n u r m ă D i n r i s i p i t u l s to l . . .

Nici o femeie nu le-atinge, D e ş i a u ce l m a i b l î n d p a r f u m , N i c i cel p u ţ i n n u l e o m o a r ă

î n p a g i n i d e a l b u m .

Cînd umbre din apus, prin geamuri, î n j u r u l l o r sf ios s e s t r î n g , P a r n i ş te o c h i a s c u n ş i d e l u m e ,

C e - n t a i n a serei p l î n g . . .

63

Page 57: Antologia poeziei simboliste româneşti

G Î N D D E T O A M N A

D i n t o t c e e m a i t r i s t î n t o a m n ă , P e c î n d n a t u r a - i m a i p u s t i e , T r e z i n d î n suf lete le n o a s t r e O n o t ă de m e l a n c o l i e ,

Gîndesc la florile acelea, C u n u n i d e - a d u c e r e - a m i n t e , C a r i - a u t r ă i t î n c i m i t i r e Ş i m o r u i t a t e p e m o r m i n t e . . .

T A B L O U D E I A R N Ă

P r i b e g i , v e n i ţ i d in a l t ă ţ a r ă , D o i m u z i c a n ţ i b ă t r î n i , c u p l e t e C e r ş e t o r e a u , c î n t î n d p e s t r a d ă

D i n c l a r i n e t e .

O fată îmbrăcată-n zdrenţe î i î n s o ţ e a d i n t r - o c h i t a r ă , A t î t de g a l b e n ă s i slabă..

P ă r e a d e c e a r ă . . .

Şi cîinii îi lătrau... şi vîntul Le r ă s p u n d e a cu l u n g i e c o u r i ; U n c î r d d e c o r b i ţ i p a u i e r n a t i c

P i e r d u ţ i p r i n n o u r i . . .

64

Page 58: Antologia poeziei simboliste româneşti

M E L A N C O L I E

C î n d , p r i m ă v a r a , v i n e - n c î r d u r i P o p o r u l b l î n d d e r î n d u n e l e , E u p a r c ă - a ş t e p t s ă s e r e n t o a r c ă

Ş i v i s u r i l e m e l e .

Cînd viaţa pare mai frumoasă Ş i m a i l i p s i t ă d e s u s p i n e , E u t o t a ş t e p t s ă s e r e n t o a r c ă

Şi v i se le-mi senine. . .

Se duce vara... şi se duce P o p o r u l b l î n d d e r î n d u n e l e , I a r e u m ă s i m t t o t m a i d e p a r t e

D e v i s u r i l e m e l e . . .

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 59: Antologia poeziei simboliste româneşti

DIMITRIE ANGHEL

„Poetul florilor", cu un „destin uman fi literar puţin fericit", D. An­gbel s-a născut la 16 iulie 1872, pe moşia Corneşti, lingă laşi. Tatăl scriitorului, Dimitrie Angbel, moşier, pasionat de inovaţii în domeniul agriculturii, neglijează educaţia copiilor. Mama, Erifilia Leatris, grecoaică, născută la Constantinopol, transmite fiului ei nostalgia plecărilor în larg fi înclinaţia spre poezie. Moare foarte tînără (la 34 ani) si fiii săi sînt daţi ca interni la diferite institute din Iaşi, unde D. Angbel face studiile primare fi gimnaziale. Foarte tînăr, avea pe atunci 17 ani, poetul se simte atras spre mişcarea socialistă de la Contemporanul, unde şi debutează în 1890. Tot în această perioadă, scriitorul — fire de hoinar şi de boem — îşi descoperă afinităţi cu noua estetică simbolistă.

După moartea tatălui său (1888), D. Angbel călătoreşte în Italia (1893), fi de acolo în Franţa, unde rămîne vreme îndelungată (1894—1902), re­fractar studiilor riguroase, frecventînd cafenelele fi parcurile Parisului. Scrie în schimb poezii, pe care le trimite la diverse publicaţii din ţară. Risipindu-şi moştenirea, părăseşte Franţa şi se stabileşte la Bucureşti (1902), unde leagă o strînsă prietenie, adîncită printr-o fecundă colaborare, cu St. O. Iosif : traduceri, lucrări originale (Caleidoscopul lui A. Mirea), teatru. Publică poezie şi proză artistică la Sămănătorul, Luceafărul, Viaţa românească etc. In 1907, la Constanţa, unde este funcţionar, D. An­gbel cunoaşte pe I. Minulescu, cu care de asemenea colaborează, tradu-cînd din Samain, Ch. Guérin, H. Bataille şi Henri de Régnier.

Reîntors la Bucureşti, devine unul din principalii fondatori ai So­cietăţii scriitorilor români, alături de St. O. Iosif şi Emil Gîrleanu (1909).

67

5*

Page 60: Antologia poeziei simboliste româneşti

Editează, tot în 1909, revista Cumpăna, împreună cu M. Săulescu, St. O. Iosif si Ilarie Chendi. în urma unui incendiu (1911), locuinţa cu manuscrisele sale, unde se afla si sediul S.S.R., sînt devastate, fapt care-l afectează profund. In 1913, St. O. Iosif moare „sfîşietor de trist". După un an, D. Anghel, care între timp se căsătorise cu fosta soţie a prietenului său, Natalia Negru, se sinucide la 13 noiembrie 1914, în plină criză morală şi familială.

OPERE (poezii) :

Traduceri din Paul Verlaine, Buc, Bibi. Semănătorul, 1903 (în co­laborare cu St. O. Iosif) ; In grădină, Buc, I. V. Socec, 1905 ; Fantazti, Buc, Socec, 1909 ; Caleidoscopul lui A. Mirea, Buc, Minerva, I, 1908, II, 1910 (în colaborare cu St. O. Iosif) ; Opere complete — poezii, Buc, Cartea românească, 1922 pictor Hugo, Albert Samain, Charles Guérin, Henri Bataille, Henri de Régnier, tălmăciţi în limba românească de Di-mitrie Anghel şi Ion Minulescu, cu cinci gravuri de Petru Grant, Bucu­reşti, Tipografia Luceafărului, 1936 ; Poezii, ediţie îngrijită de D. Mură-raşu, Buc, Cartea românească, 1946 ; Poezii şi proză, ediţie îngrijită fi note bibliografice de Mihail Dragomirescu, cuvînt înainte de Valeriu Rîpeanu, Buc, E.S.P.L.A., B.p.t., 1957 ; Caleidoscopul lui A. Mirea, ediţie îngrijită şi cuvînt înainte de Mihail Dragomirescu, Buc, E.S.P.L.A., B.p.t., 1956, ed. a Il-a, 1957. In grădină, prefaţă de Margareta Iordan, Buc, Ed. Tineretului, Bibi. şcolarului, 1963.

COLABORĂRI : Contemporanul (1890) ; Adevărul (1894) ; Lumea nouă literară şi ştiinţifică (1896) ; Literatura şi arta română (1897, 1899, 1900) ; Convor­biri literare (1900, 1901, 1906) ; Semănătorul (1902—1908) ; Luceafărul (1904, 1909—1910) ; Viaţa românească (1908—1911) ; Cumpăna (1909) ; Ramuri (1910) ; Flacăra (1911—1913).

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : In grădină, Murmurul fîntînei, In Luxemburg, Melancolie, Fantazie (în grădină, 1905) ; Imn, Moartea narcisului, Cum cîntă marea, Nemulţumitul, Reverie, Fantome, Visătorul, Scrisoare, Curcubeul, Metamorfoza, Duminica, Călătorii, Ex-voto, Cîntec (Fantazii, 1909J; Gherghina (Flacăra, II , 24, 30 martie 1913, p. 187) ; Cîntecul greierului (Flacăra, II, 26, 13 aprilie 1913, p. 203).

REFERINŢE : E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 243 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 608 ; Şerban Cioculescu, Dimitrie Anghel, Buc, Publicom, 1945 ; Tudor Arghezi, D. Anghel, Tablete de cronicar, Buc, E.S.P.L.A., i960, p. 63 ; Teodor Vîrgolici, Dimitrie Anghel, Buc, Ed. Ti­neretului, 1966 (cu bibliografie).

Page 61: Antologia poeziei simboliste româneşti

I N G R A D I N Ă

M i r e s m e d u l c i d e f lor i m ă - m b a t ă ş i m ă a l i n t ă g î n d u r i b l î n d e . . C e i e r t ă t o r ş i b u n ţ i-e g î n d u l î n p r e a j m a f l o r i l o r p l ă p î n d e R î d î n g r ă m a d ă : f lor i d e n a l b ă ş i a l b e f lor i d e m ă r g ă r i m , D e p a r c - a r f i c ă z u t p e s t r a t u r i u n s to l d e f l u t u r i d e a r g i n t .

Sfioase-s bolţile spre seară şi mai sfioasă-i iasomia : P e f a ţ a e i n e p r i h ă n i t ă s e - n g î n ă - n veci m e l a n c o l i a S e n i n u l u i d e z a r e s t i n s ă , ş i-n t r a n d a f i r i c u foi d e c e a r a T r ă i e s c m î h n i r i l e ş i p l î n g e n o r o c u l z i l e l o r d e v a r ă .

Atîtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă : P a r c ă - m i a r u n c - o f l o a r e r o ş ă o m î n ă a l b ă d e f a n t a s m ă , Ş-un c h i p b ă l a n l îng-o f e r e a s t r ă r ă s a r e - n f u l g e r ş i se s t inge . . D e - a t u n c e a m i - a r ă m a s g a r o a f a p e suf le t c a u n s t r o p d e s înge

Ca nalba de curat odată eram, şi visuri de argint î m i s u r î d e a u c u d r a g , c u m r î d e l u m i n a - n foi d e m ă r g ă r i n t , Ş i d u l c i t r e c e a u z i le le t o a t e , ş i - a r a r d u r e r i d ă d e a u o c o a l e . . A h , a m i n t i r i l e - s c a fulgi i r ă m a ş i u i t a ţ i î n c u i b u r i g o a l e !

69

Page 62: Antologia poeziei simboliste româneşti

M U R M U R U L F Î N T I N E I

î n m u r m u r u l f î n t î n e i p l î n g e p o v e s t e a v r e m i l o r t r e c u t e . . . D e şt i i s-asculţ i , a u z i i a r g la su l a t î t o r gur i ce-s a s t ă z i m u t e ; S-a p o t o l i t a t î t a v i a ţ a ş-a a r s a t î t a foc d e s o a r e , D e a n i ş i a n i . . . d e c î n d t o t c u r g e î m p r ă ş t i i n d m ă r g ă r i t a r e .

De ani şi ani... dar de atuncea grădina ş-a schimbat stăpînii C u g l a s u r i g î n g a v e a l t ' d a t ă — p e c î n d e r a m c o p i i — b ă t r î n i i L u n g s f ă t u i a u î n ş o a p t a a p e i sub c e r n e r e a d e u m b r e sure, Ş - a c u m a n u m a i a p a p l î n g e , i a r n o i n e - a m r ă z l e ţ i t p e - a i u r e .

Sunt ani şi ani... dar astăzi unde-s copiii gureşi ? Unde-i oare C o p i l a c e p r i v e a u i m i t ă l a c u r c u b e i e l e d e s o a r e C e s e f ă r m a u î n p r a f u l a p e i ş i s - a p r i n d e a u d i n n o u m ă i a s t r e , C a i a r ă ş i s ă s e n ă r u i a s c ă e t e r n c a v i s u r i l e n o a s t r e ?

Sunt ani, şi de atunci în noapte s-au prăvălit grămadă anii, Ş i d i n t r e t o ţ i e u s i n g u r n u m a i , ţ i n î n d a z i f i ru l A r i a n i i , M a i r ă t ă c e s c ş-ascult c u m c î n t ă , p i e r d u t pe-a le i le d e ş a r t e , î n m u r m u r u l f î n t î n e i , g l a s u r i o e v i n d e d i n c o l o d e m o a r t e .

Eu singur mai ascult, şi-n umbra întunecată din aleie, P l î n g î n d c a u n c o p i l r u i n a l u m i n e l o r d e c u r c u b e i e , A ş v r e a , î n d o r u l l o r ş-al v o s t r u , a c u m c î n d n u m a i s u n t

b ă t r î n i i , S ă - n m l ă d i i p e n t r u v o i u n c î n t e c e t e r n c a m u r m u r u l f î n t î n i i .

Î N L U X E M B U R G

Ţi-aduci aminte după ploaie ce albe străluceau la soare S t a t u i e l e s t r ă v e c h i ş i s c u m p e , ş i c î t d e d r a g ţ i - e r a c u m i n e , S ă p o v e s t e ş t i , u m b l î n d sub r a m u r i , d e v i a ţ a m o a r t e l o r r e g i n e î n m ă r m u r i t e - n p i a t r a rece d e - o b i a t ă m î n ă p i e r i t o a r e ?

Deasupra lor porumbii vineţi roteau voioşi din vreme-n vreme: P ă r e a c ă l o r l i e s te d a t ă g r ă d i n a a s t a t o a t ă - n p a z ă , Ş i - a r a r o l a c r i m ă d e p l o a i e , c a u n d i a m a n t a p r i n s d e - o r a z ă , S e d e s p r i n d e a , v u i n d c u z g o m o t , d i n n a l t u l u n e i d i a d e m e .

70

Page 63: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n s t r a t u r i f l o r i l e - n c l i n a t e i a r s e - n ă l ţ a u c u b u c u r i e , Şi-n a e r f ă r ' d e v e s t e - a t u n e e a l u m i n a zi lei l i n i ş t i t ă Se p r e s c h i m b a în fel de feţe ş-o c l i p ă s ta ca a i u r i t ă , P î n ' să-şi r e c a p e t e c u p r i n s u l d i n n o u d i v i n a - i a r m o n i e .

Pe sub copacii jilavi încă roiau copiii cu grămada, I a r s p r e h a v u z u l v e c h i , ţ i i m i n t e , c u feţele d e p l î n s u d a t e , C î ţ i î n g e r i n u j ă l e a u d e s o a r t a v r e u n e i n a v e f ă r î m a t e C e s e p o r n i s e p e f u r t u n ă c u p î n z e a l b e c a z ă p a d a ?

Fanfarele sunau cu zgomot, înflorind prelung platanii S u b u m b r a c ă r o r a v o i o a s e t r e c e a u e t e r n e l e id i le , N ă s c u t e d i n t r - o s ă r u t a r e ş i m o a r t e d u p ă zece zi le. . . P e zi le le acele î n s ă c ine d i n n o i n u şi-ar d a a n i i ?

Curgea nedumerită vremea, şi-ntr-un tîrziu, vestind că-i sară, O d a r a b a n ă - n d e p ă r t a t ă s u n a c a d u p ă b ă t ă l i e , Ş i - a t u n c e a , t r e s ă r i n d d i n v i s u r i , v e d e a m g r ă d i n a că-i p u s t i e Ş i n e p o r n e a m ş i n o i p e - a c a s ă r e n t i n e r i ţ i d e p r i m ă v a r ă .

O vorbă îndemna o alta, ş-un gînd chema o amintire, Şi-n t o r o p e a l a a s t a d u l c e a n o a s t r e i n e m i a m î n d o u ă S e - n g e m ă n a u d e duioş ie , c a d o u ă l a c r i m e d e r o u ă . . . Ş i az i a b i a d a c ă m a i a f lu d e l a s t r ă i n i d e t i n e - o - ş t i r e .

M E L A N C O L I E

M i r e s m e d u l c i p l u t e s c î n a e r sub b o l ţ i u m b r i t e d e l i a n e , Şi-i l in i ş te-n g r ă d i n a t o a t ă ş i p a c e c a - n t r - o s ă h ă s t r i e î n c a r e - a r î i m u r i t v i a ţ a î n v i n s ă d e m e l a n c o l i e . D i n t r a n d a f i r i , ic i-colo, p i c ă p e t a l e a l b e , d i a f a n e ,

Ş-un glas de grier nu s-aude măcar să-nalţe imnul vieţii, S ă r u p ă l in i ş tea ţ ă s u t ă î n j u r u l ce lor ce-au s ă m o a r ă ; î ş i face c u i b u i t a r e a t r i s t ă ş i p a c e a creşte f u n e r a r ă P e u n d e p a s u l n u m a i c a l c ă ş i n u m a i c î n t ă c î n t ă r e ţ i i .

71

â

Page 64: Antologia poeziei simboliste româneşti

C u v i s u r i , c u g î n d i r i f r u m o a s e , c u f a n t a z i a m e a , c u v i a ţ ă , î n v i n s d e - o m i l ă n e s f î r ş i t ă a ş v r e a s ă - n p o p o r e z n a t u r a ; D a r b r a ţ e l e î m i c a d t r u d i t e ş i m u t ă î m i r ă m î n e g u r a , S i m ţ i n d n e l ă m u r i t î n m i n e c ă n u m a i l in i ş tea- i m ă r e a ţ ă .

Un cînt, cît de duios, acuma n-ar fi el oare-o pîngărire, C î n d e a t î t a a r m o n i e î n n e n t r e r u p t a , s f î n t a p a c e ? G r ă d i n a e-o p o e m ă d u l c e şi, v e z i t u , v î n t u l c a r e t a c e E c a o m î n ă a d o r m i t ă p e c o a r d a r u p t - a u n e i l i re .

Somn bun ş-odihnitor, natură, somn bun : cîntărilor vieţii A z i p r e ţ u i e s c t ă c e r e a m o r ţ i i — v e n i - v a a l t u l p o a t e - o d a t ă C a p r i n p o v e ş t i s ă t e t r e z e a s c ă s p u i n d u - ţ i v o r b a f e r m e c a t ă . E u p r e a s u n t t r i s t . . . P e c e r u l p a b d s - a p r i n d i a r z o r i i d i m i n e ţ i i .

Şi-n mintea mea, ca într-un templu în care-am plîns dureri p r o f a n e ,

S e face l in i ş te ş i p a c e p e - n c e t u l c a - n t r - o s ă h ă s t r i e î n c a r e - a r f i m u r i t v i a ţ a î n v i n s ă d e m e l a n c o l i e , Ş i u n d e n u m a i t r a n d a f i r i i m a i c e r n p e t a l e d i a f a n e .

F A N T A Z I E

î n E l s e n e u r e p a c e d e m u l t ş i n u s - a u d e D e c î t u n j o c d e a p ă c u m l in i ş tea o t a i e . î n p a r c u l v e c h i s u b r a m u r i a le i le s î n t u d e , Ş i a e r u l e d u l c e ş i c l a r ca d u p ă p l o a i e .

Un miros trist de roze ce mor pe crengi uitate P ă t r u n d e p r e t u t i n d e n i , p a r c - a r v o i s ă s p u i e C ă s e p e t r e c e - o t a i n ă î n v e c h i l e p a l a t e , D a r t a i n a c e - o p ă s t r e a z ă n - o s p u n e n i m ă n u i e .

Chemat de-a lor mireasmă, Hamlet în neagra-i mantă C o b o a r ă î n t r e e l e , v r î n d u n a să-şi c u l e a g ă ,

72

Page 65: Antologia poeziei simboliste româneşti

— Ce a l b ă ş i f r u m o a s ă e b l o n d a lu i a m a n t ă — Ş i b r a ţ u l lui t r e s a r e , s i m ţ i n d c î t î i d e d r a g ă

O roză, ah, o roză cît de uşor se frînge, D a r c î n d s ă f r î n g ă r o z a , î n v o a l t e l e - i p e t a l e , L u c i n d o c l i p ă - n u m b r ă c a n i ş t e s t r o p i d e s înge. C ă z u r ă d e o d a t ă p e m î i n i l e lui p a l e .

Şi tot mai mari, mai dese, porniră ca să cadă... D a r e l fugea, ş i-n g o a n ă , c u p o a l a l u n g e i m a n t e Ş i - a d ă p o s t e a d e s înge s t r ă l u c i t o a r e a s p a d ă , G î n d i n d ce-o s ă r ă s p u n d ă n e b u n e i lu i a m a n t e .

I M N

î m p ă r e c h e r i c i u d a t e d e s love. . . o , c u v i n t e ! C e f a r m e c s e d e ş t e a p t ă c î n d v ă r o s t e ş t e g u r a . . . D e n - a ţ i f i fos t v o i o a r e , a t u n c i c u c e v e ş m i n t e S-ar f i - m b r ă c a t pe l u m e ş i d r a g o s t e a , ş i u r a ?

Ce-ar fi făcut un suflet cu tot ce-adună-ntr-însul, Ş i o a r e b r a ţ u l v o l n i c , ş i b u z a c e s ă r u t ă , Ş i o c h i i , l u m i n o ş i i , c e a u c u d î n ş i i p l î n s u l , A r f i p u t u t s ă s p u i e c e t a c e - o g u r ă m u t ă ?

Cuvinte, juvaere... voi singurele-amante C e m i - a ţ i p ă s t r a t c r e d i n ţ ă , d i n c e a d î n c i n e v o i A ţ i r ă s ă r i t , c a - n u r m ă , c a n i ş t e d i a m a n t e , D i n v a l î n v a l s-a jungeţ i c u r a t e p î n ' l a n o i ?

Sub bolta cărei peşteri aţi răsunat voi oare, C a d u p ă v r e m u r i s t r î n s e , v e r s d u p ă v e r s , c u g r e u , î n g a n g a u n e i s t r o f e p e vec i n e m u r i t o a r e , S ă r ă s u n a ţ i p r i n g u r a ş i h a r f a lu i O r f e u ?

73

Page 66: Antologia poeziei simboliste româneşti

C u v i n t e , j u v a e r e , e c o u r i d e p ă r t a t e A l - a l t o r s u f e r i n ţ e ş i b u c u r i i , c u v i n t e , C u v o i t r ă i e s c t r e c u t u l , ş i c l i p a c a r e b a t e , Ş i v i a ţ a c a r e - n c e p e d i n c o l o d e m o r m i n t e .

M O A R T E A N A R C I S U L U I

I

Trăieşte încă floarea frumoasă de ieri sară, S u r î d e l î n g ă m i n e , p e - o m a r g i n e d e c u p ă ; C ă c i e u î i p o r t d e gr i jă c u d r a g , c a s ă n u m o a r ă , î n a m i n t i r e a m î i n i i c e s-a î n t i n s s-o r u p ă .

Trăieşte încă floarea, dar inima mea bate, V ă z î n d u - o c u m p ă l e ş t e d i n c e î n c e m a i t a r e . S u n t a l t e f l o r i d e s i g u r m a i m î n d r e ş i b o g a t e ; D a r n u m a i e u ş t iu t a i n a n a r c i s u l u i c e m o a r e .

Trăieşte floarea încă, dar mîine-ncet va plînge A l ă t u r e a d e c u p ă , p e t a l ă c u p e t a l ă . Ş i f l a c ă r a c e a r d e î n m i n e s e v a s t inge , C a f o c u l care-1 u i t ă p e v a t r ă o v e s t a l ă . . .

II

Mă urmăreşte floarea într-una, şi mi-i teamă, I a r i n i m a - m i se s t r î n g e d e - o gr i jă n e n ţ e l e a s ă 3 M ă u r m ă r e ş t e - n t r - u n a , ş i p a r e c ă m ă c h e a m ă C a o f i i n ţ ă s c u m p ă c e su fere a c a s ă .

Mă dojeneşte dulce, şi lung mi-aţine drumul, T r i m i t e d u p ă m i n e n e l i n i ş t i t a f l o a r e : S f i o a s ă îş i t r i m i t e p e u r m a m e a p a r f u m u l , Ş - a t u n c i m ă - n t o r n a c a s ă , î n v i n s c a de-o m u s t r a r e .

74

Page 67: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n v i n s m ă - n t o r n a c a s ă , ş i s i n g u r r î d — d a r c ine N u s-ar î n t o a r c e o a r e c u i n i m a - n g r i j a t ă , î n a p a u n e i c u p e d a c - a r a v e a , c a m i n e , O f l o a r e d ă r u i t ă d e - o m î n ă a d o r a t ă ?

III

S-a ofilit narcisul, şi-s trist de-o zi întreagă... E r a c e v a d i n t i n e î n f l o a r e a a s t a d r a g ă ; E r a c e v a des igur , căc i a l t fe l n-aş p r i c e p e D e c e m ă s i m t m a i s i n g u r a c u m c î n d n o a p t e a - n c e p e , Ş i n - o m a i v ă d î n u m b r ă , l u p t î n d s t ă r u i t o a r e S - a d u n e s t r ă l u c i r e a l u m i n i i c a r e m o a r e . A v e a c e v a des igur d i n f a ţ a t a c u r a t ă , D i n t o a t ă g ingăş ia t a c a n d i d ă d e f a t ă , D i n t o t c e s t r ă l u c e ş t e ş i - a d u c e b u c u r i e ! O ! t u , c a r e m i - a i d a t - o s-o am t o v ă r ă ş i e , D e - a i p u s u n g î n d î n t r - î n s a , d i n c l i p a a s t a s f î n t ă , î n a m i n t i r e a t r i s t ă a celui c a r e - o c î n t ă , T u a p ă r ă - 1 d e l u m e , d e m o a r t e ş i u i t a r e , Ş î c u g e t ă la r ă u l ce-1 p o a t e face-o f l o a r e .

IV

în liniştea odăii s-a stins încet-încet... N u şi-a f ă r m a t v i a ţ a p e t a l ă c u p e t a l ă , C i a m u r i t c u f a ţ a d i n c e î n m a i p a l ă , C a u n b o l n a v ce- jngroapă c u d î n s u l u n secret .

Aşa s-a stins în taină, şi nimeni n-a ştiut, C ă c i î n m i n u t a a s t a d e g r e a m e l a n c o l i e , E u s i n g u r s t a m d e f a ţ ă l a m u t a - i a g o n i e , Ş i s i n g u r m i - a m d a t s e a m ă a t u n c i c e s-a p i e r d u t .

Iar cînd a fost ca toate aceste să le scriu, A s e m e n i u n u i suf let d e m o a r t e d e z l e g a t , U n b l î n d p a r f u m î n a e r u ş o r s-a s t r e c u r a t , Ş i a r ă m a s î n c a s ă p l u t i n d p î n - î n t î r z i u .

75

Page 68: Antologia poeziei simboliste româneşti

V

Ş i t o t u ş i , t e v ă d î n c ă , n ă l u c a m e a , ş - a c u m a . . . S e - n a l ţ - u n b r a ţ î n a e r , ş i i a t - o c ă a p a r e : î n t r - u n v e ş m î n t c e - o - n f a ş ă c a u n p o t i r d e f l o a r e , P u r t î n d î n m î n a d r e a p t ă n a r c i s u l a l b c a s p u m a .

Mlădie apoi braţul, ş-asupra mea se-nclină, C a u n v l ă s t a r o e 4 p l e a c ă u n v î n t d e p r i m ă v a r ă , Ş i o m i r e a s m ă d u l c e d e o d a t ă m ă - m p r e s o a r ă , D e p a r c - a r f i desch i să f e r e a s t r a s p r e g r ă d i n ă .

Şi-acum mîinile-i pale le simt de mine-aproape... — Ah ! p a l e m î i n i , t o t r ă u l vă f i e - n t o r s în b i n e — C e d u l c e îşi p o a r t ă l a m p a a r a r e o r i î n m i n e D e p o t v e d e a c a n o a p t e a c î n d f u l g e r ă p e a p e ?

E magul amintirii cu lampa lui albastră, C e s-a t r e z i t ş i scr ie î n v e c h e a lu i s c r i p t u r ă , D i n t o t c e e a c u m a , ş i t o a t e c î t e f u r ă , O j a l n i c ă p o v e s t e , c e s e a m ă n ă c u - a n o a s t r ă .

C U M C Î N T Ă M A R E A

î n f i e c a r e s e a r ă , d e - u n t i m p , s t a u c u m i r a r e Ş i-ascul t c e s t r a n i u c î n t ă t u m u l t u o a s a m a r e .

Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele, A s c u l t , c ă t î n d p e - n c e t u l s ă m ă d e p r i n d c u ele,

Să-mi lămuresc ce-o doare cînd spumegă de ură, C e v r e a s ă spuie m a r e a c u - n f r i c o ş a t a - i g u r ă .

Dar apele-i ţin taina, schimbînd a ei cîntare, A c u m , p a r c ă s e j o a c ă z v î r l i n d m ă r g ă r i t a r e ,

76

Page 69: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - a c u m , c a s u b t i m p e r i u l u n e i p o r u n c i secrete , î ş i p ă r ă s e ş t e j o c u l , şi-n l a r m ă d e t r o m p e t e ,

îşi trîmbiţă mînia, iar miile-i de creste L e u m f l ă î n t a l a z u r i , î n l a r g u r i d î n d d e v e s t e ,

Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare C e p o a t e s ă s u r p r i n d ă d i n l a r g a e i c î n t a r e .

N E M U L Ţ U M I T U L

V e n e a - n f l o r i t de a lge, de foi ş i scoici b a r b a r e V u i n d u r c a p e d u n e e n o r m u l o c e a n ; V e n e a c a u n l o g o d n i c z v î r l i n d m ă r g ă r i t a r e Ş i r a m u r i r u p t e - n t r e a c ă t d i n c o d r i i d e m ă r g e a n

Cu pletele zburlite sălta pe estacade, î ş i a n i n a î n p r i p ă s p l e n d i d e l e - i d a n t e l e , Ş i i a r l e l u a c a - n u r m ă m a i a lbe, î n c a s c a d e , S ă l e resf i re-n s o a r e s u b t g e a m u r i l e m e l e .

Pierea apoi prin peşteri, şi-acolo, ca avarii Ce-ş i v î n t u r ă î n t r - u n a g r ă m e z i l e d e a u r , R o s t o g o l e a p i e t r i ş u l a d u s d e m i l e n a r i i , F ă c î n d u - ş i s o c o t e a l a i m e n s u l u i t e z a u r .

Se înălţa pe urmă şi iar venea aproape, S ă - m i p l î n g ă s u b t f e r e a s t r ă , o , j a l n i c o c e a n ! C e - ţ i m a i l ipseş te o a r e c î n d a i a t î t e a a p e , Şi-n e l e - a t î t e a p e r l e şi a u r şi m ă r g e a n ?

77

Page 70: Antologia poeziei simboliste româneşti

R E V E R I E

C î n t a i u n c î n t e c s t r a n i u d i n ţ ă r i l e d e N o r d , O m e l o d i e b l î n d ă ş i l i m p e d e ca g h e a ţ a ; Ş i e u v i s a m p e g î n d u r i c e d u l c e - a r f i fos t v i a ţ a S ă a m c u t i n e - o c a s ă p e - o m a r g i n e d e f i o r d .

Ca marmura curată, de sus şi pînă jos S ă fie a l b ă t o a t ă , şi-n a p e s ă s e v a d ă , S t ă t î n d m i s t e r i o a s ă s u b t g l u g a d e z ă p a d ă , C u m s t ă p e - u n v î r f d e s t î n c ă u n cu ib d e a l b a t r o s .

S-o-mprejrnuie tăcerea eternă de la poli, S ă p a r ă - n c r e m e n i t e d e v e a c u r i t o a t e cele S u b t m a n t i i s o m p t u o a s e d e a l b e c a t i f e l e — Ş i n o i s ă f i m a i v i e ţ i i cei d e p e u r m ă sol i .

Să dea ocol cu spaimă, corăbiile mari, Ş i-n l o c u l l o r , s o l e m n e p e c a l m u l a p e i n o a s t r e , G h e ţ a r i i să-şi p o r n e a s c ă e s c a d r e l e a l b a s t r e , P l u t i n d f ă r ă d e s t e a g u r i ş i f ă r ă m a r i n a r i .

Iar soarele fantastic să creasc-atunci şi el N u - n z ă r i , c i p r e t u t i n d e n i , ş - o d a t ă î n t o t l o c u l S ă r u m e n e a s c ă c e r u l , şi-n u r m ă r o ş c a f o c u l , S ă s tea d e a s u p r a n o a s t r ă , r o t i n d c a u n i n e l .

Aşa visam, dar toate cu ultimul acord Ai i r e i n t r a t î n n o a p t e , d a r n u ţ i - a m s p u s nimica, Ş i - a m s ă r u t a t c u c e r n i c m î n u ţ a a s t a m i c ă C e - a n ă r u i t o c a s ă p e - o m a r g i n e d e f i o r d .

78

Page 71: Antologia poeziei simboliste româneşti

F A N T O M E

C u p î n z e l e - n t i n s e , să-şi af le s c ă p a r e , V i n n a v e g r ă b i t e d e v î n t ş i d e fr ig ; I a r a l b e f a n t o m e s e - n a l ţ ă d i n m a r e Ş i - a l e a r g ă d e - a l u n g u l î n a l t u l u i d i g .

Fluide şi zvelte aleargă şi urlă, S-aţie c u gr i jă i n t r a r e a î n p o r t , I a r a l t e l e u r c ă s p r e f a r u l d i n t u r l ă , S ă c e a r ă d r e p t v a m ă c a p l a t ă u n m o r t . . .

„Lumina s-o stingem, lumina, lumina... Şi-o d a t ă s ă r m a n u l o p a i ţ a p u s , F u n e b r ă v e n i - v a p e a p e r e g i n a , R e g i n a cea n e a g r ă . . . " ş i i a t ă - l e sus,

Fluide şi zvelte, din treaptă în treaptă, Se u r c ă s-a jungă la s t e a u a de foc ; D a r s t e a u a p e n a v e l u m i n a - ş i î n d r e a p t ă , Ş i n a v e l e p a s ă a c u m s p r e n o r o c .

Aproape-s, şi-acuma sirenele sună, Şi g a t a - i să c a d ă ş i a n c o r a g r e a , Ş i - a t î t î n t u n e r i c , ş i - a t î t a f u r t u n ă , R ă m î n b i r u i t e d e - o s i n g u r ă s tea.

V I S Ă T O R U L

A l b ă - i p i a ţ a B a r b e r i n i c ă t r e m i e z u l n o p ţ i i v a r a , C î n d s e - n t o a r c e s i n g u r a t e c u n p o e t s p r e c a s a l u i . P î n ă - n L a ţ i u l v e c h i e c a l e — d a r l a R o m a eşt i î n ţ a r a U n d e p o ţ i s ă s ta i d e v o r b ă c u d i v i n i l e s t a t u i . . .

79

Page 72: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i p o e t u l n o s t r u - i t î n a r ş i n a i v c a t o ţ i p o e ţ i i , C a r e c r e d î n f r u m u s e ţ e m a i p r e s u s d e t o a t e - n l u m e , E n a i v , ş i n u - ş i dă s e a m ă ce c a l v a r e d r u m u l v i e ţ i i P e n t r u ce i c e v o r să-şi f a c ă u n d i a m a n t d i n a l l o r n u m e .

Ochii lor privesc şi cerul îşi coboară-n ei misterul, S u n e t e , c u l o r i ş i f o r m e d e o p o t r i v ă e l l e - a d u n ă , Ş i c î n d a l ţ i i - a d u n ă a u r , e l a r v r e a s - a d u n e c e r u l î n t r - u n ver s , ş i î i a j u n g e că- i b o g a t î n l u c i u d e l u n ă .

Sună pasul lui, şi-acuma a ajuns lîngă fîntîna C u t r i t o n u l c a r e - a r u n c ă g î l g î i n d u n j o c d e a p ă , A h , f r u m o s m a i e t r i t o n u l ş i d i b a c e - a m a i f o s t m î n a M a i s t r u l u i c e - a fos t î n s t a r e a ş a l u c r u s ă c o n c e a p ă !

Astfel se gîndeşte dînsul, şi puterile-şi măsoară, P e c î n d a p a , c a u n suf le t c h i n u i t d e î n d o i a l ă , V r î n d m e r e u , l a c e r s ă u r c e , f ă r î m a t ă s e c o b o a r ă : Ş i d e o d a t ă v i s ă t o r u l a r ă m a s c u f a ţ a p a l ă .

Sunete, culori şi forme, asta-i toată viaţa noastră ; D a r s ă a i b ă d î n s u l o a r e r a z a f o c u l u i d i v i n ? Ş i - a c u m p a s u l l u i î n u m b r a c a r e s-a f ă c u t a l b a s t r ă S u n ă c a d e n ţ a t c a r i t m u l u n u i v e r s a l e x a n d r i n .

S C R I S O A R E

î ţ i scr iu s ă ştii c ă t o a t e - s a ş a c a l a p l e c a r e , C ă n - a m c l i n t i t u n l u c r u d e d o u ă s ă p t ă m î n i , P e m a s ă o m ă n u ş ă , z v î r l i t ă l a - n t î m p l a r e , P ă s t r e a z ă î n c ă f o r m a f r u m o a s e i t a l e m î i n i .

Şi iată evantaliul şi mica ta oglindă, — O g l i n d a , c e a m a i b u n ă p r i e t e n - a femei i , E a c a r e p o a t e - a t î t e a s e c r e t e s ă s u r p r i n d ă C î n d uşile-s s u b p a z a n e î n d u r a t - a chei i .

80

Page 73: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - a f a r ă d e aces te , e-un m i r o s b l î n d d e f l o a r e C e r ă t ă c e ş t e î n c ă . . . s u n t cei d o i t r a n d a f i r i , C a r e - a u m u r i t p e - n c e t u l î n a p a d i n p a h a r e , M ă r i n d u - m i î n t r i s t a r e a c u d o u ă a m i n t i r i .

Aşa e-n casa noastră, iar cel ce ţi le scrie E-aşa u r s u z ş i j a l n i c , î n c î t m ă - n t r e b de-s e u , S a u a m m u r i t ş - a c u m a t ră ie sc i a r , c i n e ş t ie, Ş i n u - s d e c î t u n p a z n i c b ă t r î n î n t r - u n m u z e u . . .

C U R C U B E U L

C e s c h i m b ă t o a r e e l a m u n t e L u m i n a ; c î t a i s c a p ă r ă , U n c u r c u b e u a - n t i n s o p u n t e D i n c a s a m e a p î n ' l a a t a .

Şi-un gînd, un gînd nebun îmi vine ! — Aşa-s p o e ţ i i u n e o r i — S ă m ă a v î n t p î n ă l a t i n e P e p u n t e a a s t a d e c u l o r i .

Cu fruntea de lumini brăzdată, S ă u r c t ă r i i l e cereş t i Şi , c î n d n i c i n u t e - a ş t e p ţ i , d e o d a t ă S ă - ţ i b a t c u d e g e t u - n fereşt i . . .

Dar cînd să urc, frumoasa punte S-a d ă r î m a t , ş i - a c u m a n o r i i A u t r a s p e r d e a u a c ă t r e m u n t e : N e b u n i s în t , D o a m n e , v i s ă t o r i i !

81

Page 74: Antologia poeziei simboliste româneşti

M E T A M O R F O Z A

V r o i n d s ă u i t , p e - o s e a r ă d u l c e l ă s a s e m s ă m - a d o a r m ă c r i n i i . . . Ş i se f ă c e a că f ă r ă v o i e t r ă i a m a c u m o v i a ţ ă n o u ă : E r a m ş i e u u n c r i n c a d î n ş i i , şi-n d e z m i e r d ă r i l e l u m i n i i t m i î n t i n d e a m v o i o s p o t i r u l s ă p r i n d o l a c r i m ă d e r o u ă .

Visînd, trăiam cu ei acuma, şi-atît de alb era subt lună, î n c î t a b i a s c r i a m o u m b r ă c î n d m - a l i n t a ş ă g a l n i c v î n t u l ; D a r t i h n ă s e făcuse-n m i n e ş i c a l d ă i n i m a ş i b u n ă , C ă r e v e n e a m s u b t a l t ă f o r m ă , s ă - m p o d o b e s c ş i e u p a m î n t u l .

Cînd făr' de veste-o mînă pală, mişcîndu-şi umbra pe grămadă, C a s u b t i m b o l d u l u n e i f o r ţ e n e c u n o s c u t e ş i f a t a l e , S-a-nt ins v r ă j m a ş ă să mă f r î n g ă — ş i - a c u m a , a l b ca o z ă p a d ă , M u r e a m t i h n i t , d e - a d o u a o a r ă , î n l i n i ş t e a o d ă i i t a l e .

Muream din nou, dar cînd trudită, făcîndu-ţi braţele cunună, A fos t s - a d o r m i z î m b i n d l a m i n e , c u f a ţ a c a l m ă î n t r e p e r n e , E u c a o p u l b e r e d e a u r m - a m r i d i c a t u ş o r s u b t l u n ă , î n c ă u t a r e a a l te i f o r m e d e s ă v î r ş i t e ş i e t e r n e .

D U M I N I C A

C u m t e - a ş t e p t a m o d a t ă , d u m i n i c ă p r e a s f î n t ă , Ş i c î t î m i p a r i a c u m a d e t r i s t ă ş i pus t ie . . . S a l o n u - i gol, şi-n u m b r ă d o a r s a m o v a r u l c î n t ă , A s e m e n i u n u i p o p ă c e - n g î n - o l i t u r g h i e .

Era cu toate-aceste aşa de multă lume, V e n e a u t e n o r i ce lebr i ş i d o a m n e d i l e t a n t e . P o e ţ i s ă r m a n i ş i fe te c e î n t r e d o u ă g l u m e S - e x t a z i a u m i r a t e : „ A h ! ce f r u m o s a n d a n t e !

82

6*

Page 75: Antologia poeziei simboliste româneşti

T i n d e a a m o r u - n u m b r ă ş i rete le Iui curse , Ş i c î n d v o r b e a u d e s te le, d e sor i , d e t o t î n a l t u l , E u m ă p l i m b a m c u g î n d u l î n c a r u l „ M a r e i - U r s e " , D o a r v o i găsi u n a s t r u n e s p e c u l a t d e - u n a l t u l .

Cuvinte fără noimă urcau, dar orice vorbe D i n g u r a t a c ă z u t e m i s e p ă r e a u d i v i n e , P u t e a u să c î n t e - n p a c e ş i h a r p e ş i t e o r b e , C ă c i n - a u z e a m n i m i c a d e t e - a s c u l t a m p e t i n e .

Ş-acum e gol salonul, e gol, şi-n umbra casei S t a u v a s t e l e f o t o l i i ş i l u n g p r i n d să se m i r e ; P e u n d e - o f i a z i p a s u l m i c u ţ a l p r e a f r u m o a s e i , C e t o t v e n e a s t a t o r n i c c a să-şi găsească m i r e ?

Oglinzile-şi arată cu jale infinitul Ş i n u m a i v i n e n i m e n i . . . z a d a r n i c s t a u l a g e a m u r i , C e - a i c ă u t a t î n l u m e , o , t u ! m u l t l i n i ş t i t u l P o e t , c r e d e a i că- i lesne să scri i e p i t a l a m u r i ?

Ce-am căutat, v-aş spune, ce-am căutat eu, dară M i - e f r ică, căci î n u m b r ă , s u p r e m ă i r o n i e , î n n e a g r a u m b r ă , p i a n u l c u d i n ţ i i scoşi a f a r ă R î n j e ş t e c a u n m o n s t r u ce-ar v r e a s ă m ă sfîşie.

C Ă L Ă T O R I I

T ă c e r e - i ş i m e r g e a m c u f a ţ a s p r e l u n ă . . . S - a u d z u r g ă l ă i i î n n o a p t e c u m s u n ă . M e r g s p o r n i c r o t a ş i i şi-o c l i p ă m ă sper i i , V ă z î n d p e d e l ă t u r i c u m fug p r ă ş i e r i i D e u m b r a l o r însăş i g o n i ţ i î n b u i a s t r u . . . P e - a l o c u r e a d r u m u l s e face a l b a s t r u C î n d s c a p ă s u b t d e a l u r i ş i l u n a s - a s c u n d e , U n m i r o s d e f l o a r e d e c ine şt i i u n d e N e - a j u n g e p e c a l e şi-n u r m ă r ă m î n e . . .

83

Page 76: Antologia poeziei simboliste româneşti

„ E - o v r a j a t r i m e a s ă d e - o f a t ă , s t ă p î n e " , „ E - o v r a j ă " , î n g î n ă z î m b i n d v e z e t e u l , Ş i m u r g i i a c u m a p ă ş e s c m a i c u g r e u l , Ş i v o r b e l e n o a s t r e , p r i e t e n e b u n e , S e fac t o t m a i r a r e , m a i t r i s t e , de-a i s p u n e C ă f i e ş tecare d i n n o i îş i d ă s e a m ă C ă - n u r m a t r ă s u r e i c e v a s e d i s t r a m ă , Ş i-aceea n u - i d r u m u l , ci-i b i a t a v i a ţ ă ; C ă d u l c e a m i r e a s m ă , p r i n n o a p t e d r u m e a ţ ă , N u - i m i r o s d e f l o a r e , n i c i v r a j ă , ci-i d o r u l Ce-1 i a p r e t u t i n d e n i c u e l c ă l ă t o r u l O r i u n d e s-ar d u c e ş i-ar v r e a c a s ă s c a p e , S u b t n a l t e l e c e r u r i , p e v a s t e l e a p e . . .

E X - V O T O

P ă ş e ş t e - n c e t , s ă n u d e ş t e p ţ i t ă c e r e a , C o b o a r ă - n c e t , c a - n t r - u n c a v o u p u s t i u , Ş i - a s c u n d e - ţ i b u c u r i a o r i d u r e r e a ,

Să te presimt abia, să nu te ştiu, A b i a s ă t e p r e s i m t c a p e - u n p a r f u m D e f l o a r e s c u t u r a t ă t i m p u r i u . . .

Căci pe-al tău suflet mîndru orişicum O c l i p ă - a m fos t s t ă p î n . . . P ă ş e ş t e - n c e t . . . N u t u r b u r a n ic i p r a f u l d e p e d r u m . . .

Un clopot e un suflet de poet... N i c i r o c h i a - ţ i f o ş n i n d s ă nu-1 a t i n g ă , S ă n u s e r e d e ş t e p t e u n regre t . . .

Acum, cînd izbutise să se-nvingă Şi g î n d u r i l e v e c h i să ş i l e - a d u n e , O, lasă-1 în t ă c e r e să se s t i n g ă .

84

Page 77: Antologia poeziei simboliste româneşti

P ă ş e ş t e - n c e t . . . n i c i u n c u v î n t n u s p u n e , C ă c i de-a i v o r b i , c a d e s u b t b o l ţ i p r o f u n d e , D e p r e t u t i n d e n i , c a s ă m ă r ă z b u n e ,

Ecouri mustrătoare ţi-ar răspunde.

C Î N T E C

G a r o a f e l e d i n g l a s t r ă , s t î n d g a t a c a s ă m o a r ă , V o r b e s c de-o f a t ă b l o n d ă c u f a ţ a d i a f a n ă , V o r b e s c d e - o p r e a f r u m o a s ă ş i m î n d r â c a s t e l a n ă C e le-a p u r t a t d e gr i jă o - n t r e a g ă p r i m ă v a r ă . . .

Vorbesc şi pun la cale garoafele din glastră : „ C a r m i n u l s ă ni-1 s t r î n g e m , şi-n p u l b e r e m ă r u n t ă , P e - o b r a j i i e i s ă c e r n e m u ş o r , î n z i d e n u n t ă , S ă n u m a i fie a l t a c u m e s t ă p î n a n o a s t r ă . "

G H E R G H I N A

S-au s t ins î n t r - u n a f l u x d e s înge b u j o r i i roş i i , i a r a lb i i c r i n i Ş i-au a n u n ţ a t de la o v r e m e ş i e i p a l o r i l e l u n a r e ; C u o m i r e a s m ă , c u o u m b r a , o r i p r i n f a n t a s t i c e l u m i n i . A p r o p i a t a a g o n i e şi-o p r e v e s t e ş t e f i e c a r e .

Culorile ca un incendiu, în clipa ultimului ceas, S - a p r i n d — c ă c i ceasul ce l d i n u r m ă o r i c u m e o a p o t e o z ă ; M a i d a r n i c îşi r ă s t o a r n ă c r i n u l p a r f u m u l c e i-a m a i r ă m a s P e f u n d u l u r n e i , şi, c î n d m o a r e , m a i r o z ă s e p r e f e c e - o r o z ă .

85

Page 78: Antologia poeziei simboliste româneşti

G h e r g h i n a s i n g u r ă , s p r e t o a m n ă , c î n d s u n t g r a d i n e l e p u s t i i , N u - m p r ă ş t i e nici o m i r e a s m ă , c i r e c e ş i n e p ă s ă t o a r e , C î n d s tă să-i v i e ş i e i ceasu l î n f r i c o ş a t e i a g o n i i , Ş i - n a l ţ ă t o t m a i sus, î n aer , z î m b i n d , m a r m o r e a n a - i f l o a r e .

Ca şi cum n-ar fi fost născută cu celelalte pe pămînt, F ă r ă p a l o r i ş i f ă r ă u m b r e , c i t o t m a i d r e a p t ă î n l u m i n ă , E a l u p t ă m î n d r ă p î n ' l a u r m ă ş i s e c o b o a r ă î n m o r m î n t , P u r t î n d c u n u n a e i d e a u r p e f r u n t e , sus, c a o r e g i n ă .

C I N T E C U L G R E I E R U L U I

S u n t p o a t e m i l i o a n e d e a n i d e - a t u n c i , o , s o a r e ! D e c î n d t u cel c e a s t ă z i u r c i b o l ţ i l e d e - a z u r . E r a i d e - a b i a o p a t ă p r i n n e g u r i c ă l ă t o a r e , O f o r ţ ă - n m e r s ce-şi c a t ă o f o r m ă ş i-un c o n t u r .

Aşa erai, dar timpul ţi-a modelat conturul Ş i i n c e n d i u l ce-n t i n e m o c n e a d e veşn ic i i î n f l ă c ă r a t d e o d a t ă a l u m i n a t a z u r u l Ş i a le m e l e n e g r e ş i m a r i m e l a n c o l i i .

Aşa erai pe vremea întîiei aurore, P e c î n d eu, n e g r u l g re ier , r a p s o d u l f ă r ă g las , C e t e c î n t a - n s t r u n î n d u - ş i e l i t re le- i s o n o r e , A ş a a m fost d e - a p u r u r i ş i-acelaşi a m r ă m a s .

Eu sunt întîiul sunet care-a trezit ecouri I ă r - a t r e z i pe l u m e f i o r u l u n e i u r i , R a p s o d u l ce-a r u p t p a c e a î n a l t e l o r p l a t o u r i Si-a d e ş t e p t a t v i s a r e a f u n e b r e l o r p ă d u r i .

Ca într-o seră caldă trăiam punctînd tăcerea, P r i v i n d p l i n d e u i m i r e c u m v r e m i l e t n m e r s î n a l ţ ă c o n t i n e n t e o r i p r e g ă t e s c c ă d e r e a \ c ine ştie c ă r u i f r a g m e n t de u n i v e r s .

86

Page 79: Antologia poeziei simboliste româneşti

P ă r e a c u m c ă n a t u r a , a r a r e o r i s ă t u l ă D e v e c h i l e t i p a r e , c ă t a i z v o a d e n o i ; C u m d e - a p u t u t f r a g i l a ş i f ina l ibe lu lă , V î s l i n d a t î t e a v e a c u r i , s-a jungă p i n ' l a n o i ?

Azi năruia şi mîine, cum o-mbia capriciul, Z v î r l e a î n d a r e t e r n e n i m i c u r i p e p ă m î n t , D e - a t u n c i şi-a a p r i n s l a m p a a l b a s t r ă l i c u r i c i u l , Ş i n - a m a i fost î n s t a r e s-o s t i n g ă n ic i u n v î n t .

O aripă de gîză, un sunet şi-o lumină A u s t ă r u i t , ş i t o t u ş i a t î ţ i a u r i a ş i F ă c u ţ i s ă - n f r u n t e v r e m e a s-au p r e f ă c u t r u i n ă , Şi-au d i s p ă r u t d i n l u m e f ă r - a lăsa u r m a ş i .

Pavat e tot pamîntul cu lespezi de morminte, Ş i n u m a i eu, r a p s o d u l , î n veci n e m u r i t o r , P ă ş i n d p e ie rog l i fe d e a l b e o s e m i n t e , M a i c î n t u n miserere î n a m i n t i r e a l o r .

Page 80: Antologia poeziei simboliste româneşti

CINCINAT PAVELESCU

Reputat poet epigramist — magistrat de profesie — Cincinat Pa-vtlescu, una dintre figurile pitoreşti ale literaturii noastre dintre cele doua războaie, s-a născut la Rîşnov (judeţul Rîmnicul-Sărat), la 20 octom­brie 1872, fiul unui inginer ceferist. După mamă cobora din vestitul căpitan de plai Banu Manta. Liceul l-a făcut la „Sf. Sava" în Bucureşti, unde-şi ia şi licenţa în drept, în 1897. Intrînd în magistratură, este pe rînd ajutor de judecător la Brăila, Corabia, Turnu-Măgurele, Craiova, Sulina, Iaşi, Caracal, judecător la Rîmnicul-Sărat, Brăila şi procuror la Braşov. In timpul primului război mondial, poetul-trubadur, personalitate mondenă, este trimis la Paris, unde conduce revista Le courrier franco-roumain şi colaborează la Figaro. In Franţa se căsătoreşte cu o nepoată a lui Ivan Turgheniev, cîntăreaţa Alice Viardot-Garcia, cu care are o fetiţă, de care împrejurările îl despart.

Debutează la Literatorul lui Al. Macedonski, al cărui prim-redactor (efemer) devine în noiembrie 1892. In anul următor scrie împreună cu acesta piesa Saul (premieră: 28 decembrie 1892). Apoi se despart, motiv

de polemică şi schimb de epigrame, incidente uitate şi memorialistică

afectuoasă. A fost prim-redactor şi la Convorbiri critice, unde publică

vestite epigrame şi poezii dintre care multe au fost puse pe muzică

CPentre ochii tăi cei dulci, Frumoasa mea cu ochii verzi, îţi mai aduci aminte, doamnă etc). între 1931—1934 conduce revista Braşovul literar. La stăruinţa lui O. Goga i se acordă un premiu naţional de 100.000 de lei,

89

Page 81: Antologia poeziei simboliste româneşti

cu care boemul si risipitorul poet îşi plăteşte... datoriile. Moare răpus de un cancer pulmonar la 26 noiembrie 1934, în Bucureşti.

OPERE (poezii) :

De la Milcov (nuvele, poezii), Buc, 1889 ; Poezii, Buc, 1900 ; Epigrame, Craiova, Ramuri, 1907 ; ed. a Il-a, 1926 ; Poezii, Buc, C. Pa-riano, 1911 ; Poezii, Buc, C. Sfetea, 1911 ; Poezii, Buc, Cartea româ­nească, f. a. ; Epigrame, ed. Tudor Măinescu, Buc, Ed. Tineretului, 1966.

COLABORĂRI :

Literatorul (1892—1895) ; Lumea nouă ilustrată (1895) ; Lumea nouă ştiinţifică şi literară (1895—1896) ; Românul literar (1905) ; Viaţa lite­rară (1906) ; Luceafărul (1906, 1912) ; Semănătorul (1907) ; Viaţa li­terară şi artistică (1907, 1908) ; Convorbiri critice (1907, 1908) ; Falanga literară şi artistică (1910) ; Junimea literară (1910, 1911, 1912) ; Revista idealistă (1911) ; Flacăra (1923) ; Universul literar (1926) ; Braşovul literar (1931—1934).

REFERINŢE :

Al. A. Macedonski, Intre 1800 şi 1892, Literatorul, nr. 5, 15 octom­brie 1892 ; M. Dragomirescu, Oda, notă critică, Convorbiri critice, II, 13, 1908 ; E. Lovinescu, Cincinat Pavelescu, Convorbiri literare, 1910 ; D. Kar-nabatt, Mişcarea poetică, Revista idealistă, IX, I, 1911 ; Ilarie Chendi, Cincinat Pavelescu, Luceafărul, X, 1911 ; Duiliu Zamfirescu, Poezii, raport academic, Analele Academiei Române, seria II, t. XXXIV, 1911—1912 ; Perpessicius, Epigrame, Universul literar, XLI, 51, 1925 ; F. Aderca, De vorbă cu Cincinat Pavelescu, Mişcarea literară, II , 17—18, 1925 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, Cartea românească, 1925, p. 105—114 ; I. Valerian, De vorbă cu d-l Cincinat Pavelescu, Viaţa literară, I, 3, 1926 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 210—214 ; Perpessicius, Menţiuni critice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 152—155 ; Radu D. Rosetti, Cincinat Pavelescu, Universul, LI, nr. 333, 5 decembrie, 1934 ; S. Semilian, Cincinat Pavelescu inedit, Adevărul literal, nr. 861, 6 iunie 1937 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 575—576 ; N. Crevedia, Cincinat Pavelescu, Lucea­fărul, IX, 21, 21 mai 1966 ; Alexandru Macedonski, Opere, Buc, E.P.L., 1966, voi. II, p. 286.

Poeziile selectate sînt reproduse din voi. Poezii, Buc, 1911.

Page 82: Antologia poeziei simboliste româneşti

C O R B I I

D-lui C. Pariano

O, corbi siniştri, vă iubesc ! V o i c e p e - a l i e r n e i a l b l i n ţ o l i u C ă d e ţ i î n s t o l u r i c e - n g r o z e s c C a n i ş t e p e t e m a r i d e d o l i u !

In fracurile voastre negre D e c i o c l i , a v e ţ i c e v a d e g a l ă , Şi-n c r o n c ă n i t u l v o s t r u r î d e O i r o n i e t r i u m f a l ă !

Duşmani cetăţilor banale, P r i n v e c h i r u i n i v - a d ă p o s t i ţ i , Ş i s u b d i s p r e ţ u l v o s t r u rece O l u m e - n t r e a g ă - n v ă l u i ţ i .

Dacă vă muşcă foamea-ntocmai C a f e u d a l i i c a s t e l a n i , V ă n ă p u s t i ţ i p e a v u ţ i a M u n c i t ă - a b i e ţ i l o r ţ ă r a n i .

Şi negrul vostru e simbolic, E d o l i u l c e - n d u r ă t o r P u r t a ţ i v i c t i m e l o r c ă z u t e S u b c i o c u l v o s t r u h r ă p i t o r .

91

Page 83: Antologia poeziei simboliste româneşti

C h i a r E d g a r P o e î n c i n s t e a v o a s t r ă A scris b a l a d a - n t u n e c a t ă Al c ă r e i l e i t - m o t i v e t r i s t u l Ş i - n g r o z i t o r u l : niciodată !

O, corb sinistru, al meu suflet, S c î r b i t d e l u p t e ş i d e ja le , E - a t r a s d e d o l i u l s a r c a s t i c Ce-1 p o a r t ă a r i p i l e t a l e !

Şi-aş vrea, pentru-a scăpa de viaţa S u g r u m ă t o a r e a c e t ă ţ i i , S ă d e v i u rege le r u i n e i , A l p ă c i i şi-al s i n g u r ă t ă ţ i i .

C Î N T E C U L O M U L U I

M ă - n t o r c z d r o b i t . C e d r u m e n o r m V i u d i n t r - o ţ a r ă d e p ă r t a t ă , P e c a r e h a r t a n - o a r a t ă . . . S u n t o b o s i t , a ş v r e a s ă d o r m .

Sunt ani, sunt ani de cînd alerg T o t î n a i n t e , î n a i n t e , C u - a c e e a ş i î n t r e b a r e - n m i n t e : D e u n d e v i u ş i u n d e m e r g ?

Şi barca-mi nu mai e la fel, I a r p î n z e l e - i i m a c u l a t e D e l a p l e c a r e , s u n t p ă t a t e , C a ş i o m a s ă d e h o t e l .

O mînam eu, sau mă ducea î n v o i a v î n t u l u i , t o t a n u l ? E r a m s a u n u , eu, c ă p i t a n u l S ă r m a n e i b ă r c i ce r ă t ă c e a ?

92

Page 84: Antologia poeziei simboliste româneşti

O a m i n t i r e m i - a r ă m a s . . . Ţ a r a n ă d e j d i i , - n d e p ă r t a r e , M i s e p ă r e a a t î t d e m a r e — Ş i - a m o c o l i t - o î n t r - u n ceas !

Un gînd mă tulbură, mîhnit, C a u n e c o u d e h a r f ă s p a r t ă : E v i s u l m e u n e î m p l i n i t , E i d e a l u l m e u de a r t ă !

în goana lui, izbit de stînci, M ă - n t o r c l a m a l , m î n a t d e s o a r t ă , P e i n i m ă c-o f l o a r e m o a r t ă , S - a s c u n z ă r a n e l e - i a d i n e i .

Şi-acum, în drumul spre mormînt P r i v i n d a m u r g u l a r ă m i u , C î n d s i m t ce-aş f i p u t u t s ă f iu. M ă - n d u i o ş e z v ă z î n d c e s u n t . . .

I M P R E S I I D E T O A M N Ă

P ă d u r e a veş te j i tă î n s t î n g a m e a c o b o a r ă , Şi-n d r e a p t a , o c o l i n ă se suie c ă t r e z ă r i , S u b r o ş u l c e a m u r g u l p e c u l m i l e - i s t r e c o a r ă .

E toamnă pe sfîrşite. Pe drum şi pe cărări Z b o r f r u n z e l e m i n a t e d e v î n t u l c e l e p o a r t ă , C u m v a l u l p o a r t ă b a r c a p e z b u c i u m u l d e m ă r i .

Trosneşte cîte-o cracă şi-n umbră cade moartă S ă r a c u l o să a i b ă la i a r n ă u s c ă t u r i , N a t u r a se-ngri jeşte c u m i l ă d - a lui s o a r t ă .

O, fire nenţeleasă, cum inima ne-o furi C u m o a r t e a t a , sub c a r e s - a s c u n d e r e n v i e r e , T u , c a r e d i n t r - u n m u g u r d a i v i a ţ ă l a p ă d u r i !

93

Page 85: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şti i o a r e ce d u i o a s ă ş i t r i s t ă m î n g î i e r e E ordinea eternă, pe c a r e - o - n t r e z ă r i m î n f r u n z a c a r e n a ş t e şi-n f r u n z a c a r e p i e r e ?

Doar ea mai ne adoarme durerea că murim

P O E T U L

F e c i o a r e d u l c i , e în z a d a r ! P r i v i r e a v o a s t r ă f e r m e c a t ă Ş i a l e v o a s t r e j u r ă m i n t e , O r i c î t d e c a l d e ş i d e s f inte, N u p o t d i n d r u m s ă m ă a b a t ă , C ă c i e c r o i t , m a i d i n - n a i n t e , A ş a s p i n o s ş i so l i ta r . . . U n g las î m i s t r i gă :

M e r g i ! N e b u n , P u t e r e i s f in te m ă s u p u n , Şi fug, ş i fug în l a r g u l zarei, Ş i fug î n v o i a î n t î m p l ă r e i P - a r i p a l a r g ă a f a n t e z i e i , C ă l ă u z i t d - u n s i n g u r d o r : S u n t j i d o v u l r ă t ă c i t o r

A l p o e z i e i !

C E L E T R E I N Ă L U C I

A m u r g u r i , t o a m n e , p a t i m i î n g r o p a t e P e g î n d u l t r i s t c u n o a p t e a s-au l ă s a t , Ş i-n h a i n e l u n g i n ă l u c i î n t r a r i p a t e T r e c p r i n o g l i n z i şi-n g e a m u r i p a r c ă b a t .

94

Page 86: Antologia poeziei simboliste româneşti

U n a ieş ind d i n c o l ţ u - i d e - n t u n e r i e C u g lasu l e i d e u m b r ă c u v î n t ă : „ N u m ă c u n o ş t i , s u n t v i s u l t ă u h i m e r i c C e m - a i u i t a t ? A m fost n ă d e j d e a t a ! "

O alta blînd s-apropie de mine P e c î n d c o b o a r ă - n s u f l e t u - m i c ă i n ţ a . A f u l g e r a t ! î n z ă r i v ă d d o a r r u i n e . . . „ T e r e c u n o s c , n ă l u c ă , eşti c r e d i n ţ a ! "

Şi cea din urmă, albă ca o moartă, P l e c î n d d i n p r a g s-a-ntors . . . p a r c ă z î m b e a S u n t s i n g u r . P l o u ă . V î n t u l g e m e - n p o a r t ă . N ă l u c ă - a i fost ş i t u , i u b i r e a m e a !

S I M B O L U L N E A N T U L U I

Curtezanelor

Fugi, geniu al nenorocirii, D u ş m a n a l v i s u l u i şi-al f o r ţ e i , T u , c a r e - n m r e j e l e iub i r i i î n v ă l u i g e r m e n e l e m o r ţ e i .

Fugi, glasul tău mă înfioară T r i m i t e - ţ i d o r u l să se culce . . . S ă r u t u l t ă u d a c ă e d u l c e , A lu i b e ţ i e m ă o m o a r ă . . .

Şi părul tău e-ncolăcire D e ş e r p i c u l i m b i l e - o t r ă v i t e , T u eşti a d î n c u l c e î n g h i t e V i r t u t e , g e n i u ş i s i m ţ i r e .

Ascunde-ţi trupul alb şi gol — O, ş a r p e d u l c e al p ie i r i i ! — C ă c i deşi p a r i m i n u n e a firi i E ş t i a l n e a n t u l u i s i m b o l .

95

Page 87: Antologia poeziei simboliste româneşti

F T I Z I C A

„Ce jalnic în suflet străbate Fiorul de frunze uscate Pe bietul bolnav ce din casă Ascultă cum toamna se lasă."

C. P.

Cu ochii mari şi supţi de boală, P r i v e ş t e l a c u l s p r e a p u s C o p i l a c a r e n u s-a d u s D e n u şt iu c î t e l u n i l a ş c o a l ă .

Cum păru-i negru ca de smoală P e f r u n t e - i c a d e n e s u p u s , U n g î n d î i f u r ă o c h i i - n sus S p r e c e r u l sur, s p r e z a r e a g o a l ă .

Şi cum în pieptu-i slab se-neacă Sf î ş ie tor o t u s e seacă, S p r e m a m a e i s - a p l e a c ă b l î n d

Şi-ngînă-n lacrima ce-i pică : „ E u n - o s ă v ă d c u v o i z b u r î n d P e cer î n t î i a r î n d u n i c ă ! "

Paris, 1907

S I M F O N I A P L O A I E I

D-lui Take Ionescu

E noapte de toamnă şi plouă ! C e t r i s t e c î n d p l o u ă î n n o a p t e , I n p l m s e t u l p l o a i e i n u - s ş o a p t e D e f l o r i s ă r u t a t e d e r o u ă ,

96

Page 88: Antologia poeziei simboliste româneşti

S u n t l a c r i m i a s c u n s e ş i m u t e C e n a s c ş i c e m o r n e ş t i u t e .

în fiecare picătură C e p i c u r ă d i n r a m u r i , î n f iecare p i c ă t u r ă C e - a l u n e c ă p e g e a m u r i , S u n t v o c i d e jale ş i d e u r ă , S u n t r u g i , c r î m p e i e d e b l e s t e m e , E o l a r g ă , s u r d ă s i m f o n i e , E t o a t ă s u m b r a t r a g e d i e A sărăc ie i c a r e g e m e P e b ă n c i , sub p o d u r i , p r i n g r ă d i n i , î n t u n e c î n d c u o c h i h a i n i Ş i g l a s u r i a m ă r î t e T ă c e r e a p l i n ă d e f ior i A n o p ţ i l o r p o s o m o r i t e !

Sub lustrul apei strada pare U n r îu s t a t o r n i c f ă r ă v a l . Ş i f l a c ă r a de f e l i n a r e E ca o l a m ă de p u m n a l .

Pe cînd visezi la pianu-ţi, doamnă, Ş i-ascul ţ i a l sobe i d u l c e c î n t , N - o să-nţe leg i c e t r i s t ă s u n t C î n d p l o u ă , n o p ţ i l e d e t o a m n ă !

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 89: Antologia poeziei simboliste româneşti

OVID DENSUSIANU

Puternică personalitate a culturii noastre şi unul din animatorii cei mai fervenţi ai simbolismului românesc, Ovid Densusianu s-a născut la Făgăraş, în 30 noiembrie 1873, fiul lui Aron Densusianu, poet clasicizant fi autor de studii literare de ţinută latinistă, antijunimist, autor al unei Istorii a limbii şi literaturii române (1894). Studiază la Braşov şi apoi la Iaşi, unde îşi ia licenţa în litere în 1892. Pînă în 1893, cînd pleacă în străinătate (Berlin, Paris), este profesor la Botoşani şi Focşani. La Paris,

m 1896, obţine diploma şcolii de „Hautes études" cu teza : La prise de Cordoue et de Séville, Chanson de Geste du XII-e siècle. Devine, tot­

odată, membru al Societăţii de texte vechi franceze. întors în ţară, în 1897, este numit profesor suplinitor la catedra de

română a Universităţii din Bucureşti. Din 1901 este titularul catedrei de filologie romanică, creată din iniţiativa sa. Întemeiază Societatea filo­logică şi Institutul de filologie şi folclor, cu publicaţiile respective :

Grai şi suflet şi Buletinul societăţii de filologie. Adevărata sa glorie Ştiinţifică este asigurată de monumentala Histoire de la langue roumaine (Paris, Leroux, 1901—1938, tr. rom., 1961). Importante sînt şi studiile de folclor, printre care binecunoscuta Viaţa păstorească în poezia noastră populară, Buc, 1922—1923, şi, mai ales, prima noastră sinteză de istorie literară bazată pe principii estetice, Literatura română modernă (3 vol., 1920, 1921, 1933).

99 7»

Page 90: Antologia poeziei simboliste româneşti

Meritele literate şi locul său de seama în istoria simbolismului ro­mânesc sînt legate de întemeierea si conducerea revistei Viaţa nouă (1905—1925), unde Ovid Densusianu publică poezii simboliste sub pseudonimul Ervin, numeroase articole teoretice, polemici, portrete si studii de scriitori simbolişti contemporani (Verhaeren, Henri de Régnier, Charles van Lerbergue, Remy de Courmont). Aici face o adevărată scoală literară simbolistă, întrunită într-un cenaclu mai discret decît cel macedonskian, dar de ţinută, polarizind numeroase forţe, despre profilul cărora stă mărturie chiar antologia de faţă. Critic militant şi în publicaţii anexe (Revista celorlalţi, Farul), Ovid Densusianu trece, în Conferenţele „Vieţei nouă", seria întîia (1909), la o adevărată propagandă simbolistă, în baza a două manifeste : Sufletul meu în poezie şi Ideal şi îndemnuri. Un curs universitar despre simbolismul francez (1914—1916), urmat de Sufletul latin şi literatura nouă (1922) sînt dovezi în acelaşi sens. Membru al Academiei Române din 1919, cu un discurs de recepţie despre Delavran-

cea, Ovid Densusianu moare la 8 iunie 1934, în Bucureşti, lăsînd un nume

plin de prestigiu.

OPERE (poezii) :

Limanuri albe, Paris, Viaţa nouă, 1912 ; Heroica, Buc, Viaţa nouă, 1918 ; Sub stînca vremei, Buc, Viaţa nouă, 1919 ; Salba clipelor, Buc, Viaţa nouă, 1921 ; Raze peste lespezi, Paris, Buc, Viaţa nouă, 1924 ; In zorile vieţii, Buc, 1925.

COLABORĂRI :

Arhiva (1892—1893) ; Revista critică literară (1894—1897) ; Româ­nia jună (1899—1900) ; Noua revista română (1901) ; Viaţa nouă (1905— 1925) ; Revista celorlalţi (1908) ; Revista idealistă (1911) ; Farul (1912) ; Versuri şi proză (1912) ; Grai şi suflet (1922—1925) etc.

REFERINŢE :

Mihail Dragomirescu, Lumini de fulgere, IV, VI, Convorbiri critice, l, 5, 1907 ; Al. T. Stamatiad, Limanuri albe, Rampa, 27 februarie 1913 ; Ion Trivale, Limanuri albe, Cronici literare, Socec, 1915 ; N. Iorga, Pretenţiile literare ale lui Ovid Densusianu, O luptă literară, voi. II, 1916, p. 12 ; V. Bogrea, Flori albe, Dacoromania, Cluj, an. II, 1921 — 1922, p. 789 ; Const. T Stoika, Ovid Densusianu, Mişcarea literară, II, 47, 1925 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, I, Buc, Cartea românească, 1925, p. 162—177 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 278—283 ; Perpessicius, Menţiuni critice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 142—143 ; Al. Popescu-Telega, Ovid Densusianu, Craiova, Ramuri.

100

Page 91: Antologia poeziei simboliste româneşti

1934 ; N. Cartojan, Ovid Densusianu, Buc, Funda via pt. lit. şi artă, 1938 ; M. Cruceanu, Amintiri despre Ovid Densusianu şi „Viaţa noua', Jurnalul literar, I, 2, 8 ianuarie 1939 ; Perpessicius, Cînd Ovid Den­susianu vorbea despre poeţi, R.F.R., XIV, 3 martie 1947 ; Tudor Vianu, Ovid Densusianu, Jurnal, Buc, E.P.L., 1961 ; J. Byck, Ovid Densusianu, 25 de ani de la moarte, Contemporanul, 243 (870), 14 iunie 1963 ; Mircea Tomuş, Ovid Densusianu, criticul, Steaua, XIV, 1, 1964 ; Eugeniu Sperantia, Ovid Densusianu, Tribuna, 9 aprilie 1964 ; Perpessicius, Ovid Densusianu, Gazeta literară, XI, 42, 15 oct. 1964 ; Marin Bucur, Mo­mente în receptarea şi difuzarea simbolismului românesc, Revista de istorie şi teorie literară, t. 14, 1, 1965 ; N. Densusianu-fiul, Ovid Den­susianu, Gazeta literară, XIII , 47, 18 noiembrie 1965 ; Dinu Pillat, Ovid Densusianu, Revista de istorie literară şi teorie literară, t. 15, 3, 1966 ; Lidia Bote, Simbolismul românesc, Buc, E.P.L., 1966, p. 91—95, 150— 151 ; M. Cazacu, Particularitatea simbolismului lui Ov. Densusianu, Ori­zont, XVIII, 158, iunie 1967 ; Marin Bucur, Ovid Densusianu, Buc, Ed. Tineretului, 1967 (bibliografie bogată) ; D. Micu, Poezia în „Viaţa nouă", extras din Limbă şi literatură, vol. XIV, Buc, 1967 ; Leon Baconski, Mărturii epistolare, Densusianu — Isac, Astra, nr. 11 şi 12, 1967. Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Cînd morţii sînt aşa de­parte..., Solii depărtărilor, III (Limanuri albe, 1912) ; Heroica I, III (Heroica, 1918); Cîntecul pribeagului, Cei fără stea (Sub stînca vremei, 1919); Salba clipelor (Salba clipelor, 1921J ; Scorburile, Călătorii nevă­zutului, III (Raze peste lespezi, 1924).

Page 92: Antologia poeziei simboliste româneşti

C Î N D M O R Ţ I I S I N T A Ş A D E P A R T E . .

N u m a i g î n d i l a z i le le a p u s e , N u m a i p r i v i l a u m b r e l e r a m a s e î n u r m ă ; suf le te le d u s e In a l t a l u m e — c i n e ştie ? — p o a t e N e u i t ă .

Cînd morţii sînt aşa departe, Ş i c î n d d e l a p ă m î n t l a stele A t î t a ca le n e d e s p a r t e , D u r e r e a — c i n e şt ie ? — d a c ă L a cer p e s t e m o r m i n t e p o a t e S ă t r e a c ă .

Priveşte-n jurul tău — e marea V i e ţ e i ; p l e a c ă şi o - n f r u n t ă , î m b a t ă - ţ i o c h i i - n c o n t e m p l a r e a M i n u n i l o r ce te a ş t e a p t ă ; T r ă i e ş t e , m e r g i o r i u n d e s o a r t a T e - n d r e a p t ă .

103

Page 93: Antologia poeziei simboliste româneşti

S O L I I D E P Ă R T Ă R I L O R

i n

Ispititorul vis ce-a chinuit A t î t e a m i n ţ i S e - n a l ţ ă a z i b i r u i t o r , T ă i n d u - ş i d r u m u r i d e a z u r P r i n i n f i n i t .

Din gîndurile care smulg N e î n ţ e l e s u l u i d i n v r e m e - n v r e m e - o t a i n ă , C a o m i n u n e a m v ă z u t P u t e r e n o u ă r ă s ă r i n d , P u t e r e a c a r e - a p r e f ă c u t A l b a s t r u l c e r u l u i î n m a r e Ş i l e m n u - n fulg.

De pe pămînt A r i p i s t r ă m u t ă - n î n ă l ţ i m i f ioru l V i e ţ e i n o a s t r e p î n ă - a c u m l e g a t ă D e p i a t r ă ş i ţ ă r î n ă , I a r p r i v i r e a S l ă v e ş t e p e e r o u l n o u — C u c e r i t o r u l C e t r e c e z g u d u i n d v ă z d u h u l C u m î n a l u i d e fier, P e z ă r i s t ă p î n ă .

înspăimîntate pasările fug D i n ca lea v u l t u r u l u i î n d r ă z n e ţ Ce a v e n i t S ă t u r b u r e t ă r î m u l ce-1 c r e d e a u a l l o r C u z b o r u l lu i s e m e ţ ;

Iar umbra C u t e z ă t o r i l o r i c a r i T r e s a r e în m o r m i n t e , ş i o c l ipă D i n ele se r i d i c ă să p r i v e a s c ă , C u ochi i m a r i , S p r e cei ce se a v î n t ă m î n d r i

104

Page 94: Antologia poeziei simboliste româneşti

Pe calea unde ei — învinşi Şi-au sfărîmat Nenorocoasa aripă.

H E R O I C A

1

Ca rîuri ce în fluviu se adună, N e n u m ă r a t e drumuri , mici şi-ntunecoase, D e o d a t ă într-un singur drum s-au prefăcut, Şi drumu-i larg ca drumuri ce se taie In începuturi epice de lumi, Şi-i luminos, în infinit, ca o văpaie De gînduri ce vestesc minuni .

In el s-au întîlnit Şi răsăritul, şi apusul, Şi miazăzi, şi miazănoapte : De peste tot s-au revărsat puhoaie de viaţa, Şi-n ochii-acelora ce merg s-ajungă zborul Nădejdi lor plecate înainte Luceşte îndrăzneala care-ngheaţă Trecutul cufundat în întuneric, Şi-aprinde focuri albe printre care Se-nalţă maiestos, feeric, Viitorul.

în calea îndrăzneţilor drumeţi Hotarele-şi înt inde cerul, Ca loc mai mult să lase gîndurilor călătoare. Răsună văile de mii de glasuri Şi fiecare glas e-o trîmbiţă ce cheamă, Şi-n fiecare suflet trec vijelioase Ecouri ca de 7gomote de-aramă.

Eroic cetele înaintează

105

Page 95: Antologia poeziei simboliste româneşti

T o t m a i d e p a r t e , m a i d e p a r t e . . . Ş i s e a r a c î n d c o b o a r ă p e s t e ele P a r t o a t e o p ă d u r e v i e Pe c a r e fu lgere a l e a r g ă — P r i n î n t u n e r e c c o i f u r i l e s c î n t e i a z ă î n r a z e l e d e l u n ă . . . Ş i c î n d t î r z i u O d i h n a ş i rur i l e n e g r e l e o p r e ş t e , S u b p r i v e g h e r e a s t e l e l o r î n d u i o ş a t e , U n fîlf î it d e a r i p i s e a u d e Ce p e s t e c u l m i , m i s t e r i o s , p l u t e ş t e : A r h a n g h e l i m e r g c a s ă v e s t e a s c ă p r e t u t i n d e n i C - o l u m e n o u ă s e r i d i c ă - n z a r e Ş i a l t a - n a d î n c i m i se p r ă b u ş e ş t e .

III

Uzinele-şi răsfrîng pe cer tristeţea.

Ieri se-nălţau ca strigăte de cucerire, C a s e m n e d e - e x c l a m a ţ i e g i g a n t i c e , - n d r ă z n e ţ e Pe foi le v i e ţ e i c e l o r m u l ţ i ; A z i s-au s c h i m b a t î n t u r n u r i p ă r ă s i t e - a l e t ă c e r e i , î n t u r n u r i n e g r e ? i r ă z l e ţ e , C e - a ş t e a p t ă - n n o s t a l g i i c h i n u i t o a r e S ă v ie b i n e c u v î n t a r e a r e n v i e r e i .

Uzinele-s catarg-uri moarte-n ceaţă. P e m a r e a l i n i ş t i t ă c e - n c h i d e a T o t s u f l e t u l o r a ş u l u i î n t i n e r i t , în p r i m ă v a r a m u n c e i ş i a p ă c e i , P e d r u m u r i l e d e s e n i n c e d e s c h i d e a u M î n g î i e t o r l i m a n A t î t o r r ă t ă c i ţ i p r i n l a b i r i n t u l s o a r t e i S-au n ă p u s t i t m î n i i d e u r a g a n .

Uzinele sînt umbre printre umbre.

în zidurile lor nu se mai zbate P u t e r e a c e p r e f a c e - n a u r g o a n a v r e m e i , Ş i g l a s u r i d e o ţ e l n u m a i r ă s u n ă :

106

Page 96: Antologia poeziei simboliste româneşti

C i o c a n e l e ş i r o ţ i l e s t a u n e m i ş c a t e , C i c l o p i c e l e z g o m o t e a u a m u ţ i t , M a ş i n i l e r ă m a s e - n a m o r ţ i r e S î n t c a u r i a ş i a c ă r o r i n i m ă î n t r - o s i n c o p ă S-a o p r i t .

Uzinele tresar privind în depărtare.

Viaţa s-a mutat în alte locuri, P e u n d e - i m a i a p r o a p e d e c h e m a r e a m o r ţ e i . . . . S e - n t i n d c î m p i i l e î n n ă v ă l i r i d e f u m , S e - a u d e b u b u i t u l d i a b o l i c a l f u r t u n e i C e v a l u r i l e m i i l o r d e o a m e n i L e - m p r ă ş t i e , l e s t r î n g e , L ă s î n d î n u r m ă i n s u l e d e c a r n e R ă s ă r i t e - n s înge .

Priveliştile zilnicilor tragedii L e u r m ă r e s c m e r e u — c o n v o i d e - a l u c i n a ţ i i Ş i n o a p t e a , c î n d p r i v i r e a l o r o ţ i n e t r e a z ă , A c e e a ş i î n t r e b a r e : p î n ă c î n d ?

Uzinele-s bolnavi ce aiurează.

C Î N T E C U L P R I B E A G U L U I

D a c ă v r e ţ i s-af laţ i D i n c e l o c u r i v i u , M u n ţ i i - i î n t r e b a ţ i , C ă e i s i n g u r i ş t iu .

Codru mi-a fost frate P r i n p u s t i e t a t e .

Dacă vreţi să ştiţi C i n ' m - a m î n g î i a t ,

107

Page 97: Antologia poeziei simboliste româneşti

C e r u l u i - i v o r b i ţ i , C ă e l m - a v e g h i a t . S te le le m i - a u fos t N o a p t e a a d ă p o s t .

Şi-ncotro-mi duc zborul D e v r e ţ i s ă v ă s p u i , î n t r e b a ţ i i z v o r u l : C a r e - i d r u m u l lu i .

Calea-mi se sfîrşeşte U n d e e l s e - o p r e ş t e .

C E I F Ă R Ă S T E A

A u a d o r m i t î n v i s u l p i e t r e i , A u a d o r m i t ş i i - a m p r i v i t C u m o c h i i l o r u i t a s e - n d a t ă C ă m a i - n a i n t e c u p r i n s e s e -M i n u n e — c î m p u l î n f l o r i t .

Erau pribegi ce nu ştiu unde M e r g e a u — a t î t e a d r u m u r i s î n t P e c a r e c h i n u l l e d e s c h i d e P r i n l u m e — ş i e i t o ţ i cu g e s t u r i I n l o o u i s e - o r i c e c u v î n t .

îi întîlnisem în lumină B o l n a v ă d e a m u r g , şi-n u r m ă , C î n d î n t î m p l a r e a n e - a p r o p i a s e , A m m e r s p e l î n g ă e i p r i v i n d u - i C u m t o ţ i t ă c u ţ i p ă r e a u o t u r m ă .

...Pe cînd dormeau văzui de-odată C u m t r e s ă r i c e l m a i b ă t r î n . S e r i d i c ă , f ă c î n d u - ş i c r u c e ,

108

Page 98: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi zise, z a r e a c e r c e t î n d - o : „ F ă , D o a m n e , - a i c e a s ă r ă m î n ! "

S A L B A C L I P E L O R

II

Deasupra ceior şapte taine S e - n a l ţ ă t a i n a cea m a i m a r e , A v r e m e i : f ă r ă ea v i a ţ a N i s-ar p ă r e a c ă f a r m e c n - a r e .

VI

Amurg. Din cîmp se-ntoarce-o turmă. T r e c c î ţ i v a - a g a l e p e c ă r a r e . S p r e c e r d i n l in i ş te s e - n a l ţ ă U n s e m n u r i a ş d e î n t r e b a r e .

XVII

De multe ori am întîlnit U n c h i p p r i b e a g , ş i î n t r - o z i M i - a spus : „ E u s în t î n d u i o ş a r e a Ş i a d ă p o s t n u p o t g ă s i " .

XLIV

Lespezi albe, lespezi negre S t a u ş i - a ş t e a p t ă - a l o r m e n i r e : U n e l e s ă - n a l ţ e z i d u r i , A l t e l e î n c i m i t i r e .

109

Page 99: Antologia poeziei simboliste româneşti

S C O R B U R I L E

L u m i n i l e ce fug de ele Ş i f a r m e c u l m ă r e ţ e i î n f r u n z i r i L e c h i n u i e s c , c î n d ş t iu că-s n u m a i u m b r a î n c a r e a d ă p o s t îş i c a u t ă H i d o a s e v i e ţ u i r i .

întunecimea lor le face totuşi S ă fie m î n d r e c ă î n t r - u n a P u t e r e a - a t î t o r t r u n c h i u r i ele-o s a p ă , D a r d e m î n d r i a l o r îşi r î d e c o d r u l C î n d ştie c ă p e e l nu-1 r i s ipeş te N i c i f u r t u n a .

Şi iarna, cînd frunzişul N u l e m a i t u r b u r ă ş i n u l e u m i l e ş t e , M a i î n d r ă z n e ţ p r i v e s c , c r e z î n d u - s e s t ă p î n e , D a r s t r ă l u c i r e a a l b ă a z ă p e z e i L e - n e a c ă ş i h o l b a r e a n e a g r ă A l o r o b i r u i e ş t e .

C A L A T O R I I N E V Ă Z U T U L U I

m

O pagină-şi aşteaptă încheierea — „ S i m ţ i n d z ă d ă r n i c i i l e c u m p l î n g " . . . — L u m i n a s-a o p r i t î n t r - o s i n c o p ă , A f a r ă b i c i u i r i l e d e v i scol P e l î n g ă g e a m u r i t r e c ş i r a m u r i t o t l e f r î n g .

Mătasea umbrelor foşneşte, F a n t o m e îşi ves tesc c ă l ă t o r i a .

110

Page 100: Antologia poeziei simboliste româneşti

E c i n e v a la uşe ? P a r c ă . . . b a t e . M ă d u c . . . O î n ş e l a r e . . . N u e n i m e n i . C e a s o r n i c u l îşi d e a p ă n ă m e l a n c o l i a .

Cinci... şase... E aproape ziuă. L u m i n ă , p e n t r u c e l a m i n e - a i m a i p ă t r u n d e ? Ai f i un o a s p e ce a l ţ i o a s p e ţ i î i a l u n g ă — Şi p a g i n a în g î n d e î n c h e i a t ă : „...el c - u n sur îs p o r n i spre-ace laş i e n i g m a t i c « u n d e » " .

Page 101: Antologia poeziei simboliste româneşti

GH. ORLEANU

Născut la Focşani, în 1873. Studiile de drept l-au orientat în 1898 spre magistratură. Este procuror şi judecător la Focşani şi Calaţi. De­butează, în 1889, sub pseudonimul Cb. de la Odobasca, în Adevărul, cu nuvele. Sub acelaşi pseudonim publică versuri în Contemporanul (1889— 1891), apoi la Tribuna din Sibiu. Mare călător în tinereţe, lasă note şi impresii, încă inedite. Atras şi de teatru, scrie o parabolă în 5 acte, Plinea

păcatului (1905). Dramatizează — în colaborare cu Jean Ban şi C. Cal-muski — Sărmanul Dionis de M. Eminescu. Face şi traduceri : Pentru sceptru de F. Coppee şi Cidul de Corneille, ambele în colaborare cu -D. Nanu. Decedat la Bruxelles, în urma unei operaţii, în 1911.

OPERE (poetice) :

Din alte vremi, ms. încredinţat criticului M. Dragomirescu.

COLABORĂRI :

Literatorul (1899) ; Floare albastră (1901) ; Generaţia noua (1903) ; .'Semănătorul (1905, 1910) ; Convorbiri critice (1907, 1908) ; Biblioteca românească enciclopedică, Socec, 1913 etc.

REFERINŢE :

Calendar literar şi artistic pe 1909, Buc, Socec, p. 168 ; Necrolog, in Junimea literară, Cernăuţi, 1911, p. 172 ; N. Iorga, Necrolog, în

113

Page 102: Antologia poeziei simboliste româneşti

Neamul românesc literar, III, 8, 1911, p. 113 ; (Oameni care au fost, I, p. 442) ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evo­luţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 154—155 ; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană, Buc, E.F., 1943, p. 89—98.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Pendula veche de stejar (Literatorul, aprilie 1899) ; Pe muche mănăstirea a-ncremenit (Literatorul* iunie 1899) ; Ceaţa, Anamnisis, Scrisorile (Convorbiri critice, 1908 : 15 fe­bruarie, p.143, 1 mai, p. 353, 1 iulie, p. 523).

Page 103: Antologia poeziei simboliste româneşti

P E N D U L A V E C H E D E S T E J A R

P e n d u l a v e c h e d e s te jar î n c e a r c ă m i e z u l n o p ţ e i , L a u m b r a î n g e r u l u i m o r ţ e i P ă l e ş t e v i s u l c l a r .

Şi viaţa tremură o clipă, I a r s labe d u n g i fur iş a l u n e c , M ă r e s c l u m i n a , s e î n t u n e c , A d o r m sub r e c e a lu i a r i p ă .

în umbră — Umbră — el stă viu, P r i n g e a m u r i f a r m e c u l d e l u n ă R e v a r s ă p a c e ş i p u s t i u .

Şi-n clipe răguşite, rar, S i n i s t r u - n n o a p t e s u n ă P e n d u l a v e c h e d e s te jar .

115

Page 104: Antologia poeziei simboliste româneşti

P E M U C H E M Ă N Ă S T I R E A A - N C R E M E N I T

P e m u c h e m ă n ă s t i r e a a - n c r e m e n i t , p u s t i e , B ă t r î n i , î n t i n d c o p a c i i d e v e a c u r i u m b r a l o r ; C ă l u g ă r i , l i l iecii, t r e c n o a p t e a , ţ i n s o b o r , Şi-n s t r a n e c u c u v a i a l e c î n t ă l i t u r g h i e .

Pe lespezi, şterse slove cioplite din topor V o r b e s c de v e c h i i c t i t o r i , d a r c ine e să-i ştie ? U n s tol d e c o r b i c o l i n d ă s p r e a l t ă l u m e v ie , I a r t o a m n a t r i s t ă c a d e a s u p r a t u t u r o r .

Pustiu, singurătate, prin crăngi răsare luna, î n t u r l a r u i n a t ă u i t a r e a ţ i n e s t ra jă , D i n c î n d î n c î n d u n gre ier îşi î n c o r d e a z ă s t r u n a .

Sub ţărnă predomneşte a morţei sfîntă strajă Ş i t o a t e - s c u f u n d a t e c a - n a d î n c i m e a m ă r i i Ş i-au n ă p u s t i t m ă c e ş i i ş i u r m e l e c ă r ă r i i .

C E A Ţ A

D e p a r t e , - n ţ ă r i l e d e c e a ţ ă , î n t r - o c e t a t e - e p i s c o p a l ă , C o b o a r ă s e a r a m o h o r î t ă î n l i n i ş t e a p r o v i n c i a l ă . E x i l n o s t a l g i c , î n o d a i e , î n f r i g u r a t r ă m î n sub l a m p ă , S i n g u r ă t a t e a ţese p î n z a , r e m b r a n d i i n d c a - n t r - o e s t a m p ă O v i a ţ ă de i m a g i n i ş terse : t r e c u t de u m b r ă ş i l u m i n ă .

E t o a m n a N o r d u l u i , ş i p l o a i a p e c o p e r i ş b a t e - n s u r d i n ă . E t o a m n a g î n d u l u i , ş i v i su l îşi f r înge a r i p a şi m o a r e : A f a r ă p l o u ă , p l o u ă - n suf let

M i - e d o r de soare !

116

Page 105: Antologia poeziei simboliste româneşti

A N A M N I S I S

I n ochi i m e i , f ă r ă d e sa ţ iu , a s c u n s ă z a c e o c o m o a r ă : A u r d e g r îu , a u r d e p l e t e , a r g i n t u l n o p ţ i l o r d e v a r ă , f>etrec î n c h i s î n m i n e î n s u m i , m a i s i n g u r d e c î t u n s i h a s t r u Ş i r e n v i e z d u p ă v o i n ţ ă î n cer d e p l u m b sau cer a l b a s t r u . D e c u m î n c h i d o c l i p ă o c h i i , î n t r e z ă r e s c p l u t i n d p e R i n O a l b ă l e b ă d ă sub l u n ă , şi-n u r m ă , i a t ă , L o h e n g r i n . Şi-n u m b r a lu i o - n t r e a g â l u m e , o l u m e s t i n s - a c u m d i n v i a ţ ă ,

•Cetăţi s c ă l d a t e î n l u m i n ă , v e c h i t u r n u r i î n v e l i t e - n c e a ţ ă Ş i m î n ă s t i r i î n d e p ă r t a t e c e - n a l ţ ă u r i a ş e t u r l e ,

C a s t e l e l e m e d i e v a l e , os taş i cu f l a m u r i ş i cu sur le .

C u p r i n s d e - o n e n ţ e l e a s ă m i l ă , a s c u l t c u m s t r a ş i n e l e c u r g : S u n t m o r t , deşi m ă s i m t î n v i a ţ ă . T r ă i a m o d a t ă - n v e c h i u l b u r g !

S C R I S O R I L E

Scr i sor i le d e - o d i n i o a r ă L e - a m a z v î r l i t î n foc, ş i - a c u m C e n u ş a l o r m ă î n f i o a r ă , M ă î n f i o a r ă - a l l o r p a r f u m .

Profilul tău ca-ntr-o estampă, C u b l o n d u l p ă r p e u m e r i goi , M ă u r m ă r e ş t e . . . S u f l u - n l a m p ă Ş i - a d o r m ca să v i sez de n o i .

î n f r i g u r a t , a u d l a s p a t e U n p a s , d i n a m i n t i r e s m u l s : T r e s a r , o , c e l u g u b r u b a t e P e n d u l a m o n o t o n u - i p u l s .

117

Page 106: Antologia poeziei simboliste româneşti

H a l u c i n a t m ă - n t r e b , a u c i n e Acele r î n d u r i să fi scris ? S î n g e l e t ă u î m i a r d e - n v i n e , D u r e r e a t a m ă d o a r e - n vis .

Page 107: Antologia poeziei simboliste româneşti

CONSTANT CANTILIJ

O figură originală a primei serii de simbolişti români, provenită din •cenaclul macedonskian, este şi Constant Cantilli, născut în comuna Oto-jpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moşier, va face în tinereţe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris şi Bruxelles (poli­tehnice şi artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, cînd sărăceşte prin pierderea proprietăţii din Odeni, Vlaşca. Pasionat ciclist, C. Cantilli în­treprinde în 1894 o cursă Bucureşti-Braşov, însoţit de „maestrul" Mace­

donski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj : Pe velociped, •cursa între Bucureşti şi Braşov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski

(Buc, 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar şi un

record : distanţa Bucureşti-Paris, acoperită în 10 zile şi 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc, 1912).

Scoate în 1896—1897 Revi sta modernă (colaboratori : Al. Mace­

donski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pişculescu [Gala Galaction],

Cincinat Pavelescu, Iuliu Cezar Săvescu etc), orientată spre literatura

nouă, unde dă şi cronici „velocipedice". Are o polemică, în 1898, cu

•Macedonski, în legătură cu moravurile clerului ortodox şi catolic. Ade­

vărata sa pasiune, cultivată pînă tîrziu, se dovedeşte a fi teatrul, vocaţie

materializată în piese cu subiecte istorice şi antice (Sapho, Dacica, Deva-data, La Cyndus, Sindus etc), scrise între 1901—1940. Este, ca şi Mace­

donski, inventator amator, brevetînd diferite maşini (agricole, de sondaj

119

Page 108: Antologia poeziei simboliste româneşti

petrolifer etc). In 1939 se interesa pînă si de aeronautică. Moare, cu desăvîrşire uitat, în 1949.

OPERE (poezii) :

Bertha, poemă în versuri, cu o prefaţă de Al. Macedonski, Buc, 1900 ; Aripi de vis, Buc, 1903, prefaţă de Mircea Dimitriad.

COLABORĂRI :

Literatorul (1894—1895) ; Revista modernă (1896—1898) ; Forţa morală (1901—1902) ; Românul literar (1908).

REFERINŢE :

Al. Macedonski, Poezie ţi poeţi contemporani, Liga ortodoxă, I, 4, 10 noiembrie 1896 ; D. Karr, Bertha, Secolul, 9 aprilie 1900 ; D. V. Păun| Aripi de vis, Secolul, 7 octombrie 1903 ; I. C. Negruzzi, Aripi de vis. Analele Acad. Rom., s. II , t. XXVI, 1903—1904, p. 333 ; G. Silvan, Aripi de vis, Epoca, 29 octombrie 1903 ; Al. Antemireanu, Aripi de vis, Vremea, 30 octombrie 1903 ; Ilarie Chendi, Aripi de vis, Voinţa naţională, 4 noiembrie 1903 ; C. Cristobald, Poet român parnasian... şi biciclist internaţional, România literară, I, 14 mai 1939 (fotografii, facsimile) ; Al. T. Stamatiad, Alexandru Macedonski, Acte şi documente, Buc, 1951. B.C.S., ms. 2.005, II, p. 36—41.

Poeziile sînt reproduse din Aripi de vis, Buc, 1903.

Page 109: Antologia poeziei simboliste româneşti

I N L A R G U L T R E C U T U L U I

I

Spre Nord, în noaptea morţei, se află-o mare-ntinsă Ce este de lumină cerească neatinsă, Iar veşnicu-ntuneric domneşte jos şi sus. în lung şi larg se luptă talazuri răzvrăti te, N ă m e ţ i de beznă, iaduri cu urlete cumplite, în care stă la p îndă semeţul nesupus.

Şi nu e pe-acea mare decît întunecime Şi groază-n înălţime, şi groază-n adîncime... Oriunde deznădejde şi cerul nicăieri... Peirea deopotrivă, în laturi şi-nainte, Limanul de scăpare, fantasmă care minte, Iar mîine ca şi astăzi, şi astăzi ca şi ieri.

Departe cit se poate de-a stelelor cîntare, Vîslaşu-mpins de soartă cînd e pe-această mare . Depar te cît se poate de-al soarelui amor, O simte cum în suflet repede-a ei năvală, Ce-ntreagă îl coprinde cu unda ei fatală, Şi rozele speranţe se-ntunecă şi mor.

Dar însuşi al meu suflet a fost această mare.

121

Page 110: Antologia poeziei simboliste româneşti

I I

S p r e S u d , sub g r o z ă v i a a r ş i ţ e l o r so la re , Se a f lă a p u s t i e i c u m p l i t ă d e z o l a r e , A c o l o e d o m n i a n e s i p u i i l o r s t e r p i , A c o l o n u p a l p i t ă r ă s u f l e t d e r ă c o a r e , N i c i z î m b e t d e v e r d e a ţ ă , n i c i l a c r i m i d e i z v o a r e , C i c o r b i i s u n t p r i g o r i i , i a r f lor i le s u n t ş e r p i .

Acolo, pînă-n zare, e-ntregul şes, un sînge, Ş-o f l a c ă r ă de g h i e n ă d i n c e r u r i se r ă s f r î n g e , M e r e u t e d u c i - n a i n t e , ş i n u î n a i n t e z i , G r ă b e ş t i c ă t r e n ă l u c a p o e t u l u i , z a d a r n i c , î n d u r i d i n z o r i î n n o a p t e a l f o a m e i c h i n a m a r n i c , Ş i m o a r t e a - n o r i c e c l i p ă î n f a ţ a t a o v e z i .

Departe, cît se poate, de-a soartei dărnicie, D r u m e ţ u l c î n d s e a f lă î m p i n s s p r e - a c e a p u s t i e , D e p a r t e , c î t se p o a t e , de ce e o m e n e s c , O s i m t e c u m în suf le t în l a r g u - i se a ş e a z ă , Şi-n c a l e a c e s t r ă b a t e d o a r corb i i î l u r m e a z ă S p r e visele d e ş a r t e ce-i r î d şl—1 n ă l u c e s c .

Dar sufletul meu însuşi a fost acea pustie.

Î N L A R G U L M Ă R E I

A r g i n t d i n c e r s e p r ă f u i e ş t e : V i b r e a z ă c î n t e c e p e v a l u r i , Ş i v î n t u - a d i e o m e l o d i e d e d u i o ş i e d i n c a v a l u r i Ş i p e s t e t o a t e s c î n t e i a z ă a l fer ic i re i d o r d i v i n P e c î n d a m o r u - n a l m e u suf le t e c a p a r f u m u l u n u i v i n .

Din largul mărei mîngăierea răcoarei dulci mă-mbrăţişează.. C e - a fost e u m b r a ce se ş t e r g e c î n d a u r o r a - n a i n t e a z ă . . . N u ş t iu d e este a i u r a r e ş i n i c i r e a l d e e n u şt iu, D a r a m m u r i t d i n v i a ţ a v e c h e şi-n a l t ă v i a ţ ă m ă s i m t v i u .

122

Page 111: Antologia poeziei simboliste româneşti

p e c a r d e - a r g i n t c u r o a t e d e - a u r z ă r e s c o m a g i c ă n ă l u c ă , C u f r u n t e a v e c i n i e c o r o n a t ă d e f lor i c e n u s e m a i u s u c ă . Ş i ea, c - u n z î m b e t , m ă r ă p e ş t e , c u m s t a u p e ţ ă r m , î n l u m e a e i D i n f lor i , d i n vise ş i p a r f u m e , d i n a r m o n i i ş i d i n s e î n t e i .

Din păr deşiră zîmbitoare safire şi mărgăritare... T r i t o n i o p o a r t ă pes te-o a p ă ce p o a t e f i ş i cer, ş i m a r e . . . E a p a v i s u r i l o r m e l e , e un o c e a n n e m ă r g i n i t Pe c a r e s i n g u r ă - A m p h y t r i t a 1-a s t r ă b ă t u t ş i s t ă p î n i t .

Şi cum a fost de cînd e lumea, tot neschimbată mi se-arată, Ş i c u m a fost de c î n d e v i su l , mă ia pe C o n c a f e r m e c a t ă , Ş i c u m a fost d e c î n d e - a m o r u l , d i n o c h i d e ja r , d i n z î m b e t c a l d , I n a l ţ ă - n j u r u l m e u p a l a t e d e d i a m a n t ş i d e s m a r a l d .

în urmă, ţărmurile vieţei de urîţenie şi luptă S-afundă, p i e r î n t r - o m a g i e c e d e n i m i c n u e - n t r e r u p t ă , Şi-o s ă r u t a r e c e m - a t i n g e c o b o a r ă - n t r e g u l E m p y r e u , Şi-n a l m e u suf let î l r e v a r s ă , s p r e - a c u r g e c l a r c a u n L e t h e u .

P Ă D U R E A D E P U R P U R A

î n a e r u l rece ş i d u l c e , s u b f r u n z e ş i f lor i m o r m î n t a t , U i t a t e o r a ş u l n e m e r n i c ş i v r a j a t r e p t a t m ă c o p r i n d e . . . O p l a s ă t r u f a ş ă d e a u r m ă p r i n d e - n f lu id ice l a ţ e , E c e r u l cu b r a ţ e m u l t i p l e , e v i s u l s p l e n d o a r e i ş i v e r e i . D o i a ş t r i , s u p e r b e - a m e t i s t e , lucesc î n desiş c a - n t r - u n v is , Şi d a , e c h i a r v i sul m o l a t i c , — e c o r p u l d o r i t e i i s p i t e , I a r p ă s u r i g r ă b i t e a l ă t u r - a c e a n u d i t a t e g r a c i l ă , — Z v e l t e ţ i d e i d i l ă - n f l o r i t ă , d e f r e a m ă t u l febrei d e b u z e . S i l v a n i ş i f a u n i r u s t i c i s p a r g u m b r a c u j a r u l d i n o c h i , P i r î u l î m i u m p l e a u z u l c u o r g a d i n z g o m o t u l m ă r e i , S t r i g ă r e i d e p a s e r e r a r ă d i n a l b u l v ă z d u h p r ă v ă l i t ă R ă s p u n d e u n t r ă s n e t ş i v î l v o r ă p u r p u r ă t o a t ă p ă d u r e a .

Page 112: Antologia poeziei simboliste româneşti

GABRIEL DONNA

Pseudonim literar al lui Nicolae R. Urdăreanu, născut în laşi, la 2C iunie 1877. Liceul, la „Sf. Sava", în Bucureşti, apoi la liceul „Carol I" din Craiova, de unde trece la liceul militar din acelaşi oraş. Urmează şcoala de ofiţeri, făcînd carieră militară, pînă în 1913, cînd demisionează din armată, cu gradul de căpitan. Profesie civilă de inginer hotarnic.

Preocupări discrete de astronom amator. Decedat în 1944 (?).

OPERE: Cîteva strofe, Buzău, 1898 ; Sonete Uraniei, Buc, 1902 ; Margi­

nalia, Buc, 1911 ; Poeme romantice, Buc, 1942 ; Shakespeare, Sonete, traducere (f.a.).

COLABORĂRI :

Carmen (1898) ; Viaţa nouă (1898, 1903) ; Literatorul (1899) ; Ileana (1900) ; Noua revistă română (1901) ; Hermes (1903) ; Tribuna familiei (1903) ; Ţara literară populară (1903) ; Convorbiri critice (1907) ; Orion (1908, 1910, 1912) ; Universul literar (1913) etc.

REFERINŢE :

E. Davidescu. Din poezia noastră parnasiană, Buc, F.R., 1943, P- 61—66.

Poeziile sînt reproduse din Poeme romantice („Sonete Uraniei şi altele), Buc, 1942.

125

Page 113: Antologia poeziei simboliste româneşti

U N B O B D E R O U A

„întreaga noapte, un bob de rouă A oglindit într-însul cerul."

G. Flamarioi*

întreaga noapte-un bob de rouă, pe sinul rozei adormite, A o g l i n d i t î n a p a - i c e r u l . î n l i m p e d e l e d i a m a n t A r ă s ă r i t ş i -apus d e - a r î n d u l , c u n o a p t e a f ă r ă d e l i m i t e , E n o r m i i sori c u - a l l o r c o r t e g i u şi-al n e b u l o a s e l o r n e a n t .

Spre zori, s-a şters în cristalinu-i, Lacteea-n cer întîrziată, Şi r o ş u l c e r u l u i şi-al f lor i i , în i n f i n i t u - i , a c r e a t O - n c î n t ă t o a r e d i m i n e a ţ ă c u c a r e r o u a ^ m p a r f u m a t ă P e a u r u l î n t î i e i r a z e î n s o a r e a a l u n e c a t .

O noapte-ntreagă-un bob de rouă, picat pe-această dragă floare, A fost i m e n s ca ş i un suf le t , senin ş i t r e c ă t o r în c a r e V i z i b i l n u m a i sie însuş i e U n i v e r s u - n t r e g g î n d i t .

Şi astfel cînd fatalul soare, al celor dincolo de viaţă, R ă s a r e - n l u m i i n t e r i o a r e , d i n a m i s t e r e l o r g r e a c e a ţ ă , C a r o u a su f le tu l s - a b s o a r b e , c u - n t r e g s t e l a t u - i i n f i n i t .

127

Page 114: Antologia poeziei simboliste româneşti

N O R D L E T A R G I C

P l e c a ţ i p e b a l u s t r a d a f a n t a s t i c u l u i b o r d A l v e c h i l o r t r i r e m e , a n t i c i i c o n t e m p l ă r i L u c i n d î n U r s a - M i c ă , a l b a s t r a s tea p o l a r ă F i x a t ă - n n e m i ş c a r e a l e t a r g i c u l u i N o r d .

Sub lespezi dăltuite în gustul lor sever, S u b l a r g i l e l o r p l e o a p e î n c h i s e p e n e a n t , P o p o a r e f ă r ă n u m ă r , p e ţ ă r m u l c e l ă l a l t ,

A u d u s s t a b i l i t a t e a f i g u r i l o r d i n cer .

Dar dacă ochii-aceia vreodată s-ar deschide î n v e a c u r i v i i t o a r e , p r i v i r i l e s t u p i d e A r c ă u t a z a d a r n i c , s p r e - a c e l a ş i N o r d , P o l a r a .

Zadarnic Salomeea cu ochii-i în migdală A r c ă u t a - n l a n g o a r e a - i d e m o a r t ă - o r i e n t a l ă , I a r s t e a u a - i c o n f i d e n t ă , c o n s o l a t o a r e a , c l a r a . . .

N E B U L O A S A D I N A N D R O M E D A

D e a s u p r a m a r e i c o n s t e l a ţ i i ce-n l i t e r e d e foc f i x e a z ă O d e l i c a t ă p o v e s t i r e în f u n d u l c e r u l u i o b s c u r , D e p a r t e - n a d î n c i m i i m e n s e , i l u m i n a t u l n o r p l a n e a z ă , A l u n o r l u m i î n p l ă m ă d i r e , f e r m e c ă t o r , a l b a u g u r .

Iuţeli vertiginoase-acolo în largile spirale-aşează, (Ju sor i i n o i , făşii d e h a o s s t î r n i t e d i n e t e r n u l p u r , Ş i t o t u - a t î t a - i d e d e p a r t e , c ă p a r e ce lor ce-1 v e g h e a z ă î n m i n u n a ţ i c ă g i u v a e r u l î n c r e m e n i t e î n a z u r .

128

Page 115: Antologia poeziei simboliste româneşti

A h , t o t u l p a r e v i s u l u n u i i m e n s c a p r i c i u c e c r e e a z ă , C ă c i r e p e d e l e - n d e p ă r t a t u l v î r t e j c e - a z v î r l e î m p r e j u r S o r i n o i , sori a l b i ş i a l b u l h a o s d i n c a r e - a l ţ i sori s e - n f i r i p e a z ă

E ca opalul fin prin care o rază palidă filtrează, O r i c a n ă l u c i l e u ş o a r e t ă c u t e ş i c - u n ş ters c o n t u r , Ce d i n n e a n t scot v i s ă t o r i i ş i su f le tu l şi-1 p o p u l e a z ă .

S T A T U I A

F ă p t u r ă c e n i m i c n u s p e r ă , E u p o r t p e f r u n t e a m e a severă , S f i d î n d î n t r e a g ă v e c i n i c i a , I d e e a ş i m e l a n c o l i a A r t i s t u l u i c e m - a c r e a t . î n ochi i m e i , c a r e v i s e a z ă U n vis d e m a r m o r ă , p l a n e a z ă E t e r n i t a t e a n e m i ş c ă r i i , B i z a r ă o p e r ă - a - n c e r c ă r i i R ă m a s e - u n v i s n e t e r m i n a t .

Eternă, rece, nemişcată, î m i p i e r d s p e r a n ţ a c a v r e o d a t ă î n fin r u b i n d e s înge c a l d , V i b r î n d d e v i a ţ ă , s ă î m i s c a l d A l b e a ţ a m e a m a r m o r e a n ă . S ă r u t u l d a c - u c i d e a d e s , C u m a r ă m a s n - a m înţe les S p l e n d i d u - m i g î t n e s ă r u t a t , Ş i t o r s u l m e u n e m b r ă ţ i ş a t D e - o d r a g o s t e s u p r a u m a n ă .

Vecia dacă m-ar surprinde S u b m u ş c h i u l c a r e s e î n t i n d e , S a u d a c ă - n p l o i d e z a g r e g a t ă

129

9 — Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 116: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e b r o n z u l s o c l u l u i c u l c a t ă Ş i f o r m a î m i v a d i s p ă r e a , V o i r e g r e t a c ă n - a m t r ă i t Ş i g e s t u l m e u î n m ă r m u r i t C ă g e n i u l c a r e m - a c r e a t E m o r t , şi-n v a n a a ş t e p t a t U n f in sur î s p e g u r a m e a .

Page 117: Antologia poeziei simboliste româneşti

I

ŞTEFAN PETICĂ

Primul „simbolist declarat şi veritabil", Ştefan Petică, fiul Ecaterinei şi Enache Petică, răzeş înstărit, notar, picher, jălbar, s-a născut în satul Buceşti, lingă Tecuci, la 5 octombrie 1877. Şcoala primară şi gimnaziul le-a urmat la Buceşti şi Tecuci, iar liceul la Brăila, unde activează în cercurile socialiste, conduse de I. Nădejde şi V. G. Mor (un. Trece ba­calaureatul în 1898 în Bucureşti. Aici va începe şi studiile universitare, urmînd cursuri de filozofie şi matematici, discipline severe, pe care le părăseşte pentru publicistică şi poezie.

Activitatea literară a poetului se leagă la începuturile sale de Lumea nouă (1896), gazetă socialistă, dar adevărata personalitate a poetului se relevă prin apropierea de Macedonski şi de cenaclul său, la Literatorul, unde ajunge secretar de redacţie (1899), în paginile căruia devine un teoretician entuziast şi competent al poeziei noi. In această fază, con­tinuată şi în alte publicaţii, Ştefan Petică se dovedeşte un adevărat estet, m idei şi ţinută, elanuri frînte de boemă şi lipsuri. Scrie despre Ruskin şi Transformarea liricei, dovedind o bună iniţiere în poezia contemporană europeană.

Sărac şi mîndru (în timpul studiilor s-a întreţinut dînd lecţii parti­culare), harnicul poet face o jurnalistică activă, adesea de pur expedient, sub numeroase pseudonime (M. Pali, Erics, Sapho, Trubadur etc), publică cicluri de poezii, schiţe, amintiri, evocări, nuvele, studii de critică literară !' filozofie socială, estetică, teatru etc. Scurt timp este bibliotecar la Ministerul de Domenii şi Agricultură şi secretar la Societatea pentru

131

i

Page 118: Antologia poeziei simboliste româneşti

răspîndirea ştiinţei. Petică iţi suportă cu demnitate ţi resemnare mizeria ţi ftizia, care în cele din urmă îl va răpune. Moare tînăr, la 27 de ani, în 17 octombrie 1904, retras în satul său natal, lîngă părinţi.

OPERE (poezii) :

Fecioara în alb, Buc, 1902 ; Cîntecul toamnei şi Serenade demonice, Buc, 1909 ; Opere, Buc, ed. N. Davidescu, F.R., 1938.

COLABORĂRI:

Lumea nouă (1896—1898) ; Capitala (1898) ; Literatorul (1899) ; România jună (1900) ; Literatură ţi artă română (1900—1901) ; Depeţa (1901) ; România ilustrată (1901—1902) ; Freamăte (1901) ; Apărarea (1902) ; Dorobanţul (1902—1903) ; Românul (1903) ; Economia naţională (1903) ; Făt-Frumos (1903) etc. REFERINŢE ;

I. Chendi, Doi dispăruţi, Calendar literar artistic, 1909, Socec, p. 272 ; D. Karnabatt, Ştefan Petică, Flacăra, I, 1911—1912, p. 38 ; Al. T. Sta-matiad, Doi dispăruţi, Buc, 1915 ; N. Davidescu, Aspecte ţi direcţii li­terare, I, Buc, Cultura naţională, 1921, p. 5—8 ; Perpessicius, Cavalerul negru, Miţcarea literară, I, 15, 1924 ; N. Davidescu, Aspecte ţi direcţii literare, II, Cultura naţională, 1924, p. 96—105 ; Barbu Lăzăreanu, Notele zilnice ale lui Ştefan Petică, Adevărul, 30 noiembrie 1924 ; Gr. Tă-băcaru, Ştefan Petică, note biografice, amintiri, ed. I. Tecuci, librăria D. C. Patron, 1925 ; Al. T. Stamatiad, Cîţiva scriitori, Arad, Bibi. Se­mănătorul, nr. 80—81, 1925 ; Perpessicius, Menţiuni critice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 140—141 ; Octav Botez, Ideologia literară a lui Ştefan Petică, Ethos, I, 1, 1944, p. 31—37 ; Perpessicius, Ştefan Petică în lumina noilor manuscrise (1877—1907), în Menţiuni de istorie literară ţi folclor, Buc, E.S.P.L.A., 1957, p. 134—148 ; G. G. Ursu, Ştefan Petică, Contri­buţie la reconsiderarea vieţii ţi operei lui, în Limbă ţi literatură, 6, 1962, p. 311—335 ; Matei Călinescu, Ştefan Petică sau poezia muncii, în As­pecte literare, Buc, E.P.L., 1965, p. 24—41 ; Nae Antonescu, Evocare — Ştefan Petică, Ateneu, III, 1, 1966 ; Eliza Ispăşoiu, Două scrisori necu­noscute, Gazeta literară, XIII , 20, 19 mai 1966 ; G. G. Ursu, Un sonet inedit al lui Ştefan Petică, Cronica, II, 21, 27 mai 1967 ; Mihai Cazacu, Ştefan Petică, teoretician literar, Analele Universităţii din Timiţoara, Seria Ştiinţe filologice, V, 1967, p. 103—115.

Poeziile sînt reproduse din Opere, F.R., 1938.

Page 119: Antologia poeziei simboliste româneşti

F E C I O A R A Î N A L B

V

O, marile pasionate, O , t r a g i c e l e M a g d a l e n e , F e m e i e t e r n î n d u r e r a t e C a n i ş t e t r i s t e c a n t i l e n e ,

Au urmărit pe drumuri grele, Ca o l u m i n ă ce s - a p r i n d e î n n o a p t e a n e a g r ă f ă r ă stele, C e e a c e n u s e p o a t e p r i n d e .

Cu mîini întinse înainte, C u ochi i n e g r i d e p ă c a t e , A u r ă t ă c i t p u r t î n d î n m i n t e S u p r e m u l v i s d e v o l u p t a t e .

Şi tremurînd în adorarea î n t u n e c a t e l o r a b i s u r i , S-au d e p ă r t a t î n c ă u t a r e a D e t ă i n u i t e p a r a d i s u r i .

Le-am însoţit ; erau frumoase Ş i ges tu l l o r d e s t ă p î n i r e P u n e a u p e b u z e l e - m i se toase A v o l u p t ă ţ i i a m ă g i r e .

133

Page 120: Antologia poeziei simboliste româneşti

D a r m ă î n t o r c d i n l u n g a ca le De v i s u r i roş i i s î n g e r a t ă ; Mi-e d o r d e - u n c î n t e c p l i n d e ja le , D e - o a d i e r e p a r f u m a t ă .

S-ascult cuvintele grăite C a î n t r - u n i m n d e fer ic i re , A s e m e n i r u g i l o r ş o p t i t e S u b v e c h i u l a r c de m ă n ă s t i r e ;

Pe cînd deasupra aplecată, î n s e m n d e v e ş n i c ă i e r t a r e , V a c o b o r î î n s e n i n a t ă P r i v i r e a a l b e l o r f e c i o a r e .

VIII

Stingheră tinereţe străină de plăcere ! E a n - a r e r o z e - n p l e t e , n ic i r î s u r i f e r ic i te , Ş i a m f o r e l e - s g o a l e d e v i n u r i s t r ă l u c i t e , I a r f a ţ a e i e f a ţ ă de z b u c i u m ş i d u r e r e .

în noaptea-ntunecată se-nvăluie-n tăcere C u s t r a n i u v ă l c h i m e r i c p e d o r u r i c h i n u i t e ; P e n o t e l u n g i ş i t r i s t e c u g l a s u r i a i u r i t e P o r n e ş t e s i n g u r a t e c u n t r a g i c M i s e r e r e .

Eu nu am cîntul vesel din temple larg deschise, N i c i f r u n t e a - n c u n u n a t ă d e v e r z i c u n u n i d e p a l m i , C ă c i v i e r s u l m e u e v i e r s u l p i e r d u t a l u n o r p s a l m i , C î n t a t sub g r e a p o v a r ă d i n l u m i l e d e v i s e .

Ci trec ca umbra-n giulgiu în nopţi de rătăcire, N ă l ţ î n d p r i v i r e a s t insă s p r e c e r u r i z b u c i u m a t e ; S u b paş i i m e i p e t a l e d e f lor i î n d u r e r a t e S e s t i n g î n i n v o c a r e a d e i m n u r i d e i u b i r e .

XIX

O, ceasul trist al renunţării Pe f r u n ţ i a p u s m e l a n c o l i i ,

134

Page 121: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi-n glas f io ru l i n s e r ă r i i C u d u r e r o a s e n o s t a l g i i .

E oare imnul de-ngropare A fer ic i r i lor sf îrş i te, S a u e d u r e r e a v i i t o a r e C ă z î n d p e v i s u r i c h i n u i t e ?

Ah, de-am fi mers pe drumul vieţii I n m î i n i c u a l b e f lor i d e c r i n , P i e r d u ţ i î n z a r e a d i m i n e ţ i i ,

C u v i s u r i b l o n d e - n o c h i senini !

Ne-am fi pierdut în adorarea E t e r n e i s f inte s i m f o n i i C e - a r f i v ă r s a t - o d e p ă r t a r e a P e f r u n t e a n o a s t r ă d e c o p i i .

Ci tu rămîi figura clară Ş i a l b ă - n r o c h i a ta p a l ă ; O f ină m a r m o r ă - n t r - o seară D e o t r i s t e ţ ă i d e a l ă ,

La care-n calea depărtată î n î n t u n e r i c m ă î n c h i n , N ă l ţ î n d p r i v i r e a - n t u n e c a t ă D e t r i s t ş i d o r n i c p e l e r i n .

C Î N D V I O R I L E T Ă C U R Ă

V i o r i l e t ă c u r ă . O , n o t a cea d i n u r m ă C e p l î n g e r ă z l e ţ i t ă p e s t r u n e l e - n v e c h i t e Şi-n n o a p t e a s o l i t a r ă , o , c î n t u l ce se c u r m a , P e v i sur i le s t inse d i n s u f l e t e - o s t e n i t e .

135

Page 122: Antologia poeziei simboliste româneşti

A r c u ş u r i l e a l b e î n n o a p t e a s o l i t a r ă S t a t u r ă : t r i s t e p ă s ă r i c u a r i p i l e - n t i n s e P ă r e a u c - a ş t e a p t ă s e m n e ş i s t r u n e l e v i b r a r ă . A h , s t r u n e l e c e t r e m u r d e v i a ţ ă l e c u p r i n s e

Şi degetele fine, în umbră, sclipitoare, P ă r e a u c a n i ş t e c l a p e d e f i ldeş, r i d i c a t e P e f l a u t e d e a u r î n seri d e e v o c a r e A i m n u r i l o r t r i s t e d i n t e m p l e l e u i t a t e .

Murise însă cîntul de veche voluptate, Ş i t r i s t e ş i s t i n g h e r e v i o r i l e p ă r u r ă , î n n o a p t e a - n t u n e c a t ă d e g r e a s i n g u r ă t a t e , F e c i o a r e - m p o v ă r a t e d e - a v i se lor t o r t u r ă .

TI

Şi flautul magic vorbi; tremurată, O n o t ă s t î n g a c e s ă l t a p e s t e c l a p e C a v o c i l e s t inse î n m u r m u r d e a p e Ş i - n c e t s i m f o n i a c ă z u î n t r i s t a t ă .

Plutea o durere ca-n tainele sfinte P e sa la c e a v e c h e şi-n f l ă c ă r i a p r i n s e , M u r e a z i u a a l b ă p e s t o f e l e - n t i n s e , I a r f l a u t u l m a g i c p l î n g e a î n a i n t e .

Mănunchiuri albastre de mici viorele L ă s a r ă p a r f u m u r i subt i le ş i c l a r e în p r e a j m ă : O d u l c e şi c a l d ă - n t r i s t a r e , Ş i n o t a u ş o a r ă l o v e a î n p e r d e l e .

Ea sta glorioasă ca-n razele sfinte, Ş i i a t ă ! î n v r a j a d e n o t e u ş o a r e I u b e a m p e f r u m o a s a e t e r n v i s ă t o r e ; I a r f l a u t u l m a g i c p l î n g e a î n a i n t e .

III

Cîntarea care n-a fost spusă E m a i f r u m o a s ă ca o r i c a r e ;

136

Page 123: Antologia poeziei simboliste româneşti

M i s t e r u l ei e o b e ţ i e D e v o l u p t o a s ă - n d u r e r a r e .

î n n o t a s f î n t ă c a r e p i e r e , î n t r e m u r ă r i l e sf ioase A u n o r r u g i d e M a g d a l e n e , C u r g c l a r e l a c r i m i p r e ţ i o a s e .

Dar în cîntarea fără nume A s c u n s ă - n n e g r e l e v i o a r e E-o t r a g e d i e t ă i n u i t ă ; P l î n g a l b e v ise m o a r t e - n f l o a r e .

Tristeţea lor neprihănită A t î t e de c h i n u i t o a r e , C ă p u n e - n suf le te p ă t a t e

O m i s t i c ă î n f i o r a r e .

Şi o chemare zace-n ele D e - o z d r o b i t o a r e n o s t a l g i e ; T o r t u r a e i n e c u n o s c u t a E s t e s u p r e m a p o e z i e .

Şi cel menit să ducă dorul C î n t ă r i i s f in te ş i alese î ş i s i m t e i n i m a c u p r i n s ă

D e s u f e r i n ţ i n e î n ţ e l e s e .

în flacără nemistuită S - a p r i n d e s u f l e t u l ş i a r d e Ş i m o a r e d o r n i c d e m i s t e r u l C î n t ă r i i s t r a n i i d e p e c o a r d e .

Ah, cînd în inimi zbuciumate O r i c e d o r i n ţ ă - n c e t s e c u r m ă , Z d r o b i ţ i v i o a r a f e r m e c a t ă , G r o z a v e c î n t e c u l d i n u r m ă .

137

Page 124: Antologia poeziei simboliste româneşti

IV

„ I u b i t o , t u , f l o a r e f a t a l ă , C u f a ţ a s u a v ă d e c r i n , S ă r u t ă - m i b l î n d f r u n t e a m e a pal; Ş i ş t e r g e - a c e a u m b r ă d e c h i n .

Iubito, tu, floarea cea rară, P e t i n e a m v r u t s ă t e a m ; î n v r a j a d e - a m u r g u r i d e s e a r ă S p r e t i n e - a l m e u s u f l e t - n ă l ţ a m .

Iubito, tu, floare aleasă, E u m î i n e î n z o r i a m s ă m o r ; D e s f ă - ţ i a l t ă u p ă r ş i ţi-1 lasă P e u m e r i . O , t r i s t u l f ior !

Iubito, tu, floare-nfocată, R e v a r s ă - m i a l t ă u c a l d p a r f u m î n t i n a d e s î n g e u d a t ă D o r m i - v o i e u m î i n e d e - a c u m .

Iubito, tu, floare de vise, A h , c î n d î n p ă m î n t v o i d o r m i , C u b u z e l e v i n e t e - n c h i s e , C e s i n g u r ă - n l u m e v e i fi.

Iubito, tu, floare fatală, S ă r u t ă - m ă l u n g ş i d u i o s , S ă r u t ă - m i b l î n d f r u n t e a m e a p a l ă Ş i m î n g î i e - m i p ă r u l l u c i o s " .

Iubita l-ascultă pierduta, Şi o c h i i e i a r d grei, f i e r b i n ţ i ; P e f a ţ a - i s u a v ă o c u t ă S - a p a s ă d e - a d î n c i s u f e r i n ţ i .

Nu spune o vorbă, ci mută î n b r a ţ e l e - i a l b e î l s t r î n g e , î l m î n g î i e , t r i s tă-1 s ă r u t ă , S ă r u t ă - n n e ş t i r e ş i p l î n g e .

138

Page 125: Antologia poeziei simboliste româneşti

IX

Ah, palidele umbre pe albele perdele : Icoane de madone uitate-n mănăstiri, Par fumuri adormite în file de psaltiri, Ce trist le port în suflet în nopţi adînci şi grele !

Acorduri murmurate de negre pianine, Atinse-ncet şi dulce de mîini ce-au tresărit Sub visul care, palid, o clipă-a răsărit, Sunt lacrimi neştiute în tainice suspine.

Şi mîna diafană ce lunecă pe clape, Trezind din somn de veacuri dulci visuri din mormînt, E tot minunea veche mai sus de orice cînt, Iar ochii par o mare de-adînci şi triste ape.

Şi lampa ce veghează ! Albastra ei lumină, C ă z î n d pe frunţi plecate sub caldul vis tăcut, Vesteşte vechea pace senină din trecut Ca ruga ce se-nalţa în seri de lună plină.

Afară e-ntuneric. încet mărunta bură Din cerul greu ca plumbul se cerne amorţiu, Iar noaptea e ca moartea pe sufletul pustiu, Şi eu mă duc-nainte, pierdut în ceaţa sură.

XII

Parfum din flori pălite şi uitate, Poemă tăinuită-ntr-o petală, Te stingi în dureroasa-ţi voluptate în seara singuratecă şi pală, Parfum din flori pălite şi uitate.

Visare-a unei roze gînditoare, Te stingi — un cîntec leneş care piere — Ci-nvie din uşoara-ţi t remurare în sufletu-mi o stranie durere, Visare-a unei roze gînditoare.

139

Page 126: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e v e c h i l e p a r f u m u r i r ă t ă c i t e î n m i n e s e t o p i r ă d e z m i e r d ă r i Ş i d o r u r i v e c h i r ă m a s e a d o r m i t e D i n seri d e v o l u p t o a s e - n d u r e r ă r i , D e v e c h i l e p a r f u m u r i r ă t ă c i t e .

Viori care-au tăcut pe ne-aşteptate îş i p l î n g c î n t a r e a l o r n e i s p r ă v i t ă . G r ă b i ţ i - v ă ! D i n f lor i le u i t a t e C u r î n d s-a s t i n g e v r a j a t ă i n u i t ă , V i o r i c a r e - a ţ i t ă c u t p e n e - a ş t e p t a t e .

XIII

Parfumul ei se-nalţă-ncet, tremurător în seara clam, a r f u r n d e b l o n d ă v i s ă t o a r e î n t r - u n a m u r g d e p r i m ă v a r ă

C e - a d o a r m e l i n ş i î n t r i s t a t , p e - u n cer d e p u r p u r ă ş i a u r . î n t a i n a p ă c i i v e s p e r a l e c e - a r ă s f i r a t a l e i t e z a u r D e - a z u r ş i r o z e p e - n ă l ţ i m e , p a r f u m u l c a l d ş i - a m e ţ i t o r Se r ă s p î n d e ş t e - n n o t e c l a r e : O s i m f o n i e - n „ r e " m i n o r , P e c a r e - u n z e u p o e t ş i t r i s t a f ă u r i t - o - n d e ş t e p t a r e a D i n t r - o v i s a r e d e p ă r t a t ă ş i n e p ă t r u n s ă c a ş i m a r e a . S u b v r a j a c î n t u l u i d e - a r g i n t s - a p r i n d p e c u l m i l e a l b a s t r e S u r î z ă t o a r e ş i s e n i n e , b l î n d s c î n t e i e r i l o r d e a s t r e , F ă c l i i c e a r d d i n v e ş n i c i e î n s f î n t u l t e m p l u î n c h i n a t , C - u n gest d e v e c h e a d o r a r e , s t r ă l u c i t o r u l u i p ă c a t . D e p e a l t a r u l p ă r ă s i t p e c a r e m o a r e a m i n t i r e a F r u m o a s e i b l o n d e v i s ă t o a r e ş i -apune p a l i d ă i u b i r e a , Z a i m f d e v i s f l u t u r ă t o r , u n g î n d u ş o r s e - m l ă d i a z ă S p r e t r e m u r ă r i l e d e s tele c e j e r t f a p a t i m e i v e g h e a z ă . C a d o u ă b r a ţ e o s t e n i t e ş i î n d r e p t a t e c ă t r e cer, î n e v o c a r e a l u m i n o a s ă a d u r e r o s u l u i m i s t e r , P a r f u m u l e i s e - n a l ţ ă t r i s t . O , s ă r u t a r e a d e p ă r t a t ă C e r e î n v i e v o l u p t o a s ă c u g i n g ă ş i a d e - a l t a d a t a . Ş i o c h i i m a r i , g l a u c i ş i-adînci , c a u n d e l e - n f i o r ă t o a r e , Ş i - m b r ă ţ i ş ă r i l e n e b u n e î n f u g a l o r i s t o v i t o a r e , Ş i dulcii/Crini c e s u r î d e a u p e s t e p e t a l e l e l o r a l b e , V i s î n d îri s o m n v i s ă r i p ă g î n e cu n i m f e g o a l e ş i r o z a l b e ! P a r f u m u l l o r t o r t u r ă t o r s e - n a l ţ ă a l b î n s e a r a c l a r ă , P a r f u m d e b l o n d ă - n a m o r a t ă în tr-un a m u r g d e p r i m ă v a r a .

140

Page 127: Antologia poeziei simboliste româneşti

XIV

Am palida tristeţă a apelor ce plîng P e j g h e a b u l c l a r ş i r e c e a l a l b e l o r f î n t î n i S c u l p t a t e - n î n t u n e r i c d e m e ş t e r e l e m î i n i . A m p a l i d a t r i s t e ţ ă a a p e l o r c e p l î n g .

Pe faţa blondei unde încet şi trist s-abate, C a u m b r a u n o r a r i p i , o d o i n ă d i n b ă t r î n i , C e c a d e c a u n f r e a m ă t a l c o d r i l o r p ă g î n i î n c a r e m o r l e g e n d e ş i v ise d e p ă r t a t e .

Pe marmora cea rece se lasă un amurg D e t o a m n ă - n t î r z i a t ă c a n e g u r a p e v a l e , Ş i su f le tu l se p l î n g e p r i b e a g pe vecfiea c a l e . I a r l a c r i m i , c a l d e l a c r i m i , c a r o u a - n s e a r ă c u r g .

Adîncul întuneric se-ntinde ca-ntr-un vis, Ş i n i c i o l i c ă r i r e î n z a r e n u s e - a r a t ă V e s t i n d s p e r a n ţ a p a l ă c e t u r b u r ă ş i - m b a t ă . F î n t î n a e o n o a p t e , t ă c e r e a un abis .

XV

Amurgul are astăzi luciri ca de mătasă P e c a r e l u n e c a r ă m î i n i a l b e d e p r i n ţ e s e , Şi-n f a l d u r i l e c a r e p e - a l b a s t r e c u l m i s e l a s ă S c î n t e i e p i e t r e s c u m p e d i n s to fe v e c h i şi-alese.

Ci mîndră de durerea-i în purpura de seara, C e t a t e a a r d e fac le p e t u r l e l e - n n e g r i t e P e c a r e v e c h i c o r o a n e d e s lavă s e c u l a r ă T o p e a u d e a u r r o z e î n z i le f e r ic i te .

Pe surele frontoane a vechilor palate U n v is d e r ă z v r ă t i r e a p u s o - n f i o r a r e , I a r f lor i le-n g r ă d i n ă , s t î n d p a l e ş i u i t a t e , S e p l î n g î n i n v o c a r e a l u c i r i l o r d e s o a r e .

Cîntări voievodale sunara-n amurgire C u glas d e a l t ă d a t ă u m p l î n d s i n g u r ă t a t e a ,

141

Page 128: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi-n n o t e l e l o r g r a v e d e - a d î n c a t î n g u i r e Col inele-nascul tară c u m m o a r e - n e e t c e t a t e a .

Şi turlele părură ca braţe disperate, I n t i n s e - n f r ă m î n t a r e s p r e c e r u l a z u r i u ; S t r ă v e c h e a f u m u s e ţ e m u r e a p e î n s e r a t e , Ş i s u f l e t u l c e t ă ţ i i se p l î n s e - n t r - u n t î r z i u .

Ah, cîntul răzvrătirii în seara somptuoasă Ş i t u r l e l e - n ă l ţ a t e s p r e c e r u l ce l senin, G î n d p a c e a c a d e l i n ă d i n f a l d u r i d e m ă t a s ă Ş i l i m p e d e c a r o u a p e a l b e f lor i d e c r i n !

M O A R T E A V I S U R I L O R

VII

Păunii verzi plecară în noaptea solitară C u s t r i g ă t e d e j a l e c a n o t a c a r e t r e c e P l î n g î n d s u b c e r u r i t r i s t e ; i a r sus, î n t u r n u l rece , T r e i l a c r i m i u m e z i r ă p e c o a r d e d e c h i t a r ă .

Şi palidele trupuri de roze s-adunară P e m a r g i n e a - n r u i n ă î n c e t s ă s e a p l e c e , M u r i n d c a n i ş t e a l b e c o l u m b e - n n o a p t e a r e c e . O , visele, p o e m a d e v ise-n n o a p t e a c l a r ă !

Şi noaptea cea muiată în aurul de lună P ă r e a a p o t e o z a f a n t a s t i c ă ş i v a g ă C ă z î n d p e f r u n ţ i d e c e a r ă î n t a i n a l o r n e b u n ă .

Poeme dulci de vise, poeme de petale, C e m o r î n t r e m u r a r e a d i n m i n t e a - n e p r i b e a g ă ! D e p a r t e t r e c p ă u n i i c u s t r i g ă t e d e j a l e .

142

Page 129: Antologia poeziei simboliste româneşti

IX

C Î N T E C U L T O A M N E I

II

Bătui la porţile străine ; î n l o v i t u r a m e a p l î n g e a S p l e n d o r i d e d o r u r i î n r u i n e , G î n t a r e a s l a v e i c e - a p u n e a Ş i-un suf le t t r i s t ce obosise P e c ă i z a d a r n i c e d e v ise . B ă t u i l a p o r ţ i l e s t r ă i n e , S i-nchise p o r ţ i l e - a u r ă m a s .

Rugai icoane-ndurătoare ; î n r u g a m e a s e r i d i c a S i n g u r ă t a t e a u n u i s o a r e î n c l i p a d e - a s e - n t u n e c a

143

I

Se stinse alba lampă căzînd pe piatra tare C u g e a m ă t l u n g ş i j a l n i c d e suf le t c h i n u i t , Ş i u m b r a f u c a p l u m b u l î n t u r n u l urg i s i t , I a r c o r b i i s - a d u n a r ă s t r i g î n d î n d e p ă r t a r e .

Ha, corbii s-adunară strigînd în depărtare, C ă c i p r a d ă l o r g ă t i r ă m d i n t r u p u l p r i h ă n i t C e s t a î n t i n s ş i r e c e î n t u r n u l p ă r ă s i t : Ş i m o a r t e a e r a v i s u l s u p r e m d e a ş t e p t a r e .

Şi noi, omorîtorii, stam palizi şi tăcuţi, P r i v i n d c u o c h i i t u r b u r i î n n o a p t e a i u r i ţ i . A h , n o p ţ i l e d i n suf le t c e t r i s t e ş i a m a r e - s !

Simţirăm plini de groază o mină nevăzută Stiînd g a t a c a s ă scr ie, î n n o a p t e a g r e a ş i m u t ă , C u s love a r z ă t o a r e , s i n i s t r u l : T e c k e l , P h a r e s .

Page 130: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i v e c h i r e v o l t e - n ă b u ş i t e î n n o p ţ i d e z b u c i u m t ă i n u i t e . R u g a i i c o a n e - n d u r ă t o a r e , Ş i r e c i i c o a n e l e - a u r ă m a s .

Mă-ntorc din drumurile mele, S t r ă i n m e r e u r ă t ă c i t o r , A r z î n d s u b t r e m u r a i d e s te le D e f o c u - n v e c i m i s t u i t o r . G r ă d i n a a l b ă - a a m i n t i r i i Ş o p t e ş t e p s a l m u l mîntsu i r i i , M ă - n t o r c d i n d r u m u r i l e m e l e , U n s i n g u r v i s m i - a m a i r ă m a s .

VII

în parcul torturei se sting crizanteme, S e s t i n g c a u i t a t e ş i t r i s t e p o e m e , Ş i r o z e l e m o a r t e î n b r a z d e - o f i l i t e A u p u s î n p a r f u m u r i s u p r e m a t o r t u r ă . E u v ă d o c h i i l i m p e z i a i d u l c e i i u b i t e Şi-n a l b e p e t a l e s u a v a - i f ă p t u r ă , U n s u n e t d e c l o p o t d i n t u r l ă s e f r î n g e , I a r t o a m n a - n t r i s t a t ă c u c l o p o t u l p l î n g e , Ş i-n c r ă n g i c î n t ă v î n t u l u n i m n d e - n g r o p a r e , P e c î n d c a - n t r - u n g i u l g i u se-n 'vă lu ie d e a l u l . A u d ş o a p t a d u l c e d i n te i i î n f l o a r e Ş i g lasu-i î n c a r e r ă s u n ă c r i s t a l u l .

E rece amurgul ce cade alene, V r ă j i t d e a c o r d u r i d e v e c h i c a n t i l e n e , Ş i-n c e a ţ ă s e p l î n g e u n v i e r s t r i s t p e c o a r d e , P e c o a r d e - n v e c h i t e d e n e g r e g h i t a r e . A h , v i e r s u l a c e s t a î n s u f l e t u - r n i a r d e Şi-n n o t e l e p a l e e - o - n t r e a g ă s e r b a r e !

144

Page 131: Antologia poeziei simboliste româneşti

S E R E N A D E D E M O N I C E

I

întristarea mea e-o gingaşe terasă U n d e v i s u l b l î n d î n t î r z i e s p r e s e a r ă , î n d e m n a t d e - a l b a s t r a u m b r ă c e s e l a s ă L i n i ş t i t ă p e - a c e s t c o l ţ d e p r i m ă v a r ă ,

Peste care raze roşii împletite î n g h i r l a n d e - n f l ă c ă r a t e - ş i r i s ipesc P r e ţ i o s u l l o r p a r f u m p e p o l e i t e T r e p t e l a r g i d e - a l b a s t r u - m p ă r ă t e s c .

Dar cum albul vis al meu stă răzimat, G î n d i t o r d e o c o l o a n ă d e p o r f i r , B e a t d e c e r u l ce-n a m u r g u - n f l ă c ă r a t S o m p t u o s e c a o p u r p u r ă d e T y r .

O romanţă se înalţă-n depărtare P ă t i m a ş e ca o d r a g o s t e t î r z i e , Şi-n a d î n c a s a d u r e r e a r z ă t o a r e E o l u m e z b u c i u m a t ă ce m ă - m b i e .

Ci vrăjit de voluptoasa înserare, L e n e ş m î n a m e a s u b ţ i r e - o las s ă c a d ă , N e t e z i n d î n c ă l d u r o a s ă d e z m i e r d a r e E l e g a n t a ş i l u c i o a s a b a l u s t r a d ă .

Căci se plînge pasiunea-n depărtare, V i su l mieu l a u m b r a a l b e l o r a r c a d e î n f r ă ţ i t u - s - a c u b l o n d a î n t r i s t a r e S u b s u r î s u l b l î n d a l serei c a r e c a d e .

145

Page 132: Antologia poeziei simboliste româneşti

V A R I A

NECUNOSCUTĂ

N e c u n o s c u t ă ! T e - a m î n t î l n i t î n t r - o s e a r ă ; P r i v i r e a e i p i e r d u t ă A v e a u c i g ă t o a r e a p a r ă A v i s u l u i z d r o b i t p e t o t d e a u n a , A , t r i s t u l v is , z d r o b i t p e t o t d e a u n a !

Tu erai singură pe cale A ş a c u m î n t r - u n a s f i n ţ i t d e s o a r e , î n n e g r u l c a d r u p l i n d e ja le , P e m a r g i n e a î n t u n e c o a s ă d e c ă r a r e , O c r u c e se î n a l ţ ă s i n g u r a t e c ă , O, c r u c e a a l b ă ş i s i n g u r a t e c ă !

Părul tău tremura C a o s u p e r b ă n o a p t e o r i e n t a l ă î n c a r e s-ar î n f l ă c ă r a S p l e n d o a r e a t r a g i c ă d i n v e c h e a s a l ă A o r g i i l o r de c u r t e z a n e , O r g i i a p r i n s e d e c u r t e z a n e !

Faţa ei avea T o r t u r ă t o a r e a s u f e r i n ţ ă A u n u i î n g e r c e a r c ă d e a D i n c u l m i l e a l b a s t r e d e c r e d i n ţ ă , î n n o a p t e a g r e a ş i f ă r ă v i sur i , G r o z a v a n o a p t e o m o r î t o a r e d e v i s u r i .

Un crin de-argint plîngea P e a l b a t u n i c ă d e f e c i o a r ă L a p i e p t u l î n c a r e m u r e a S u s p i n u l v i s u l u i d e s e a r ă , C a i m n u l u n e i re l ig i i d i s p ă r u t e , S f î ş i e t o r u l i m n a l u n e i rel ig i i d i s p ă r u t e -

146

Page 133: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i î n t r e a g a e i f ă p t u r ă P ă r e a v e d e n i a m i s t i c ă , d u i o a s ă Ş i d u l c e - n m a g i c a n a t u r ă D i n s e a r a t r i s t ă ş i f r u m o a s ă A u n e i s f in te î n d u r e r a t e Şi a u n e i l u m i a p u s e ş i u i t a t e .

Eram un peregrin pierdut I n p u l b e r e a v i s e l o r m e l e s p u l b e r a t e Ş i a m t r e c u t , C a p e s t e n i ş t e foi u s c a t e , P e d i n a i m t e - ţ i , p a l i d ă m a d o n ă , Şi p a l i d ă ş i t r i s t ă ş i t î n ă r ă m a d o n ă !

Mă torturează acum î n n e a g r a m e a s i n g u r ă t a t e S u a v u l ş i d e l i c a t u l t ă u p a r f u m Ş i t o a t ă s t r a n i a - ţ i v o l u p t a t e , C a i m n u l u n e i re l ig i i d i s p ă r u t e , S f î ş i e t o r u l i m n a l u n e i re l ig i i d i s p ă r u t e .

Şi mă apasă greaua povară A v i s u l u i nes f î r ş i t î n t î l n i t în c a l e S u b c h i p u l t ă u , f e c i o a r ă , î n s e a r a c a l d ă ş i p l i n ă d e j a l e . O , t r i s t u l v i s z d r o b i t p e t o t d e a u n a ! I s p i t i t o r u l v i s p i e r d u t p e t o t d e a u n a !

S E M I O R I E N T

S e m i ş c ă a p a - n c e t i ş o r , Ş i p î n z e l e s-au r i d i c a t î n v î n t u ş o a r e f l u t u r î n d : E t o t u l g a t a d e p l e c a t .

147

Page 134: Antologia poeziei simboliste româneşti

I n o c h i i b i e ţ i l o r p r i b e g i , V e n i ţ i d i n m î n d r e d e p ă r t ă r i , S c l i p e ş t e v a g m e l a n c o l i a Ş i n o s t a l g i a a l t o r ţ ă r i .

Hrănit de-albastrul nesfîrşit D i n l u m i n a t u l f i r m a m e n t , N e d e s l u ş i t î m i f l u t u r e a z ă î n m i n t e - u n v i s d e O r i e n t .

Page 135: Antologia poeziei simboliste româneşti

D. KARNABATT

„Copil al Dunării"3 născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraş care-i lasâ puternice amintiri exotice şi impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat şi apreciat în cercul Literatorului lui Al. Macedonski, care-l şi „consacră", elogiindu-l în presa. Va desfăşura o activitate publicistică intensă şi de bună calitate, apreciată de confraţi şi public, sub semnătura D. Karr (pseudonime : Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare şi ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism şi simbolism, în Renaşterea, nr. 120, 26 oct. 1918) :

„Azi chiar nu se mai vorbeşte în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică şi chiar de Săvescu, care, deşi nu a fost simbo­

list, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbire cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912).

La bătrîneţe va evoca, în Boema de altădată (Buc, Vremea, 1944),

mediile literare şi publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine.

Tot atunci trece printr-o fază de catolicism poetic, franciscan. Moare în aprilie 1949.

OPERE:

Crini albi, Buc, 1901 ; Opale şi rubine, Buc, 1904 ; Poemele visului, Ploieşti, 1906 ; Harpegii, Ploieşti, 1907 ; Parfum antic, Ploieşti, 1907 ; Crini albi şi roşii, Buc, 1917 ; Mozaic bizantin, Buc, f.a. ; Crinul mistic,

149

Page 136: Antologia poeziei simboliste româneşti

versuri, Magnificat, „Laude* franciscane, Ode medievale, B u c , Vremea,. 1942.

COLABORĂRI :

Observatorul (1902) ; Revista literară (1904) ; Românul literar (1905—1907) ; Revista idealistă (1911) ; Seara (1914) ; Renaşterea (1918) ; Flacăra (1921—1922) etc.

REFERINŢE :

Alexandru Macedonski, împrejurul unei cărţi (Crini albi), în Seco­lul XX, III, 607—609, 23—25 mai 1901 ; Viaţa nouă, II, 1906, p. 234 (Poemele visului) ; B. V., Poemele visului, în Arhiva, XVII, 1906, p. 278 ; Caion, Poemele visului, Românul literar, t. IV, 1906, p. 360 ; Harpegii^ Românul literar, t. VI, 1907, p. 452 ; II. Chendi, Literatura decadentă, în Viaţa literară şi artistică, II, 49, 1907 ; Harpegii, Viaţa nouă, III , 1907— 1908 ; p. 492 ; C. Făgeţel, Harpegii, Ramuri, III , 1908, p. 38 ; M(ihail) D(ragomirescu), Harpegii, Convorbiri critice, II, 1908, p. 86 ; M. Cru-ceanu, Convorbire cu di Karnabatt, Rampa, I, 90, 8 febr. 1912 ; Al. Ma­cedonski, Epoca de intermezzo, Dreptatea, II, 58, 2 martie 1914 ; P. Şei-caru, D. Karnabatt, Hiena, II, 3, 30 martie 1921.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Rubine, Presimţiri, Neîn­ţeles (Opale şi rubine, 1904J ; Elegii celei care a murit, Nostalgia roşie (Harpegii, 1907); Invocaţie, Suflet bolnav, Tristeţe (Crini albi şi roşii* 1917).

Page 137: Antologia poeziei simboliste româneşti

R U B I N E

P o r n i s e m p r i n d e s e r t u r i c u l i r a m e a d e a u r , A m u r g u l d i n n i s i p u r i f ă c e a u n l a c d e s înge, D e p a r t e m a r e a t r i s t ă î n v a i e t e s e p l î n g e — P u r t a m p e c a p c u n u n a d e r o z e ş i d e l a u r .

Pe fondul roşu-negru, din care flăcări pică, Se p r o f i l a f a n t a s t i c , cu o c h i f a s c i n a t o r i , E t e r n u l S f i n x . P e b u z e z î m b e a u s a n g v i n e f lor i ,

C u b r a ţ e l e r o z a l b e , c u g h e a r e d e p i s ică ,

Cu capul de Venera, cu trupul de-animal. P r i n o c h i - i d e m i s t e r e d e o d a t ă m ă p r i v i r ă , Ş i î n g e r i , c a ş i d e m o n i , i a r b u z e l e z î m b i r ă . î n z î m b e t şi-n p r i v i r e p l u t e a c e v a f a t a l .

în braţe mă cuprinse, prin ochi vărsă scîntei, P e b u z e îşi î n f i p s e s ă l b a t i c a e i g u r ă . S i m ţ i i o m o l e ş e a l ă u ş o a r ă c u m m ă f u r ă , D e - a d î n c ă v o l u p t a t e , ş i o c h i i î n c h i s e i .

Tîrziu, cînd din beţie în noapte mă trezii, S i m ţ i i c u m b u z a - m i a r s ă d e s înge e r a s u p t ă , î n g h e a r e d e p i s i c ă s ta i n i m a m e a r u p t ă , D i n c a r e c ă d e a u p i c u r i d e s înge, s t r ă v e z i i .

151

Page 138: Antologia poeziei simboliste româneşti

C ă d e a u î n c e t ş i g re le , s c o ţ î n d p r e l u n g i s u s p i n e , P e c o a r d e l e d e l i r ă s e a ş e z a u l a r î n d , I a r c o a r d a d e d u r e r e se-nf iora p l î n g î n d , Ş i s înge le p e l i r ă s e p r e s c h i m b ă - n r u b i n e .

P R E S I M Ţ I R I

S i m t d u r e r o s c u m t o a m n a v i n e 3

î n z a r e a s u m b r ă d e a r a m ă , D i n c a r e p i c u r ă r u b i n e Ş i î n a m u r g u l c e s f ă r â m ă P e c e r u r i n o r i i î n r u i n e .

Simt dureros cum toamna vine, O î n d d e l a g e a m u l s o l i t a r A s c u l t p r e l u n g i l e s u s p i n e D i n foi le c e c a d a r a r P e - a l e e d e t r i s t e ţ e p l i n e .

Simt dureros cum toamna vine, î n g î n d u r i l e - m i o b o s i t e . F i o r i î m i f u r n i c ă p r i n v i n e , M e l a n c o l i i l e s u b i t e

î n t i n d a r i p e p e s t e m i n e .

în toamna tristă care vine, M o r m î n t u l v ă d c u m m i s e s a p ă . î n e l v i s ă r i l e sen ine V o r c u r g e c l a r e c a o a p ă S p r e - m p ă r ă ţ i i l e d i v i n e .

S i m t t o a m n a d u r e r o s c u m v i n e .

152

Page 139: Antologia poeziei simboliste româneşti

N E Î N Ţ E L E S

T r ă i n d d e p a r t e d e succes, D e g l o r i e ş i d e a v e r e , î n n e s f î r ş i t a t a d u r e r e A i fos t a l m u z e l o r a les .

în ale vieţii triste-nfrîngeri C u fiere t o ţ i t e - a u a d ă p a t , D a r p l î n s u l t ă u l-au a d u n a t î n c u p e p u r e a l b i i î n g e r i .

Contemporanii-au pus nevroze î n f r u n t e a t a , a u p u s ş i sp in i , D a r t u , c u o c h i i m a r i , senin i , V e d e a i î n v i s u - ţ i n u m a i r o z e .

Prin viaţa neagră ai purces P u r t î n d î n sus m e l a n c o l i a , V i s a r e a - a d î n c ă ş i m â n d r i a D e - a t r e c e - n l u m e n e n ţ e l e s .

E L E G I I C E L E I C A R E A M U R I T

I

Tu vei muri, în primăvara care vine, C î n d r o z e l e c u d u l c i s u s p i n e D e s c h i d b o b o c i c a t i f e l a ţ i D e r o u ă a r g i n t a ţ i , P e c î n d zef i r i i fug î n c a l e , P u r t î n d p a r f u m e t r o p i c a l e , P e c î n d d i n z ă r i l e - a z u r i i C o b o a r ă b e r z e l e c a n o r i a l b u r i i , I a r d i n s a f i r u l c e r u l u i î n c e p s ă c a d ă U n s tol d e p o r u m b e i c a fulgi i d e z ă p a d ă .

153

Page 140: Antologia poeziei simboliste româneşti

T u ve i m u r i , căc i î n t r - o s e a r ă C î n d l u n a m o d e l a t ă - n c e a r ă V ă r s a l u m i n a e i g ă l b u i e P e s t e c o p a c i ş i p e s t a t u i e , E u t e - a m z ă r i t î n t r - o c ă r a r e p ă r ă s i t ă : F t i z i a — a m a n t a f a v o r i t ă — T e s ă r u t a p e f r u n t e ş i p e b u z e C u s ă r u t ă r i d e l a c o m e v e n t u z e . T e m î n g î i a c u m î i n i l e - a m î n d o u ă P e o c h i i t ă i d e r o u ă , Ş i t u c ă z u ş i l a p i e p t u - i l e ş i n a t ă , A m a n t ă v e ş n i c p o s e d a t ă !

II

— Deschide geamurile amîndouă ! T u m i - a i ş o p t i t . Ca v i s u r i l e a l b e să n i n g ă ş i să p l o u ă !

Să curgă marea de safir P r i n t r e p e r d e l e l e d e t r a n d a f i r , S ă n ă v ă l e a s c ă r a z e l e d e s o a r e C u s e v a v i e ţ i i d ă t ă t o a r e .

Tu, cu pupile dilatate, V i s a i î n d a n t e l ă r i i m a c u l a t e , C î n d t u b e r o z e l e p l o u a r ă A r o m a - a m e ţ i t o a r e , s o l i t a r ă .

Şi am deschis ferestrele-amîndoua C a v i s u r i l e d e a r g i n t s ă n i n g ă ş i s ă p l o u a D e o d a t ă m o a r t e a r ă t ă c i t ă , C a h î r c a s p a r t ă , m u c e z i t ă , A n ă v ă l i t p r i n t r e f e r e s t r e l e deschise, î n c r e m e n i n d e x t a t i c e l e t a l e v ise. E a t e - a c u p r i n s u ş o r , î n c e t , C u d o u ă b r a ţ e d e schelet , Ş i t u te-a i s t ins î n t r - u n suspin C a u n c a l i c i u a l b d e c r i n .

154

Page 141: Antologia poeziei simboliste româneşti

III

C a î n t r - u n p a r c a l b i t d e f l o a r e , T u d o r m i p e c a t a f a l c î n veşn ic ie v i s ă t o a r e ,

D i n b u c l e l e c e c a d p e s t e u r e c h i , R ă s ă r i , m a d o n a v r e m i l o r s t r ă v e c h i , M a d o n ă b i z a n t i n ă , U i t a t ă - n t r - o b i s e r i c ă - n r u i n ă .

Pe fruntea ta de mistică imaculată A m p u s o c r u c e b i n e c u v î n t a t ă , P e i n i m a ş i p e s t e s î n u l c a z ă p a d a A m r ă s f o i t o r o z ă d e G r e n a d a . P e c î n d p e b u z e l e d e v i o l e t ă m o a r t ă , C a r e - u n surîs d e v a g ă fer ic i re p o a r t ă , E u a m l ă s a t o s ă r u t a r e m a i c u r a t ă , C a p e i c o a n a s f inte i a d o r a t ă . . .

N O S T A L G I A R O Ş I E

T u a i p l e c a t , d a r î n î n t r e a g a c a s ă Z g u d u i t o a r e a a m i n t i r e a - ţ i lasă U n v i o l e n t p a r f u m d e - a m o r — U n m u s c o m o r î t o r — F u m d e c a l i c i i t r o p i c a l e C u s înge n e g r u î n p e t a l e , D e f l o a r e c a r e s e a b a t e î n t r - o s u p r e m ă v o l u p t a t e C î n d s o a r e l e c u s ă r u t ă r i d e foc O f r î n g e de m i j l o c .

Tu ai plecat, dar în întreaga casă Z g u d u i t o a r e a m i n t i r e a - ţ i l a să U n v i o l e n t p a r f u m d e - a m o r î n c a r e s i m t c u m t r e m u r ă u ş o r A r i p i d e s înge ş i p u r p u r ă . . . S i m t s ă r u t ă r i a p r i n s e c u m m u r m u r ă . . .

155

Page 142: Antologia poeziei simboliste româneşti

E - u n f o ş n e t d e m ă t a s e ş i a t l a z . . . S u n t a i u r ă r i ş i a t i t u d i n i d e e x t a z , Ş i d i n t r - u n c o l ţ , d i n u m b r ă - a p a r e S ă l b a t i c E r o s ; f ă r ă d e c r u ţ a r e E l m u ş c ă d i n t r - o i n i m ă î n f l ă c ă r a t ă , Ş i d i n ţ i i p l i n i d e s înge şi-i a r a t ă .

Tu ai plecat, dar în întreaga casă Z g u d u i t o a r e a m i n t i r e a - ţ i l a să U n v i o l e n t p a r f u m d e - a m o r C e - m i r u p e s u f l e t u l c u u n s ă l b a t i c d o r . A t u n c i a s c u l t c u m s îngele î m i u r l ă - n v i n e , C u m p i e p t u - m i sfîşie p r e l u n g i s u s p i n e , C u m genele î m i b a t n e r v o s p e s t e o b r a z . Ş i l u a t d e - a l p a t i m e i t a l a z , î n t i n d î n go l b r a ţ e setoase D e f o r m e m u z i c a l e , v o l u p t o a s e . P r i v i n d c u m E r o s m u ş c ă d i n t r - o i n i m ă î n f l ă c ă r a t ă , Ş i-n î n t a i n e r e c d i n ţ i i p l i n d e s î n g e şi-i a r a t ă .

I N V O C A Ţ I E

M i - e i n i m a o r a n ă de d o l i u ş i de s înge . A t î t e a su l i ţ i a r s e p r i n e a a u s t r ă b ă t u t , C ă - n o c h i n u - m i m a i r ă m a s e n i c i l a c r i m i p e n t r u - a p l î n g e P e f lor i le u i t a t e d e v a r a ce-a t r e c u t .

O, muză, tristă muză ! sub ceruri vagi şi pale, î n n o r i i b l o n z i d e t o a m n ă , sub z ă r i l e - a z u r i i , E u t e - n t r e v ă d , c u o c h i i d e s c h i ş i — d o u ă o p a l e — C u p ă r c e r o u r e a z ă î n v a l u r i a u r i i .

Pe lungi vestminte albe în ale căror cute Ş i - a s c u n d u i t a t e r a z e d e s o a r e o s t e n i t , Ş i m o a r t e fo i p e c a r e p ă d u r i l e tăcute,^ P e c î n d c ă d e a a m u r g u l , î n p ă r ţ i - a u r i s i p i t .

156

Page 143: Antologia poeziei simboliste româneşti

O , m u z ă , b l î n d ă m u z ă ! î n m â i n i d e c e a r ă f i n ă A i f lor i le u i t ă r e i c e v e ş n i c l e c ă t a i , S ă a d o r m i u b i r e a - m i t r i s t ă ce-n i n i m ă - m i s u s p i n ă E t e r n a n o s t a l g i e p e p ă r u l e i b ă l a i .

Pe buzele-ţi pălite tu porţi cîntări vrăjite ; î n t a i n e l e d e s e a r ă , p r i n t r - u n s u s p i n d e foi, S e - o u d c u m s e s t r e c o a r ă î n n o t e r i s i p i t e , C e d o r m p e n e s i m ţ i t e d u r e r i l e d i n n o i .

Din nori coboară, muză ; dă-mi florile uitărei Ş i s p u n e - m i l a u r e c h e c e c î n t e c e a s c u n z i , P e l i r ă f ă s ă t r e a c ă z e f i r u l î n s p i r ă r e i , S ă u i t c e m ă r i v i s e a z ă î n o c h i i e i p r o f u n z i .

S U F L E T B O L N A V

M i - e s u f l e t u l b o l n a v , o ş t i i ! D e sp leen ş i d e m e l a n c o l i i , Ş i d o r u r i t r i s t e n e n ţ e l e s e , î n v a g u l lu i b r u m o s s e ţese.

Mi-e sufletul bolnav, o ştii ! D i n d r a g o s t e l e v e c h i , t î r z i i , R ă m a s - a u r a n e l e deschise C u s înge ş i r u i n i d e v ise .

Veghează deci la căpătîi, C u m î n a a l b ă m ă m î n g î i , L a p i e p t u - m i f a ţ a ţ i - a i p l e c a t , S ă b a t ă i n i m a - a - n c e t a t .

Şi capu-mi cade tremurînd, E u v o i m u r i , p r e s i m t , c u r î n d , P e n t r u m o r m î n t u n i m n î ţ i c e r : S ă - m i c î n ţ i u n v e r s t r i s t d i n B a u d e l a i r e

157

Page 144: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ţ T R I S T E Ţ E

A s t - n o a p t e - a c ă z u t b r u m a P e c r e n g i l e p u s t i i . î n p ă r u l m e u t e u i t ă , N - a m f ire a r g i n t i i ?

Şi rozele pălit-au S u b fulg i i d e n i n s o a r e . D a r g u r a m e a , i u b i t e , E r o z a î n c ă - n f l o a r e ?

Şi vîntul care lasă î n c r e ţ i t u r i p e a p ă .... P e f r u n t e a - m i d e f e c i o a r ă î n c r e ţ i t u r i s e s a p ă .

Natura ce se stinge, V a i ! cat d e m u l t m ă d o a r e . O, t a c i ! o, t a c i ! în l a c r i m i I u b i r e a n o a s t r ă m o a r e . . .

Page 145: Antologia poeziei simboliste româneşti

ELENA FARAGO

1

Poetâ a dragostei pudice, discrete, Elena Farago, pseudonimul Elenei Paximade, s-a născut la Bîrlad în 29 martie 1878, unde urmează şcoala primară şi două clase secundare. Scrie versuri de la 12 ani. în tinereţe este guvernantă în casa lui I. L. Caragiale. Se căsătoreşte cu un director de bancă, Prânz Par ago, de care divorţează în 1913. Stabilită din 1907 la Craiova, unde desfăşoară o intensă activitate literară, poeta devine,

în 1921, directoarea muzeului şi bibliotecii „Aman" din acest oraş. Debu­

tează în 1899, sub pseudonimul „Fatma", în România muncitoare. Va

colabora în această perioadă şi la Adevărul, Lumea nouă, Epoca. Publica,

pe Ungă poezii, cărţi de literatură pentru copii, precum şi traduceri din

Maeterlinck (Pasărea albastră). Scoate la Craiova, împreună cu un grup de literaţi, revista Năzuinţa (1924). Premiată de două ori de Academia

Română (1907 şi 1920), poeta a fost distinsă şi cu premiul francez „Fe-

mina" (1924). Laureată a Premiului naţional de poezie în 1937. Decedată în 1954.

OPERE (poezii) :

Versuri, Budapesta, Luceafărul, 1906 ; Şoapte din umbră, Craiova, Ramuri, 1908 ; Traduceri libere, Craiova, Ramuri, 1908 ; Din taina vechi­lor răspîntii, Craiova, Ramuri, 1913 ; Şoaptele amurgului, Craiova, Ra­muri, 1920 ; Nu mi-am plecat genunchii, Craiova, 1926 ; Poezii, 1906—

159

Page 146: Antologia poeziei simboliste româneşti

1927, Buc, Casa şcoalelor, 1928 ; Poezii, Buc, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1937 ; Poezii, Buc, E.S.P.L.A., 1957.

COLABORĂRI :

România muncitoare (1899) ; Semănătorul (1906—1908) ; Luceafărul (1907—1912) ; Neamul românesc literar (1909) ; Ramuri (1910—1913) ; Sburătorul (1912—1920) ; Flacăra (1912—1913) ; Noua revista româna (1913) ; Viaţa româneasca (1921) ; Năzuinţa (1924) e t c

REFERINŢE :

G. I(brăileanu), Versuri, Viaţa româneasca, 1, 5, 1906 ; O. Densu-sianu, Versuri, Viaţa noua, 1906, p. 191 ; M. Dragomirescu, Din drum, Convorbiri critice, II, 8, 1908 ; Şoapte din umbra, Convorbiri critice, III , 11, 1909 ; E. Lovinescu, Critice, I, Buc, 1909, p. 145 ; idem, Critice, IX, Buc, 1924, p. 43 ; idem, Istoria literaturii române, III , Evoluţia poe­ziei lirice, 1927, p. 317—323 ; Perpessicius, Elena Farago (medalion), Mişca­rea literară, I, 6—7, 1924 ; Ion Pillat şi Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1925, p. 201—207 ; Pompiliu Constantinescu, Nu mi-am plecat genunchii, Sburătorul, IV, 1927, p. 107 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, F.R., 1941, p. 624—625 ; Bibliografia literaturii române, 1948—1960, Buc, Ed. Acad. Române, 1965, p. 435—436.

Poeziile selectate sînt reproduse din voD Poezii, F.R., 1937.

Page 147: Antologia poeziei simboliste româneşti

T R E C E A U N O M P E D R U M . . ,

T r e c e a u n o m p e d r u m a s e a r ă , T r e c e a c î n t î n d î n c e t p e d r u m , Ş t i u eu ? P o a t e c î n t a să-i p a r ă D r u m u l m a i s c u r t , o r i p o a t e c u m E r a aşa f r u m o s a s e a r ă , P o a t e c î n t a c a s ă nu-1 d o a r ă C ă - i s i n g u r n u m a i e l p e d r u m ?

Trecea, şi eu eram în poartă, Ş i şi-a v ă z u t d e d r u m u l lu i , D a r c e m i - o f i v e n i t d e o d a t ă D e a m o f t a t n - o i şti s ă spu i , Ş i n u - m i v e n e a s ă p l e c d i n p o a r t ă , Ş i p a r c - u n d o r d e v i a ţ a t o a t ă M - a p r i n s p r i v i n d p e u r m a lui . . .

Aşa ne-o fi la fiecare, C ă s t ă m î n p o a r t ă , ş i n u ş t i m P e c ă l ă t o r m ă c a r că-1 d o a r e C e v a , ş i d e n e p o m e n i m O f t î n d , p e s e m n e f iecare N e - o m f i s i m ţ i n d d e p a r t e t a r e D e - u n d r u m p e c a r e - a m v r e a s ă f im.

161

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 148: Antologia poeziei simboliste româneşti

D E S P Ă R Ţ I R E

î n m o h o r î t a d i m i n e a ţ ă Mi jesc l u m i n i l e c a - n f u m , Ş i p a r c ă d i n c o l o d e d r u m S-a i s p r ă v i t c u o r i c e v i a ţ ă , C ă n u m a i p o ţ i z ă r i , d e c e a ţ ă , O s t r e a ş i n ă , u n p o m , u n fum.. .

Şovăitor vă-ntindeţi pasul S u b g r e u l j i l a v u l u i n o r , V ă d o a r e - a l i n i m i i f ior, V ă - n e a c ă l ă c r ă m i l e g lasu l , Ş i m u t r ă m i n e „ b u n r ă m a s u l " P e b u z e l e c e p a r c ă m o r . . .

Doar mîinile înfrigurate Se c a u t ă , se-a t ing , se s t r îng . . . Ş f T ^ t ă c ă p e d r u m s e s t î n g L u m i n i l e , o d a t ă t o a t e , I a r i n i m i l e v i s e s t r î n g , D e - a c e e a ş i p r e s i m ţ i r e . . . p o a t e .

...Şi mîinile înfrigurate S e - n l ă n ţ u i e d e p a r c ă p l î n g . . .

E R A O F Î N T Î N Ă

P e - o l u n g ă ş i a s p r ă ş i s t e a r p ă şosea, — Ca t o a t e şoselele l u m i i , — P e - o l u n g ă ş i a s p r ă ş i s t e a r p ă şosea E r a o f î n t î n ă c u c i u t u r a g r e a , C ă c i a p a - ş i c lăd i se , t r e c î n d p e s t e ea, î n s t r a t u r i p o j g h i ţ e l e h u m i i . . .

162

Page 149: Antologia poeziei simboliste româneşti

. . . E r a o f î n t î n ă cu c u m p ă n a g r e a , — Ca t o a t e f î n t î n i l e v ieţ i i , — E r a o f î n t î n ă c u c u m p ă n a g r e a , C u a p a sălcie ş i c a l d ă ş i r e a , D a r f u r c a c u b r a ţ e l e - n t i n s e p î n d e a , M o m i n d d e d e p a r t e d r u m e ţ i i . . .

Zoreau însetaţii s-ajungă să bea, — Ca t o ţ i î n s e t a ţ i i d i n v i a ţ ă , — T r ă g e a u c u p u t e r e d e c u m p ă n a grea , D a r a p a sălcie ş i c a l d ă - i g o n e a , Ş i-ades c î t e u n u l m a i t î n ă r p l e c a , C u l ă c r ă m i d e c i u d ă p e fa ţă . . .

Şi-ades cîte unul mai vîrstnic rîdea... C a t o ţ i c e - o c u n o s c a p a v ieţ i i . . .

...Era o fîntînă cu cumpăna grea, C u a p ă sălcie ş i c a l d ă ş i r e a , D a r f u r c a c u b r a ţ e - n t i n s e p î n d e a , M o m i n d d e d e p a r t e d r u m e ţ i i . . .

D U R E R I I

D u r e r e a m e a !... î n p a r c u l c e l - a m p r i v i t p r i n s p i n i i î n ş i r u i ţ i d e p a z ă , p e g a r d u - ţ i n e g r u , ier i , E r a u a ş a d e f i r a v i , î n i a r b a v e r d e , c r i n i i , Ş i n - a m p u t u t s ă i n t r u , c ă n u m i - a i d a t

p u t e r i

Să-1 t r a g d i n p o a r t ă l a n ţ u l a v a r e l o r t ă c e r i ,

N i c i să-i c l i n t e s c p e - o c l i p ă , D i n g a r d u - ţ i n e g r u , sp in i i !...

163

Page 150: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - a c u m a s t a u Ş i-mi c a u t î n p a l m e l e r ă n i t e C u m m ă - n ţ e p a r ă sp in i i C e m i i-au p u s s t ră jer i i , N e î n d u r a ţ i , î n c a l e a n ă j e d i i c h i n u i t e !... C u m î m i r ă n i r ă d o r u l celei m a i a l b e

v r e r i !...

Durerea mea !... C e r u d e - ţ i s u n t v i e s p e l e p o r n i t e S ă - n ţ e p e a z i î n g î n d u r i C u m m ă - n ţ e p a r ă , ier i , î n p a l m e sp in i i n e g r i ?... C e v i t r e g e p u t e r i S t a u s ă - m i r ă s t o a r n e - n suf let A t î t e a n e u r n i t e Ş i n e g r e le spez i g re le P e c r i n i i , c e d e ier i S-au s t r ă m u t a t D i n i a r b a g r ă d i n i i s t r ă j u i t e Ş i s t a u s ă - m i m o a r ă - n c r i p t e z a d a r n i c i l o r

v r e r i ?...

Ş i v i e s p e l e f l ă m î n d e le p î n g ă r e s c p o t i r u l !...

Ş i n - a m p u t e r i să-i a p ă r , C ă c i n u p o t s ă m ă - n c h i n . . .

Durerea mea !... T e - a p l e a c ă s m e r i t ă - n c i m i t i r u l

N ă d e j d i l o r , Ş i s p u n e - m i , C a sănmi m a i d a i u n c h i n ,

C e r u d ă ţ i-i i s p i t a C e - m i p r i h ă n e ş t e m i r u l P r o h o d u l u i d i n suf let C u dulce le- i v e n i n ?...

164

Page 151: Antologia poeziei simboliste româneşti

...Durerea mea !... Ce floare schimbată în nălucă, De colo sus, Din parcul ce n-are spini pe gard, Veni-va-n ceasul ăsta tîrziu Să ne aducă în fermecata-i cupă Doritul pic de n a r d ? De stau şi aştept, Şi-mi pare că ştiu c-are să vie,

Să-mi pice-n ochi Şi-n gînduri, Şi-n palmele ce a r d Izbăvitorul picur menit să mi-i învie. Acolo sus, în parcul ce n-are spini pe gard, Toţi crinii morţi . . . Toţ i crinii ce mă robiră ţie...

C Î N T Ă A S T Ă Z I V I A T A

Dorul meu, Deschide-ţi cartea cetluită. Şi-ţi resfiră-n soare, şi-ţi resfiră-n vînt Paginile-n care, peste-albastru-ţi cînt, Şi-a cernut tăcerea pulberea-i cernită...

Dorul meu, Deschide-ţi cartea cetluită, Şi mă-nvaţă iarăşi cîntul bunei veşti, Să mi-1 cînt, cum cîntă florile-n fereşti, Oglindită-n geamul larg deschis în

soare...

165

Page 152: Antologia poeziei simboliste româneşti

D o r u l m e u , în suf let m i - a c r e s c u t o f l o a r e !... A p ă r - o d e v î n t u r i ş i d ă - m i v i e r s s-o

c î n t . . .

Dorul meu, î n g e a m u l l a r g deschi s î n v î n t C î n t ă a s t ă z i v i a ţ a , c î n t ă - n f i o r a t ă , C a l d c a n i c ă i r e a , s f înt c a n i c i o d a t ă !

L U M I N I D E A M U R G

L u m i n i d e - a m u r g , m ă i e s t r e b e t e l i C e s e ivesc, fur i ş , p r i n s t o r , Ş i cresc ş i c u r g , u n i t e - n p î l c l u m i n ă t o r , S a u s e - n t r e t a i e , Ş i l u n e c ă , r ă z l e ţ e , p r i n u m b r a d i n o d a i e , P i n ' s e izbesc î n c a l e d e - u n l u c r u l u c i t o r , Şi i a r se s t r î n g şi se re s f r îng , D e p a r e c ă a t u n c i r ă s a r î n p l e t e l e - m i n u n i , c e p a r o s c a m ă d e c u r c u b e u . C u m s e r e s f i r ă - n j u r u l m e u P e c ă r ţ i , p e z i d , P e - u n v a s d e f lor i , p e - o r a m ă D e v e c h i u l a r g i n t d i n c a r e , C a r e t r e z i t l a v i a ţ ă d e r a z e l e f u g a r e , C e l - a u î m p o d o b i t , Z î r n b e ş t e - u n m o r t i u b i t Şi-n g î n d u r i î m i r e c h e a m ă U n d r a g a m u r g d i n v r e m i .

F i ţ i b i n e c u v î n t a t e L u m i n i d i n t r i s t u l a s t ă z i O r i d i n n e m a i u i t a t e A m u r g u r i d r a g i d i n v r e m i . . .

166

Page 153: Antologia poeziei simboliste româneşti

F i ţ i b i n e c u v î n t a t e , L u m i n i d e - a m u r g , c e - n p î c l a d u r e r i i M i - a ţ i r ă z b i t f ă r î m i d e c u r c u b e i e , Ş i m i - a ţ i î m p o d o b i t D e - a t î t e a o r i s f ioasa, m o c n k a - n f ă ţ i ş a r e A l u c r u r i l o r s c u m p e , pe c a r e o p i a z ă - r e a Şi-a a p ă s a t c u - n c e t u l h a i n a î m b r ă ţ i ş a r e C e - a - n t i p ă r i t şi-n ele c e v a d i n t î n g a m e a .

N O I E M V R I E

î n l î n c e d u l s o a r e d e - a m i a z ă , g r ă d i n a Îşi z v î n t ă d i n b r a z d e n o r o i u l , ş i c u m N u - i n i m e n i să-i c a t e r ă c o a r e a a c u m , D a r z b o r u l d e c i o a r e î i c a t ă h o d i n a .

În mîlul ce scade vîscos, fumegînd, M a i l u p t ă c u m o a r t e a o i a r b ă , o f l o a r e , C u f r u n z e c e r n i t e - n s i n i s t r a c o l o a r e A n e g r u l u i m u c e d — ce-ţ i i n t r ă în g î n d M a i m u c e d , m a i n e g r u d e c î t e î n f i re .

Sus ciorile negre, jos mucedele flori ....

O, unde eşti, creangă de-april, să-^mi împrori F e r e s t r e l e v i e ţ i i c u v e r d e a - ţ i luc i re . . .

Şi unde eşti, iarbă cu fragedul fir, î n g î n d u r i s ă - m i i n t r i c u h a i n a t a n o u ă , Ş i p r o a s p ă t s c ă l d a t ă î n b o b u l d e r o u ă , C e - n suf let r ă s f r î n g e l u m i n i d e safir.. .

167

Page 154: Antologia poeziei simboliste româneşti

S U F L E T U L M E U A S T Ă Z I Î Ş I D E Z G R O A P Ă M O R Ţ I I

S u f l e t u l m e u a s t ă z i îşi d e z g r o a p ă m o r ţ i i . . .

Flori de-o zi, de-o clipă M i l e - a d u n a c u m a , S ă l e c u l c c e n u ş a î n f r ă ţ i t ă - n h u m a U n e i m i c i ş i a l b e ş i t ă c u t e g r o p i . Ş i n ic i b r a z i , n i c i sălcii, n ic i s a l c î m i , N i c i p l o p i N u v o r p l î n g e a s u p r ă - i . . .

Făr' să le mai număr clipele sau anii, R o ş i i , a l b e , a l b a s t r e f lor i de l u n c i sau s t r a n i i F l o r i c r e s c u t e - n seră, o r i în f u n d de-abis, M i l e s t r î n g d i n r a c l e , M i l e s t r î n g d i n c r i p t e , M i l e scot d i n v e g h e a c r u c i l o r î n f i p t e , S - a m i n t e a s c ă v i e ţ i i u n p ă c a t , u n vis. . .

Sufletul meu astăzi îşi dezgroapă morţii, T u , i u b i r e n o u ă , s ă n u i n t r i aici , î n g r ă d i n a m o r ţ i i , S ă n u i n t r i , n i c i S ă n u s i m t c u m , p e s t e z i d u r i ş i z ă b r e l e , M ă p î n d e s c c u p i z m ă g î n d u r i l e - ţ i n e g r e D e p o v a r a u n o r v a n e î n d o i e l i . . .

Sufletul meu astăzi morţilor se-^mparte... T u , i u b i r e n o u ă , ţ i n e - t e d e o p a r t e Ş i fereş te-ţ i f l o a r e a v i e d e p ă c a t u l D e - a - n t r e b a c e d o r u r i m i - a ş t i u t u s c a t u l V r a f d e f lor i p e c a r e az i l e - a m d e z g r o p a t .

Lasă-mă în tihnă S ă l e - a ş t e r n u n p a t S o m n u l u i d i n c a r e N u p o t să-ţ i u m b r e a s c ă C u n i m i c N o r o c u l c - a m p ă s t r a t - o , v ie , P r i n t r e ele, f l o a r e a c e ţ i - a m d a t - o ţ i e .

168

Page 155: Antologia poeziei simboliste româneşti

Mîndră-n ramu-i verde, Las-o să-ţi zîmbeasca, Făr ' să-ntrebi de poate cele ce-au muri t Au fost mai voioase C î n d le-am dăruit, Făr ' să-ntrebi nici cîte, Nici ce flori din viaţă Mi-au murit în albul strai de dimineaţă, O r i în purpuriul caldelor nămiezi.

Nu, iubire nouă, nu căta să vezi Dincolo de floarea ce-ţi surîde-n faţă Mîndră şi unică-n ramurile-i verzi.

Dincolo de dînsa nu pătrunde-n ceaţa Ce-mi ascunde morţi i de nu vrei s-o pierzi... Sufletul meu astăzi îşi dezgroapă morţii, — Tu, iubire nouă, să nu intri-aici, în grădina morţii... să nu intri, nici Sa nu-ntrebi de-n str imta groapă ce le strînge Vor muţi de-a pururi vechile-mi iubiri... Şi de-ntors la tine sufletu-mi va plînge, Mîngîie-1, sa\i plînge-1,

D a r să nu te miri...

O F E M E I E T R E C U T Ă V O R B E Ş T E C U T O A M N A

...Şi te-aşteptam şi-acuma cu aceeaşi vană tîngă Ce-o simt de cum te-apropii de-atît amar de ani ; Şi cum în vara asta şi frunza de castani, Şi cea de tei păliră fără de vreme, — lingă Fereastră zăbrelită, din care-mi văd grădina,

169

Page 156: Antologia poeziei simboliste româneşti

N e - . a m p o m e n i t p e n e ş t i u t e C ă l ă t o r i n d p e - a c e l a ş i d r u m . N e p r i v e g h e a d e sus u n rece ş i - n v ă l u i t a p u s d e s o a r e , Ş i-ncet , î n f r i g u r a ţ i ş i s i n g u r i , p ă ş e a m p r i v i n d a d î n c î n n o i , Ş i - a t u n c i î n t î i o c u n o s c u r ă m t ă c e r e a d e z v ă l u i t o a r e A t a i n e i g e m e n e pe c a r e n e - o a s c u n s e s e m a m î n d o i .

Şi-atunci întîi o cunoscurăm d u r u t ă s t r î n g e r e d e m î n ă î n c a r e suf le te le n o a s t r e şi-au c o n s f i n ţ i t , c a - n t r - u n s ă r u t , C e r n i t u l p a c t a l r e n u n ţ ă r i i l a d r a g o s t e a ce-o s ă r ă m î n ă D e - a p u r u r i d o r u l c a r e - o p l î n g e î n n o i pe-ace laş i d i s p ă r u t . . ,

Page 157: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALEXANDRU GHERGHEL

Alexandru Gherghel s-a născut la 27 aprilie 1879, la Piteşti. După absolvirea studiilor juridice la Facultatea de drept din Bucureşti, se consacra avocaturii, pe care o profesează de-a lungul întregii vieţi la Constanţa. Decan al baroului acestui oraş, Alexandru Gherghel moare la 20 decembrie 1951. Debutează în literatură la revista Viaţa nouă, culti-vînd cu insistenţă şi entuziasm, în numeroase volume, o poezie de tip ama­tor, care o va sustrage atenţiei criticii literare. De altfel, nu va deveni membru al Societăţii Scriitorilor Români decît în 1942. O ultimă culegere de versuri, prefaţată de Al. T. Stamatiad, a rămas în manuscris, din cauza decesului ambilor poeţi. A mai publicat studii de drept penal şi volumul Dobrogea în viaţa românească (1935).

OPERE (poezii) :

Cîntece în amurg, Buc, Sfetea, 1906 ; Insula uitărei, Constanţa, 1924 ; Raze şi umbre, Constanţa, 1933 ; Solitare, Constanţa, 1935 ; Solitare, So­nete, Constanţa, 1935.

COLABORĂRI :

Viaţa nouă (1905, 1907—1911, 1915—1916, 1918—1919) ; Românul literar (1905—19C7).

173

Page 158: Antologia poeziei simboliste româneşti

C Î N D T O A M N A . . ,

C î n d t o a m n a d o r u l p l î n g e - n suf le t D u i o s c a î n t r - u n d u l c e c î n t , G î n d e s c la o c r ă i a s ă m î n d r ă , C e d o a r m e - n cel m a i s c u m p m o r m î n t .

Şi-n minte-un cîntăreţ îmi vine — î i ş t iu c î n t a r e a pe de r o s t — S t r e i n , n e c u n o s c u t d e n i m e n i . . . S a u p o a t e î n s u m i e u a m fost .

Am rătăcit în anii tineri P e a l t e ţ ă r m u r i d u s d e - u n vis, D a r v i s u l î l a d u n f ă r î m e A c u m d i n f u n d u r i d e ab i s .

Cîntam în nopţile-nstelate U n d o r c a m i n e d e s t r ă i n , U n d o r c e s e s c h i m b a - n a c o r d u r i N ă s c î n d c u - a l s o a r e l u i d e c l i n .

Şi la o poartă feodală C r ă i a s a p a l i d ă m i - a - n t i n s , C u m î n a a l b ă c a z ă p a d a , U n c r i n d e b u z e l e - i a t i n s .

Dar toamna, revenind cu cîntul... S c h i m b a t - a m c î n t u l î n d e l i r Şi-a m e l e d o r u r i — t r i s t e d o r u r i — î n f lor i culese-n c i m i t i r .

Mormîntul îngheţa cu visu-mi S u b f r u n z e l e c ă z u t e - n t î i , Şi-o c r u c e — u m b r ă n e p ă t a t ă — V e g h e a l a t r i s t u l c ă p ă t î i .

Departe-a trebuit de-atuncea P o v a r a d o l i u l u i s ă p o r t , T ă c u t , n e m î n g î i a t d e n i m e n i . . . C ă c i c î n t e c u l d e - a t u n c i e m o r t !

176

Page 159: Antologia poeziei simboliste româneşti

M E L A N C O L I E

C u p ă r u l d e - a r a m ă , c u feţe le s t inse . V i n t r i s t e l e z i le d e t o a m n ă t î r z i e , Şi-n i n i m a - m i s o r ă c u l u m e a p u s t i e E c o u l a p u s e l o r d o r u r i s -apr inse .

Căzute sunt frunze pe drumuri uitate — S i m b o l u l a t î t o r c e a s u r i p i e r d u t e — P r i n v a s t e ş i n e g r e r u i n e t ă c u t e , C u f lor i le m o r ţ i i p e vec i p r e s ă r a t e î

Şi singur sunt astăzi pe vechea cărare ; î n s u f l e t u - m i p l î n g e u n g las a l d u r e r i i C u g lasu l d e c l o p o t î n l in i ş tea serii Ce-ş i v a r s ă p a r f u m u l p e v ă i s o l i t a r e . .

Page 160: Antologia poeziei simboliste româneşti

S O N E T (Strada)

...Şi strada care doarme liniştită, înfăşurată-n şalul de zăpadă, De cînd începe-ntîiul fulg să cadă, Ca o bătr înă veşnic plictisită,

în anii tineri vrea să se revadă. Se scutură de somn, şi-n flori gătită Apare, ca-n poveste, o ispită în faţa tuturor ce vor s-o vadă.

Şi-şi pune toţi oleandrii pe trotuare, Şi-orchestrele cu cîntece la modă, Şi dansuri noi de t rupuri arse-n soar

Dar pe cînd teii din a lor pagodă îi dau parfum şi-o binecuvîntează, Un dric de-a lungul ei înaintează !

S O N E T (în portul fără nume)

Sosesc în port , din ţări îndepărtate, Corăbii albe — case pluti toare — Pe calea stelelor nemişcătoare, Pe drumul apelor întunecate.

Şi-n zori, cînd zările-n potop de soare Topesc comori de pietre nestimate, Pe punţile în cîntec deşteptate începe calda muncei sărbătoare.

178

Page 161: Antologia poeziei simboliste româneşti

Pe ţărm se-ntind mătăsurile fine Şi fildeşul şi fructele-aurite, Şi toată viaţa ţărilor străine

Se scurge-n ritmul braţelor de-aramă Ce strîng, departe, taine nesfîrşite Şi-n portul fără nume le destramă !

S O N E T (Exodul)

Spre port, încet, trec carele-ncărcate, Şi gloatele, în jurul lor, tăcute, Conduc iluziile prefăcute în scrum de vis, în vise sfărîmate...

E-un trist convoi de gînduri abătute, Peregrinaj spre ţărmuri fermecate, Exodul sufletelor exaltate De poezia vremilor trecute !...

Se duc, ca stolurile călătoare, Cînd ultimul refren în inimi moare, Să regăsească tainic, învierea,

în depărtări ce cheamă, cu tăcerea, Cu veşnicul necunoscut din ele.

Şi năvile pornesc pe drum de stele.

179

Page 162: Antologia poeziei simboliste româneşti

D I N P O R T

D i n p o r t p r i v e a m c u m sute d e c o r ă b i i S e p r i n d î n d e p ă r t ă r i , ş i l a rg i , ş i - a d î n c i . P e c î n d î n z a r e a d i n a p u s a m u r g u l î n t î r z i a sfios p e s o l i t a r e s t înc l .

Din port priveau alăturea de mine A t î t e a suf lete c e r ă m ă s e s e - n p l î n s , Şi-n s u f l e t u - m i s i m ţ e a m a t u n c e a î n s u m i C e m u l t e l a c r i m e d e d o r s-au s t r î n s !

Din port priveam cum sute de corăbii S e d e p ă r t a u î n c e t s p r e i n f i n i t , P e c î n d s i m ţ e a m c u m v a l u l d e z n ă d e j d e i C u p r i n d e - n n o a p t e g î n d u l m e u s m e r i t ;

Căci în acele vise plutitoare C e d i s p ă r e a u v e d e a m t r e c u t u l m o r t . . . D i n su te d e c o r ă b i i c e p l e c a r ă S e v o r î n t o a r c e o a r e c î t e - n p o r t ?

B I B E L O U R I

Marchiza mea, ridicol de severă, î n r o c h i a c u v o l a n e v i o l e t e , A r u n c ă - n j u r u l e i p r i v i r i d i s c r e t e D i n t r o n u - i m p r o v i z a t p e e ta jeră . . .

S-au dus de mult saloanele cochete, I a r s p l e e n u - a r i s t o e r a t s-a s t ins în seră, Ş i d a n t e l a t e b r a ţ e n u se-oferă S ă t e c o n d u c ă - n r i t m d e m e n u e t e .

Nici paji stilaţi, nici cruciaţi în zale. I u b i r e a c a s t ă d o a r m e s ig i la tă î n p ă r ă s i t u l v e r s d e m a d r i g a l e . . .

Aubadele muriră pe ghitară, Ş i n - a u r ă m a s , d i n l u m e a d e m o d a t ă , D e c î t f rag i le le p ă p u ş i de c e a r ă î

Page 163: Antologia poeziei simboliste româneşti

ION MINULESCU

Poetul Romanţelor pentru mai tîrziu, Ion Minulescu, fiul lui Tudor Minulescu, negustor pielar, şi al Alexandrinei Ciucă, s-a născut la Bucu­reşti, în 7 ianuarie 1881. Urmează şcoala primara la Slatina, liceul la Piteşti (1892—1898) şi Bucureşti (1899—1900), unde nu străluceşte. Moş­tenind o importantă avere (40.000 lei aur), pleacă pentru studii juridice la Paris (1900—1905), pe care le părăseşte repede, atras de atmosfera ca­baretelor muzicale, cu poeţi şansonieri, şi a cafenelei literare, unde admiră pe Jean Moreas. Citeşte mult şi cu pasiune, familiarizîndu-se cu literatura epocii, de factură predominant simbolistă. „Aici îmi căzu pentru prima data în mînă Baudelaire, Jules Laforgue, Lautreamont, Aloysius Bertrand, Emile Verhaeren, poetul belg, care, împreună cu compatrioţii lui, Maurice Maeterlinck şi Charles van Lerbegrhe, au avut, după aşa-zişii simbolişti francezi, cea mai puternică influenţă asupra sensibilităţii mele poetice."

întors în ţară, ocupă funcţii administrative şi culturale minore (se­cte tar al Domeniilor Statului Dobrogea, Constanţa, 1906—1907), face zia­ristică la Viitorul, de unde va trece şef al biroului presei Ministerului de

Interne (1914—1918). După război, în 1922 (22 noiembrie), urcă o treaptă

importantă : director general al artelor; între 1931—1937 este „retro­gradat" inspector general al artelor, pentru a redeveni director în 1937,

funcţie păstrată ţină la 31 octombrie 1940, cînd este pensionat. în 1926,

pentru o scurtă perioadă (aprilie-noiembrie), este numit director al Tea­trului Naţional din Bucureşti.

181

Page 164: Antologia poeziei simboliste româneşti

Dar adevărata cariera a poetului — care debutează in 1897 cu pseu­donimul 1. M. Nirvan, în Povestea vorbei — se desfăşoară în mediile lite-rarey evoluînd de la Convorbiri critice şi Viaţa literară şi artistică, spre reviste proprii, Revista celorlalţi (1908), Insula (1912) şi Citiţi-mă (1922), ultima în colaborare cu Liviu Rebreanu. Consacrarea deplină se produce însă în 1928, cînd primeşte premiul naţional de poezie. Personalitate pito­rească, foarte simpatizată în mediile literare şi artistice, figură proemi­nentă a şezătorilor literare, prieten cu Iser, colecţionar de artă, membru fundator al Societăţii Scriitorilor Români, al Societăţii autorilor drama­tici, poetul Ion Minulescu publică volume de proză autobiografică, umo­ristică şi fantastică, piese de teatru, numeroase cronici dramatice la Rampa şi România nouă, medalioane critice etc. Ofiţer al Legiunii de onoare, distins cu decoraţia „Palmes academiquesK, membru al P.E.N.-Clubului, în care calitate Ion Minulescu face dese călătorii în străinătate, însoţit de soţia sa, poeta Claudia Millian-Minulescu.

La 11 aprilie 1944, în urma unui colaps cardiac, poetul moare la Spi­talul Brîncovenesc din Bucureşti. în 1945 ia fiinţă „Asociaţia prietenilor lui Ion Minulescu pentru litere şi arteK', activă pînă în 1948. Colecţia de artă păstrată în locuinţa defunctului a fost declarată de „utilitate publică'1

în 1950.

OPERE (poezii) :

Romanţe pentru mai tîrziu, Buc, Alcalay, 1908 ; ed. a Il-a, BibL Socec, 1909 ; ed. a IlI-a, Cultura naţională, 1923 ; ed. a IV-a, Cultura naţională, 1927 ; De vorbă cu mine însumi, poezii, Flacăra, 1913 ; ed. a Il-a, Cultura naţională, 1924 ; Spovedanii, versuri, colecţia Manuscrip-tum, ed. P. Cătuneanu, 1927 ; Strofe pentru toată lumea, Buc, Cultura naţională, 1930 ; Nu sunt ce par a fi..., Buc, E.F., 1936 ; Victor Hugo, Albert Samain, Charles Guerin, Henri Bataîlle, Henri de Regnier, tălmă­ciţi în limba românească de Dimitrie Anghel şi Ion Minulescu, cu cinci gravuri de Petre Grant, Buc, Tipografia Luceafărul (1936) ; Versuri, ed. definitivă, Buc, E.F., 1939 ; Versuri, cu o postfaţă de Tudor Vianu, Buc, E.S.P.L.A., 1957 ; Versuri, ediţie îngrijită şi prefaţată de Matei Călinescu, Buc, E.P.L., 1964 ; Scrieri, 1, Versuri, ediţie îngrijită şi prefaţată de Matei Călinescu, Buc, E.P.L., 1966.

COLABORĂRI :

Povestea vorbei (1897) ; Foaia pentru toţi (1898) ; Viaţa nouă (1898) ; Carmen (1899) ; Cuvîntul liber (1901) ; Viaţa nouă (1905) ; Revista albă (Geneva) (1905) ; Revista noastră (1906) ; Viaţa literară şi artistică (1906—1908) ; Semănătorul (1907) ; Belgia Orientului (1907) ; Convorbiri critice (1907—1910) ; Viitorul social (1907—1908) ; Viitorul (1908—

182

Page 165: Antologia poeziei simboliste româneşti

1916) ; Viaţa româneasca (1908—1911, 1925, 1930—1932) ; Revista ce­lorlalţi (1909) ; Junimea literară (1910) ; Falanga literară şi artistică (1910) ; Viaţa socială (1911) ; Flacăra (1911—1916, 1921—1922) ; Ver­suri şi proză (1911—1914) ; Insula (1912) ; Ramuri (1913) ; România n 917—1918); România nouă (1920—1921); România nouă, supliment lite­ral (1920—1921) ; Zburătorul (1920) ; Citiţi-mă (1922) ; Cugetul românesc (1922—1924) ; Adevărul literar şi artistic (1922—1933) ; Gin-direa (1923—1931) ; Lumea (1925) ; Universul literar (1925—1927, 1942— 1943) ; Salonul literar (1925) ; Vremea (1932, 1935—1942) ; Cuvîntul liber (1934—1936) ; Familia (1936—1943) ; Revista Fundaţiilor regale (1936—1944) ; România literară (1939) ; Curentul literar (1941).

REFERINŢE :

M. Dragomirescu, Romanţa celor trei corăbii ; Romanţă fără muzică. Convorbiri critice, I, 5, 1907 ; N. Davidescu, Aspecte şi direcţii literare, II, Cultura naţională, 1924, p. 125—130 ; Tudor Vianu, Două profesiuni de credinţă, Salonul literar, I, 12, mai 1926 ; E. Lovinescu, Istoria litera­turii române contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 303 ; Perpessicius, Menţiuni critice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 67—68, 92—96, 113 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, II, Buc, Cartea românească, 1928, p. 31—42 ; Perpessicius, Menţiuni critice, II, Buc, E.F., 1934, p. 125—132 ; Vaier Donea, De vorbă cu Ion Minulescu, Adevărul literar, 852, 4 aprilie 1937 ; Vladimir Strei­nul, Versuri, Viaţa românească, XXXII, 2, 1940 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 613—618 ; Radu Gyr, De dragul lui Ion Minulescu, Universul literar, 12 septembrie 1942 ; Şerban Ciocu-lescu, Aspecte lirice contemporane, Buc, Casa şcoalelor, 1942, p. 196— 199 ; Tudor Vianu, Ion Minulescu al posterităţii, Figuri şi forme literare, Buc, Casa şcoalelor, 1946, p. 118—125 ; Matei Călinescu, Ion Minulescu poetul, Viaţa românească, XVI, 6—7, 1963, p. 234—247 ; Dumitru Micu, Literatura română la începutul secolului XX, Buc, E.P.L., 1964, p. 271— 279 ; Adrian Marino, Retrospectivă Minulescu, Steaua, XV, 12, 1964 ; Vladimir Streinul, 85 de ani de la naşterea lui I. Minulescu, Gazeta li-terară, XII, 2, 13 ianuarie 1966 etc.

Poeziile sînt reproduse din Scrieri, I, Versuri, E.P.L., 196&

Page 166: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O M A N Ţ A N O U L U I - V E N I T

S t r ă i n u l e c e b a ţ i l a p o a r t ă . D e u n d e v i i Şi c ine eşt i ?... S t r ă i n u l e d e l u m e a n o a s t r ă , R ă s p u n d e - n e d e u n d e v i i , P r i n c a r e l u m i t r ă i ş i c o ş m a r u l n e p o v e s t i t e l o r p o v e ş t i Şi-n c a r e s tea găsişi c o l o a r e a d e c o l o r a t e i n e b u n i i ?...

De unde vin ?... D e u n d e p o t v e n i , c î n d o c h i i - m i , P l i n i de r e g r e t e ş i t r i s t e ţ i , P a r d o u ă c a n d e l e a p r i n s e î n c r i p t a m o r ţ i l o r p o e ţ i ? P r i v i ţ i . . . S a n d a l e l e - m i s î n t r u p t e , I a r t o g a c e m i - o d e t e - A p o l o î n n o a p t e a c î n d p o r n i i s p r e v o i Abia-ş i m a i f l u t u r ă a l b a s t r u l d e - a l u n g u l u m e r i l o r goi . S î n t go l — C ă c i c a l e a - m i fuse l u n g ă , Şi-n ca lea m e a - n t î l n i i p e r î n d P e t o ţ i c î ţ i v r u r ă s ă v ă v î n d ă P o d o a b e n o i c e n u s e v î n d , P e cei c e v r u r ă s ă v ă c î n t e r o m a n ţ e n o i , P e cei c e v r u r ă S ă v ă - n d r u m e z e s p r e m a i b i n e —

185

Page 167: Antologia poeziei simboliste româneşti

S p r e - a c e l f r u m o s î n t r e z ă r i t ^ i I a r a r m o n i i l e e t e r n e D i n t r - u n sfîrşit Ş i -un i n f i n i t — P e cei c e v - a u a d u s l u m i n a , P e cei c e i-aţ i p r i m i t c u u r ă , Şi i -a ţ i g o n i t cu p i e t r e — P i e t r e c e s-ar p r e f a c e - n p i e d e s t a l e î n c l i p a c î n d v ă v a c u p r i n d e b e ţ i a a l t o r i d e a l e !

De unde vin ? E u v i n d i n l u m e a c r e a t ă d i n c o l o d e z a r e , D i n l u m e a - n c a r e n-<a fos t n i m e n i d i n v o i , E u v i n d i n l u m e a - n c a r e N u - i c e r u - a l b a s t r u , Ş i c o p a c i i n u - s v e r z i , a ş a c u m s î n t l a v o i . D i n l u m e a N i m f e l o r c e - a ş t e a p t ă sos irea F a u n i l o r goi, D i n l u m e a c u p e l o r d e ş a r t e ş i t o t u ş i p l i n e - n o r i c e c l i p ă , D i n l u m e a u l t i m u l u i c î n t e c , P u r t a t pena b e r z e l o r a r i p ă D i n ţ ă r m î n ţ ă r m , D i n ţ a r ă - n ţ a r ă , D i n o m î n o m , D i n g u r ă - n g u r ă , — D i n l u m e a c e l o r p a t r u v î n t u r i Ş i p a t r u p u n c t e c a r d i n a l e !...

Deschideţi poarta dar, Şi-n ca le I e ş i ţ i - m i t o ţ i c u foi d e l a u r , I a r v o i , c e m ă s u r a ţ i c u v e r s u l g î n d i r i l e c e n - a u m ă s u r ă . V e n i ţ i î n j u r u l m e u d e g r a b ă Şi-n c î n t u l l i r e l o r d e a u r P o r n i ţ i c u m i n e î m p r e u n ă S p r e l u m e a - n o a r e n u - s cas te le c u p u n ţ i Ş i ş a n ţ u r i f e o d a l e , N i c i r u g i n i t e p o r ţ i d e - a r a m ă , l a c a r e b a t cei n o i sosiţi . . . V e n i ţ i c u t o ţ i c î t m a i e v r e m e Ş i m a i p u t e ţ i c î n t a — V e n i ţ i !... V e n i ţ i , s ă v ă a p r i n d î n suf let l u m i n a s t i n s e l o r făc l

186

Page 168: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi-n v e r s u r i f a n t a s m a g o r i a ş i vrajia n o i l o r m a g i i ! I a r c î n t u r i l e v o a s t r e — C î n t u r i cu c a r e az i cerş i ţ i o p î i n e — S ă l e - n c u n u n c u s t r ă l u c i r e a a u r e o l e l o r d e m î i n e !...

Dar poarta a rămas închisă la glasul artei viitoare.

E r a p r i n a n u l u n a m i e ş i n o u ă sute o p t . . . î m i p a r e .

S P R E I N S U L A E N I G M Ă

Lui N. M. Condiescu

Un şuierat prelung salută ivirea zorilor... I n l a r g , U n s t r o p d e p u r p u r ă p ă t e a z ă a l b a s t r u l - v i o l e t a l m ă r i i , P e b r i c , L u m i n a roş ie s e s t inge î n v î r f u l p r i m u l u i c a t a r g , Şi-n l o c u l ei, pe sfori , s e - n a l ţ ă p a v i l i o a n e l e . . . E 2iuă !...

Şi mateloţii se deşteaptă pe bord, Ş i a n c o r e l e g r e l e A p a r c a g h e a r e l e - n c l e ş t a t e , G a n i ş t e f i a r e - n f o m e t a t e . . . Ş i b r i c u l a l b se m i ş c ă ^ a l e n e , C u g r a ţ i a u n e i s i r e n e C e s e r ă s f a ţ ă - n p l a s a d e i n e l e Ş i d e b r ă ţ ă r i l i c h i d e , C e d i s p a r P e p o a r t a l a r g deschi să l î n g ă f a r !...

Adio, port... A d i o , c u i b d e vesel ie t r e c ă t o a r e . . . A d i o , o a b a r e t u r i . . .

187

Page 169: Antologia poeziei simboliste româneşti

A d i o , d a n s a t o a r e . . . A d i o , c i o c n e t d e p a h a r e . . . A d i o , t o t ce-a fost.. . A d i o !...

De-acum, pornim... P o r n i m d i n n o u . . . P o r n i m !... Şi-n u r m a n o a s t r ă m a r e a î ş i î m p l e t e ş t e r e s p i r a r e a C u a l s i r e n e l o r e c o u — E t e r n u l n o s t r u s e m n d e î n t r e b a r e .... I a r m a i t î r z i u , S ă r m a n u l p o r t Abia-ş i m a i l ă m u r e ş t e - n z a r e C o n t u r u l a l b , C a ş i-un c a v o u D i n c a r e m o r ţ i i - n c e p sa-nvie !... Ş i b r i c u l n o s t r u - i p r i m u l m o r t C a r e - i a - n v i a t , î n v e ş m î n t a t î n a l b , D e sus ş i p î n ă jos, C a ş i C h r i s t o s !...

Sîntem departe — D a . . . d e p a r t e !... Ş i v î n t u l m ă r i i n e s ă r u t ă P e f r u n t e , P e o b r a j i , P e g u r ă . . . Ş i p a r c ă ne c u n o a ş t e v î n t u l — C u n e v ă z u t e l e lu i b r a ţ e — n e - a r a t ă d r u m u l Ş i n e ^ n v a ţ ă S ă n e f e r i m d e s f a t u l z ă r i i , C ă c i z a r e a - i v e ş n i c p r e f ă c u t ă . . . Ş i - a p o i n e lasă , c î n d p r i c e p e C ă n o i i - a m t ă l m ă c i t c u v î n t u l ....

Plutim spre răsăritul lumii, P l u t i m s p r e p r i m a d i m i n e a ţ ă !...

188

Page 170: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi b r i c u l a l b Sfîşie-n d o u ă c o v o r u l a p e l o r a l b a s t r e , L ă s î n d î n u r m a l u i o d î r ă d e s p u m ă c r e a ţ ă , C e s e - n t i n d e Ca ş i o p u n t e n e s f î r ş i t ă , P e c a r e suf letele n o a s t r e S e v o r î n t o a r c e a c a s ă - n z i u a C î n d u r a g a n e l e n e - o r v i n d e î...

Şi-naşa, pluti-vom toată ziua... Şi-aşa, p l u t i - v o m n o a p t e a t o a t ă . . . Şi-aşa p l u t i - v o m v r e m e m u l t ă — C ă c i „ p r e a m u l t " n u e n i c i o d a t ă C î n d n e - n d r e p t ă m s p r e „ I n s u l a e n i g m ă " , î n c a r e n u ş t i m n i m e n i î n c ă c e v a fi, D a r ş t i m c u t o ţ i i c ă - n t r - o b u n ă zi, N o i , cei n ă s c u ţ i d i n t a t ă - n fiu n a v i g a t o r i , V o m a c o s t a l a r î n d u l n o s t r u - n v i n g ă t o r i . . .

Şi-atunci — S t ă p î n i i M ă r i i N e g r e n o i v o m f i L .

R O M A N Ţ A C E L O R T R E I R O M A N Ţ E

Lui Dumitru Cuclin

Mi-am zis : V o i scrie t r e i r o m a n ţ e . . . Şi-n t r e i r o m a n ţ e - m i v o i î n c h i d e , C a - n t r e i s i c r i u r i d e a r a m ă , t r e i m o r ţ i i u b i ţ i — T r e i c l ipe r e c i — C e - m i s t a u î n suf let î m p i e t r i t e , C a t r e i l u c e f e r i s t inş i p e v e c i . U i t a ţ i î n h a o s , C a p e - o c r a c ă d e c h i p a r o s t r e i c r i sa l ide . . .

189

Page 171: Antologia poeziei simboliste româneşti

M i - a m zis a p o i , R o m a n ţ a p r i m ă V o i scr i-o-n g u s t u l f l o r e n t i n — A ş a c u m a r f i scris-o D a n t e c î n d a z ă r i t p e B e a t r i c e — Şi-n f iecare v e r s v o i p u n e a t î t a a u r , c î t s e z ice C ă - n g r ă m ă d i r ă c r e d i n c i o ş i i P e g r o a p a p r i m u l u i c reş t in . . .

Pe-a doua V o i s c u l p t a - o - n r i t m u l e r o t i c e l o r l e s b i a n e , C u c a r e - n L e s b o s c î n t ă r e ţ i i ş i l e g e n d a r e l e n e b u n e S ă r b ă t o r e a u p e b l o n d a V e n u s . Şi-n f iecare v e r s v o i p u n e C a r m i n d i n b u z e l e a c e l o r n e a s e m ă n a t e c u r t e z a n e . . .

Iar pentru-a treia V o i a lege t o t ce-i m a i t r i s t — V o i scrie-o a ş a C a - n v e r s u l e i s ă p l î n g ă g l a s u l T r i s t e ţ i i n o p ţ i l o r p o l a r e Şi-n v e r s u l e i v o i p u n e v e r d e — U n v e r d e m o c i r l o s , î n c a r e Şi-or î n g r o p a p e v e c i i u b i r e a acei c e n - o v o r m a i c î n t a . . .

M i - a m zis : V o i scrie t r e i r o m a n ţ e , D a r az i , d i n a u r u l d e - a l t ' d a t ă Ş i d i n c a r m i n u l d e p e b u z e , N u m i - a r ă m a s d e c î t o p a t ă — O p a t ă v e r d e , ce m - a p a s ă ca ş i o p i a t r ă f u n e r a r ă S u b c a r e d o r m , c a - n t r e i s ic r iur i , T r e i s t i n s e - a c o r d u r i d e c h i t a r ă ....

190

Page 172: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O M A N Ţ A M O R T U L U I

P a z n i c u l m i - a - n c h i s c a v o u l Şi-am r ă m a s a f a r ă - n p l o a i e . . . P a z n i c u l m i - a - n c h i s c a v o u l Şi-am r ă m a s s ă - m i s c h i m b s c h e l e t u l P e sub sălcii le u d e , C e m ă c h e a m ă Şi s e - n d o a i e S a - m i s ă r u t e g o l u l n e g r u c e - m i p l u t e ş t e î n o r b i t e , S ă - m i s ă r u t e a l b a f r u n t e — F r u n t e a ce-mi ş t ia s e c r e t u l A i u r ă r i l o r t r ă i t e Ş i să-mi ş t e a r g ă d e p e oase p i c ă t u r i l e d e p l o a i e . . .

Paznicul mi-a-nchis cavoul şi-am rămas în ploaie-afară. Ş i-am r ă m a s să-mi p l i m b s c h e l e t u l p r i n t r e a l b e l e c a v o u r i , U n d e - a i n o ş t r i d o r m î n p a z a l u m i n ă r i l o r d e c e a r ă — Şi-iam r ă m a s s ă - m i p l i m b s c h e l e t u l p e p o t e c i l e p u s t i i Ş i pe c ruc i le de p i a t r ă să c i tesc ce-au scris cei v i i .

Şi-am citit... D i n d e p ă r t a r e , v î n t u l m i - a d u c e a e c o u r i N e n ţ e l e s e d e o r c h e s t r ă Şi de v o c i ce c î n t ă - n cor , C e i c e - a v e a u s ă m o a r ă m î i n e Beau î n c i n s t e a m o r ţ i l o r !...

Vîntul mi-aducea ecoul bucuriilor din lume, I a r „ r e g r e t e l e e t e r n e " scrise-n j o s u l u n u i n u m e L ă c r i m a u , D u c î n d î n a l b u l p i c ă t u r i l o r d e p l o a i e A u r u l l i p i t p e c r u c e ....

Printre albele cavouri D e sub sălci i le u d e , C e m ă c h e a m ă ş i s e - n d o a i e S ă - m i s ă r u t e a l b a f r u n t e , R ă t ă c e s c d e - a t î t a v r e m e — P a z n i c u l m i - a - n c h i s c a v o u l

191

Page 173: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şinam r ă m a s d e - a t u n c i a f a r ă !...

Unde-i paznicul ? S ă v i n ă , S ă m ă v a d ă , S ă m ă c h e m e , S ă - m i d e s c h i d ă i a r c a v o u l Ş i s - a d o r m d i n n o u î n p a z a l u m i n ă r i l o r d e c e a r ă !. . .

R O M A N Ţ A C O R B U L U I

Pe ţ ă r m u - n a l t ş i d r e p t — H o t a r u l d e u n d e - n c e p e n e c u p r i n s u l I m p e r i u - a l a p e l o r a l b a s t r e C u - a t î t e a f e l u r i m i d e p e t e , A l a p e l o r c e d i m i n e a ţ a s î n t v e r z i , I a r s e a r a v i o l e t e — U n c o r b a p o p o s i t s p r e seară , Şi-aşa c u m s tă p e m a l u l m ă r i i , O r b i t d e - a l b a s t r e l e n o i a n u r i M u i a t e - n p u r p u r a - n s e r ă r i i ,

Parcă-i sositul care-aşteaptă să vină şi-alţi întîrziaţi..

Şi-n seara aceea-n care-apusul P ă r e a m a i t r i s t c a - n a l t e seri, I a r s o a r e l e p ă r e a c ă p l e a c ă s ă n u m a i v i n ă n i c i o d a t ă M - a m d u s s ă - m i p l i m b p e ţ ă r m u r î t u l Ş i b i a t a - m i i n i m ă , - m b i b a t ă D e - a m a r u - o t r ă v i l o r s o r b i t e d i n g u r a - a m a n t e l o r d e ieri . .

Dar corbul mi-a ieşit în cale...

P e ţ ă r m u l m ă r i i , n a l t ş i d r e p t , C a ş i p e - o m a r g i n e d e g r o a p ă , V e g h e a u n c i o c l u - n a r i p a t ,

192

Page 174: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi c ioc lu l m - a p r i v i t o c l i p ă , A d a t d i n a r i p i Şi-a z b u r a t . . . Ş i p a r c ă m i - a ş o p t i t î n t r e a c ă t : — B i n e - a i v e n i t . . . D e c î n d t e - a ş t e p t !

R O M A N Ţ A C E L O R T R E I C O R Ă B I I

P o r n i r ă cele t r e i c o r ă b i i . . . S p r e c a r e ţ ă r m le-o d u c e v î n t u l ?... C e p o r t u r i t a i n i c e , A s c u n s e c e r c e t ă t o a r e l o r p r i v i r i , L e v o r v e d e a s o s i n d m î n a t e d e d o r u l t r i s t e i p r i b e g i r i ?., C e v a l u r i n e m i l o a s e , M î i n e , L e v o r d e s c h i d e - n d r u m m o r m î n t u l ?...

Porniră cele trei corăbii, purtînd în pîntecele lor G r ă m e z i d e a u r , C h i h l i b a r e , S m a r a l d e v e r z i Ş i - o p a l e b l o n d e ; I a r sus, p e b o r d , T r i s t e ţ e a a c e l o r r o m a n ţ e v e ş n i c v a g a b o n d e , C î n t a t e , Azi , î n d r u m s p r e Poluri, I a r m î i n e - n d r u m spre-Ecuator /... •

Porniră cele trei corăbii... Ş i-ab ia se m a i z ă r e s c — S e - n g r o a p ă î n g o l u l z ă r i l o r p ă t a t e d e v i o l e t u l î n s e r ă r i i ; I a r a l b u l p î n z e l o r î n t i n s e , î n c e n u ş i u l d e p ă r t ă r i i , Z i d e ş t e t r e i m a u z o l e u r i , î n c a r e d o r m cei d u ş i p e a p ă .

193

13 — Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 175: Antologia poeziei simboliste româneşti

P o r n i r ă cele t r e i c o r ă b i i . . . Ş i-n u r m a l o r r ă m a s e p o r t u l , M a i t r i s t c a m u n t e l e Golgotei, î n s î n g e r a t d - u n a s f i n ţ i t . Şi-n u r m a l o r , P e c h e i u l u m e d , U n s i n g u r a l b a t r o s r ă n i t M a i s tă d e p a z ă , C a M ă r i a V e n i t ă să-şi v e g h e z e m o r t u l !...

C E L E I M A I A P R O A P E

D e ce-ţ i s î n t o c h i i v e r z i — C u l o a r e a w a g n e r i e n e l o r m o t i v e — Şi p ă r u l n e g r u oa g r e ş a l a i m a c u l a t e l o r f e c i o a r e : D e ce-ţi s î n t b u z e l e p ă t a t e d e v i o l e t e t r e c ă t o a r e ? Ş i m î i n i l e d e c e - ţ i s î n t a l b e c a a l b u l t r i s t e l o r a l t a r e D i n B a b i l o n Şi d i n N i n i v e ?

De ce, cînd plîngi, î n p l î n s u - ţ i m o a r e o - n t r e a g ă l u m e d e p e t a l e D e t r a n d a f i r i , D e c h i p a r o a s e , D e n u f e r i a l b i Şi c r i z a n t e m e ?... D e ce, c î n d p l î n g i , C u t i n e p l î n g e t r i s t e ţ e a b l o n d e l o r o p a l e , I a r t o r ţ e l e a p r i n s e - n u m b r a c a s t e l e l o r m e d i e v a l e S e s t i n g s u f l a t e c a d e g r o a z a d e m o n i a c e l o r b l e s t e m e ?... D e c e c î n d c î n ţ i , C u t i n e c î n t ă u n i n f i n i t d e a r m o n i i C e n ă v ă l e s c t u m u l t u o a s e D i n g o l u l z ă r i l o r , D i n a s t r e ,

194

Page 176: Antologia poeziei simboliste româneşti

D i n z b o r u l p ă s ă r i l o r a l b e , D i n f u n d u l m ă r i l o r a l b a s t r e , D i n l u m e a m o r ţ i l o r , D i n l u m e a p ă r e r i l o r d e r ă u t î r z i i ?

Şi cînd stai ochi în ochi cu-amanţii-poeţi C e - ţ i c î n t ă o c h i i , P ă r u l Şi b u z e l e — C î n d t e - n f i o a r ă c u v i n t e l e c e n - a u fost spuse, C î n d î n p e n u m b r a v i o l e t ă a t r i o l e t e l o r a p u s e P u i î n t r - o c u m p ă n ă - M i n c i u n a Ş i î n t r - a l t ă c u m p ă n ă - A d e v ă r u l , D e c e t e p l e c i s p r e cel m a i t î n ă r d i n t r e p o e ţ i Şi-i s t r î n g i cu sete I n p a l m e c a p u l , C a - n t r - o g h e a r ă d e v u l t u r î n s e t a t d e s înge, Ş i d i n ţ i i t ă i D e ce-i p i c t e a z ă , î n r o z u - o b r a j i l o r , m o t i v e As i r iene , D i n p o e m u l t r ă i t d e s f inte le p o e t e î n n o a p t e a - a l t a r e l o r p ă g î n e D i n B a b i l o n Şi d i n N i n i v e ?...

C E L E I C A R E P L E A C Ă

T u c r e z i c-a fos t i i r b i r e - a d e v ă r a t ă . . . Eu c r e d c-a fost o s c u r t ă n e b u n i e . . . D a r c e a n u m e - a fost , C e - a m v r u t s ă fie N o i n u v o m şt i-o p o a t e n i c i o d a t ă . . .

A fost un vis trăit pe-un ţărm de mare, U n c î n t e c t r i s t , a d u s d i n a l t e ţ ă r i D e n i ş t e p a s ă r i a l b e — c ă l ă t o a r e

195

Page 177: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e - a l b a s t r u l r ă z v r ă t i t a l a l t o r m ă r i — U n c î n t e c t r i s t , a d u s d e m a r i n a r i i Sos i ţ i d i n B o s t o n , N o r f o l k Ş i N e w Y o r k , U n c î n t e c t r i s t , ce-1 c î n t ă - a d e s p e s c a r i i C î n d p l e a c ă - n l a r g ş i n u s e m a i î n t o r c . Şi-a fos t r e f r e n u l u n o r t r i o l e t e C u c a r e - a l t ' d a t ă u n p o e t d i n N o r d , P e m a r g i n i l e a l b u l u i f i o r d , C e r ş e a i u b i r e a b l o n d e l o r c o c h e t e . . .

A fost un vis, U n v e r s , O m e l o d i e , C e n - a m c î n t a t - o , p o a t e , n i c i o d a t ă . . .

Tu c r e z i cna fos t i u b i r e ^ a d e v ă r a t a ? Eu c r e d c-a fos t o s c u r t a n e b u n i e !

T R E I L A C R I M I R E C I D E C Ă L Ă T O A R E

Şi^ai să mă u i ţ i — C ă p r e a d e p a r t e Ş i p r e a p e n t r u m u l t t i m p p o r n e ş t i ! Ş i - a m să te u i t — Că ş i u i t a r e a e scr i să-n l e g i l e - o m e n e ş t i .

C u o c h i i u r m ă r i - v e i ţ ă r m u l , t o p i n d u - s e c a n o r u - n Ş i ochii-^i l ă c r i m a - v o r p o a t e T r e i l a c r i m i rec i d e c ă l ă t o a r e : I a r e u p e ţ ă r m , M î h n i t p r i v i - v o i v a p o r u - n r e p e d e l e - i m e r s ,

196

Page 178: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - n ţ e l e g î n d c ă m i - e ş t i p i e r d u t ă . Ţ e - o i p l î n g e - n r i t m u l u n u i v e r s .

Şi versul meu L-o d u c e p o a t e v r e u n c î n t ă r e ţ p î n ă l a t i n e , I a r t u , C î n t î n d u - 1 c a ş i d î n s u l , P l î n g î n d u - 1 , p o a t e , c a ş i m i n e , T e v e i g î n d i l a a d o r a t a î n c i n s t e a c ă r e i a f u scr i s , Ş i - u i t î n d c ă m - a i u i t a t , V e i s m u l g e d i n c a d r u l p a l i d u l u i v i s î n t u n e c a t u - m i c h i p , C a - n z i u a c î n d t e - a f u n d a v a p o r u - n z a r e Ş i c î n d d i n o c h i l ă s a i să- ţ i p i c e T r e i l a c r i m i rec i d e c ă l ă t o a r e !

R O M A N Ţ Ă N O R D I C Ă

î n p o r t u l b l o n d a l u n e i m ă r i d i n N o r d A u d e b a r c a t c o r s a r i i b r u n i d i n S u d . Şi-n p o r t u l b l o n d a l u n e i m ă r i d i n N o r d G r e o a i e l e o t g o a n e s e a u d C î n t î n d b a r b a r , c î n t î n d î n d e z a c o r d C u a l b a t r o ş i i t r i s t u l u i f i o r d .

în portul blond bătrînii mateloţi P r i v e s c t ă c u ţ i l a n o i i d e b a r c a ţ i , Ş i-n p o r t u l b l o n d b ă t r î n i i m a t e l o ţ i P a r n i ş t e b l o n z i c o p i i , î n f i o r a ţ i D e c î n t e c e l e b r u n i l o r p i l o ţ i , î n c r e m e n i ţ i c u m î i n i l e p e r o ţ i .

Artişti pribegi şi oaspeţi nepoftiţi, B ă t u ţ i d e v î n t ş i -adesea d e n o r o c , A r t i ş t i p r i b e g i ş i o a s p e ţ i n e p o f t i ţ i ,

197

Page 179: Antologia poeziei simboliste româneşti

C o r s a r i i b r u n i r e p e t ă - a c e l a ş i j o c , Şi-n p o r t u r i l e b l o n d e - a b i a sosiţi, P o r n e s c d i n n o u şi-n v e c i n e t ă l m ă c i ţ i .

Şi-n timp ce-albastrul mării uniform L e - a d o a r m e - n c î n t t r i s t e ţ i l e d e ieri , Şi-n t i m p c e - a l b a s t r u l m ă r i i u n i f o r m D e ş t e a p t ă - n e i e t e r n e p r i m ă v e r i , î n p o r t u l b l o n d , c a - n t r - u n g h e ţ a r e n o r m , A u t o h t o n i i t r e m u r ă . . . ş i - a d o r m ....

P R I N G Ă R I L E C U F I R M E - A L B A S T R E

Lui Emil Gîrleanu

Tristeţea trenului ce pleacă N o i n - a m t r ă i t - o n i c i o d a t ă . C ă c i — c ă l ă t o r i a d e s cu t r e n u l — î n c l i p a c î n d p l e c ă m d i n g a r ă N o i s t ă m p e l o c , D o a r t r e n u l p l e a c ă ....

Doar trenul pleacă, T r e n u l s i n g u r N e p o a r t ă n e r ă b d a r e a m u t ă , B a g a j u l v i s u r i l o r n o a s t r e Ş i setea n o i l o r s e n z a ţ i i P e i n f i n i t e p a r a l e l e , D e - a l u n g u l v e r z i l o r p l a n t a ţ i i D e m ă t r ă g u n ă ş i c u c u t ă , P e sche la p o d u r i l o r a l b e , P r i n n o a p t e a n e g r e l o r t u n e l e Ş i g ă r i l e c u f i r m e - a l b a s t r e L .

Doar trenul pleacă, T r e n u l s i n g u r R e s p i r ă ,

198

Page 180: Antologia poeziei simboliste româneşti

C u g e t ă , V o r b e ş t e , Şi-n f o r ţ a a b u r i l o r c î n t ă V i t e z a r o ţ i l o r ce creş te . . .

Doar trenul singur se frămîntă, E l s i n g u r u r c ă Şi c o b o a r ă — R e p t i l ă n e a g r ă c e - m p r u m u t ă A r i p i d e l i l iac c e z b o a r ă Ş i g las de c o b e c e - n s p ă i m î n t ă . . .

Doar trenul singur se-nfioară D e - a t î t a v e ş n i c ă p o v a r ă , E l s i n g u r p o a r t ă m a i d e p a r t e P a c h e t e l e - o m e n e ş t i , c u l c a t e C a - n t r - u n m u z e u d e s t a t u i s p a r t e P e b ă n c i d e p l u ş c a p i t o n a t e ....

Doar trenul suferă ofensa S c l a v i e i n e g r i l o r „ a d - h o c " , C e p o a r t ă - n lec t ic i m a i d e p a r t e Pe cei n ă s c u ţ i să s t e a pe l o c ....

El singur,

Şi numai trenul, C r e e a z ă - n u r m a l u i d i s t a n ţ a , M o n o t o n i a Şi r e f r e n u l D i n c a r e n e - a d ă p ă m s p e r a n ţ a T o ţ i c ă l ă t o r i i s p r e m a i b i n e . . .

Şi numai el, D o a r t r e n u l s i n g u r , D o a r t r e n u l ş t i e - a n u m e c ine Ş i c î ţ i d i n cei p l e c a ţ i a s e a r ă P u t e a - v o m m î i n e - n z o r i i z i le i B a g a j u l v i s u r i l o r n o a s t r e Să-1 p r e s a r ă m , d i n suf le t i a r ă , P r i n găr i l e c u f i r m e - a l b a s t r e ....

199

Page 181: Antologia poeziei simboliste româneşti

C Î N T A U N M A T E L O T . . .

Lui V. Demetrius

Cînta un matelot la proră, Ş i i m n u l l u i s o l e m n p l u t e a P e - n t i n s u l M ă r i i M a r m a r a , C a - n t r - o c e t a t e s p a n i o l ă , C î n d o r o l o g i u l d i n c u p o l ă A n u n ţ ă f i e c a r e o r ă P r i n t r - u n p r e l u d i u d e m a n d o l ă . . .

Cînta un matelot la proră Ş i m a r e a n u - 1 î n ţ e l e g e a .

Cînta un matelot la proră... U n s i n g u r m a t e l o t c î n t a . Ş i t o t u ş i , v o c e a lu i s o n o r ă P ă r e a , p e i a h t u l a n c o r a t , U n c a r s o l e m n d e p r e o ţ i t i n e r i , C e - n g r o a p ă - n n o a p t e a s f intei V i n e r i U n n o u p r o f e t c r u c i f i c a t P e - o n o u ă G o l g o t a . . .

Cînta un matelot la proră Ş i - n t r e g u l e c h i p a j d o r m e a .

Cînta un matelot la proră. D a r c e l u n a t i c l - a s c u l t a Ş i c i n e c î n t u - i r e p e t a D i n l a r g u l M ă r i i M a r m a r a , C î n d m a t e l o ţ i i t o ţ i d o r m e a u Ş i m a r e a n u - 1 î n ţ e l e g e a ?...

Cînta un matelot la proră Şi-n l a r g s i rene le p l î n g e a u ....

200

i

Page 182: Antologia poeziei simboliste româneşti

Î N T R - U N B A Z A R S E N T I M E N T A L

Pictorului G. Pătrajcu

Strofe vechi, o mandolina, Un Cezanne ş i d o i Gauguin, P a t r u m ă ş t i d e b r o n z : Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin, O sofa a r a b ă , d o u ă v e c h i i c o a n e b i z a n t i n e , U n p o t i r d e - a r g i n t , m a i m u l t e v a s e v e c h i d e S a x a p l i n e C u m i m o z e , t a m b u r i n e s p a n i o l e , l a m p i o a n e J a p o n e z e , t r e i f o t e l u r i c u i n s c r i p ţ i i m u s u l m a n e , Fie urs du mal l e g a t e - n p i e l e de C o r do va, Şi pe p i a n : Charles Baudelaire ş i - a l ă t u r i Villiers de Vlsle-Adam...

Toate sînt ca şi-altădată... O , b a z a r s e n t i m e n t a l !... T o a t e s î n t ca l a p l e c a r e a m e a — d a n t e l ă ş i c r i s ta l . . .

Şi cu toate-acestea, cîte tocuri nu-şi lăsară forma P e c o v o a r e l e - ţ i b o g a t e d e B u h a r a ? Şi-n e n o r m a T a co lec ţ ie d e p a t i m i c î t e b u z e n u - n c e r c a r ă S ă - ţ i t r a n s c r i e m a d r i g a l u r i P e o b r a j i i t ă i d e c e a r ă ?... C î t e t r a g i c e - n c e p u t u r i n u s f î r ş i ră-n s i m f o n i a M u t ă - a l a c r i m i l o r ?... C î t e n u p i e r i r ă - n v e ş n i c i a I n u t i l u l u i ? C ă c i n o a p t e a cea d i n t î i f u cea d i n u r m ă , I a r d o r i n ţ a ta . . . nimicul — ş i n i m i c u l nu se c u r m ă .... Ş t i u c ă m - a ş t e p t a i p e m i n e . . . I a t ă - m ă , sosesc şi-ţi z i c : T e - n t î l n e s c î n t î i a o a r ă . . . T o t ce-a fost n^a fos t n i m i c , M i n t e - m ă . D i n n o u . . . A p r i n d e l a m p i o a n e l e . . . C o b o a i T r a n s p a r e n t e l e . . . D ă - m i c a l m u l ş i c o l o r i l e d e seară . . . D ă - m i ş i b u z e l e , ş i o c h i i , şi... Les fleurs du mal la f i la T r e i su te t r e i z e c i şi n o u ă : La mort des amants...

201

Page 183: Antologia poeziei simboliste româneşti

D a r m i l a D e a m a n ţ i i t ă i c e - a ş t e a p t ă p e t r o t u a r p l e c a r e a m e a M ă - n t r u p e a z ă - n ce l d e a î t ' d a t ă şi... P e a r a b a t a so fa : C î n t e c e - n s u r d i n ă . G e s t u r i U m b r e , F l o r i , Et caetera !...

V A F I . . .

V a f i - n t r - o n o a p t e c a l d ă d e m a i . C î n d ve i i n t r a î n p a r c u l m e u , N i s i p u l a l e e l o r d e ş a r t e , î m b r ă ţ i ş î n d p a n t o f i i t ă i a lb i , v a t r e s ă r i . . . L a r e v e d e r e a celei v e n i t e d e d e p a r t e C o p a c i i v o r z î m b i . . . F e r e s t r e l e - m i î n c h i s e s e v o r d e s c h i d e i a r , Ş i-n v a z e l e u i t a t e p e a l b e e t a j e r e , B u c h e t e l e u s c a t e d e a l b m ă r g ă r i t a r V o r p a l p i t a C a - n a s c u l t a r e a u n u i d e m o n i c Miserere /...

Va fi-ntr-o noapte caldă de mai. C î n d v e i v e n i , Olimpia d i n c a d r u - i î ţ i v a s u r î d e ia r , C e a s o r n i c u - n p e r e t e v a r e s p i r a m a i r a r Ş i m u t e l e c o v o a r e , p e jos, v o r t r e s ă r i . . . D e m o n u l n e b u n i e i v a c o b o r î d i n n o u P e - a l b a s t r e l e s o f a l e Ş i a lbe le d a n t e l e , A r i p a lu i v a s t inge l u m i n a - n c a n d e l a b r u , I a r n o i ,

202

Page 184: Antologia poeziei simboliste româneşti

S u b o c r o t i r e a t ă c u t e l o r p e r d e l e , P o s t u m c a ş i - n g r o p a ţ i i d e v i i , î n t r - u n c a v o u , N e v o m i u b i - n p a r f u m u r i d e b r a d ş i d e c i n a b r u . Ş i - a p oi. . .

Va fi într-o seară ca şi alte seri. V a f i O seară de o c t o m b r e cu p a l p i t ă r i d i s c r e t e D e f r u n z e , D e i m a g i n i , D e p l e o a p e Şi r e g r e t e . . . V a i !... cea d i n u r m ă s e a r ă c î n d t u v e i m a i v e n i V a f i o a i u r a r e d e t o a m n ă p e sf îrşite, O a i u r a r e - n v e r s u r i b r o d a t e p e - o b a t i s t ă — S i m b o l u l d e s p ă r ţ i r i i . . .

Şi-atîta tot...

Şi-apoi N u v a m a i f i n i m i c a , N u v a m a i f i n i c i s o a r e , N u v a m a i f i n i c i l u n ă , N i c i stele c ă z ă t o a r e . . . Ş i f a ţ ă d e n o i s i n g u r i , P o a t e , N u v o m m a i f i n i c i n o i ! , . .

C E L E I D I N U R M A

„Vous Pavez vue, la dame en noir..." Jehan Rictus

Ochii negri, P ă r u l n e g r u , Ş i - m b r ă c a t ă - n n e g r u t o a t ă , A t r e c u t c a - n f i o r a r e a u n e i u m b r e p e - n s e r a t e . . . C i n e - a fost f a n t o m a - n d o l i u c u o c h i m a r i d e d e z g r o p a t a ?

203

Page 185: Antologia poeziei simboliste româneşti

C i n e - a f o s t f a n t o m a - n d o l i u l a a l canei t r a g i c p i e p t P a l p i t a u t r e i a s f o d e l e c a t r e i g u r i î n s î n g e r a t e ?... N - o f i fos t n e c u n o s c u t a c e m - a ş t e a p t ă Şi-o a ş t e p t ?...

A trecut... E r a - m b r ă c a t ă c a m i r e s e l e lu i C r i s t C î n d c o b o a r ă - n g î n d u r a t e a l b u l t r e p t e l o r t o c i t e . O c h i i e i s o r b e a u a p u s u l c u n e s a ţ u l u n u i t r i s t D e m o n , s m u l s d i n î n t u n e r i c Ş i - a r u n c a t î n p l i n ă z i u ă , O c h i i ei, r e f l e x u l u n o r a i u r ă r i n e t ă l m ă c i t e , S e d u b l a u c a - n t r - o s u p r e m ă s ă r u t a r e d e a d i o .

A trecut... Şi-n u r m a celei c e p u r t a c u e a s e c r e t u l F r a z e l o r t u r b u r ă t o a r e d e s e n i n u r i f ă r ă p a t ă , A m r ă m a s să-i s o r b p a r f u m u l Şi să d e s c i f r e z r e g r e t u l A s f o d e l e l o r f a n a t e ce-i c ă z u s e r ă d i n p i e p t . . .

Cinena fost fantoma-n doliu cu ochi mari de dezgropata ?

N-o fi fost necunoscuta ce m-aşteaptă Şi-o a ş t e p t ?...

C U T O A M N A Î N O D A I E

M i - a b ă t u t a z i - n o a p t e T o a m n a - n g e a m , M i - a b ă t u t c u d e g e t e d e p l o a i e . . . Ş i la fel c a - n f i e c a r e a n , M - a r u g a t s-o las s ă i n t r e î n o d a i e C ă - m i a d u c e o c u t i e c u „ C a p s t a n C f , Ş i ţ i g ă r i d e foi d i n R o t t e r d a m . . .

204

Page 186: Antologia poeziei simboliste româneşti

A m p r i v i t î n j u r u l m e u şi-n m i n e : S o b a r e c e , P i p a rece, M î n a rece, G u r a rece. . .

Doamne .... Cum puteam s-o las să plece ? D a c ă p l e a c ă , c i n e ştie c î n d m a i v i n e ? D a c ă - n t o a m n a a s t a , p o a t e , T o a m n a - m i b a t e P e n t r u cea d i n u r m ă o a r ă - n g e a m ? „ D o n n e z - v o u s l a p e i n e d ' e n t r e r , M a d a m e " . . .

Şi femeia cu privire fumurie A i n t r a t s u s p e c t ă ş i u m i l ă , C a o m i n c i n o a s ă p r o f e ţ i e D e Sibi lă . . .

A intrat... Ş i o d a i a m e a - n t r - o c l i p ă S->a î n c ă l z i t ca un c u p t o r de p î i n e N u m a i c u s p i r a l a u n u i f u m d e p i p ă Ş i c u s ă r u t a r e a T o a m n e i , c a r e m î i n e O să m o a r ă . . . v a i ! B o l n a v ă d e g r i p ă . . .

A C U A R E L Ă

Claudiei Millian

în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămînă O r ă ş e n i i , p e t r o t u a r e , M e r g ţ i n î n d u - s e d e m î n a , Ş i - n o r a ş u - n c a r e p l o u ă d e t r e i o r i p e s ă p t ă m î n ă , D e sub v e c h i l e u m b r e l e , c e s u s p i n ă Şi s e - n d o a i e ,

205

Page 187: Antologia poeziei simboliste româneşti

U m e d e d e - a t î t a p l o a i e . O r ă ş e n i i p e t r o t u a r e P a r p ă p u ş i a u t o m a t e , d a t e jos d i n g a l a n t a r e .

în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămînă, N u r ă s u n ă p e t r o t u a r e D e c î t p a ş i i c e l o r o a r e m e r g ţ i n î n d u - s e d e m i n ă , N u m ă r î n d , î n g î n d , C a d e n ţ a p i c ă t u r i l o r d e p l o a i e , C e c o b o a r ă d i n u m b r e l e , D i n b u r l a n e Şi d i n cer C u p u t e r e a u n u i ser D ă t ă t o r d e v i a ţ ă l e n t ă , M o n o t o n ă I n u t i l ă Ş i a b s e n t ă . . .

în oraşu-n care plouă de trei ori pe săptămînă Un b ă t r î n ş i o b ă t r î n ă — D o u ă j u c ă r i i s t r i c a t e — M e r g ţ i n î n d u - s e d e m î n ă . . .

M A R I N Ă E S T I V A L Ă

Lui Victor Eftimiu

în port, nici un vapor, Şi-n l a r g , N i c i f u m , n i c i p î n z ă , n i c i c a t a r g ....

Din Orientul plin de soare. D e f lor i , d e f r u c t e a r o m a t e Ş i d e p o v e ş t i n e t e r m i n a t e , D i n O r i e n t u l p l i n d e s o a r e

206

Page 188: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i m a l a d i i m o l i p s i t o a r e N ^ a m a i sosi t î n p o r t , d e - a z i - n o a p t e , N i m i c — N i c i f l o r i , n i c i f r u c t e c o a p t e , N i c i o p i u m , n i c i t u t u n d e p i p ă . . . N i c i a s p i r i n ă p e n t r u g r i p ă . . .

în port e linişte, Şi-n z a r e — T o t l i n i ş t e ( d a r m u l t m a i m a r e ) . î n l a r g s i r e n a n u m a i ţ i p ă Ş i m a o a r a l e l e - a u t ă c u t , I a r sus p e d i g , h a m a l i i d o r m , D u h n i n d a s p i r t şi-a i o d o f o r m . . . Ş i p o r t u l p a r c ă - i a d i s p ă r u t . . .

D o a r f a r u r i l e — l u m i n ă r i m a r i n e — M a i s t a u d e v e g h e , n u ş t iu p e n t r u c ine , Ş i g r a v e , c a n i ş t e S ib i le C e r ă t ă c e s c p e E u x i n , Ş o p t e s c : „ T r e c z i le d u p ă z i le Ş i - A r g o n a u ţ i i n u m a i v i n ! . . . "

Î N A Ş T E P T A R E

N u ş t iu c e s-a s c h i m b a t î n m i n e , D a r s i m t că s-a s c h i m b a t c e v a — C e v a l a fel c a d u p ă - o b o a l ă g r e a , C î n d s i m ţ i c ă - ţ i es te m u l t m a i b i n e !...

Am fost cîndva bolnav cu-adevărat ?... S a u b o a l a m e a n - a fos t d e c î t C o ş m a r u l u n u i v i s u r î t D i n c a r e a b i a a c u m m - a m d e ş t e p t a t ?...

207

Page 189: Antologia poeziei simboliste româneşti

N u şt iu ce-a fost , ş i n i c i n - a ş v r e a S ă ş t iu m a i m u l t d e c î t m i - e d a t s ă ş t i u — C î n d , m a i c u r î n d sau, p o a t e , m a i t î r z i u , A c e l a ş i „ f a p t d i v e r s " s e v a - n t î r n p l a . . .

N-aştept decît o zi din calendar, C î n d D u m n e z e u a r e s ă - m i f a c ă s e m n

( C ă p o t i n t r a - n I e r u s a l i m , s o l e m n C a ş i C h r i s t o s , c ă l a r e p e m ă g a r !...

R O M A N Ţ A T I N E R E Ţ I I

N e c u n o s c u t a c a r e s e v i n d e a N - a v r u t să^mi s p u n ă - n p r i m a z i c i n e e r a , D a r f i i n d c ă e a a f l a s e c ine s î n t — P o e t u l p o r e c l i t „ F l u i e r ă - V î n t " — Ş i f i i n d c ă m ă r u g a s t ă r u i t o r Să- i f iu ş i eu, d i n c î n d î n c î n d , c u m p ă r ă t o r , S i n c e r i t a t e a e i m n a - n d u i o ş a t , Ş i-n c a d r u l p r e ţ u l u i f i x a t — U n p r e ţ a b s u r d , R i d i c u l Ş i m e s c h i n , C u c a r e - a ş f i b ă u t u n k i l o g r a m d e v i n — M - a m î m b ă t a t d e g u r a e i Ş i - a m a d o r m i t P e l a u r i i i d i l e l o r l u i T e o c r i t . . .

Dar vai !,.. N e c u n o s c u t a s e v i n d e a N u n u m a i m i e , d a r ş i a l t o r a !... Ş i-az i u n c iocoi , I a r m î i n e u n ca l ic O c u m p ă r a u la fel — m a i pe n i m i c —

208

Page 190: Antologia poeziei simboliste româneşti

C ă c i ea — f l ă m î n d ă v e ş n i c — se g r ă b e a Să-şi v î n d ă g u r a d u l c e c a l a t a r a p a n a ....

Eu singur doar nu m-am sfiit să-i spun C ă - s g a t a să-i o f e r u n p r e ţ m a i b u n — D a r c u m î i l u a s e m i n t e a D u m n e z e u , N e c u n o s c u t a s^a s p ă l a t p e m î i n i c u p r e ţ u l m e u . . Ş i - a t u n c i — D e t e a m ă s ă n - o b a t , S a u s-o u c i d Şi s-o a s c u n d s u b p a t — D e ş i - o i u b e a m , a m r e n u n ţ a t l a e a Ş i n - a m m a i v r u t s a ş t iu c ine e r a !...

Dar într-o zi cu ploaie şi cu vînt, N e c u n o s c u t a c a r e s e v i n d e a S-a d u s l a f u n d Şi-a d i s p ă r u t . . . Ş i n i m e n i n - a m a i î n t r e b a t d e e a D e c î n d i n t r a s e , p a r c ă , î n p ă m î n t , C u n u m e l e - i m e r e u n e c u n o s c u t . . .

Şi totuşi, Eu A m î n t î l n i t - o i a r , D a r n u c a a l t ă d a t ă , p e t r o t u a r , L a c a f e n e a , S a u î n t r a m v a i . . . A m r e g ă s i t - o - n z i u a d e ^ n t î i m a i , A s c u n s ă d e u n s fer t d e v e a c î n t r - u n s e r t a r , î n c a r e s ta d e v e g h e , c u m i n t e , Ş i a ş t e p t a O z i s ă - m i m a i a d u c a m i n t e ş i de ea !...

Dar ce păcat C ă r e g ă s i r e a e i m - a - n d u r e r a t . . . Şi-n l o c s-o m a i s ă r u t — C u m aş f i v r u t — A m î n c e p u t s ă p l î n g c u - a d e v ă r a t !...

Necunoscuta care se vindea D e d a t a a s t a n u m a i e r a E a —

209

Page 191: Antologia poeziei simboliste româneşti

E r a d o a r v e c h e a e i f o t o g r a f i e , P e c a r e m i - o d ă d u s e n u m a i m i e

Şi-acum C r e d c-aţ i g h i c i t c ine e r a N e c u n o s c u t a oare se v i n d e a . . . E r a c h i a r t i n e r e ţ e a m e a L .

Page 192: Antologia poeziei simboliste româneşti

EUGEN ŞTEFĂNESCU-EST

Născut la Craiova, în 2 martie 1881, fiul maestrului de muzica *Gh. Ştefănescu şi al Eufrosinei Negoescu. Şcoala primară şi liceul, la Ploieşti, apoi la Bucureşti, la liceul „Sf. Sava". Cîteva clase le urmează fi în particular. Licenţiat în drept, în 1904. Magistrat în Teleorman şi Dolj, între 1906—1909. Apoi avocat, înscris în baroul de Prahova (1910), transferat în baroul de Ilfov (1923). Portărel-şef la tribunalul Buzău (1931), Braşov (1933), Alba (1934). Demisionat la 17 sept. 1934. In 1952 >era orb. Decedează în acelaşi an.

OPERE :

Poeme, Buc, 1911 ; Imperii efemere, 1926.

COLABORĂRI :

Noua revistă română (1900—1902) ; Carmen (1901—1902) ; Revista literară (1904—1905) ; Literatorul (1904, 1918—1919) ; Românul (1905— 1907) ; Românul literar (1905) ; Semănătorul (1907) ; Revista celorlalţi

<1908) ; Libertatea (1910) ; Seara (1911—1916) ; Flacăra (1911—1923) ; Insula (1912) ; Floare albastră (1912) ; Facla (1916, 1923, 1925, 1930— 1940) ; Salonul literar (1925—1926) etc.

REFERINŢE :

[D. Anghel şi St. O. Iosif], Semănătorul, 4 noiembrie 1907 ; Ilarie Chendi, Poeme, în Luceafărul, X, 1911, p. 320 ; [Ovid Densusianu],

211

14*

Page 193: Antologia poeziei simboliste româneşti

Poeme, în Viaţa nouă, V, 10, 1911 ; N. Davidescu, Poeme de Eugen Şte-fănescu-Est, în Flacăra, VII, 39, 1922 ; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1925, voi. II, p. 261—267 ; Perpessicius, recenzie despre Imperii efemere, în Mişcarea literară, 3 octombrie 1925 ; E. Lovi-nescu, Istoria literaturii române contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, 1927, p. 310—311 ; Perpessicius, Menţiuni critice, Buc, 1928, voi. I, p. 151—152 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 622 ; Material documentar, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, XI, 1, 1962, p. 180—181 ; Iconografie şi documente la Institutul de istorie literară „G. Călinescu** al Academiei Republicii Socialiste România.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Spre alte ţări, în Eldo­rado, Parcul galben, Balada Evei, în rîul roz (Poeme, 1911J; Romanţă, Viziune, Simfonie de toamnă (Imperii efemere, 1926J.

Page 194: Antologia poeziei simboliste româneşti

S P R E A L T E Ţ Ă R I

C a m e l i i , h o r t e n s i i ş i r o z e h i b r i d e î n g l a s t r e a l b a s t r e s u b ţ i r i ,

Ş i p r î n z u r i l u x o a s e p e v a s t e t e r a s e , A d i o l a t o a t e v ă z i c .

Malaga nervoasă rămînă-n pahare Şi f lori le-î i g l a s t r e l e l o r ,

C i r e ş i l e - n p ă r u l m u l ţ i m e i d e - a r t i s t e , P a r f u m u l d e p i e r s i c i î n a e r u l d u l c e ,

Ş i r o u a p e s t ic le le rec i .

Adio, prinţesă, dormi singură de-astăzi S u b p l a p u m a v e r d e d e - a t l a s ,

Ş i s i n g u r ă - n g o a n a f u g a r i l o r g a l b e n i T e p l i m b ă - n t r ă s u r a c u r o a t e d e f l ă c ă r i ,

L u x o a s ă f a n t o m ă d e f lor i .

Să nu mă-ntrebi dacă mai viu, cine ştie P e c a r e p ă m î n t v o m m u r i ?

Ţ i - o s p u n e v r e o d a t ă t o m n a t i c a p l o a i e P l î n g î n d p e t r o t u a r e l e r o z e ,

Ş i a p a d e l a c r ă m i p l î n g î n d p e s t e g e a m u r i , Ş i f r u n z e l e t o a m n e i c ă z î n d .

Ş t i i t u u n d e - i ţ a r a p e r v e r s ă ş i s f în tă î n c a r e s e z i c e c ă m o r

213

Page 195: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n v i le d e a u r şi-n v i s u r i s u p r e m e P o e ţ i i l u x o ş i , d a r s ă r a c i ?

î n c e E l d o r a d o s - a s c u n d r u i n a ţ i i , P r o d i g i i f a n t a s t i c i , c o p i i i p e r v e r ş i ? A c o l o - n a z i l u l a c e l a d e - o r g i e

î n ţ a r a a c e e a d e reg i , î n c a r e e feb i i l a sc iz i ş i e x c e n t r i c i

S e p o a r t ă î n r o c h i i d e femei , I a r n o a p t e a s e p l i m b ă p e l a r g i b u l e v a r d e C î n t î n d s e r e n a d e ş i v e r s u r i s a v a n t e î n m i j l o c u l m a r e i m u l ţ i m i d e a m a n t e

C e c î n t ă o d a t ă c u e i ; A c o l o , î n ţ a r a d e f lor i s e n z u a l e , î n ţ a r a n e b u n e i r i s ipe r e g a l e , î n ţ a r a d e g l o r i i ş i f a s t u r i f a t a l e

M ă d u c s ă m - a s c u n d î n t r - u n p a r c C u f r u n z e a l b a s t r e , c u p o a m e d e a u r

Ş i a p e c u p u n ţ i d e s m a r a l d .

Ori poate-n vrun templu cu turnuri de roze î n r e g e - m b r ă o a t s ă t r o n e z ,

O r i p a l i d m a e s t r u c u v e r s u l p e b u z e S ă c î n t n e b u n i a b e ţ i e i d e l u x .

Mă duc, căci acolo mă cheamă lumina N i r v a n e i m o d e r n e d e a u r ,

V i a ţ a s a v a n t ă , g a l a n t ă ş i r a r ă , N e v o i a d e - u n c î n t e c e t e r n .

Mă duc, căci mi-e sete de altă licoare, I a r b a n i i , c o m o a r a d e h a n i ,

S l e i t ă ş i g o a l ă , r e s p i r ă s ă r a c ă C i s t e r n a a d î n c ă d e b a n i .

Oh ! plec !... Dar acolo, atît de departe, î n l u m e a d e f l o r i ş i c u l o r i U i t a - v o i e u p a t u l , ş i d r a g o s t e a n o a s t r ă »

Ş i p l a p o m a v e r d e d e - a t l a s ?

214

Page 196: Antologia poeziei simboliste româneşti

Z a d a r n i c c ă t a - v o i d e p a r t e d e t i n e De ce-i l u n a s f î n t ă să ş t iu,

Ş i f l o r i l e - n p a r c u r i d e ce-s p a r f u m a t e , Ş i n o p ţ i l e p l i n e d e vis .

Zadarnic vreo nimfă cerca-va-n saloane S ă - m i c î n t e v r e u n v a l s d i n p o v e ş t i .

F e m e i l e - n r o c h i i d e a u r z a d a r n i c G a l a n t e s p r e m i n e a r c ă t a ,

C ă c i n u s-ar a p r i n d e l u m i n ă d e s o a r e î n o c h i i ş i-n m u z i c a lor ,

Z a d a r n i c c ă l c a - v o r s o n o r e l e c l a p e , C ă c i n - o f i c u e le C h o p i n .

Tu singură numai făceai să tresară î n i n i m i u n v a i e t n e b u n ,

Şi-n b a l d a n s a t o r i i v r ă j i ţ i s ă t e c a t e , Ş i t o ţ i s ă t e - a d o r e n e b u n i .

Ah, dragostea noastră şi muzica noastră î n v a n le-oi c ă t a - n .alte ţ ă r i ,

A d i o , s u b l i m ă ş i n o b i l ă - a r t i s t ă , A d i o d e - o m i e d e o r i !

Adio, prinţesă, naiadă sublimă C u d i n ţ i d e o p a l ş i m ă t a s e ,

F a n t a s m ă l u x o a s ă c u s înge d e r o z e Ş i b u z e v o i o a s e ce v e ş n i c s u r î d .

Ce teatru e-n iaer !... Te văd prima dată P e c î m p u l d e c u r s e l a C a e n ,

P r i n ţ e s ă î n r o c h i e d e g a z ş i d e s p u m ă , O t r e n ă n e b u n ă l ă s î n d .

Te văd pe terasă la Nisa, sirenă C u o c h i i v i o l e ţ i d e m i s t e r ,

Ş i g l o r i a i e r n i i , t r i u m f u l s e r b ă r i i L a m a r e a b ă t a i e d e f lor i .

215

Page 197: Antologia poeziei simboliste româneşti

A z i t o a t e s î n t b a s m e d i n l u m i d e f a n t a s m e ; M i n c i u n ă , a i e v e a o r i v i s ,

T u u i t ă - l e t o a t e , fii i a r ă ş i M a r c e l a P e c a r e a m v ă z u t - o l a C a e n ;

I u b e ş t e p e - u n a l t u l ş i u i t ă p e - a cela C e - n p l î n s e t a d i o ţ i -a spus ,

A d i o , M a r c e l a , u n u l t i m a d i o D a r cel m a i s u p r e m ş i m a i l u n g !

Î N E L D O R A D O

î n E l d o r a d o E - a t î t a a u r , A t î ţ i a b a n i , A t î t a r î set , A t î t a z g o m o t , A t î t a p l î n s e t D e b a n i d e a u r Ş i-n a e r c u r g e M i r a j u r i s c u m p e , V e d e n i i r o z e , P a r f u m d e f lor i , G u v i n t e c l a r e , Ş i r i m e r a r e , Ş i v e r s u r i s t r a n i i D e m e l o d i e S i d e c u l o r i .

în Eldorado E m f a z a c î n t ă P e s t r ă z i d e v is , V i o r i u s c a t e Ş i - n d e l i r a t e , I n v e n t ă n o t e Şi c î n t ă - n f lor i ,

216

Page 198: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n f lo r i a l b a s t r e Şi-n f l o r i i n v o l t e D e t u b e r o z e Ş i de c a m e l i i , Ş i-n f lor i n e r v o a s e C u s înge g a l b e n D e t r a n d a f i r .

în Eldorado P a l p i t ă v î n t u l , î n E l d o r a d o S a l c î m i i a u C i o r c h i n e m o v e D e f l o r i c e ş t iu S ă s p u i e v e r s u r i M i r a c u l o a s e Ş i să a d o a r m ă P e b ă n c i d e p i a t r ă C o p i l e g o a l e C e v o r v i s a A m a n ţ i e x o t i c i .

în Eldorado V i b r e a z ă - n u n d e L i n g u ş i t o a r e P a r f u m u r i v i i Ş i-n o r e t a n d r e , Şi-n p a r c u r i r o z e E l e e x c i t ă , P a s i o n e a z ă Şi e n e r v e a z ă ; î n E l d o r a d o S î n t f l o r i f e m e i Ş i p l o i d e foi, N i n s o r i d e sor i , M i r a j d e a s t r e , P a r a d e - i a l b a s t r e , F a n t a s m e , b a s m e , Ş i p a n t o m i m e D e v i z i u n i . î n E l d o r a d o

217

Page 199: Antologia poeziei simboliste româneşti

M ă d u c c u g î n d u l , T r ă i e s c c u g î n d u î V i s u l d e b a s m , S c r i s o r i p ă t a t e C u l a c r i m i t u r b u r i Î m i v i n d - a c o l o Ş i p l i n g m e r e u . C u b u z e a l b e S ă r u t s c r i s o a r e a , O h , c i n e - m i scrie S c r i s o r i d - a c o l o ? . . . S ă r u t s c r i s o a r e a , C u b u z e a lbe, C u g u r a - n t i n s ă , C u g u r a - n s p a s m . . .

P A R C U L G A L B E N

Ş t i ţ i v o i c î n d c u r g e a u r î n a e r u l f a n t a s t i c a l s e r i l o r d e t o a m n ă ?

în parcul vechi şi nobil al regilor, deodată P e b a n c a m e a i u b i t ă v i sez c u l o r i ş i p l î n g ; M i s t r a l u l s p u n e v e r s u r i d i n t r - o p o e m ă t r i s t ă , Ş i t o a t ă f a n t e z i a , Ş i v i s u r i l e t o a t e d i n l u m i l e a p u s e î n m i n t e a m e a s e s t r î n g .

Ştiţi voi cînd curge soare pe apele de aur î n s i m f o n i a d u l c e A m u z i c i l o r s t inse d i n l u m e a de e t e r ? Ş t i ţ i v o i c î n d c u r g e a u r Ş i u m p l e a t m o s f e r a c u - o seară p a r f u m a t a Şi-o o r ă de m i s t e r ?

218

Page 200: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e f o n d d e m i l i o a n e d e f r u n z e - n g ă l b e n i t e , P i c t a t e c u r u g i n ă , p o r t o c a l i u ş i c r o m , S e z u g r ă v e s c t ă c u t e s t a t u i l e d e n i m f e , S i scăr i le de p i a t r ă , ş i r a m p e l e s c u l p t a t e , Şi v a s e l e de f lor i .

în parcul vechi şi nobil M e l a n c o l i a c u r g e d i n s p a ţ i u l s o m p t u o s ; î n p a r c u l v e c h i ş i g a l b e n î n c a r e - o d a t ă reg i i C u h a i n e d e m ă t a s e ş i s p a d e d e a r g i n t Ş i n o b i l e l e d a m e r o i a u t r i u m f ă t o a r e .

în aerul de crini, î n p a r c u l v e c h i ş i g a l b e n a z i n i m e n i n u m a i v i n e , Ş i n i m e n i n u m a i s p u n e M i n u n i d e m a d r i g a l e , Ş o p t i r i s e n t i m e n t a l e F e m e i l o r d e vis, F e m e i l o r g a l a n t e cu s î n u r i l e g o a l e ; C u b r a ţ e l e s c u l p t a t e Ş i e v a n t a i u r i r o z e d e p e n e d e ibis. î n p a r c u l v e c h i ş i g a l b e n A z i c î n t ă e leg ia a p u ş i l o r f ior i Ş i n i m e n i n u m a i ştie p o v e s t e a m i n u n a t ă A c e l o r ce pe b a n c a a c e a s t a s-au i u b i t . D a r p e n i s i p u l g a l b e n , p e - a l e e l e d e s o a r e S t ă î n c ă u r m a m i c ă a p a ş i l o r r e g i n e i Ş i p a r c - o v e z i , î n a l t ă , c u o c h i i l u m i n o ş i , N o c t u r n ă f u r i ş a t ă f u g i n d d e c l a r u l l u n e i î n u m b r a cea m a i n e a g r ă a v r u n u i p o r t o c a l . M a r c h i z u l a l b ş i t î n ă r Ş i m a i f r u m o s c a v i s u l cel m a i f r u m o s d e f a t ă Şi g u r a l i v ş i d u l c e î i s p u n e v o r b e t a n d r e Ş i a m î n d o i , î n n o a p t e a t î r z i e ş i b o l n a v ă , S e i s t o v e s c î n t r - u n u i ş i nes f î r ş i t s ă r u t .

219

Page 201: Antologia poeziei simboliste româneşti

B A L A D A E V E I

î n t r - u n c r e p u s c u l v i o l e t , P e ţ ă r m u l u n e i m ă r i v o p s i t e C u cel m a i o t r ă v i t a l b a s t r u , V e n i s e m s ă p r i v e s c s e r b a r e a C u l o r i l o r n e m a i v ă z u t e , S p a s m o d i a o a e n e r v a r e A g a m e l o r de v i o l e t , A g a m e l o r u l t r a m a r i n e Şina g a m e l o r d e r o z d i s c r e t . E r a o s e a r ă v i n o v a t ă D e - o c r i m ă g r o a z n i c ă ş i r a r ă , E r a u n a e r p ă t a t d e s înge C e s e - n e h e g a ş i r î d e a A m e n i n ţ î n d o l u m e - n t r e a g ă . E r a o s e a r ă - n s p ă i m î n t a t ă , Ş i m a r e a s e m i ş c a n e b u n ă , I z b i n d t a l a z u r i d e c e r n e a l ă D e c o l ţ u l s t î n c i l o r s p e c t r a l e , E r a u n v i s v i s a t î n c h i n u r i , U n v i s n e b u n d e c r i m i n a l .

Şi-n seara-aceea de cabală M i - a i r ă s ă r i t p l î n g î n d , f r u m o a s ă C a o p o e m ă d e i u b i r e , C a o p o e m ă r e c i t a t ă î n t r - u n p a r f u m d e t r a n d a f i r i , M i - a i a p ă r u t m i s t e r i o a s ă î n f a ţ ă , n i m f ă v i n o v a t ă C u p ă r u l d e s p l e t i t , ş i a l b ă , Ş i a l b ă c a u n v i s b o l n a v , ...Şi m i - a i c ă z u t p l î n g î n d î n f a ţ ă , Ş i n u m ă c u n o ş t e a i , ş i t o t u ş i M i ^ a i p o v e s t i t p l î n g î n d p ă c a t u l î n a i u r a r e şi-n ş o p t i r i , Minai p o v e s t i t ca o n e b u n ă , C a o a c t r i ţ ă - n d i l e r a r e P ă c a t u l u n e i n o p ţ i s m i n t i t e

220

Page 202: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e d r a g o s t e ş i d e u i t a r e , P ă c a t u l u n e i n o p ţ i d e f r i g u r i , P ă c a t u l u n e i n o p ţ i a m a r e , P ă c a t u l u n e i n o p ţ i a l b a s t r e , P ă c a t u l î n c ă n e i e r t a t .

Povestea ta era o dramă Şi c u n o s c u t ă ş i b i z a r ă , Şi o ş t i a m pe d i n a f a r ă D e m u l t , d a r t o t u ş i t e - a s c u l t a m ; S e d e p a n a u a t î t d e d u l c e M e l o d i o a s e l e s u s p i n u r i , Ş i ş i ru l de c u v i n t e c l a r e , Ş i f r a z a t a t r e m u r ă t o a r e D e p a s i u n e ş i d e c h i n , Cănn a e r se o p r i s e v î n t u l Şi-n cer n u s e st insese p a t a D e s înge, t o ţ i t e a s c u l t a m .

Şi-ai p o v e s t i t o s e a r ă - n t r e a g ă P o v e s t e a - a c e e a d e p ă c a t e . R o m a n t i c ă ş i v o l u p t o a s ă , F i g u r a t a p ă r e a u n v i s ; Ş i t e ^ a m l u a t î n c e t d e m î n ă , T e - a m r i d i c a t c a p e - o b o l n a v ă , T e - a m ş ters d e l a c r i m e l e - u s c a t e Ş i f e r m e c a t t e - a m s ă r u t a t .

O h , c a r n e , c a r n e v i n o v a t ă , T u c a r e r ă s c o l e ş t i î n suf let Şi c a u ţ i d r a g o s t e a , ţ i - o d a u ; R i d i c ă - t e c u b r a ţ e - n t i n s e , C u g e s t u r i a l b e d e m a d o n ă Ş i m i n t e - m ă ş i s p u n e - m i v e r s u r i D i n t o a t ă l u m e a d e m i n c i u n i . E u t e v o i c r e d e , t e v o i c r e d e , A h , t e v o i c r e d e , c a r n e d u l c e , A m a r ă c a r n e , t e v o i c r e d e , C ă c i t e i u b e s c c a u n n e b u n .

221

Page 203: Antologia poeziei simboliste româneşti

Î N R Î U L R O Z

î n r î u l r o z c e c u r g e C a o m ă t a s e d u l c e , C a o m ă t a s e s c u m p ă , M ă t a s e d e m i s t e r , Fîş ie d i n t r - o r o c h i e D e b a l a v r u n e i fee, î n r î u l r o z d o r m v i s u r i Ş i n o r i c ă z u ţ i d i n cer .

Aici în înserarea P i c t a t ă î n p a s t e l , î n î n s e r a r e a t r i s t ă Ş i r o z ă ş i b o l n a v ă M i - a s c u n d a d e s e a g î n d u l P a s i o n a t ş i p l î n s , Ş i p l î n g î n c r e p u s c u l u l H i p n o t i c d e t r i s t e ţ e , Ş i p l î n g c u a i u r a r e a S t r ă i n u l u i î n v i n s .

Din casa mea înaltă P r i v e s c s e n i n a a p ă , Şi-n v a l u r i l e - i c a l m e P o v e s t e a m i - o a s c u n d , A h , v a l u r i l e c a l m e P o v e s t e a m e a o p o a r t ă , D a r n u o - n g h i t e v a l u l , A h , v a l u l n - o î n g h i t e ! Şi-o v ă d p o v e s t e a - m i t r i s t ă P l u t i n d î n c o n t r a a p e i î n f a ţ a m e a m e r e u .

Page 204: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O M A N Ţ Ă

S i m ţ i t u î n n o a p t e a î n s t e l a t ă , A t î t d e - a l b a s t r ă Ş i de c a l m ă , Şi-n v î n t u l p r o a s p ă t ş i n ă v a l n i c C e s e r e v a r s ă p e fe res t re , I u b i r e a m e a d e p e r e g r i n ?

Iubirea mea luceşte-n lună, S u r î d e d i n t r e n o r i i m o n ş t r i Ş i t r e m u r ă p e l a c u l f in.. . I u b i r e a m e a s e f r î n g e - n p u m n u l N e r v o s , Ş i p ă t i m a ş , Ş i t a n d r u , î n p u m n u l c e ţ i - a s t r îns o d a t ă S u p e r b u l t r u p d e fee s f întă , I u b i r e a m e a s e s c a l d ă - n o c h i i C e i p l î n ş i d e d o r . . . Ş i a r d e r o z ă P e g u r a m e a d e v i s ă t o r !...

Iubirea mea e o baladă N e b u n ă S p u s ă d - u n p o e t , U n fin p a r f u m d e f lor i , O n o a p t e z d r o b i t ă - n s ă r u t ă r i s u p r e m e , U n ţ i p ă t d e p l ă c e r e s f întă. . . Ş i d o u ă b r a ţ e d e m ă t a s e , P e c a r i n e b u n i a n o p ţ i i L e - a s t r î n s p e c o r p u l m e u , I a r z i u a P e r v e r s ă ş i s u r î z ă t o a r e L e - a d e s f ă c u t Şi le-a z v î r l i t . . .

Iubirea mea e un concert D e s imfoni i n e m a i e î n t a t e ,

223

Page 205: Antologia poeziei simboliste româneşti

A r m o n i z a t e î n l u m i n a A l b a s t r ă - a o c h i l o r t ă i m a r i . . . I u b i r e a m e a - i o f a n t e z i e F r i v o l ă d e a d o l e s c e n ţ ă , U n i m n g a l a n t , U n vis n a r c o t i c , L a s c i v ş i t r i s t ca o p o e m ă , O n e b u n i e de l u m i n ă C e s - a d î n c e ş t e - a r z î n d î n suflet. . .

Ah, note lungi !... A h , n o t e c l a r e ş i s t r a n i i c e p ă t r u n d p r i n f i re L e - a u z i ?... C e v o r ?... C e o a r e c î n t ă î n a e r u l a l b a s t r u - a l seri i ? î n a e r u l m ă r e ţ a l n o p ţ i i , î n a e r u l u ş o r a l c l a r e i Şi e t e r a l e i d i m i n e ţ i ?

E ruga mea !... E r u g a d u l c e ş i t r i s t ă - a d r a g o s t e i n e n v i n s e !.., E r u g a t a i n i c ă cu c a r e T e - a d o r m ş i t e d e ş t e p t , Ş i c a r e E c î n t e c u l s u p r e m al v i e ţ i i S ă l b a t i c e ş i a r z ă t o a r e !... E c î n t e c u l de a d o r a r e , D e m o n i c a c h e m a r e , C a r e S e v a r s ă c a u n b a s m d e v o r b e , D e r o z e , D e p a r f u m Şi s o a r e !...

Şi-n aerul umbros al nopţii E u n p a r f u m d i f u z d e f l o a r e . . . Ş i r u g a m e a s e r u p e c a l d ă Ş i s p i n t e c ă a d î n c u l p ă c i i . . . E un m i s t e r s o l e m n ce c u r g e î n u n d e l e d e v î n t . . .

224

Page 206: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi-s v e r s u r i î n t o a t e c u t e l e n a t u r i i . . . Şi-i o s u b l i m ă s i m f o n i e î n t o t c e s i m t ş i t o t ce-aspir . . .

A h , t o t i n f e r n u l d e p ă c a t e E un a l t a r c u r a t ş i s a c r u !...

î n g o l u l n o p ţ i i s tă s o l e m n ă A l b a s t r a l u n ă d e a r g i n t . . .

E t e r n ă p a c e . . . V i s de stele. . . M i s t e r d e u m b r e . . . V î n t d e f lor i . . .

I u b i r e a m e a e o l u m i n ă C e r ă t ă c e ş t e i z g o n i t ă , E o p o e m ă n e s f î r ş i t ă C e p l î n g e s u b b a l c o n u l t ă u !

V I Z I U N E

P e p e r n e g a l b e n e d e - a t l a z , P e p e r n e g a l b e n e p i c t a t e c u v i o l e t d e i r i s p r o a s p ă t Ş i c u foi v e r z i d e h e l i a n t ă . S p l e n d o a r e a c o r p u l u i e i a l b I l u m i n e a z ă o c h i i - m i l u b r i c i . . .

Decor de lămpi îmbrobodite în voaluri roşii japoneze î m i a r d e v ă z u l Ş i m ă - m b a t ă c u c e a m a i s t r a n i e b e ţ i e .

M i s t e r u l u n e i p o e z i i

225

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 207: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e n i m b u r i i m a t e r i a l e S - a p r i n d e - n o c h i i m e i h i m e r i c i . . .

V ă d o d a l i s c e r ă z v r ă t i t e C u t r u p u r i a l b e , P a r f u m a t e , R o s t o g o l i n d u - s e î n v i d . .

V ă d r a m u r i d e m i m o z e r o z e D a n s î n d p e - o g l i n z i d e a p ă m o a r t ă . . .

V ă d sc lav i i r e g a l i P u r t î n d î n m î i n i T ă v i g r e l e d e - a u r î n c ă r c a t e cu f r u c t e g a l b e n e ş i roşi i . . . V ă d p a t i n a j u r i v o l u p t o a s e s ă r b ă t o r i n d p e r v e r s i t a t e a , V ă d d a n s u r i d e m ă t ă s u r i s c u m p e î n n e b u n i n d , N i n g î n d , P u l v e r i z î n d u - s e î n v î n t .

M ă - n v ă l u i î n m i s t e r ş i n o a p t e , M ă p r i n d p e d r u m u r i d e - a m i n t i r i . . .

P e p e r n e l e d e - a t l a z d e a u r ! P e p e r n e l e d e b a s m , p i c t a t e c u v i o l e t d e ir is p r o a s p ă t

Şi cu foi verzi de heliantă î i c a u t f o r m a s u g e s t i v ă a c o r p u l u i e i a lb . . .

D a r f o r m a l u i s t r ă l u c i t o a r e A d i s p ă r u t de m u l t . . .

T o p a z e g a l b e n e t o p i t e î n t r - o m ă t a s e o r b i t o a r e I l u m i n e a z ă o c h i i - m i t r a g i c i . . .

226

Page 208: Antologia poeziei simboliste româneşti

I a r p e r n e l e d e a u r g a l b e n P i c t a t e C u v i o l e t ş i v e r d e m a g i c î m i r î d !... î m i r î d n e b u n e , P r i v i n d u - m i o c h i i l u n g i , l u g u b r i c i , C u m p l î n g v i s î n d , C u m m o r p l î n g î n d . . .

S I M F O N I E D E T O A M N Ă

H a i s ă m e r g e m î n p a r c u l B ă t r î n ! I-o z i d e t o a m n a C a o p o v e s t e s f î n t ă D i n Biblie...

M i s t e r u l L u m i n e i a d o r m i t e D e z v ă l u i e - n d e c o r D e f r u n z e r u g i n i t e D u r e r e a v i s ă t o a r e A s t a t u i l o r m u t e . . .

I-o z i a t î t d e c a l m ă , O r i e n t a l ă , T r i s t ă Şi f t i z ică !... D i n s o a r e S e f r î n g b u c ă ţ i d e - a r a m ă Ş i - a l a m ă a r z ă t o a r e , C e c u r g p e t o t p ă m î n t u l . . . E o l u m i n ă

227

Page 209: Antologia poeziei simboliste româneşti

L i n ă , O o r ă M o n o t o n ă , U n s p a ţ i u d e m î h n i r e S e n i n ş i p a n o r a m i c , U n s m a l ţ t u r n a t p e t o a t e I m a g i n i l e l u m i i . . .

Hai să mergem în parcul M ă r e ţ !... I - o s i m f o n i e D e s t r o f e v e c h i , P e c a r i S e - n g î n ă - n a g o n i e U n t r u b a d u r b ă t r î n , E u n a d a g i o m a g i c C î n t a t d e t o a t a f i rea , U n i m n v r ă j i t ş i t r a g i c C e - a c o p e r ă p ă m î n t u l , U n p l î n s i rez i s t ib i l , î n c a r e t o t a m a r u l D i n i n i m ă S e z b a t e , S e m a c i n ă Ş i m o a r e C u o c h i i fu lgera ţ i . . .

Hai să mergem în parcul A p r i n s ! . . . E o b e ţ i e D e s înge a t m o s f e r a !...

C u s e a r a c a r e s c u r m ă T o t j a r u l a t m o s f e r i c P e c e r u l nes f î r ş i t N e n ă r u i m î n f l ă c ă r i !... Ş i a r d e m f r î n ţ i d e p a t i m i , î n v ă l u i ţ i î n p a r ă . E x t a z i a ţ i Ş i d o r n i c i

228

Page 210: Antologia poeziei simboliste româneşti

De visuri nenţelese, Ni-s ochii de lumină Şi inima de soare !...

Hai să mergem în parcul Ce pare un teatru dacic, în seara care-apasă Din ce în ce mai greu, In noaptea care vine, Ca o manta imensă, Ca un demonic negru Ce-mbată universul Şi umple golul tot...

Conture uriaşe De nori încarcă cerul, Conture lungi şi grele, Conture de asfalt...

E o alarmă surdă !... Ne-ameninţă-n tăcere O catastrofă !... Pare O uliţă nebună Străvechea noastră strada, O uliţă smintită De lume care-aleargă...

Hai să fugim !... Simt trupul Cum tremură... Mi-e frică !... Umbre plînse Din ce în ce mai multe Aleargă urmărite De groază, Iar noi sintem

229

Page 211: Antologia poeziei simboliste româneşti

A i c i a t î t d e s i n g u r i !... S î n t e m a t î t d e s i n g u r i !...

H a i s ă f u g i m î n p a r c u l B ă t r î n , H a i s ă f u g i m !...

Page 212: Antologia poeziei simboliste româneşti

G . BACOVIA

G. Bacovia, poet al tristeţilor provinciale, s-a născut la Bacău în ziua

de 4/17 septembrie 1881, al cincilea copil — din 13 ! — al comerciantului Dimitrie Vasiliu şi al Zoiei Lango. Cursul primar şi gimnaziul îl urmează la Bacău, dovedind talent la desen şi vioară, premiat de Tinerimea română (1899). Debutează la Literatorul în 1899, sub pseudonimul V. George. în 1900 se înscrie la şcoala militară din Iaşi, pe care o părăseşte curînd, pen­tru liceul civil. în 1903 este student la Facultatea de drept din Bucu­reşti, păşind în cercurile literare, alături de Macedonski.

Temperament retractil, cu predispoziţii depresive, ostil agitaţiei, pă­răseşte Bucureştiul în 1904. Revine la Bacău, urmînd să-şi continue cursurile de drept la Iaşi, pe care le termină abia în 1911. Se înscrie în baroul din Bacău, fără să profeseze vreodată avocatura. în schimb, îl întîlnim suplinitor la o şcoală primară, apoi copist şi ajutor de contabil la prefectura din Bacău. Dar nu va sta mult în aceste funcţii minore, căci poetul se îmbolnăveşte, demisionează în 1913 şi se internează într-un sanatoriu la Bucureşti. în 1916 este copist la Direcţia învăţămîntului se­cundar şi superior din Bucureşti, iar în timpul războiului este evacuat cu

arhiva la laşi. între 1917 şi 1921, ocupă alte cîteva mici slujbe în Bucu­reşti, de fatalitatea cărora nu se va elibera decît tîrziu. Se îmbolnăveşte

din nou, demisionează şi se reîntoarce la Bacău, eterna sa alma mater (1922), unde e numit profesor suplinitor de desen şi caligrafie şi director la revista Ateneul cultural.

231

Page 213: Antologia poeziei simboliste româneşti

Avea de pe acum un oarecare nume literar local, căci în 1915 scosese o revista proprie, Orizonturi noi, salutată călduros de Macedonski. în 1923 este premiat de Ministerul Artelor pentru volumul Plumb, iar în 1925, Societatea Scriitorilor Români îi decerne un premiu în valoare de 10.000 lei, cu care va tipări volumul Scîntei galbene (1926). In 1928 se căsătoreşte cu profesoara poetă Agatha Grigorescu, eveniment care-l fixează la Bucureşti, unde rămîne pînă la sfîrşitul vieţii. în 1934 pri­meşte, împreună cu T. Arghezi, Premiul naţional de poezie. G. Bacovia este sărbătorit în 1946 de Ministerul Artelor, care-i acordă întîiul mare premiu. împlinind 75 de ani, poetul este omagiat în 1956 de întreaga piesa literară, primind o adevărată consacrare oficială. Nu se va bucura mult de ea, căci în 1957, la 22 mai, G. Bacovia moare, punînd capăt unei existenţe discrete, profund interiorizate, apăsată de suferinţă şi boală, cu străfulgerări vizionare.

OPERE (poezii) :

Plumb, Buc, Flacăra, 1916 ; ed. a Il-a, Rîmnicul-Sarat, 1924 ; Bu­căţi de noapte, voi. editat de Agatha Grigorescu, Buc, 1926 ; Scîntei gal­bene, Buc, 1926 ; Poezii, ed. a I lI-a (Plumb, Scîntei galbene), Buc, An­cora, 1929 ; Cu voi, Buc, Orizonturi noi, 1930 ; Poezii, prefaţat de Adrian Maniu, Buc, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1934 ; Comedii în fond, Buc, Bibi. pt. toţi, nr. 1.489, 1936 ; Opere, Buc, Fundaţia pen­tru literatură şi artă, 1944 ; Stanţe burgheze, Buc, Casa şcoalelor, 1946 ; Poezii, prefaţă de E. Jebeleanu, Buc, E.S.P.L.A., 1956, ed. a Il-a, Poezii (prefaţă de E. Jebeleanu, revăzute şi adăugite de autor), Buc, E.S.P.L.A., 1957 ; Scrieri alese, Buc, E.P.L., colecţia „Scriitori români", 1961 ; Amurg violet (în limba maghiară), Buc, 1961 : Poezii, Buc, Colecţia „Liliput", 1962 ; Poezii, Buc, „Cele mai frumoase poezii", Ed. Tineretului, 1964 ; Plumb, prefaţă de N. Manolescu, Buc, Bibi. pt. toţi, nr. 288, E.P.L., 1965; Postume, Ateneu, III, 9, septembrie 1966 ; Bacovia inedit, Tcmis, 6, de­cembrie 1966. COLABORĂRI: Literatorul (1899, 1918) ; Arta (1903, 1904) ; Liga conservatoare (1906) ; Românul literar (1906—1908, 1912) ; Versuri (1911) ; Revista idealistă (1911) ; Versuri şi proză (1912—1915) ; Insula (1912) ; Flacăra (1912, 1913, 1916;, 1922, 1956) ; Arhiva (1912) ; Absolutio (1913, 1914) ; Noua revistă română (1914—1916) ; Seara (1914) ; îlustraţiunea naţională (1914) ; Orizonturi noi (1915, 1929, 1930) ; Cronica Moldovei (1915, 1916) ; Făclia (1916) ; Revista critică (1916) ; Cartea vremii (1919) ; Gîn-direa (1922) ; Cugetul românesc (1923, 1924) ; Năzuinţa (1924) ; Mişcarea literară (1925) ; Ateneul literar (1925, 1927) ; Viaţa literară (1927, 1929— 1931, 1935); Căminul nostru (1927); îndreptar (1930); Revista scriitoarelor şi scriitorilor (1930, 1931, 1933) ; Muzică şi poezie (1935, 1936) ; Contem-

232

Page 214: Antologia poeziei simboliste româneşti

poranul (1955) ; Gazeta literara (1955) ; Tînărul scriitor (1956) ; Scrisul bănăţean (1956) ; Steaua (1956) ; Viaţa studenţească (1957) ; Viaţa ro­manească (1957)

REFERINŢE :

Alexandru Macedonski, Bacovia, Făclia, I, 7, 1 ianuarie 1916 ; [Ovid Densusianu], Plumb, Viaţa nouă, XII , 1, 1916 ; [I. Vinea], Plumb, Cro­nica, II, 57, 1916 ; N. Davidescu, Aspecte şi direcţii literare, I, Viaţa româneasca, 1921, p. 35—37 ; Vladimir Streinu, G. Bacovia, Cugetul românesc, I, 8—9, 1922 ; Ion Darie (Cezar Petrescu), G. Bacovia, poet al deznădejdilor patriarhale, Gîndirea, III , 7, 1923 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, I, Buc, Cartea românească, 1923, p. 23—28 ; E. Lovinescu, Critice, IX, Buc, Ancora, 1924, p. 51—57 ; N. Davidescu, Aspecte şi direcţii literare, I I , Buc, Cultura naţională, 1924, p. 115—120 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, I II , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 312—316 ; Perpessicius, Menţiuni Critice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 160—165, 195—200 ; I. Valerian* De vorbă cu G. Bacovia, Viaţa literară, IV, 1.907, 1928 ; Al. Piru, M. Rollinat şi G. Bacovia, Jurnalul literar, I, 27, 2 iulie 1939 ; G. Căli-nescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 627—630 ; Şerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, Buc, Casa şcoalelor, 1942, p. 189—195 ; Tudor Vianu, G. Bacovia, R. F., X, 7, iulie 1944 ; Agatha Grigorescu-Bacovia, Bacovia, Buc, E.P.L., 1962 ; Bibliografia literaturii române, 1948—1960, Buc, Ed. Acad. R.P.R., 1965, p. 93—95 ; Agatha Grigorescu-Bacovia, Variante bacoviene inedite, Gazeta literară, X I I I , 24, 16 iunie 1966 ; Bacovia (număr omagial), Ateneu, I I I , 9, septembrie 1966 ; Constantin Călin, Bacovia în critica şi istoria literară, Ateneu, I II , nr. 10, 11 şi 12 (oct., noiembrie şi decembrie) 1966 ; Prezenţa lui G. Bacovia (diferite articole), în Steaua, XVII, 10, octombrie 1966 ; M. Petroveanu, Bacovia şi obsesia eului, Cronica, I, 36, 15 oct. 1966 ; Lidia Bote, Simbo­lismul românesc, Buc, E.P.L., 1966 ; Sanda Golopenţia-Eretescu, Relie­farea motivului în poezia lui G. Bacovia, în Studii de poetică şi stilistică, Buc, E.P.L., 1966, p. 251—317 ; S. B., în marginea ediţiei bibliofile a vo­lumului „Plumb", Viaţa românească, XX, 1, 1967 ; I. M. Raşcu, Amintiri şi medalioane literare, Buc, E.P.L., 1967, p. 7—101.

Poeziile sînt reproduse din voi. Poezii, Buc, E.S.P.L.A., 1957.

Page 215: Antologia poeziei simboliste româneşti

D E C O R

C o p a c i i a l b i , c o p a c i i n e g r i S t a u goi în p a r c u l s o l i t a r : D e c o r d e d o l i u , f u n e r a r . . . C o p a c i i a lb i , c o p a c i i n e g r i

în parc regretele plîng iar...

Cu pene albe, pene negre, O p a s ă r e cu g las a m a r S t r ă b a t e p a r c u l secular . . . C u p e n e a l b e , p e n e n e g r e . . .

în parc fantomele apar...

Şi frunze albe, frunze negre s C o p a c i i a l b i , c o p a c i i n e g r i : / Şi p e n e a l b e , p e n e n e g r e ,

j D e c o r de d o l i u , f u n e r a r . . .

în parc ninsoarea cade rar.

235

Page 216: Antologia poeziei simboliste româneşti

A M U R G

T r e c corb i i — a h , „ C o r b i i * P o e t u l u i T r a d e m — Ş i c u r g p e - n n o p t a t P e - u n t î r g î n g h e ţ a t ,

Se duc pe pustii... P e c î n d , d e a r g i n t , î n a m u r g d e a r g i n t , S - a p r i n d e C r a i - N o u ,

Pe zări argintii î n v a s t u l c a v o u . . . I u b i t o , a h , „ C o r b i i " P o e t u l u i T r a d e m . . .

L A C U S T R Ă

D e - a t î t e a n o p ţ i a u d p l o u î n d . A u d m a t e r i a p l î n g î n d . . . S î n t s i n g u r , ş i m ă d u c e - u n g î n d S p r e l o c u i n ţ e l e l a c u s t r e .

Şi parcă dorm pe scînduri ude, î n s p a t e m ă i z b e ş t e - u n v a l — T r e s a r p r i n s o m n , ş i m i s e p a r e C ă n - a m t r a s p o d u l d e l a m a l .

Un gol istoric se întinde, P e - a c e l e a ş i v r e m u r i m ă găsesc.. . Ş i s i m t c u m d e a t î t a p l o a i e P i l o ţ i i g r e i se p r ă b u ş e s c .

236

Page 217: Antologia poeziei simboliste româneşti

De-atîtea nopţi aud plouînd, Tot tresărind, tot aşteptînd... Sînt singur, şi mă duce-un gînd Spre locuinţele lacustre.

GRI

Plîns de cobe pe la geamuri se opri, Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat; „I-auzi corbii", mi-am zis singur... şi-ani oftat, Iar în zarea grea de plumb Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri­şi de lume tot mai singur, mai barbar, — Trist cu-o pamă mătur vatra, solitar... Iar în zarea grea de plumb Ninge gri.

SONET

E-o noapte udă, grea, te-neci afară, Prin ceaţă — obosite, fără zare — Ard, afumate, triste felinare, Ca într-o crîşmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare... Şivoaie-n case triste inundară — $-auzi tuşind o tuse-n sec, amară — Prin ziduri vechi ce stau în dărîmare.

237

Page 218: Antologia poeziei simboliste româneşti

C a E d g a r P o e , m ă r e î n t o r c s p r e casă , O r i c a V e r l a i n e , t o p i t d e b ă u t u r ă — Ş i - n n o a p t e a a s t a d e n i m i c n u - m i p a s a .

Apoi, cu paşi de-o nostimă măsură, P r i n î n t u n e r i c b î jb î iesc p r i n casă, Ş i c a d , r e c a d , ş i n u m a i t a c d i n g u r ă .

T A B L O U D E I A R N Ă

N i n g e g r o z a v p e c î m p l a a b a t o r Ş i s î n g e c a l d s e s c u r g e p e c a n a l ; P l i n ă - i z ă p a d a d e s înge a n i m a l — Ş i n i n g e m e r e u p e - u n t r i s t p a t i n o r . . .

E albul aprins de sînge-nchegat Şi c o r b i i se p l i m b ă p r i n s înge. . . ş i sug ; D a r ceasu-i t î r z i u . . . î n z ă r i c o r b i i fug, P e c î m p l a a b a t o r s-a î n n o p t a t .

Ninge mereu în zarea-nnoptată... Ş i - a c u m , c î n d g e a m u r i t r i s t e s e a p r i n d , S p r e a b a t o r v i n l u p i i l i c ă r i n d . — I u b i t o , s î n t eu la u ş a î n g h e ţ a t ă .

Î N G R Ă D I N A

Scîr ţa ie t o a m n a d i n c r e n g i o s t e n i t e P e g a r d u r i b ă t r î n e , p e s t reş in i d e l e m n , Ş i f r u n z e l e c a d c a u n s i n i s t r u s e m n î n l i n i ş t e a g r ă d i n i i a d o r m i t e .

238

Page 219: Antologia poeziei simboliste româneşti

O p a l i d ă f a t ă cu g e s t u r i g r ă b i t e A ş t e a p t ă p e n o u l a m o r . . . P e c î n d , d i s c o r d a n t ş i î n f i o r ă t o r , S c î r ţ î i e t o a m n a d i n c r e n g i o s t e n i t e .

P Ă L I N D

S î n t s o l i t a r u l p u s t i i l o r p i e ţ e G u t r i s t e l e b e c u r i c u p a l ă l u m i n ă — C î n d s u n ă a r a m a î n n o a p t e a d e p l i n ă , S î n t s o l i t a r u l p u s t i i l o r p i e ţ e .

Tovarăş mi-i rîsul hidos, şi cu umbra C e sper ie c î in i i p r i b e g i p r i n c a n a l e ; S u b t r i s t e l e b e c u r i c u r a z e l e p a l e , T o v a r ă ş m i - i rusul h i d o s , ş i c u u m b r a .

Sînt solitarul pustiilor pieţe C u j o c u r i d e u m b r ă c e d a u n e b u n i e ţ P ă l i n d în t ă c e r e şi-n p a r a l i z i e , — S î n t s o l i t a r u l p u s t i i l o r p i e ţ e . . .

N E V R O Z Ă

A f a r ă n i n g e p r ă p ă d i n d , I u b i t a c î n t ă l a c l a v i r , Ş i t î r g u l s t ă î n t u n e c a t , D e p a r c ă n i n g e - n c i m i t i r .

239

Page 220: Antologia poeziei simboliste româneşti

I u b i t a c î n t ă - u n m a r ş f u n e b r u . I a r e u n e d u m e r i t m ă m i r ; D e c e s ă c î n t e - u n m a r ş f u n e b r u . . . Ş i n i n g e c a - n t r - u n c i m i t i r .

Ea plînge, şi-a căzut pe clape, Ş i g e m e g r e u c a î n del i r . . . î n d e z a c o r d c l a v i r u l m o a r e . Ş i n i n g e c a - n t r - u n c i m i t i r .

Şi plîng şi eu, şi tremurînd P e u m e r i p le te le- i resf ir . . . A f a r ă t î r g u l s tă p u s t i u Ş i n i n g e c a - n t r - u n c i m i t i r .

M O I N Ă

Ş i t o a m n a , ş i i a r n a C o b o a r ă - a m î n d o u ă ; Şi p l o u ă , şi n i n g e , •—

Şi n i n g e , ş i p l o u ă .

Şi noaptea se lasă M u r d a r ă ş i g o a l ă ; Ş i g a l b e n i t r e c b o l n a v i C o p i i d e l a ş c o a l ă .

Şi-s umezi păreţii, Ş i - u n f r ig m ă c u p r i n d e — C u cei d i n m o r m i n t e U n g î n d m ă d e p r i n d e . . .

Şi toamna, şi iarna C o b o a r ă - a m î n d o u ă ; Şi p l o u ă , şi n i n g e , — Şi n i n g e , ş i p l o u ă .

240

Page 221: Antologia poeziei simboliste româneşti

O H , A M U R G U R I

O h , a m u r g u r i v i o l e t e . . .

Vine I a r n a c u p l î n s o r i d e p i c u l i n e . . .

Peste parcul părăsit C a d r e g r e t e Ş i u n n e g r u c r o n c ă n i t . . .

Veşnicie, E n e r v a r e . . . D i n f a n f a r e f u n e r a r e T o a m n a s u n ă , a g o n i e . . .

Vînt de gheaţă s-a pornit, I a r sub c r e n g i l e schele te , — H o h o t d e s m i n t i t .

Nici o urmă despre tine, — V i n e , nu v i n e ?...

Oh, amurguri violete...

C U P T O R

S î n t c î ţ i v a m o r ţ i î n o r a ş , i u b i t o , C h i a r p e n t r u a s t a a m v e n i t să-ţ i s p u n P e c a t a f a l c , d e c ă l d u r ă - n o r a ş , î n c e t , c a d a v r e l e s e d e s c o m p u n .

Cei vii se mişcă şi ei descompuşi, C u l u t u l d e c ă l d u r ă a s u d a t ;

241

Page 222: Antologia poeziei simboliste româneşti

E m i r o s d e c a d a v r e , i u b i t o , Ş i a z i c h i a r s i n u l t ă u e m a i l ă s a t .

Toarnă pe covoare parfume tari, A d u r o z e p e t i n e s ă l e p u n ; S î n t c î ţ i v a m o r ţ i î n o r a ş , i u b i t o , Ş i-ncet , c a d a v r e l e se d e s c o m p u n . . .

P A N O R A M Ă

P l î n g e a c a t e r i n c a - f a n f a r ă L u g u b r u î n n o a p t e , t î r z i u . . . Ş i s i n g u r p r i v e a m p r i n o c h e n e , P i e r d u t î n m u z e u l p u s t i u . . .

Şi-n lumea ochenelor triste M ă p r i n s e s in i s t re g î n d i r i — î n j u r u l m e u c o r p u r i d e c e a r ă , C u h î d e ş i f ixe p r i v i r i .

Şi-acea caterinca-fanfară î m i d e t e u n t r e m u r s a t a n i c ; în r a c l e de s t ic lă — p r i n c e s e O f t a u , î n d a n t e l e , m e c a n i c .

Şi-atunci am fugit plin de groază D i n s u m b r u l m u z e u f ioros , O r a ş u l d o r m e a î n t ă c e r e , F l a ş n e t a p l î n g e a c a v e r n o s .

Plîngea caterinca-fanfară O a r i e t r i s t ă , u i t a t ă . . . Ş i s t a m î m p i e t r i t . . . ş i de v e a c u r i , C e t a t e a p ă r e a b l e s t e m a t ă .

242

Page 223: Antologia poeziei simboliste româneşti

P L U M B D E T O A M N Ă

D e j a , t u ş i n d , a ş i m u r i t o f a t ă , U n p a l i d v i s ă t o r s-a î m p u ş c a t ; E t o a m n ă ş i d e - a c u m a s - a - n n o p t a t . . . — T u c e m a i fac i , i u b i t a m e a u i t a t ă ?

într-o grădină publică, tăcută, P e u n n e b u n l - a m a u z i t r ă c n i n d , I a r f r u n z e l e c u d r o a i a s e d e s p r i n d ; E v î n t ş i-or ice s p e r a n ţ ă e p i e r d u t ă .

Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie, A m î n t î l n i t u n p o p ă , u n s o l d a t . . . D e - a c u m p e c ă r ţ i v o i a d o r m i u i t a t , P i e r d u t î n t r - o p r o v i n c i e p u s t i e .

Deja, au şi pornit pe lumea eronată E c o u r i de r e v o l t ă ş i de j a l e : T o t m a i c i te ş t i p r o b l e m e socia le . . . S a u c e m a i scri i , i u b i t a m e a u i t a t ă ?

P L O U Ă

D a , p l o u ă c u m n - a m m a i v ă z u t . . . Ş i g r e l e t ă l ă n g i a d o r m i t e , C u m s u n ă s u b şur i î n v e c h i t e ! C u m s u n ă î n s u f l e t u - m i m u t !

Oh, plînsul tălăngii cînd plouă !

Şi ce enervare pe gînd ! C e z i p r i m i t i v ă d e t i n ă !

243

ie*

Page 224: Antologia poeziei simboliste româneşti

O bolnavă fată vecină Răcneşte la ploaie, rîzînd...

Oh, plînsul tălăngii cînd plouă !

Da, plouă... şi sună umil Ca tot ce-i iubire şi ură — Cu-o muzică tristă, de gură, Pe-aproape s-aude-un copil.

Oh, plînsul tălăngii cînd plouă !

Ce basme tălăngile spun ! Ce lume-aşa goală de vise ! ...Şi cum să nu plîngi în dbise, Da, cum să nu mori şi nebun ?

Oh, plînsul tălăngii cînd plouă !

I N PARC

Acum stă parcul devastat, fatal, Mîncat de cancer şi ftizie, Pătat de roşu carne-vie — Acum se-nşiră scene de spital.

Atunci, rîdea, Băteau aripi de veselie ; Parfum, polen şi isterie, — Atunci, în parc, şi ea venea.

Acum cad foi de sînge-n parcul gol, Pe albe statui feminine; Pe alb model de forme fine, Acum se-nşiră scene de viol...

244

Page 225: Antologia poeziei simboliste româneşti

S I N G U R

O d a i a m e a m ă î n s p ă i m î n t ă , C u b r î i e n e g r e z u g r ă v i t ă — P r i n n o a p t e , t o a m n a d e s p l e t i t ă î n m i i d e f l u i e r e c î n t ă .

— Odaie plină de mistere, î n p a c e a t a e n e b u n i e ; D o r m u m b r e n e g r e p r i n u n g h e r e , P e m a s ă a r d e o făc l ie .

— Odaie plină de ecouri, C î n d plînsu-^ncepe s ă m ă p r i n d ă , S t a u t r i s t e n e g r e l e t a b l o u r i — F ă c l i a t r e m u r ă - n o g l i n d ă .

Odaia mea mă înspăimîntă... A i c i n - a r s t a n i c i o i u b i t ă — P r i n n o a p t e , t o a m n a d e s p l e t i t ă I n m i i d e f lu iere c î n t ă .

M A R Ş F U N E B R U

N i n g e a b o g a t , ş i t r i s t n i n g e a , e r a t î r z i u C î n d m - a o p r i t , î n d r u m , l a g e a m c l a v i r u l ; Ş i - a m p l î n s l a g e a m , ş i m - a c u p r i n s d e l i r u l — A m a r , p r i n n o a p t e v î n t u l f l u i e r a p u s t i u .

Un larg şi gol salon vedeam prin draperii, I a r l a c l a v i r o b r u n ă d e s p l e t i t ă C î n t a p u r t î n d o m a n t i e c e r n i t ă , Ş i t r i s t c î n t a , g e m î n d , î n t r e făc l i i .

245

Page 226: Antologia poeziei simboliste româneşti

L u g u b r u l m a r ş a l lu i C h o p i n î l r e p e t a c u n e b u n i e . . . Ş i-n g e a m s u n a f u n e b r a m e l o d i e , I a r v î n t u l f l u i e r a c a ţ i p ă t u l d e t r e n .

Apoi veni şi-o blondă în salon... Ş i - a p r o a p e g o a l ă p r i n s e , a d o r m i t ă , De pe c l a v i r , o s c r i p c ă î n n e g r i t ă — Ş i u r m ă r i , p i e r d u t ă , m a r ş u l m o n o t o n .

înaltă, despletită, albă ca de var, M i s e p ă r e a O f e l i a n e b u n ă . . .

î n g r o z i t o r u l m a r ş l u g u b r u , f u n e r a r .

Cîntau amar, era delir, P l î n g e a c l a v i r u l t r i s t ş i v i o l i n a — F ă c l i i l e îşi t r e m u r a u l u m i n a , C l a v i r u l c a t a f a l c p ă r e a , ş i n u c l a v i r .

Tîrziu, murea clavirul lung gemînd, L u p t a u făcl i i le î n a g o n i e . . . Ş i - n c e t s e - n t i n s e o n o a p t e de vec ie , Ş i-n u r m ă , g r e u , u n c o r p a m a u z i t c ă z î n d .

Vai, de-atunci îmi pare lumea şi mai tristă, V i a ţ a - i m e l o d i e f u n e r a r ă . . . Ş i n u m a i u i t n e b u n a l ă u t a r ă — Ş i t r a n s f i g u r a t a , t r i s t a c l a v i r i s t ă .

N O C T U R N Ă

E - o m u z i c ă d e t o a m n ă C u g las d e p i c u l i n ă , C u n o t e d u l c i d e f l a u t , C u t o n d e v i o l i n ă . . .

Ş i l u n g

246

Page 227: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - a c o r d u r i d e c l a v i r e P i e r d u t e , în s u r d i n ă ; Ş i-n t o t e-un m a r ş f u n e b r u P r i n n o a p t e , c e s u s p i n ă . . .

N E R V I D E P R I M Ă V A R Ă

M e l a n c o l i a m - a p r i n s p e s t r a d S î n t a m e ţ i t . O h , p r i m ă v a r a i a r a v e n i t . . . P a l i d , ş i m u t . . . M i i de femei au t r e c u t ; M e l a n c o l i a m - a p r i n s p e s t r a d ă .

E o vibrare de violete, T r e c e şi Ea ; A ş v r e a , D a r n u p o t s-o s a l u t ; O h , ş i c u m a t r e c u t , î n t r - o v i b r a r e d e v i o l e t e .

Nimicnicia m-a prins pe stradă, A m a d o r m i t . O h , p r i m ă v a r a i a r a v e n i t P a l , ş i u i t a t . . . V a l s f u n e b r u , d e p ă r t a t . M e l a n c o l i a m ă ţ i n e - n s t r a d ă . . .

247

Page 228: Antologia poeziei simboliste româneşti

N O T E D E P R I M Ă V A R Ă

V e r d e c r u d , v e r d e c r u d . . . M u g u r a l b , ş i r o z , ş i p u r , Vi s d e - a l b a s t r u ş i a z u r , T e m a i v ă d , t e m a i a u d !

Oh, punctează cu-al tău foc, S o a r e , soare . . . C o r p u l c e î n t r e g m ă d o a r e , S u b a l v r e m u r i l o r j o c .

Dintr-un fluier de răchita, P r i m ă v a r ă , O c o p i l ă p o p o s i t ă l a f î n t î n ă T e î n g î n ă P e c î m p i a c l a r ă . . .

Verde crud, verde crud... M u g u r a l b , ş i r o z , ş i p u r , T e m a i v ă d , t e m a i a u d , Vi s d e - a l b a s t r u ş i a z u r .

F A N F A R Ă

C e t r i s t ă o p e r ă c î n t a F a n f a r a m i l i t a r ă T î r z i u , î n n o a p t e , l a g r ă d i n ă . . . Ş i t o t o r a ş u l î n t r i s t a F a n f a r a m i l i t a r ă .

Plîngeam, şi rătăceam pe stradă în n o a p t e a v a s t ă ş i s e n i n ă ; Ş i - a t î t de g o a l ă e r a s t r a d a — D e - a m a n ţ i g r ă d i n a e r a p l i n ă .

248

Page 229: Antologia poeziei simboliste româneşti

O r a ş u l l u m i n a t e l e c t r i c D ă d e a f ior i d e n e b u n i e — E r a o n o a p t e d e s e p t e m b r i e , A t î t de r e c e ş i p u s t i e !

Şi tot oraşul întrista F a n f a r a m i l i t a r ă . . . T î r z i u , î n n o a p t e , l a g r ă d i n ă , C e t r i s t ă o p e r ă c î n t a F a n f a r a m i l i t a r ă .

T O A M N Ă

C l a v i r i l e p l î n g î n oraş . . .

Afară o vreme de plumb Ş i v î n t u l î m p r ă ş t i e p l o a i a , T o m n a t i c f r u n z e p r i n t î r g A l e a r g ă p e d r u m u r i c u d r o a i a .

Un bolnav poet, atacat, A ş t e a p t ă t u ş i n d p e l a g e a m u r i O f a t ă , p r i n g r a t i i , p l î n g î n d , S e u i t ă c a l u n a p r i n r a m u r i .

Ea plînge... el palid se pierde P r i n t î r g u l s ă l b a t i c , s e v e r ; Ş i p a r e t a b l o u l a c e s t a C ă - i a n t i c ş i p l i n d e m i s t e r !...

249

Page 230: Antologia poeziei simboliste româneşti

C U V O I . . ,

M a i b i n e s i n g u r a t i c ş i u i t a t , P i e r d u t s ă t e r e t r a g i n e p ă s ă t o r , I n ţ a r a a s t a p l i n ă d e h u m o r , M a i b i n e s i n g u r a t i c ş i u i t a t .

•— O, genii întristate care mor î n c e r c b a r b a r ş i f ă r ă s e n t i m e n t , P r i n a s t a eşt i c e l e b r ă - n O r i e n t , O , ţ a r ă t r i s t ă , p l i n ă d e h u m o r . . .

E G O

T o t m a i t ă c u t ş i s i n g u r î n l u m e a m e a p u s t i e — Ş i t o t m a i m u l t m - a p a s ă O g r e a m i z a n t r o p i e .

Din tot ce scriu, iubito, R e i e s e - a t î t d e b i n e A c e e a ş i n e p ă s a r e D e o a m e n i ş i d e t i n e .

A M U R G

T r e c b u r g h e z e c o l o r a t e î n c u p e u r i d e c r i s t a l — E o v e ş n i c ă p l i m b a r e , V ă l m ă ş a g m i l i o n a r . . .

250

Page 231: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i p e p u b l i c e t e r a s e P l î n g v i o r i s e n t i m e n t a l . . . E p a r f u m , b o m b o a n e Ş i d e s f r î u d e l u p a n a r . . .

...Dar notează-n cartea vremii F i l o z o f u l p r o l e t a r : G r e v e , s înge, n e b u n i e , F o a m e , P l î n s e t m o n d i a l . . .

Pe cînd lasă-amurgul flăcări P e - u n f i n a l c e s e a n u n ţ ă , P e - u n d e c o r m i l i a r d a r . . .

M I S T E R

C l a v i r i l e p l î n g î n o r a ş P e - o v r e m e d e t o a m n ă p u s t i e . . . Ş i p l o p i i p l î n g t o t î n o r a ş , Şi-n t o t u l e-o g r e a a g o n i e .

Par casele triste castele... A m o r u l , a ic i , a m u r i t , Ş i p o a t e c ă p l î n g l a c l a v i r e F e c i o a r e c u p ă r d e s p l e t i t . . .

Trec singur... şi tare mi-e teamă... Ş i u n d e m ă a f l u n u ş t iu — V a i , p l o p i i d e t u n ă o r a ş u l . . . C l a v i r i l e p l î n g î n p u s t i u . . .

251

Page 232: Antologia poeziei simboliste româneşti

P O E M A F I N A L Ă

E u t r e b u i e s ă b e a u , s ă u i t ceea c e n u ş t ie n i m e n i , A s c u n s î n p i v n i ţ a a d î n c ă , f ă r ă a s p u n e u n c u v î n t . S i n g u r s ă f u m e z a c o l o , n e ş t i u t d e n i m e n i , A l t f e l , e g r e u p e p ă m î n t . . .

Pe stradă urle viaţa şi moartea, Ş i p l î n g ă p o e ţ i i p o e m a l o r v a n ă . . . Ş t i u .

Dar foamea grozavă nu-i glumă, nu-i vis — P l u m b , ş i f u r t u n ă , p u s t i u , F i n i s . . . I s t o r i a c o n t e m p o r a n ă . . . E t i m p u l . . . t o ţ i n e r v i i m ă d o r . . . O , v i n o o d a t ă , m ă r e ţ v i i t o r !

Eu trebuie să plec, să uit ceea ce nu ştie nimeni, M î h n i t d e c r i m e l e b u r g h e z e f ă r ă a s p u n e u n c u v î n t , S i n g u r s ă m ă p i e r d î n l u m e , n e ş t i u t d e n i m e n i , A l t f e l , e g r e u p e p ă m î n t . . .

D E I A R N Ă

U n h o i t , u n c o r b , u n c î m p ş i eu, I a r n ă . . . ş i - n c e p e a n i n g e — N i n s o a r e a - m p r e j u r c u c e r u l s-a t inge . . . N i m e n i , z ă p a d ă , ş i n i n g e m e r e u .

— O, corb ! C e r o s t m a i a r e u n suf le t o r b . . . C e v i n e s i n g u r î n p u s t i u —

252

Page 233: Antologia poeziei simboliste româneşti

C î n d a n i i t r e c c u m n u m a i ş t iu, O, c o r b ! C e r o s t m a i a r e - u n suf let o r b . . . — C h i a r !

— O, corb ! C e r o s t m a i a r e - u n suf le t o r b — î n t î r z i e r i , m o r m â n t î n c h i s — E o a r e v i a ţ ă , s a u e v i s — O, c o r b ! C e r o s t m a i a r e - u n suf le t o r b . . . — C h i a r !

Tîrziu, şi ninge, noaptea se lasă, S î n t s i n g u r a c u m . . . I a t ă o r a ş u l , n i m e n i p e d r u m — P a c e , n i m i c , a m a j u n s a c a s ă !

V E R S U R I

A c o r d u r i , a r p e g i i , a r m o n i i . . . O r i c e - a u v o i t d i n m i n e a u f ă c u t ; S ă s t a u c u a n i i m e i p u s t i i , Să p l î n g în o r e l e t î r z i i , — î n t r i s t e l e o r e , n e c u n o s c u t . A c o r d u r i , a r p e g i i , a r m o n i i . . .

Page 234: Antologia poeziei simboliste româneşti

AL. T. ST AM ATI AD

Poetul preferat al lui Macedonski, din ultima serie de discipoli, AL T. Stamatiad, s-a născut în 9 mai 1885 la Bucureşti, fiu natural al Măriei Stamatiade şi al locotenent-colonelului Theodor Pallady. Poetul era văr cu pictorul Theodor Pallady şi cu Lucia Sturdza-Bulandra şi fratele Alexandrinei Cantacuzino. Urmează liceul la „Matei Basarab" şi „Sf. Gheorgbe*, în Bucureşti. După trecerea licenţei în litere, este numit pro­fesor de franceză la Arad (1914), apoi la Bucureşti.

Debutează, în 1905, sub auspiciile lui Al. Macedonski, cunoscut în 1903, la cafeneaua „Kubler", alături de care va rămîne şi atunci cînd se apropie de grupul Convorbirilor critice, unde-i pledează cauza pe lîngă criticul M. Dragomirescu. După război, la reapariţia Literatorului, în 1918, Al. T. Stamatiad devine prim-redactor al acestei reviste, funcţie la care renunţă în urma unei polemici patetice cu bătrînul „magistru", ne­urmat în toate singularităţile sale.

A colaborat uneori şi sub pseudonimul Adrian Alexandru la nume­roase publicaţii, dînd poezii şi traduceri din Baudelaire, Wilde, Maeterlinck, Li Po, Omar Khayyam, tipărite şi în volume etc. în 1925—1926 scoate

Arad, unde funcţiona ca profesor, revista Salonul literar, redactată în stil macedonskian, în sensul căreia se modelează întreaga sa personalitate

literară — nu lipsită de morgă şi emfază — de un contur tot mai insolit

f* grandilocvent. Laureat al Premiului naţional de poezie în 1938. Moare în 1956.

255

â

Page 235: Antologia poeziei simboliste româneşti

OPERE (poezii) :

Din trîmbiţe de aur, poeme, Buc, 1910 ; ed. a Il-a, Bibi. pt. toţi nr. 900, Buc, 1914 ; ed. a IlI-a, Bibi. pt. toţi, Buc, 1924 ; ed. a IV-a^ Buc, Cartea românească, 1931 ; Mărgăritare negre, poeme, Buc, 1918 • cd. a Il-a, Arad, 1920 ; ed. a IlI-a, definitivă, Buc, Cartea românească, 1934 ; Cetatea cu porţile închise, parabole, Buc, Casa şcoalelor, 1921 ; ed. a Il-a, Cultura românească, Buc, 1928 ; ed. a IlI-a, definitivă, Buc, Casa şcoalelor, 1938 ; Pe drumul Damascului, poeme religioase, Buc, Casa şcoalelor, 1923 ; ed. a Il-a, Buc, Cartea românească, 1929 ; ed. a III-a, definitivă, Buc, Casa şcoalelor, 1940 ; Poezii, pagini alese, Buc, Casa şcoalelor, 1925 ; Peisagii sentimentale, poeme, Buc, Adevărul, 1936 ; Cortegiul amintirilor, poeme şi poezii, ediţie completă şi definitivă, Buc, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1942.

COLABORĂRI:

Semănătorul (1905) ; Revista literară şi politică (1905) ; Viaţa noua, (1905, 1911—1912) ; Viaţa literară şi artistică (1907) ; Convorbiri critice (1907, 1908) ; Viaţa socială (1910) ; Luceafărul (1910, 1919) ; Noua re-vistă română (1911—1912) ; Placară (1913, 1915—1916) ; Sburătorul (1919, 1919—1920) ; Convorbiri literare (1920) ; Salonul literar (1925, 1926) ; Universul literar (1926) e tc

REFERINŢE:

Luciliu (Al. Macedonski), O treime de poeţi, Liga conservatoare, 25 septembrie 1905 ; I. Chendi, Din trîmbiţe de aur, Luceafărul, IX, 1910, p. 416 ; O. Densusianu, Din trîmbiţe de aur, Viaţa nouă, 1 iulie 1910 ; M. Dragomirescu, Din trîmbiţe de aur, Convorbiri critice, august 1910 ; D. Karnabatt, Mişcarea poetică, Revista idealistă, 1911, voi. I, p. 50 ; G. Bogdan-Duică, Un simbolist, Românul, 27 aprilie şi 5 mai 1912 ; Al. Macedonski, Pe drumul Damascului, Scena, 28 iunie 1918 şi Literatorul, 29 iunie 1918 ; M. Cruceanu, Ce spune poetul Al. T. Stamatiad, Rampa, 25 februarie 1919 ; Marcel Romanescu, Mărgăritare negre, SburătoruU 21 august 1920 ; Claudia Millian, Poezia lui Al. T. Stamatiad, Adevărul literar şi artistic, 14 octombrie 1923 ; N. Iorga, Pe drumul Damascului, Ramuri, 17 octombrie 1923 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române con­temporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 284—289 ; Perpessicius, Menţiuni critice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 143—146 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, II , Buc, Cartea ro­mânească, 1928, p. 247—259 ; Dem. Bassarabeanu, Poezia lui Al. T. Sta­matiad, Buc, Cultura românească, 1937 ; Perpessicius, Menţiuni critice, IV, Buc, E.F., 1938, p. 11—15 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 622—623 ; Perpessicius, Menţiuni critice, V, Buc, E.F., 1946, p. 467—469 ; G. Călinescu, Material documentar, Al. T. Sta­matiad, Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, Buc, X, 4, 1961, p. 623—624 ; idem, Pagini de jurnal, Gazeta literară, XII , 52, 29 decem-

256

Page 236: Antologia poeziei simboliste româneşti

1966; Alexandru Macedonski, Opere, ed. Adrian Marino, Buc, X., 1966, voi. II, p. 344, 362—363.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Spre alte ţări, Crinul, Melancolie, Iubirea noastră moare, Singurătatea, Pe etajera roză, pe eta­

jera neagră (Din trîmbiţe de aur, 1910) ; Simfonia toamnei (III, IV, VIII), Melodie tristă, Spleen, Simfonie în roz (Mărgăritare negre, 1934,); în noapte (Cortegiul amintirilor, 1942J.

17 — Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 237: Antologia poeziei simboliste româneşti

S P R E A L T E Ţ Ă R I

Fii gata, miine vom pleca. |tfe-am zbuciumat, ne-am torturat atîţia ani să-nfrîngem dorul, Necontenit şi pe furiş l-am tot lovit, l-am mutilat,

\JÎ1 a surîs nepăsător. Am ostenit, Nc-a biruit. Tronează astăzi ca un rege şi ca un spectru ne priveşte. Cu glas de tunet ne goneşte spre alte ţări, spre-o viaţă nouă. Ş o r pierde-n negura uitării atîtea zile risipite, atîţia ani

îndepărtaţi, Ca nişte raze ostenite, Ca nişte păsări rătăcite în cenuşiul înserării, S-or pierde-n negura uitării atîtea zile risipite, atîţia ani

îndepărtaţi. Tot ce-am iubit, tot ce-am slăvit se va-ngropa ca o mîhnire Uşoară, palidă, tîrzie... înmărmuriţi ne-om întreba, — Şî clipe multe nu vor trece, — Cu glasul stins, cu glasul rece, Ne-om întreba înmărmuriţi : «Trecutul nostru unde este ?" »Voi n-aţi iubit, voi n-aţi trăit", un glas pierdut ne

va răspunde ;

259

Page 238: Antologia poeziei simboliste româneşti

E c o u - n u n d e c r i s t a l i n e v a r e p e t a : „ V o i n - a ţ i i u b i t , v o i n - a ţ i t r ă i t

S p r e a l t e ţ ă r i d e - a c u m p o r n i - v o m , i u b i t o , f l o a r e s o l i t a r ă N e - o m p i e r d e u r m a p r i n m u l ţ i m e a d e u m i l i ţ i , d e c e r ş e t o r i ; C a d o u ă u m b r e - a b i a z ă r i t e î n g o a n a d o r u l u i s ă l b a t e c S p r e fer ic i r i î n t r e v ă z u t e v o m a l e r g a n e c o n t e n i t . î n a m i n t i r e s e v a s t i n g e t o t z b u c i u m u l d e - o d i n i o a r ă ; P r e c u m î n g l a s t r e p ă r ă s i t e s e s fo l iază c r i z a n t e m e , P r e c u m î n d e p ă r t ă r i a l b a s t r e a p u n e - o s tea c e n - a r e n u m e . Şi-n l u m e a g î n d u r i l o r n o a s t r e — î n l u m e a v i s e l o r s e n i n e — N e - o m c u f u n d a c a î n t r - o m a r e , n e t u r b u r a ţ i , n e c e r c e t a ţ i ; C î n d o r a u l t i m ă s u n a - v a , M u r i - v o m , p a l i d ă c o p i l ă , u i t a ţ i , senini ş i z î m b i t o r i .

C R I N U L

A h ! c r i n u l a l b d e - o d i n i o a r ă C e r ă s p î n d e a d i s c r e t p a r f u m — P a r f u m d e m i s t i c ă i u b i r e — S-a of i l i t , s-a s t ins d e - a c u m . A h ! c r i n u l a l b d e - o d i n i o a r ă

C e r ă s p î n d e a d i s c r e t p a r f u m . . .

O ! nu atinge alba floare, P e t a l e l e s-or s c u t u r a Ş i v i a ţ a m e a v a f i p u s t i e , C ă c i ele-s a m i n t i r e a t a . O ! nu a t i n g e a l b a f l o a r e , P e t a l e l e s-or s c u t u r a . . .

260

Page 239: Antologia poeziei simboliste româneşti

M E L A N C O L I E

E n o a p t e , v î n t ş i p l o a i e . M ă s i m t aşa d e s i n g u r , Ş i g î n d u l m ă t r a n s p o r t ă p r i b e a g î n d e p ă r t a r e , în l u m e a a m i n t i r i i — o l u m e f e r m e c a t ă — Ş i i n i m a - m i p a l p i t ă n e b u n ă - n d i s p e r a r e . C e v i a ţ ă e î n u r m ă ! d a r o a r e a m t r ă i t - o ? Ş i r e p e z i c a v î r t e j u r i i c o a n e a d o r a t e R ă s a r d i n u m b r a v r e m i i , m a i s c u m p e , m a i f r u m o a s e , Şi-mi s p u n c u n e r ă b d a r e d e m u l t e ş i u i t a t e : O casă m i c ă , a l b ă , cu f l o r i pe la fe res t re , î n f a ţ ă o g r ă d i n ă ş i p l o p i î n a l ţ i î n p o a r t ă , O m a m ă s labă, b l î n d ă şi-o f a t ă v e ş n i c t r i s t ă . . . Az i v î n t u l î m i ş o p t e ş t e : „ C o p i l a e s t e m o a r t ă . . . "

E frig şi ploaia curge într-una, monotonă... M ă s i m t aşa d e s i n g u r , p e c î n d î n d e p ă r t a r e N e b u n a l e a r g ă g î n d u l , a l e a r g ă ş i m ă d u c e , Ş i i n i m a i m i b a t e î n c e t , d e p a r c ă m o a r e .

I U B I R E A N O A S T R Ă M O A R E

I u b i r e a n o a s t r ă m o a r e , G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , N u - n t î r z i a o c l i p ă , a t î t c î t m a i e v r e m e !

De săptămîni de zile — D e c î n d t u eşti d e p a r t e — M ă a m ă g e s c c u v o r b e , M ă z b a t c a î n t r - o c u r s ă , M ă l u p t c u - n v e r ş u n a r e ş i s u f ă r î n t ă c e r e , S p e r î n d c ă p o a t e a s t ă z i , s p e r î n d c ă p o a t e m î i n e ,

261

Page 240: Antologia poeziei simboliste româneşti

V o i i z b u t i o d a t ă s ă - n g e n u n c h e z d e s t i n u l . D a r a s t ă z i v ă d c ă t o t u l a fos t o n e b u n i e , C ă z i l n i c î n d o i a l a î n s u f l e t u - m i p ă t r u n d e , — P ă t r u n d e c a o a p ă ce-a s f ă r î m a t z ă g a z u l , P ă t r u n d e z i ş i n o a p t e ş i m u r m u r ă î n t r - u n a C ă n i c i o d a t ă s i n g u r n u v o i p u t e a î n v i n g e , C - a r f i s ă - m i s a p m o r m î n t u l l u p t î n d u - m ă - n a i n t e , — N e c o n t e n i t p ă t r u n d e d i n c e î n c e m a i m a r e Ş i - a m e n i n ţ ă - n t o t t i m p u l s ă t r e a c ă p e s t e ţ ă r m u r i Ş i s ă d i s t r u g ă t o t u l c e v a - n t î l n i î n c a l e .

Iubirea noastră moare, G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , N u - n t î r z i a o c l i p ă , a t î t c î t m a i e v r e m e !

G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , î n v i n g e - t e p e t i n e , î n t o a r c e - t e d i n ca le , N u m a i s p e r a z a d a r n i c ş i n u m a i c r e d e - n v i s u r i C î n d şti i c ă d o a r I u b i r e a E s i n g u r a p u t e r e p r o f u n d ă ş i s u p r e m ă C e - n t r - a d e v ă r e x i s t ă , I a r g l o r i a ş i l u m e a s u n t a m ă g i r i d e ş a r t e , î n f i r i p a t e - n n o a p t e d e - n c h i p u i r i n e b u n e . G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , C ă c i c h i n u l r e m u ş c ă r i i t e v a s u r p r i n d e - n c a l e C u - a t î t a vi jel ie, î n c î t o d i h n a v i e ţ i i p e v e c i v a f i p i e r d u t ă , C a p u l b e r e a î n v î n t u r i ; C ă c i v a v e n i o o r ă c î n d s i n g u r ă p e l u m e T e ve i t r e z i d e o d a t ă , P i e r d u t ă , o b o s i t ă ş i f ă r ă d e s c ă p a r e , C a - n t r - u n p u s t i u P e c a r e nu-1 v a p u t e a s t r ă b a t e n i c i c h i a r î n c h i p u i r e a G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , C ă c i n u m a i t u î n l u m e o p o ţ i s a l v a d e m o a r t e C - o v o r b ă , c-o p r i v i r e , s a u n u m a i c u u n z î m b e t . G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , C ă c i a s t ă z i a i p r i l e j u l

262

Page 241: Antologia poeziei simboliste româneşti

S ă fii t r i u m f ă t o a r e , s ă t e p r i v e ş t i u i m i t ă , S ă v e z i c î t eşt i d e m a r e , C î t eşt i d e a ş t e p t a t ă , c î t eşt i d e a d o r a t ă , — Să s i m ţ i t r a n s f i g u r a t ă că eşt i o f o r ţ ă v ie , G i g a n t i c ă , p r o f u n d ă , d i v i n ă , r o d i t o a r e !

G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , O, v i n o c î t m a i i u t e : A d e s e o r i î n v i a ţ ă o c l i p ă t r e c ă t o a r e U r z e ş t e fer ic i rea, ca ş i n e f e r i c i r e a ; G r ă b e ş t e - t e ş i v i n o , S u n t u l t i m e l e c l i p e : I u b i r e a n o a s t r ă m o a r e !

S I N G U R Ă T A T E A

C e f r e a m ă t j a l n i c s e r i d i c ă D i n şir d e să lc i i p l î n g ă t o a r e , Ş i c e a d o r m i t o r p l u t e ş t e M i r e a s m a t e i l o r în f l o a r e !

Pe-ntinsul văilor, amurgul î ş i l a s ă u m b r a l u i m o l a t i c , U n p l o p î n a l t , î n d e p ă r t a r e , S u s p i n ă t r i s t ş i s i n g u r a t i c .

Cu murmur de izvor, din vale, S e - n a l ţ ă - o d o i n ă f e r m e c a t ă , Ş i l u n a p l i n ă , s-o a s c u l t e , D e d u p ă d e a l u r i s e a r a t ă .

Frunzişul adormit îngînă C a - n v i s p o v e s t e a l u i d e ş o a p t e , Ş i s i n g u r b u c i u m u l m a i s u n ă î n t r i s t a l i n i ş t e d e n o a p t e .

263

Page 242: Antologia poeziei simboliste româneşti

P E E T A J E R A R O Z Ă , P E E T A J E R A N E A G R Ă

A f a r ă p l o u ă , p l o u ă . î n t r i s t a m e a o d a i e , P e e t a j e r a r o z ă , A z i a m găsi t , i u b i t o , O a l b ă t u b e r o z ă , P e e t a j e r a n e a g r ă , U n t r a n d a f i r m a i g a l b e n c a p ă r u l t ă u d e a u r !

Sărmane flori iubite ! C e m î i n i d e c a s t e l a n ă , C e m î i n i n e c u n o s c u t e , t r e m u r ă t o a r e , f ine V - a u r u p t f ă r ă d e m i l ă ! S a u p o a t e v i je l ia v - a s e c e r a t , n e b u n a ? î n t r i s t a m e a o d a i e c u m a ţ i p ă t r u n s ? R ă s p u n d e ţ i ! î n t r i s t a m e a o d a i e d o a r r a z e l e d e l u n ă p ă t r u n d n e c e r c e t a t e î C e b u c u r i i secrete , c e v e ş t i n e a ş t e p t a t e S e - a s c u n d b ă n u i t o a r e î n t r i s t e l e p e t a l e s u a v e , p a r f u m a t e ?

*

Tăcerea mă-mpresoară, A f a r ă n u m a i p l o u ă , D o a r g î n d u l î m i r ă s p u n d e Ş i d e a p ă n ă p o v e s t e a t r ă i t ă - n a l t e v r e m u r i a t î t d e d e p ă r t a t e .

E - o n o a p t e v i o l e t ă , G r ă d i n a e u n f a r m e c d e c î n t e c , d e m u r m u r u r i , D e f o r m e ş i c u l o a r e , D e z î m b e t e c i u d a t e , D e n e n ţ e l e s e g r a ţ i i . î n a r b o r i i a l b a ş t r i , C u f r u n z e d e m ă t a s e , C u r a m u r i d e l i c a t e c a n i ş t e a r a b e s c u r i , î n c e p s ă l i c ă r e a s c ă î n c a n d e l i v i o l e t e

264

Page 243: Antologia poeziei simboliste româneşti

l umin i aproape ş terse . Jtcuma se agită, ]ncep sa s t r ă l u c e a s c ă . Şi băncile d e f i ldeş, d e u m b r ă t ă i n u i t e , v i s e a z ă s o l i t a r e . Nisipul pe alee atît e s te de r o ş u , că p a r e r î u de s înge . O feerie caldă de v is şi de c u l o a r e Apare-acum g r ă d i n a , Dar iata-n f u n d c a s t e l u l C u p o a r t a - i d e a r a m ă , La dreapta şi l a s t î n g a s tă c î t e - u n s f inx d e p a z ă . Şi-n turnuri c r e n e l a t e , c î n d suf lă v î n t u l , Sună p r e l u n g a a r m o n i e d e c l o p o t e d e a u r . Ferestre o g i v a l e c u g e a m u r i c o l o a r t e î n r o z , a l b a s t r u , v e r d e , î n cele p a t r u c o l ţ u r i c î t e - u n b a l c o n d e p i a t r ă . Dar iată şi b a z i n u l — o g l i n d ă f e r m e c a t ă — Cînd r a z e l e d e s o a r e Pătrund t r i u m f ă t o a r e , Se schimbă-n c u r c u b e e n e m a i v ă z u t e î n c ă .

Tăcerea stăpîneşte g r ă d i n a şi c a s t e l u l .

Dar sus fereastra v e r d e d e o d a t ă se d e s c h i d e . Apare Ea. O umbră — p e - o g l i n d a f e r m e c a t ă — a c u m se p r o f i l e a z ă U n şir de perle a l b e î n r a z e l e d e l u n ă o c l i p ă s c î n t e i a z ă , Fereastra se î n c h i d e .

*

Pe trepte de-alabastru coboară castelana, Mantaua e i s u p e r b ă , b r o d a t ă - n c r i n i h e r a l d i c i , Cu trena ei i m e n s ă , p e t r e p t e ş e r p u i e ş t e . Şi jos aşteaptă p r i n ţ u l , In mină ţine co i fu l cu p e n e m i n u n a t e . Pornesc la b r a ţ a c u m a , Şi buzele sunt roşii, Şi glasul lor e c î n t e c , Ş i ochii s u n t t o p a z e c u s c î n t e i e r i d e a s t r e .

265

Page 244: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e - a l e i ş e r p u i t o a r e s e p i e r d c a d o u ă u m b r e . F a z a n i i ş i p ă u n i i , m i r a ţ i , î n a l ţ ă c a p u l .

P e m a g i c a o g l i n d ă a l u n e c ă o b a r c ă , î n e a s u n t d o u ă u m b r e — Ş i l e b e d e în ş i r u r i de-o p a r t e ş i de a l t a v î s le sc Ş i c u î n c e t u l s e p i e r d î n d e p ă r t a r e .

Ş i l u n a se a s c u n d e , î n c a n d e l i v i o l e t e l u m i n a p î l p î i e ş t e , S e s t i n g e , e - n t u n e r i c . . . A f a r ă i a r ă ş i p l o u ă , P e e t a j e r a r o z ă , p e e t a j e r a n e a g r ă , p e t a l e v e ş t e j i t e . A f a r ă p l o u ă , p l o u ă . . . E o b o s i t c h i a r g î n d u l ş i - a c u m a r v r e a s ă d o a r m ă .

S I M F O N I A T O A M N E I

III

întregul cer e plin de nori Şi p a r c u l e p u s t i u de f lor i .

Cad frunzele necontenit, T e r a s e l e a u m u c e z i t .

Fîntîna a murit de mult, D o a r g la su l v î n t u l u i l -ascul t .

Plutesc senzaţii de aramă, U n glas d i n a l t e l u m i m ă c h e a m ă .

Coboară toamna-ntunecată, M i - e t i n e r e ţ e a s f î ş ia tă .

266

Page 245: Antologia poeziei simboliste româneşti

C o b o a r ă t o a m n a p e s t e v i a ţ ă , M i - e i n i m a u n sloi d e g h e a ţ ă .

Zadar în jurul meu privesc, P e t i n e n u t e m a i z ă r e s c .

Tăcerea curge ca o apă, S i n g u r ă t a t e a m ă î n g r o a p ă !

IV

De treizeci de zile, iubito, e ceaţă şi plouă afară, Şi nimeni n u t r e c e p e s t r a d ă , şi n i m e n i n u - m i s u n ă l a s c a r ă .

pe treizeci de zile, în glastră, se stinge tăcută o floare, V i s î n d că-i s u r î d e - n f e r e a s t r ă o r a z ă p i e r d u t ă d e s o a r e .

De treizeci de zile aceleaşi volume tronează pe masă, in tihnă p ă i a n j e n u - ş i ţese, p r i n c o l ţ u r i , f a n t a s t i c a p l a s ă .

De treizeci de zile condeiul stă trist şi uitat, la o parte, Nimic nu m ă l e a g ă d e n i m e n i , ci t o t u l p r o f u n d m ă d e s p a r t e .

De treizeci de zile- urîtul mi-nfăşură gîndul pustiu, U n s u m b r u c a v o u m i - e o d a i a , i a r p a t u l d e f ier — u n s icr iu.

De treizeci de zile e noapte, căci soarele-i mort ca şi luna, Funingine, p l u m b , u m e z e a l ă , şi p l o u ă , i u b i t o , î n t r - u n a !

VIII

Şi apele dorm... T ă c e r e a s e - n t i n d e Ş i t o t u l c u p r i n d e . S te le le s u n t m u l t e ,

Visele-s p i e r d u t e . Nu m a i e o f l o a r e , I n i m a m ă d o a r e . D o r u l m ă - m p r e s o a r ă , D i n n o u ă m ă o m o a r ă , U s c a t e l e r a m u r i

267

Page 246: Antologia poeziei simboliste româneşti

B a t s i n i s t r u - n g e a m u r i Ş i v i a ţ a t o t t r e c e , M o a r t e a o î n t r e c e : D o r m i î n t r - u n s icr iu î n g u s t ş i p u s t i u , U i t a r e a s e - n t i n d e , P r o f u n d t e c u p r i n d e Ş i a p e l e d o r m . . .

M E L O D I E T R I S T Ă

î n suf le t p o r t a d e s e o r i T ă c e r e n e a g r ă d e c a v o u , î n e l p i e r d u t e l e - a m i n t i r i R ă s u n ă v i u c a u n e c o u .

Răsună, viaţa-mi răscolesc, O m a r e s u m b r ă t o a t e - a p a r Ş i t o a t e g e m , s u n t a n i d e c î n d L u m i n a s t insă e în f a r !

S P L E E N

Lui Alexandru Macedonski

Aceleaşi veşnici primăveri, A c e l e a ş i t o a m n e î n d o l i a t e ; A c e l e a ş i f lor i m i r o s i t o a r e Şi f r u n z e p a l e , r u g i n i t e ; A c e l e a ş i z i le m o n o t o n e Şi m e l o d i i o b o s i t o a r e —

268

Page 247: Antologia poeziei simboliste româneşti

A ţ i veş te j i t î n n o i i u b i r e a Şi f a n t e z i a c r e a t o a r e !

Priviri viclene şi geloase, Z î m b i r i u m i l e , p r e f ă c u t e ; C u v i n t e seci, C l e v e t i t o a r e Şi r e p e t a t e - n vec i de veci — N e - a ţ i s m u l s d i n suf let p o e z i a M a i a l b ă c h i a r d e c î t o f l o a r e !

Banale strade prăfuite. Biser ic i v e c h i , p ă r ă g i n i t e ; A c e l e a ş i case u n i f o r m e Şi-aceleaş i p o d u r i î n v e c h i t e ; A c e i a ş i a r b o r i f ă r ă v i a ţ ă Şi-aceleaş i z ă r i a p ă s ă t o a r e — A ţ i s u g r u m a t î n n o i f i o r u l

D e t o t c e este v i u sub s o a r e !

S I M F O N I E Î N R O Z

R e v ă d i m a g i n i l e r o z e d i n v r e m i l e c a r e - a u t r e c u t :

S e a u z e a u n c î n t d e f l a u t a g o n i z î n d î n d e p ă r t a r e ,

P l u t e a r ă c o a r e a î n g r ă d i n ă , caisi i f r e m ă t a u î n f l o a r e ,

Ş i s e s c ă l d a u N a i a d e r o z e î n l a c u l rece ş i t ă c u t .

îmbătătoare ca o roză e r a p e - a t u n c i o r i c e h i m e r ă ,

U r c a u s p r e - n a l t u r i p ă s ă r i r o z e , r ă p i t e - n z b o r c a d e - o c h e m a r e ,

269

Page 248: Antologia poeziei simboliste româneşti

H a l u c i n a t d e v i sur i , g î n d u l c ă l ă t o r e a d i n s feră-n s feră,

O u m i i d e r o z e f a n t e z i a î n g h i r l a n d a î n t r e a g a z a r e .

Revăd imaginile roze d i n v r e m i l e c a r e - a u t r e c u t :

E r a u p e cer a t î t e a r o z e , c h i a r su f le tu l e r a o r o z ă ,

C - a i f i c r e z u t c ă - n t r e a g a v i a ţ ă e-o n e s f î r ş i t ă - a p o t e o z ă , —

D a r a s t ă z i v i s u r i l e r o z e s-au r i s i p i t ş i s-au p i e r d u t .

Î N N O A P T E

Lui Liviu Rebrearm

E noapte şi plouă afară, Ş i p l o u ă şi-n su f le tu l m e u , P e r e ţ i - m i s u g r u m ă o d a i a , C a p l u m b u l m i - e g î n d u l d e g r e u .

Imagini, aduceri-aminte, P i e r d u t e , - n g r o p a t e p e vec i , A c u m se t r e z e s c , — p r i n r u i n e D a n ţ e a z ă î n z b o r l i l ieci.

De flori cucerită-i grădina Ş i - a l e a r g ă p r i n e a u n c o p i l , O c e a t ă a l e a r g ă să-1 p r i n d ă , Ş i c î n t ă , ş i r î d e A p r i l .

E masa de cărţi încărcată Şi-o u m b r ă v e g h e a z ă t î r z i u ,

270

Page 249: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ce t r i s t ă e v i a ţ a ! D e p a r t e . . . O ca le s t r ă b a t e - u n p u s t i u .

Trec anii şi-o zînă apare, F r u m o a s ă c a z i u a , u n c r i n . D e ş a r t e i l u z i i d e - o c l i p ă , P o t i r u l e p l i n cu v e n i n .

Dar iată-1 ajuns în splendoare : P u t e r n i c , v i t e a z c a u n z e u , L a t o ţ i , d e o p o t r i v ă , î m p a r t e G h i r l a n d e d e r o z e , m e r e u .

Şi iarăşi de cărţi încărcată E m a s a , şi-i s i n g u r cu el, S u b l a m p ă , p i e r d u t p r i v e g h e a z ă , P e u m e r i , c u - o s t î n c ă d e - o ţ e l .

Pe grinzi, pe tavan, prin unghere Ţ e s u t - a u p ă i a n j e n i i c o r t ,

C o b o a r ă - n t u n e r i c u - n v ă l u r i Ş i v i s u l d e - a p u r u r i e m o r t .

Pereţi-mi sugrumă odaia, C a p l u m b u l m i - e g î n d u l d e g r e u , Ş i p l o u ă d e - u n secol a f a r ă . Ş i p l o u ă şi-n su f le tu l m e u .

Page 250: Antologia poeziei simboliste româneşti

AL. PETROFF

Pseudonim literar al lui Dumitru Tbeodorescu, născut în Bucureşti, ia 13 octombrie 1885. O călătorie în Grecia, tăcută în adolescenţă, îi relevă frumuseţile Eladei, de unde viul său interes pentru poezia parna­siană şi neoclasicism. Licenţiat în litere şi filozofie. Debutează în 1898, sub pseudonimul D. Castilli, în Foaia interesantă. Sedus de prestigiul ce­naclului macedonskian, se va forma în această atmosferă, favorabilă şi preocupărilor sale estetico-ocultiste, exprimate în revista Hermes, pe care o scoate în mai 1903. Al. Macedonski dă aici articolul-program Spre ocul­tism. Orientări ulterioare spre teozofie şi filozofie socială. Moare la 2Q august 1940, total uitat. Fizionomie singulară, uşor esoterică.

9

OPERE :

Poezii, Colecţia Gorgonei, Buc, 1903 ; Fragmente de popularizare, Buc, 1926.

COLABORĂRI :

Capitala (1898) ; Revista literară (1898) ; Literatorul (1899) ; Her­mes (1903) ; Românul (1903—1904) ; Democraţia, Convorbiri literare etc.

REFERINŢE :

Al. Macedonski, Colecţiunea Gorgonei, în Românul, 47, 115 (6), 13 aprilie 1903 ; Caion, Discipolii lui Petroff, în Românul literar, VIII,

18

273

Page 251: Antologia poeziei simboliste româneşti

2—3, 1 februarie 1909 ; N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană Buc, E.F., 1943, p. 101—124 etc.

Poeziile sînt reproduse d'upă cum urmează : Pe chitară (Capitala, I, 14 10 noiembrie 1898, p. 2) ; Toamna (Revista literară, XIX, 21, 20 iulie 1898, p. 329J ; Invocaţiune Casandrei (Românul, 121, 25 mai 1903, p. 122) ; E un mormînt, Miramare (N. Davidescu, Din poezia noastră parnasiană 1943).

Page 252: Antologia poeziei simboliste româneşti

P E C H I T A R Ă

V e n i ţ i , n ă l ţ a ţ i - m i d i n c h i t ă r i C î n t ă r i f u r a t e d e e x t a z , D i n ţ ă r i c u c e r u l d e t o p a z ;

P e ţ ă r m d e m ă r i s î n t s ă r u t ă r i , P e ţ ă r m d e m ă r i s î n t s ă r u t ă r i . . .

Cu dor şi dezmierdări de sud, î n t i n d e ţ i , v i se, a r i p i c l a r e : S-au d e ş i r a t m ă r g ă r i t a r e

D i n o c h i u l m e u d e l a c r ă m i u d , D i n o c h i u l m e u d e l a c r ă m i u d . . .

Pe-o rază roză-n alte zări S ă z b o r , p r i n c e r u r i s t r ă l u c i t e . . . E g r a i d i n r a i u r i a u r i t e

A c o r d u l d u l c e d i n c h i t ă r i , A c o r d u l d u l c e d i n c h i t ă r i .

Subţiri, zefiri, suflaţi uşor, Ş i vo i , c h i t ă r i t r e m u r ă t o a r e , C î n t a ţ i d i n ţ ă r i f e r m e c ă t o a r e ,

D e ţ ă r i c u s o a r e - m i es te d o r , D e ţ ă r i c u s o a r e - m i es te d o r .

Veniţi, nălţaţi-mi din chitări C î n t ă r i f u r a t e d e e x t a z .

275

Page 253: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ah ! c e r u l l a r g e de t o p a z , P e ţ ă r m d e m ă r i s î n t s ă r u t ă r i , P e ţ ă r m d e m ă r i s în t s ă r u t ă r i .

T O A M N A

E t î r z i u . . . T r i s t e ţ e s u r ă C î t p r i v i r i l e c o p r i n d ; D e p e r a m u r i f r u n z e p a l i z i

S e d e s p r i n d .

Plînge mut şi stins pămîntul ; Pe c î m p i e , n ic i o f l o a r e , S t o l u r i , s t o l u r i , p l e a c ă p a s ă r i

C ă l ă t o a r e .

Bolta cerului, odată L a c a l b a s t r u d e l u m i n ă , E d e n o r i i d e a r a m ă

T o a t ă p l i n ă .

Şi pe vale cît de jalnic A u z i m u r m u r d e i z v o a r e . E p u s t i u . . . î n t r e a g a v i a ţ ă

S c a d e , m o a r e .

I N V O C A Ţ I U N E C A S A N D R E I

D o r e a m î n a l m e u suf let p l ă c e r e a d e - a l t â d a t ă D e - a t e i u b i p e t i n e î n t r - u n a m u r g t ă c u t , S o r b i n d d u l c e a l i c o a r e p e l u n g i v a s e p u r t a t ă Şi-n s e a r a f o a r t e t r i s t ă a f i p r i n ea p i e r d u t .

276

Page 254: Antologia poeziei simboliste româneşti

E u t e d o r e a m d i n suf let , c î n d l u n a , î n a g o r a , A d u c e s u v e n i r u r i d e - a m u r g u l t r e c ă t o r , C u p l a c i d e l e f o r m e d i n t r - o n e f a s t ă o r ă , P e c a r i l e - a m s t r î n s t i m i d p e a s p r u l m e u a m o r .

Mai ştii, mare Casandra, de-amorul meu pierdut, S p r e c a r e d u c e a i v i n u l î n a m f o r a d e l u t ?

Azi ored, dulcea muiere că s-ar putea, sosind, P e - o s e a r ă p u r p u r o a s ă î n p o a r t a t a i u b i t ă , S ă - n v i e p e s u b s e a r ă p e c a r e - o v ă d v e n i n d C - u n p a s d e m a r e c i u t ă c h e m î n d l u m e a d o r i t ă .

E U N M O R M Î N T

E u n m o r m î n t p e u n d e v a , a s c u n s S u b t u f e s ă l b a t i c e d e i a s o m i e , U n d e p ă s ă r i l e v ă z d u h u l u i n - a u p ă t r u n s , N i c i o m i d a c i m i t i r e l o r n u şt ie .

E un mormînt pe undeva, nu ştiu nici eu Pe u n d e va f i fost , u n d e m a i e ; Ş t i e p o a t e s i n g u r D u m n e z e u Ş i s f inţ i i d i n i c o a n e p o a t e ş t iu p e u n d e e .

Avea odată candelă la căpătîi mormîntul, C e l i c ă r e a d e p a r t e - n n o a p t e c a o s tea, I a r î n t r - o n o a p t e a v e n i t v î n t u l Ş i i-a s u p t su f le tu l d i n ea .

Mormîntul stă pe undeva întunecat, P i e r d u t p e u n d e v a , a s c u n s sub foi d e i a s o m i e . I n i m a m e a î n t a i n ă i - a - n c h i n a t , Pe u n d e - o fi, să-i l u m i n e z e l o c u l , o făc l ie .

277

Page 255: Antologia poeziei simboliste româneşti

T u , d a c ă s e - n t î m p l ă s-o găseşt i , Z i v î n t u l u i d u ş m a n s ă n - o a t i n g ă , C h e a m ă - n a j u t o r ceru l , c a s-o o c r o t e ş t i , U m b r a r f ă p a l m e l e , s ă n u s e s t i n g ă .

M I R A M A R E

A h ! m i n ă , l o p ă t a r e , - n z ă r i D e a m e t i s t e ş i s m a r a l d , S p r e ţ ă r m s t r ă i n c u c e r u l c a l d ,

P e - a l b a s t r e m ă r i . . . P e - a l b a s t r e m ă r i . . .

Pe ţărm străin, în alte ţări, P e ţ ă r m s t r ă i n , î n a l t e ţ ă r i S u n t n u m a i f lor i , e n u m a i c î n t Ş i e p a r f u m a d u s d e v î n t

D i n d e p ă r t ă r i . . . D i n d e p ă r t ă r i . . .

De basmul crîngului vrăjit S e p i e r d c o p i i p r i b e g i n d , P e s u b j a s m i n i s e p i e r d ş o p t i n d

î n d r ă g o s t i ţ i . . . î n d r ă g o s t i ţ i . . .

Ah ! Du-mă, lopătare,-n zări, S p r e ţ ă r m u l c a l d ş i fer ic i t . M ă s t i n g e d o r u l n e m b l î n z i t

D e a l t e ţ ă r i . . . D e a l t e ţ ă r i .

Page 256: Antologia poeziei simboliste româneşti

EMIL ISAC

• li'

\\';;y Născut în Cluj, la 17 mai 1886, fiul lui Aurel Isacu, avocat, apă­rător al „memorandiştilor". Studii liceale în capitala Ardealului, conti-

•• nuate la Năsăud şi Sibiu, unde-şi trece bacalaureatul. Urmează Facultatea drept şi ştiinţe sociale a Universităţii din Cluj. înainte de izbucnirea

fumului război mondial întreprinde numeroase călătorii în Italia, Franţa fŞ^Qtrmania. Adevărata sa carieră literară, începută în publicaţiile arde­leni, începe o dată cu venirea la Bucureşti, în 1910, unde face cu succes figură de estet, poet simbolist, teoretician al modernismului, în special în Noua revistă română. O piesă de teatru, Maica cea tînără (1912), se bucură de aprecierea lui I. L. Caragiale.

După război este numit şeful biroului de presă al Consiliului Naţio­nal din Ardeal. în 1919, stabilit în Elveţia, desfăşoară activităţi de propaganda în sprijinul cauzei româneşti. înapoiat în ţară, în 1920, este numit inspector al teatrelor din Transilvania şi Banat, funcţie deţinută pînă în 1940, cînd se refugiază la Bucureşti. Reîntors la Cluj, în 1945, devine una din figurile literare ardelene proeminente de după eliberare. Moare în 1954. în 1956, locuinţa sa se transformă în Muzeul „Emil Isac".

OPERE (poezii) :

Poezii, impresii şi senzaţii moderne, Cluj, 1908 ; Ardealule, Ardea-wle bătrîn, Arad, 1916; Poeme în proză, Oradea-Mare, 1923 ; Cartea *nui om, Arad, 1925 ; Opere, ed. Miron Radu Paraschivescu, Buc, E.F.,

279

Page 257: Antologia poeziei simboliste româneşti

1946 ; Scrieri alese, ed. îngrijită de Ion Brad, prefaţă de Mircea Zaciu Buc, E.S.P.L.A., 1960.

COLABORĂRI :

Ellenzek (1902) ; Koloszvdri Friss Ujsdg (1903) ; Familia (1903— 1906) ; Gazeta Transilvaniei (1904—1905) ; Tribuna poporului (1904— 1906) ; Gazeta de duminica (1904—1906) ; Semănătorul (1904) ; Lucea­fărul (1907) ; Viaţa nouă (1910—1917) ; Românul (1911) ; Facla (1911 1914) ; Noua revistă română (1912—1915) ; Simbolul (1914) ; Seara (1914—1915) ; Cuvîntul liber (1919—1920) ; Flacăra (1921—1923) ; Ade­vărul literar şi artistic (1923—1925) ; Societatea de mîine (1928) ; Cele trei Crişuri, Gîndirea (1931) ; Naţiunea, Patria, Viaţa românească (1948. 1953) ; Contemporanul (1948—1950) ; Făclia (1948—1951) ; Flacăra (1948—1950) ; Utunk (1948—1949 ; 1954—1955) ; Steaua (1949—1954, 1957) ; Tribuna (1957).

REFERINŢE ;

[M. Dragomirescu], Poezii, în Convorbiri critice, III, 1, 1909 ; N. Davidescu, Poezia d-lui Emil Isac, Flacăra, nr. 46, 1922, p. 736 ; Ilarie Chendi, Schiţe de critică literară, Buc, 1924; Eugen Lovinescu, Critice, ed. def., Buc, Ancora, 1927, voi. I II , p. 151—154 ; idem, Istoria literaturii ro­mâne contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 374—377 ; Perpessicius, Menţiuni critice, Buc, 1928, voi. I, p. 138— 139 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 623— 624 ; Augustin 2. N. Pop, Trei scrisori autobiografice, Tînărul scriitor, VI, 8, 1957 ; Leonid Ghergariu, Emil Isac, începuturile activităţii literare, Limbă şi literatură, V, 1961, p. 281—292 ; Leon Baconski, Emil Isac în critica vremii, Steaua, XV, 3 martie 1964 ; Bibliografia literaturii române, 1948—1960, Buc, Ed. Acad. R.P.R., 1965, p. 547—549 ; Leon Baconski, Mărturii epistolare, Densusianu-lsac, Astra, nr. 11 şi 12, 1967.

Poeziile sînt reproduse din Opere, Buc, E.F., 1946.

Page 258: Antologia poeziei simboliste româneşti

S P L E E N

T o ţ i s e s ă r u t ă , t o ţ i s e r ă s f a ţ ă . E u s u n t j u d e c a t l a n e v i a ţ ă . E u s u n t j u d e c a t l a b u c u r i a ailtuia. S ă v ă d f e r i c i r e a a l t u i a , Ş i să-mi v ă d j e l e a m e a .

Eu nu pot culege flori şi sărut. V a i , s u n t o s î n d i t l a p a c e . S ă - m i fie p a h a r u l p l ă c e r i i n e u m p l u t , Şi să nu ş t iu ce face. . .

A Ş T E P T

A ş t e p t m e r e u ş i n u ş t iu c e a ş t e p t . A ş t e p t o f a t ă s ă - m i v i e l a p i e p t . A ş t e p t u n b l e s t e m , o r i u n c î n t e c a ş t e p t , Ş i nu ş t iu ce a ş t e p t .

Cu ochi aprinşi aştept. Şi tot nu vine. N u v i n e n i c i r ă u , n u v i n e n i c i b i n e .

281

Page 259: Antologia poeziei simboliste româneşti

M o r t o a t e m o r ţ i l e î n m i n e . Ş i r e n a s c t o a t e v i e ţ i l e .

Ş i t o t n u v i n e .

Aştept, aştept. Şi nu ştiu ce aştept. A ş t e p t , l u m i n ă o r i n o a p t e ? A ş t e p t , v i a ţ ă o r i m o a r t e ? A ş t e p t , a ş t e p t . Ş i d e d e p a r t e M ă c h e a m ă ale b e z n e i ş o a p t e . . .

C E A Ţ Ă , C E A Ţ Ă . . .

N u m a i c r e d î n t i n e . S u n t r o b i t d e m o r ţ i . C e a ţ a v i n e .

Sufletul mi-1 porţi P r i n s tele ş i m o r ţ i .

Tot aş cere viaţă. Ş i se s t i n g e - n m i n e A i u b i r i i d i m i n e a ţ ă . V i n e a l b a c e a ţ ă .

Şi plutesc mereu V a l u r i l e jel i i , M i r e l e O p h e l i i N u m a i c r e d că-s eu. . .

Nu mai cred în tine, S u n t r o b i t d e c e a ţ ă . M o a r e - n m i n e , m o a r e - n m i n e , D r a g o s t e a d e v i a ţ ă .

Vine alba Ceaţă, V i a ţ ă , n e a g r ă v i a ţ ă .

282

Page 260: Antologia poeziei simboliste româneşti

S I R E N A F A B R I C I I

F u m g r o s s e - n a l ţ ă - n cer, S i r e n a fabr ic i i s u n ă . O a m e n i p a l i z i d e v i s u l n e v i s a t L a p o a r t ă s e a d u n ă . . .

Şi nu grăiesc, şi nu se căiesc, Ai c r e d e că nu t r ă i e s c ; î ş i ş terg o c h i i ş i n - a u r ă g a z să p l î n g ă ,

Fum gros se-nalţă-n cer...

Palatul din vecini D e c h i o t e ş i d e p o c n e t d e s t ic lă r ă s u n ă . L ă u t a r i i c î n t ă d r a g o s t e a d i n s t r u n ă . . .

Sirena fabricii sună, tot sună...

O R A S B O L N Ă V I T

O r a ş b o l n ă v i t d e v i a ţ ă , T o t o a m e n i s t inş i p e u l i ţe le t a l e , T o t j a le P e f iecare f a ţ ă .

Şi oameni aşteaptă plîngînd de slăbiciune, A ş t e a p t ă s e n z a ţ i e m a r e .

...Şi vine din apusul otrăvit de soare U n c a r d e f în c u m i r o s t a r e .

O r a ş u l t r e s a r e .

283

Page 261: Antologia poeziei simboliste româneşti

N A V A V I E Ţ I I

N a v a v i e ţ i i , n a v a v i e ţ i i M i s-a f r î n t , A m a v u t c a t a r g p r e a t î n ă r , A f o s t m a r e v î n t — N u - m i z î m b e ş t e d e d e p a r t e N i c i u n fa r , V u i t u r i l e t o t m a i a s p r e - m i p a r . Ş i r ă c n e ş t e m a r e a v i e ţ i i V a l u r i m i i . . . D i m i n e a ţ ă a c r e d i n ţ i i , N u m a i v i i ?...

C Î N T E C E D E T O A M N A

C î ţ i n u t e - o u c â n t a t , c î ţ i n u t e - a u i u b i t , T u , v e ş n i c ă v e s t e j i r e ! Ş i a t î t e a c u t i n e - a u v e ş t e j i t !

Aducătoare de ceaţă şi vînturi, de ploi şi de jale, T o a m n ă , eş t i t r i s t ă d o a m n ă , C ă t e p l i m b i p e - a v e ş n i c i e i c a l e .

Duci cîntecul şi floarea şi aduci plînsul pădurii, E ş t i b l e s t e m u l u r i i , C u l o a r e a ţ i -o scri i p e b u z e l e m u r e i .

Aducătoare de tristeţă şi-ndemn de-a ne închide în casă, E ş t i s t a f i a c e s tă l a roasă , E ş t i zîrnibetul d e s u f e r i n ţ ă a l g u r i i .

Căci nu te-au oîntat, cîţi nu au murit C u t i n e ! T o a m n ă , fii b u n ă c u m i n e .

284

Page 262: Antologia poeziei simboliste româneşti

C I N T E C

P l o u ă - n c e t d e p l i c t i s e a l ă , Şi a s f a l t u l s t răzi i-1 s p a l ă ,

Felinarele aprinse, C î n t e c e l e m e l e s t inse .

Nimeni nu mai e pe stradă, N i m e n i n u v r e a s ă m ă v a d ă .

Plouă-ncet şi nu înceată... C u m a ş v r e a s ă v ă d o f a t ă !...

Page 263: Antologia poeziei simboliste româneşti

HORI A FURTUNĂ

f Născut în Focşani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar loan } Stepbănescu Furtună şi al Plautinei Speranţa Vasiliu, originară din Lipova. iţ Urmează liceul în Bucureşti, la „Matei Basarab", absolvit în 1906. Studii

juridice la Paris: „bachelier en droit" (1908), licenţiat în drept (1909). I Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amîndoi admiratori ai

lui Alexandru Macedonski, „descoperit" şi editat în colecţia „Cărţile K-albe". Florile sacre apar în 1912 cu o scrisoare de mulţumire către cei

doi tineri poeţi. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în ţară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiem-

* brie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară şi mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor Flacăra şi Democraţia, în 1916, activitate conti­nuată şi după război. Deputat, prefect, director teatral, conferenţiar la radio (1939—1947). Autor de „feerii" dramatice (Făt-Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte şi de librete de operă. Pensionat în 1948. Moare la 8 martie 1952.

OPERE (poezii) :

Balada lunii, Poezii, Antologie şi introducere de Dumitru Micu, Cuvînt final de Eugeniu Sperantia, Buc, E.P.L., 1967.

287

Page 264: Antologia poeziei simboliste româneşti

COLABORĂRI:

Flacăra (1915—1916, 1921—1922, 1922—1923) ; Noi pagini literare (1915) ; Luceafărul (1920) ; Cugetul românesc (1922—1923) ; Cele trei Crişuri (1923) ; Adevărul literar şi artistic (1925) ; Universul literar (1945) ; Viaţa literară, Gîndirea, Revista Fundaţiilor, Caiet de poezie (1946—1947).

REFERINŢE (despre poezie) :

Al. Macedonski, Printre constelaţii şi pleiade, în Rampa, I, 277, 22 sept. 1912 ; Despre Horia Furtună, în Flacăra, V, 26, 1915—1916 ; Ion Pillat şi Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1925, voi. I, p. 225—234 ; Eugeniu Sperantia, Horia Furtună, în Orizont, XVI, 8 au­gust 1965 ; Dumitru Micu, Balada lunii, în Gazeta literară, XII, 33ţ

12 august 1965 ; Al. Macedonski, Opere, ed. Adrian Marino, Buc, E.P.L., 1966, voi. II , p. 349—352.

Poeziile sînt reproduse din Balada lunii, Buc, E.P.L., 1967. Poezia Trăsnetul comunicată de Eugeniu Sperantia.

Page 265: Antologia poeziei simboliste româneşti

M E N H I R I I

P e gresi i le d u n e i î n ţ ă r i l e b r e t o n e M e n h i r i i m a i î n f r u n t ă a v î n t u l u i n u i a , A v a l u l u i i s p i t ă d e a l g e ş i - a n e m o n e Şi ţ ă r m u - a b r u p t s u b c a r e v u i e ş t e — c u m v u i a — M u r m u r u l m e g a l i t i c a l m ă r i i m o n o t o n e .

Căci valul, vîntul, vremea au sfărîmat terasa D e s t î n c ă , ce-ascunsese s m a r a l d u l l e g ă n a t . S u r p î n d ş i - a - n t i n s o c e a n u l î n ţ ă r m u r i m a t c a , m a s a Ş i a u r l a t p r i n v e a c u r i m e n h i r i l o r c i u d a t , L a o r i z o n t : T h a l a s s a î L a p a t r u p a ş i : T h a l a s s a ! . .

Oh ! Paladini eroici, menhiri înalţi, ce încă V ă î n c o r d a ţ i s p r e s o a r e p e m a r e a d e c o b a l t , C u d o u ă m î i n i c e î n c ă s e d e z r o b e s c d i n s t î n c ă , î n r u g ă sau î n l u p t ă s p r e a e r u l î n a l t , M e n h i r i , c ă d e a - v e ţ i m î i n e î n v o l b u r a a d î n c ă .

De ce v-au pus artiştii întîilor ciopliri C a d o u ă v i i r e v o l t e p e z ă r i a r m o r i c a n e ! A ţ i fost d o i ze i d e p a c e , d o i reg i d e n i m i c i r i , C o l o a n e l e d e t e m p l u , m o r m i n t e l e p r o f a n e S a u s e m n u l fer ic ir i i în d o u ă a m i n t i r i ?

289

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 266: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e s t î n c a v o a s t r ă v r e m e a a scurs a p l o a i e i z g u r ă , î n c o a s t a v o a s t r ă o m u l c u v i n t e a c i o p l i t , D a r v o i , c a d o u ă f o r ţ e s t ă p î n e p e n a t u r ă , A ţ i s t a t c a î n t r - o v e c h e a r m u r ă d e h o p l i t , S e n i n i î n n e p ă s a r e , n e p ă s ă t o r i î n u r ă .

Şi-au stins, în umbra voastră, -popoare, pribegia, A d u n ă t u r i b a r b a r e , m e d i e v a l e g i l d e , S-au r i s i p i t s a u p o a t e şi^au stnîns t o v ă r ă ş i a î n j u r u l n o s t r u ! d u b l e ş i o ţ e i i t e p i l d e C ă s î n t ş i v i se c a r e c u t r e i e r ă v e c i a .

O, fraţi războinici, statui de nesculptaţi eroi, V i r i l i t ă ţ i c ă l i t e p e - a s e c o l e l o r v a t r ă , V o i n u ş t i ţ i c e v ă z u r ă m c u o c h i i n o ş t r i , n o i , C î n d s o a r e l e ş i l u n a , c a d i n t r - u n p u ţ , d e p i a t r ă , P e u n t ă r î m d e b a s m e , a u r ă s ă r i t d i n v o i .

Cînd soarele-i pecete de aur în zenit, P o e t u l u i c e c a t ă e c o u î n p o e z i e î n g e m ă n a r e a v o a s t r ă i - a r a t ă l ă m u r i t C u m g î n d u l s p r e - a s t r ă b a t e a v r e m i l o r u r g i e î ş i f e recă p o e m u l î n r i m e d e g r a n i t .

Sub lună, oceanul îşi geme simfonia, î n s u f l e ţ i n d m e n h i r i i î n ţ e l e n i ţ i î n h o l d ă : O c l i p ă , p e d u r e r e se-nc l ină n e b u n i a , T r i s t a n p r i v e ş t e p a l i d s p r e p a l i d a I s o l d ă . . . P r i v i r e a l o r d e - o c l i p ă a î m p i e t r i t vec ia . . .

Căci forma şi simţirea în care vrei să semeni S e î n t r e g e s c î n s p a ţ i u c u î n d o i t f i o r : F r u m o s u l ş i i u b i r e a v o r f i d e - a p u r u r i g e m e n i , Ş i u m b r a l o r a l ă t u r i p o r n i n d , ş o v ă i t o r , S t ă v e ş n i c d e s p ă r ţ i t ă , — m e n i u r i l o r a s e m e n i . . .

Pe orizonturi vara îşi risipeşte macii, C o r ă b i i l e i e r n e i t r e c f u m u r i i î n bruime, S p r e cele p a t r u v î n t u r i fug n o u r i i , g o n a c i i — O h ! u n d e m a i e p r o r a c e p o a t e s ă v ă - n d r u m e C a t a r g e d e p e n a v a s u r p a t e i S a m o t r a c i i ?

290

Page 267: Antologia poeziei simboliste româneşti

C u m c a d m î n d r i i ş i f o r ţ e î n v î l v a p r i m e n i r i i , C u m s o a r t a p e d e p s e ş t e c î n d f r u n t e a e s e m e a ţ ă . . . î n o c e a n u l r e c e ş i l a r g a l o m e n i r i i , O h , p u m n i i m e i f r e n e t i c i , c e v ă - n d r e p t a ţ i s p r e v i a ţ ă , V ă v e ţ i s u r p a î n m o a r t e a d e m î i n e , c a i m e n h i r i i !

F O C U L

A r d e f o c u l ! S-a a p r i n s î n casa l u m i i , n o a p t e a , c o ş u l , a r d e c o ş u ! B u b u i e ş i d u d u i e î n v a t r a n e a g r ă , f o c u l r o ş u

N o a p t e a n u - ş i găseş te l o c u l ; C e r u - i p l i n d e p r a f h a o t i c , s c ă p ă r ă r i d e n i c o v a l ă ,

L i m b i a l b a s t r e d e s t i n d a r d e , A r d e f o c u - n feerie n e s f î r ş i t ă , f o c u l a r d e , Ies sc înte i le î n f luv i i , î n v î r t e j u r i , î n n ă v a l ă ,

M u t e , S u t e , M i l i a r d e .

Dar deodată D u m n e z e u o p r e ş t e v r e m e a şHmpietreşte-n cer s t i h i a , N o i p ă s t r ă m aceleaş i i n i m i c e m ă s o a r ă v e ş n i c i a ,

Şi — p r i v e l i ş t e c i u d a t ă — F o c u l c e z v î c n e a n ă p r a s n i c şi-a î n c r e m e n i t r e v o l t a ,

N o a p t e a - i l i m p e d e ş i c l a r ă , Ş i t r e c î n d s u b s c î n t e i e r e a r ă s p î n d i t ă ş i b i z a r ă , N o i p r i v i m c u o c h i d e - o c l i p ă î n s t e l a t ă b o l t ă , b o l t a

L i n ă , P l i n ă , ^ S e c u l a r ă !

291

Page 268: Antologia poeziei simboliste româneşti

S C A R A M U Z I C A L A

D o , r e , m i , fa, sol, la , si, d o ! U n c o r d e g l a s u r i a r g i n t i i C î n t a v o i o s , p e v r e m i , î n t r - o G r ă d i n ă m i c ă d e c o p i i .

Eu ascultam — copil şi eu — C u m c î n t e c e l e d e l a ş c o a l ă S u i a u ş i c o b o r a u m e r e u P e - a c e e a ş i s c a r ă m u z i c a l ă .

Blajinul soare se uita S p r e l u m e a n o a s t r ă d e p i t i c i Şi, m u l ţ u m i t , se r e z i m a D e case a l b e , case m i c i .

în vremile lui Anton Pann, î n f a ţ a v e c h i l o r chi l i i , S u b o ţ e t a r s a u s u b p l a t a n , S e a d u n a r ă a l ţ i c o p i i .

Un dascăl blînd şi părintesc A c e e a ş i s c a r ă - i î n v ă ţ a , Cu g l a s u l lu i b i ser icesc : P a , v u , ga, d i , c h e , z o , n i , p a

Pa, vu, ga, di... şi răsunau î n a e r c o r u r i î n g e r e ş t i , Ş i c o p i l a ş i i - n t i n e r e a u B ă t r î n u l n o s t r u B u c u r e ş t i .

Dar viaţa mea, ca viaţa lor, A l u m i n a t , ş i-apoi , a l e n e , S-a r i s i p i t , s-a s t ins u ş o r P e s t r ă z i l e b u c u r e ş t e n e .

292

Page 269: Antologia poeziei simboliste româneşti

P u t e r e a icare m ă - n ă l ţ a F u g i d i n m i n e . î n c o t r o ? P a , v u , ga, d i , c h e , z o , n i , p a ! D o , si, la, so l , fa, m i , r e , d o !

T R Ă S N E T U L

î m i las de-o p a r t e c a r t e a î n c a r e n u m ă l ă m u r i i : P r i v e s c î n sus Şi s p r e a p u s ; D e c î t v a t i m p m ă c a t ă m o a r t e a A s c u n s ă - n n o r i i p l u m b u r i i .

De patru zile se-nvîrteşte, P r i n b ă r ă g a n e m a r i c a s m o a l a - n c e r p l u t e ş t e ; D e p a t r u z i le s e r o t e ş t e , s e o p r e ş t e , î n l a r g p o t o p d e p l o i s e p r ă b u ş e ş t e ; D e p a t r u z i le v i n e - n t r - u n a F u r t u n a C e t r ă s n e ş t e .

Cătîndu-mă din loc în loc, C - u n u r u i t u n i v e r s a l , Se-nfig î n c î m p , î n c a s a - n d e a l S ă g e ţ i a d î n c i d e f o c .

Se luminează lumea toată L a f u l g e r u l p r e v e s t i t o r ^ Pe c i n e v r e a ? Pe c i n e c a t ă ? N u v r e a u s ă m o r !

în răpăiala colosală S e p r ă b u ş e ş t e , z g u d u i n d m e r e u P ă m î n t u l g r e u ,

293

Page 270: Antologia poeziei simboliste româneşti

Un trăsnet! Inima e goală în pieptul meu !

Nu sînt destul de frămîntat De rele, de-ndoieli şi de dureri ? Pe cine cauţi nencetat, O, trăsnete ce-ntr-una cazi ? N-a fost pe ieri, pe-alaltăieri...

Va fi pe azi ? L,

MOARTEA

Moartea e o căruţă care merge-ncet, Scrîşneşte din lemn, trosneşte din schelet, Scîrţîie din roţi, Vine pe rand, pentru toţi.

Trece aşa de ani şi ani, Prin praf şi bolovani, Şi pleacă tot încet, prin noroi, pe caldarîm, Spre alt tărîm.

Cînd i se aud osiile, oasele, Se-nchid porţile şi casele ; Copiii îşi coboară zmeiele, Cerul îşi stinge curcubeiele, Rufele se strîng, Cîntecele şi jocurile se frîng, Mamele şi bunicile plîng.

Azi trece iarăşi căruţa morţii, Clinele nu latră în dosul porţii, Nu se aud dulăii, Nici cobea cucuvăii. Pe strada tăcută Cresc spaime, îngheţuri şi cucută.

294

Page 271: Antologia poeziei simboliste româneşti

F l o a r e a - s o a r e l u i s e - a p l e a c ă s p r e p ă m î n t , P o r u m b e i i s-au t o p i t î n v î n t .

Soarele priveşte, în trei suliţi ; C ă r u ţ a m o r ţ i i t r e c e p e u l i ţ i . C o t e ş t e , s e - o p r e ş t e . T e a m a creş te . . . Se u r n e ş t e ş i i a r p o r n e ş t e .

Căruţa fără cai, fără vizitiu, fără bici V i n e a ic i . E pe s t r a d a n o a s t r ă ! C a p e t e l e fug d e l a f e r e a s t r ă . N u s e m a i a u d e n ic i u n s c î r ţ î i t . S-a o p r i t !

Moartea a pus mina pe clanţa de la poartă. E p e n t r u m i n e î G î n d u l s p r e m i n e o p o a r t ă ! U n d e e c o p i l u l c a r e - a m fos t o d a t ă , S ă - m i d e a m î n u ţ a lu i c u r a t ă , S ă f u g i m , p r i n f u n d u l c u r ţ i i , s p r e v e c i n i , S ă s a r g a r d u l , s ă m ă a s c u n d p r i n t r e c o a c ă z e ş i m ă r ă c i n i , C î t m a i p i t i t , C î t m a i fe r i t . C î t m a i d e p a r t e , S ă s c a p d e m o a r t e , Să s c a p de m o a r t e !

Vine ! E p e n t r u m i n e ! B a t e l a uşă , b a t e , N - o l ă s a să i n t r e , f r a t e ! I a t ă ! C e a s u l l a c a r e o v i a ţ ă î n t r e a g ă m - a m g î n d i t A s o s i t !

Fie ! I n t r ă , d e m u l t a ş t e p t a t ă s ta f ie ! I n i m a m i s-a o p r i t î n p i e p t i Te a ş t e p t î

295

Page 272: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n sf îrş i t , L u m i n a m e a a a s f i n ţ i t ! V o i p l e c a ş i eu S p r e v o i l e l u i D u m n e z e u , P e d r u m u l p e c a r e a u p l e c a t ş i m a m a ş i t a t a . . .

Sînt gata !

Page 273: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALICE CĂLUGĂRU

Plecată de timpuriu in literatura franceza, Alice Câlugâru (născuta la Paris în 4 iulie 1886), debutează încă de pe băncile liceului, absofoit la Bucureşti, în 1907. Fire neliniştită, agitată, activitatea sa publicistică, desfăşurata în revistele din ţară, nu-i dă satisfacţie. Plecată pentru studii la Paris, în 1912, se expatriază, mai întîi în Belgia, apoi — definitiv — în capitala Franţei. Aici preocupările sale literare continuă sub pseudoni­mul Alice Orient, obţinînd premiul al doilea şi medalia de aur „Femina* pentru poezia Les Perles, versiunea poeziei româneşti Cîntec de plasă (Viaţa românească, nr. 1, 1912, p. 15—16). Sub acelaşi pseudonim, poeta publică, în 1924, romanul autobiografic La tunique verte (Paris, Malfere, Bibi, du Herisson). Din străinătate va colabora după război la Convorbiri literare, sub pseudonimul Alice Soare. Decedată în 1957 (?).

OPERE :

Viorele, versuri, Buc, 1905 ; Versuri, Buc, E.P.L., 1968, cu o introdu­cere de D. Micu.

COLABORĂRI :

Semănătorul (1903) ; Analele literare, politice, ştiinţifice (1905) ; Viaţa literară (1906) ; Revista noastră (1906) ; Convorbiri literare (1906, 1921, 1925, 1926—1930) ; Viaţa literară şi artistică (1907) ; Ramuri (1908) ; Luceafărul (1910—1912, 1914) ; Viaţa românească (1910— 1913) etc.

297

Page 274: Antologia poeziei simboliste româneşti

REFERINŢE :

Ilarie Chendi, Portrete literare, Buc, B.p.t. ; N. Iorga, Sămănătoml, IV, 1905, p, 440 ; [O. Densusianu], Viorele, Viaţa noua, I, 1905, p. 311 ; [M. Dragomirescu], Convorbiri critice, I, 5, 8—10, 1907, p. 263, 468 • Succesul unei românce, Luceafărul, XIII , 1914, p. 227 ; O. Cazimir, Alice Călugăru, Lumea, I, 4, 1924 ; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poe­ţilor de azi, Buc, 1925, I, p. 83—89 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii ro­mâne contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, 1927, p. 154 ; Mar­gareta Miller-Verghi şi Ecaterina Săndulescu, Evoluţia scrisului feminin în România, Buc, 1935 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, 1941, p. 603—604 ; D. Micu, Istoria literaturii române, Buc, E.D.P., 1964, I, p. 213—214 ; Demostene Botez, Alice Câlugâru, Cronica, I, 18, 11 iunie 1966.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : în gradina (Viorele, 1905) ; Poveste (Convorbiri literare, Buc, XL, 6—8, iunie, iulie, august 1906, p. 582) ; Pe drum (Viaţa româneasca, Iaşi, VI, 5, mai 1911, p. 266—267) ; Ploaia (Viaţa româneasca, Iaşi, VII, 5—6, mai-iunie 1912, p. 300) ; Cîntec străin (Luceafărul, Sibiu, XI, 5, 1912, p. 104) ; Cîntec de ploaie (Luceafă­rul, Sibiu, XI, 21, 1912, p. 381) ; Şerpii (Viaţa românească, Iaşi, VIII, 4, aprilie 1913, p. 36—38) ; Pustietatea (Luceafărul, Sibiu, X I I I , 10, 16 mai 1914, p. 292—293).

Page 275: Antologia poeziei simboliste româneşti

Î N G R Ă D I N A

V ă z d u h u - i p l i n d e c i r i p i r i ; D e sus, o p l o a i e d e l u m i n ă î n e a c ă - n r a z e , î n g r ă d i n ă , î n s î n g e r a ţ i i t r a n d a f i r i .

Şi prin miros pătrunzător Ş i - a m e ţ i t o r d e i a s o m i e , U n v î n t d e v a r ă - n c e t a d i e , D - a l i n t ă f lor i le u ş o r .

Am rupt o galbenă lalea, P i e r d u t ă - n v a l u r i d e s u l f i n ă , Ş i - a m r i d i c a t - o l a l u m i n ă . . . F r u m o s t r e c r a z e l e p r i n e a !

întreagă-n aur o cuprind Ş i d ă p r i n t r - î n s a s ă s t r ă b a t ă , D e p a r e t o a t ă - n f l ă c ă r a t ă Ş i p a r c ă foile-i s - a p r i n d .

Acolo rid în taină blînd, Ş i c a t ă p a r c ă s ă s - a s c u n z ă C r ă i ţ e d o u ă sub o f r u n z ă : C u d r a g l e - a m s ă r u t a t p e r î n d .

299

Page 276: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - u n f l u t u r e d i n z b o r l - a m p r i n s , C e r ă t ă c i s e p r i n g r ă d i n ă , P i e r d u t î n m a r e a d e l u m i n ă Ş i a l b d e p a r c ă e r a n i n s . . .

Strîngîndu-mi florile la piept, P e t o a t e , t o a t e d i n g r ă d i n ă . . . M ă - m b ă t d e f lor i ş i d e l u m i n ă Şi-aş v r e a s ă n u m ă m a i d e ş t e p t . . .

P O V E S T E

V a l e a - i p o t o p d e v i a ţ ă Ş i c e r u l d e l u m i n i , V î n t u - i u n z b o r d e f l u t u r i C e b a t e p r i n g r ă d i n i .

Izvoarele s-aruncă F r î n g î n d î n v a l sc l ip i r i , D i n c r î n g s e ^ n a l ţ ă - n c e r u r i U n c o r d e c i r i p i r i .

Doar codru-n părăsire D e m u l t r ă m a s - a m u t : D i n e l u n b r a d şi-o p l u t ă I n l u m e s-au p i e r d u t ;

Bradul, catart pe valuri, Ş i p l u t a v e r d e - o b a r c ă — S-au d u s , s-au d u s d e p a r t e , S ă n u s e m a i î n t o a r c ă .

300

Page 277: Antologia poeziei simboliste româneşti

P E D R U M

A h , n u m a i ş t iu p e c a r e ţ ă r m , c a m o a r t ă , S î n t a z v î r l i t ă i a r ! î n c a r e p a r t e A l u m i i v a l u l z i l e l o r m ă p o a r t ă ! D a r s i m t c ă p r e t u t i n d e n i s î n t d e p a r t e .

Atît de tristă-n suflet se ridică B e ţ i a z b o r u l u i r n e r e u - n a i n t e , C ă n u m ă u i t î n u r m ă , căc i m i - e f r ică D e s u f e r i n ţ - a d u c e r i i a m i n t e . . .

Cînd mă deştept în noapte cîteodată, D i n v i s u - m i t r i s t m ă - n t r e b î n c a r e ţ a r ă A m a d o r m i t — ş i c î t d e - n d e p ă r t a t ă , P l e c î n d s p r e z i u ă , v o i l ă sa-o i a r ă ?

Mă-ntreb, ce mări s-aud vuind în noapte, P e c e o r a ş c a d r o p o t e d e p l o a i e , C e f l u v i u - n a l ţ ă c ă t r e g e a m u - m i ş o a p t e , C a - n suf let î n t r i s t a r e a - m i s-o î n d o a i e ?

Şi-ncerc atunci ca să-mi aduc aminte C e z ă r i v o r r ă s ă r i s p r e d i m i n e a ţ ă , C î n d s o a r e l e - n l u m i n a s a f i e r b i n t e î n c e t l e v a d e s f ă ş u r a d i n c e a ţ ă .

Acolo... e un lac ca apa verde C ă r u n t d e p a s e r i a l b e ş i d e s p u m ă , Ş i m a i d e p a r t e - u n m u n t e ş ters s e p i e r d e , C e - n z o r i s e v a î n v i n e ţ i sub b r u m ă . . .

Ori poate, între ţărmuri nevăzute, C u v e ş n i c r e n n o i t a e i c o l o a r e , C u b ă r c i r ă t ă c i t o a r e ş i p i e r d u t e , Se l e a g ă n ă , cu c î n t u - i l u n g , o m a r e .

în veci deasupra zărilor schimbate, P e r d e a u a s o r ţ i i m e l e c e a f u g a r ă S e - n l ă t u r ă p e cer c a s ă - m i arate A l t ţ ă r m , a l t ă c e t a t e , a l t ă ţ a r ă . . .

301

Page 278: Antologia poeziei simboliste româneşti

C a s ă m ă - n v e ţ e i a r ă ş i sf îş ierea P l e c ă r i i m e l e v e ş n i c m a i d e p a r t e , N e m a i î n f ă ţ i ş î n d u - m i n i c ă i e r e a P e - a c e i d e c a r e v i a ţ a m ă d e s p a r t e !

Voi ce-aţi voit ca soarta să mă-ndrume S p r e v o i , o ! c u m aş v r e a să rtu m ^ a l u n g e ! D a r c u m s ă v ă u r m e z î n l a r g a l u m e C î n d î n s ă m i e u n u m ă m a i p p t a j u n g e ?

Aş vrea să dau viaţa mea întreagă, Ş i i n i m a - m i î n c a r e p a t i m i l u p t ă ! D e i n i m a ^ m i d e c î t e o r i s e l e a g ă , D e - a t î t e a o r i d e ^ u n n o u e x i l e r u p t ă !

Ş-atuncea resemnarea nu mă lasă C a s ă f i u s m u l s ă ş i r ă t ă c i t o a r e P u r t a ţ ă - n v e c i c u l e n e a d u r e r o a s ă A r a m u r e i d e i e d e r ă p e m a r e . . .

P L O A I A

A z i a m v ă z u t , î n f i r i p a t ă , f i i n ţ a p l o i i m l ă d i o a s e : A v e a o h a i n ă c e n u ş i e ş i f o ş n i t o a r e d e m ă t a s e .

Purta pe umeri mii de lanţuri subţiri, de-argint, pînă la brîu, D a r l e z v î r l e a p e r î n d , î n t r e a c ă t , p e a p a t u r b u r e d e r î u .

Şi de inele fără număr îi erau mîinile-ncărcate, Ş i l e s c o t e a , p e f i e c a r e , ş i l e z v î r l e a p e l a c , p e t o a t e .

Lînga răzoare, prin grădină, trecea foşnind de-atîtea ori ! Ş i r ă s t u r n a c u p o a l a r o c h i i , p e b r a z d ă , p r o a s p e t e l e f l o r i .

în urmă străbătînd oraşul, sub niîna-i geamurile toate, S u b c o a r d e l e d e a p ă f u r ă î n m i i d e h a r f e p r e s c h i m b a t e .

302

Page 279: Antologia poeziei simboliste româneşti

p a r p l o a i a c e a s t r ă l u c i t o a r e , p e u m ă r u - i , c a u n u r c i o r , î n t u n e c a t ş i p l i n d e a p ă , p u r t a n e i s t o v i t u l n o r .

Şi-n toate inimile noastre, pe rînd, trecînd ca un paharnic, T u r n a c a - n c u p e f ă r ă n u m ă r , d i n t r - î n s u l , p l î n s u l ce l z a d a r n i c .

C Î N T E C S T R Ă I N

Nu veniţi cînd umbra creşte î n s p r e z a r e a c e s e p i e r d e , C î n d a m u r g u l veş te jeş te C e r u l s t î n j e n i u ş i v e r d e ,

Ca să n-alungaţi sfioase U m b r e d e o d i n i o a r ă , D i n t r e c u t u l m e u r ă m a s e , S u f e r i n ţ i c e m ă ~ m p r e s o a r a . . .

Căci pe ceruri cînd ies stele, L-al m e u su f le t c e m ă d o a r e , A m i n t i r i v i n c a g a z e l e C e b e a u s e a r a l a i z v o a r e . . .

C Î N T E C D E P L O A I E

Suspină cîntul trist al surei ploi, Ş-acelaşi g las a u mi i le- i d e s t r u n e , A ş t e p ţ i z a d a r n i c c a s ă s e - m p r e u n e , L a c î n t u - i , m l ă d i e r i d e g l a s u r i n o i .

în veci acelaşi cînt din coarde moi C a r e s e f r î n g p e g e a m u l cel s u b ţ i r e , A c e l a ş i t o r s , î n v e c i , d i n m i i d e fire P e fusur i le a r b o r i l o r goi. . .

303

Page 280: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i s t r o p i i m u l ţ i a i nes f î r ş i te i p l o i S p u n t a i n i c g e a m u r i l o r s c l i p i t o a r e : „ O , v o i c e s t r ă l u c i ţ i c a a p a ! O a r e D e c e n u p i c u r a ţ i m ă r u n t c a n o i ? "

Şi^n veci fără răspuns e cîntul frînt Ce p a r c - o să s u s p i n e - n t o t d e a u n a ! Ş i i a r a ş t e p ţ i , c î n d s e m l ă d i e s t r u n a U n c î n t e c n o u . . . Şi-i t o t ace laş i c î n t .

Ş E R P I I

S u b f a l n i c a d e s f ă ş u r a r e d e c r e n g i a u m e d e i p ă d u r i , Mă c u l c în i e r b u r i l e g ă n a t e , şi-n p a l m e t î m p l e l e - m i se r a z m ă ,* Ş i n u las s o m n u l s ă m ă - n f r î n g ă c u - a b u r u i e n i l o r m i r e a z m ă , C i l i n î n c e p s ă şuier c î n t u l c e c h e a m ă şerpi i l u n g i ş i s u r i .

Să vie-alunecînd subt frunze, cu-ncete mlădieri de ape, C u z v î r c o l i r i d e - a s c u n s e f l ă c ă r i v e r z u i , c e - a r t r e m u r a s u b j a r , S ă - n t i n d ă a s p r i i c ă t r e m i n e v i c l e a n u l c a p t r i u n g h i u l a r , î n c a r e t u r b u r i o c h i v e g h e a z ă s u b t s t r ă v e z i i l e p l e o a p e .

Cu-o fluierare prelungită încep necunoscutul cînt, C e - o să-i a d u n e d e d e p a r t e ş - a m ă g i t o r o să-i d e z m i e r d e . Ş i e i s e v o r t î r î s p r e m i n e p e m u ş c h i u l î n f l o r i t ş i v e r d e , I e ş i n d p e r î n d d i n î n t u n e r i c , c u m ies i z v o a r e d i n p ă m î n t .

Şi iată că de pretutindeni aud un foşnet de tufişuri ; E r a u î n c o l ă c i ţ i p e r a m u r i , c a l a n ţ u l i e d e r e i v i c l e n i ; î ş i p l ă m ă d e a u p r i n i e r b u r i c r u d e v e n i n u l l o r d e b u r u i e n i ; E > o r m e a u c a a p e l e p ă d u r i i , a s c u n ş i s u b t gre le le p i e t r i ş u r i .

Dar cînd descîntecu^mi departe zvîrli întîiul său fior, D e o d a t ă f iecare-n c o d r u l ă s a t - a c u i b u l s i n g u r a t i c , — Ş i - n v i n ş i d e j a l e a p r e l u n g i t ă a f l u i e r a t u l u i c r o m a t i c , î ş i m ă s u r a r ă - n r i t m u - m i s t r a n i u , î n c e t , a l u n e c a r e a l o r .

304

Page 281: Antologia poeziei simboliste româneşti

V e n i ţ i , o , şe rp i t î r î n d p r i n i e r b u r i , p e m l ă d i o s u l v o s t r u p î n t e c , p r i n i e r b u r i l u n g i — c a l ă n c i — p r i n p i e t r e , a l v o s t r u c h i p

d e v i s î V e n i ţ i , v o i , c e v ă - n c o v o i a ţ i , c a l a n ţ u r i , s î n t e ţ i d e - a c u m

î n l ă n ţ u i ţ i D e n e c u r m a t e l e c a d e n ţ e c e t o r c n e m a i c î n t a t u - m i c î n t e c .

Veniţi misterioşi şi falnici, voi, fermecaţi de-un glas străin ! D e - a c u m a z v î r c o l i r e a v o a s t r ă n u m a i l a r i t m u l m e u s e s c h i m b a Ş i f ă r ă v l a g ă e - m p o t r i v ă - m i p r i m e j d i o a s a v o a s t r ă l i m b ă , C e c a o f l o a r e o t r ă v i t ă î n a l ţ ă - a m a r u l e i v e n i n .

Eram prin ierburi lungi culcată şi v-aşteptam cu ochi de pîndă Ş - a c u m v o i m i - a ţ i a d u s î n t r e a g a p u t e r e - a t a i n i c e i p ă d u r i , Şi v i c l e n i a ^ mimaţi p r e d a t - o c u - n ş e l ă t o a r e c o t i t u r i ; I a r f l u i e r a r e a m e a , d e - a c u m a , s e s c h i m b ă - n c î n t e c d e i z b î n d ă .

Mă reazăm de-un copac, ş-acolo aştept tot neamul vostru^nvins, S ă m i s e - a d u n e l a p i c i o a r e c u t r u p u r i a c e r e d e s p a d ă , S ă - n a l ţ , î n c o l ă c i n d p e b r a ţ u - m i î n t i n s , s ă l b a t e c a m e a p r a d ă Şi-n c i n g ă t o r i î n s u f l e ţ i t e să las s ă - m i fie b r î u - n c i n s .

Făr' de putere împotrivă-mi, pădurea-ntreagă-mi este roabă. E a , c e m ă - n l ă n ţ u i a c u a s p r a - i m i r e a s m ă ş i c u t e a m a - i g r e a , D e - a c u m î m p ă r ă ţ i a - i t o a t ă d e t a i n ă ş i f ior e-a m e a , Ş i - n v e n i n a t a - i v r ă j m ă ş i e e c u c e r i t a m e a p o d o a b ă .

P U S T I E T A T E A

M ă - n c i n g e i a r , C u c h i n u - i l u n g , a l f r i g u r i l o r jar. F l o r i ş i î n t u n e r i c m - a u î n f r î n t ,

D e sete m ă f r ă m î n t , D e sete a r z ă t o a r e ş i d e - a m a r . . .

20

305

Page 282: Antologia poeziei simboliste româneşti

în taină lupt Cu vise ce răsar neîntrerupt Şi-apun în negura somnului meu...

încerc să leg, cu greu, în minte-mi lanţul gîndurilor, rupt.

Aş vrea să-nving Durerea ce m-abate şi s-ating Răcoritorul, umedul urcior,

Să sorb ca din izvor Picurii reci ce-n umbra-i se preling !

Visez că sunt Pierdută-ntr-un deşert. Că trupu-mi frînt Parc-a rămas aici, căzut pe drum

Şi părăsit de-acum De-o caravană ştearsă-n praf şi-n vînt...

Unde-am văzut De mult acest pustiu, întins şi mut, Sub ceru-i arzător, albastru-nchis ?

Poate era-n alt vis Al cărui rost în minte-mi s-a pierdut...

De peste mări A răsărit din neştiute zări, E ţara arsă de la miazăzi,

Cu văile-i pustii, Cu tremurai luminii-n depărtări...

în tîmple-mi bat Ritmele vîntului cel necurmat... De soare ochii îi închid şi-aştept

Să mor de rana-n piept, Ce setea crudă, tainic, mi-a brăzdat.

Ah ! cui să cer Stropul de apă viu, ca să nu pier ? Şi cine m-a zvîrlit pe-acest pămînt

Bătut şi ars de vînt Sub dogorîrea vînătului cer !

306

Page 283: Antologia poeziei simboliste româneşti

într-un tîrziu, Cînd deschid ochii, iată că-n pustiu Se-nalţă a luminii tremurări.

Departe,-n fund de zări, Oraşe d-un albastru străveziu...

Cum le-am zărit Numai acum ? Ori poate s-au ivit Pe cînd dormeam ?... Şi mă ridic cu greu

Pe-un cot. Dar trupul meu De truda cade iarăşi istovit...

...Spre-acei străini, Spre-a lor cetăţi cu ape şi grădini Porni-voi sub fulgerătorul cer,

Un adăpost să cer Nainte de-a fi arsă de lumini...

...Dar nu^s cetăţi, Sunt lacuri — uneori... iar alte daţi Sunt dealuri mlădiate-n dulci colori

Şi moi, ca-ncingători Pierdute-n tristele singurătăţi.

Ah ! nicăiri, La mima cumplitei, arsei veri, Nu-s dealuri ! nici grădini, nici ape nu-s !

Ci dorul meu nespus Le-nfaţişează tulburii-mi vederi.

Sunt amăgiri Ce-au proaspetele apelor sclipiri, Ce-au mii de frumuseţi care se şterg

Cu cît spre ele merg Pe drumul lung al sigurei pieiri !

Pe drumul lung Al jalnicei pieiri nu pot s-ajung, O, zăr i ! spre-nşelătorul vostru chip

Tîrîndu-mă-n nisip Şi-n pietre sure, care mă străpung.

307

Page 284: Antologia poeziei simboliste româneşti

. . . U n r î u secat A i c i d e v e a c u r i a l b i a şi-a l ă s a t , Şi-n d e z n ă d e j d e a - m i t o t u ş i c h e m u n v a l

C î n d p e r î p o s u l m a l C a - n a p ă r e c e f r u n t e a m i - o a b a t .

Iar prin fiori D e f r i g u r i î m i î n c h i p u i b ă r c i d e f lo r i Ş i r o a d e , l u n e c î n d p e r î u î n jos,

G r e l e d e - a l l o r p r i s o s , C u l e s d i n t r - a g r ă d i n i l o r c o m o r i .

Braţele-ntind V e d e n i a s - a t i n g — d a r n u c u p r i n d D e c î t f u g a r u l v î n t f ă r ă d e c h i p .

Şi-n v a l e a d e n i s i p V ă d b ă r c i l e ş i r î u î n c e t p i e r i n d . . .

Şi răscolesc N i s i p u l sec, u n s t r o p c a s ă găsesc, C u m î l p ă t r u n d c u a s p r e r ă d ă c i n i

U s c a ţ i i m ă r ă c i n i C e - n c r e a s t a d u n e l o r s e i s tovesc . . .

De-atîtea ori B e a u p u l b e r e a ce-a i v î n t u l u i f ior i A u m ă c i n a t d i n s t înc i le p u s t i i ,

C î n d r o ţ i d e vi jel i i S f ă r î m ă p i a t r a - n u r i a ş e m o r i !

O, de-aş putea S ă m ă u m b r e s c m ă c a r l a u m b r a m e a , C e v î n ă t ă s e - n t i n d e l a p ă m î n t !

î n e a s ă m ă - n v e ş m î n t , S ă m ă - n f ă ş o r , s - a d o r m p e vec i î n e a !

S u t e d e m i i D e p a l m i e r i ş i v i ţ e v e r z i d e v i i

308

Page 285: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e o d a t ă t a i n i c n e - a u î m p r e j m u i t ! C e o a z ă s-a i v i t

î n nes f î r ş i ta , d o g o r i t ă z i ?

Şi ce miros S-a r ă s p î n d i t d i n f lo r i de c h i p a r o s ! I a r p r i n n a r c i z e l e d e l a i z v o r ,

C u m c a d d i n c r e a n g a lor , R o d i i roş i i-n r o u a d e p e jos !

Văd trandafiri... M i c s a n d r e vii . . . I z v o a r e c e - a u l u c i r i Ş i fe ţe c a gî t le j i d e p o r u m b e i ,

Ş i m u r m u r î n d c a e i S e p i e r d sub a le f r u n z e l o r b o l t i r i .

Răcoritor A c u m sub t î m p l ă - m i c u r g e u n i z v o r Ş i v i a ţ a - n i n i m ă - m i s-a s t r e c u r a t ,

C ă c i v a l u l ce l c u r a t P e b u z a - m i a r s ă t r e m u r ă u ş o r .

Unde-a pierit D e ş e r t u l a s p r u ş i n e ţ ă r m u r i t ? Şi u n d e s-a sf îrş i t j a l n i c u - m i v i s ?...

. . . T î r z i u , a m r e d e s c h i s D i n s o m n u - m i p l e o a p e l e , — ş i t e - a m z ă r i t . . .

Viul izvor, F l o r i l e t o a t e c u m i r e a s m a l o r E r a u a i e v e a - n s ă r u t a r e a t a ,

C e t a i n i c î m i s t i n g e a P e b u z e - a l setei j a r c h i n u i t o r .

Page 286: Antologia poeziei simboliste româneşti

CLAUDIA MILLIAN-MINULESCU

Poeta cu „o viziune decorativă a lumii", s-a născut la 21 februarie p.1887, la Bucureşti, fiica inginerului Ion Millian, de origine greacă, şi a

Măriei Poenaru. Urmează şcoala primară şi liceul la Bucureşti şi Ploieşti, *. s^unde şi debutează, în 1906, în revista Lumina. Studentă la Şcoala de belle-f 4rte $î la Conservatorul de artă dramatică din Bucureşti, Claudia Millian

şe mărită cu publicistul Cristu Cridim, de care divorţează, şi la 11 aprilie 1914 se recăsătoreşte cu poetul Ion Minulescu. în timpul războiului

41916—1918) se refugiază la Iaşi, unde casa soţilor Minulescu este des­chisă scriitorilor şi artiştilor, continuînd astfel, în condiţii schimbate, tra­diţia terasei „Oteteleşeanu".

După primul război mondial, este numită profesoară de desen deco­rativ şi de istoria artelor la Liceul industrial sericicol, unde va funcţiona, •ca directoare, pînă în 1940. între 1923—1925 stă la Paris, împreună cu fiica sa Mioara Minulescu, unde stabileşte relaţii apropiate cu Elena Văcă-zrescu, Pierre de Nolhac, Colette, Cecile Sorel, Elvira Popescu, Nina şi -Benjamin Fundoianu, Armând Pascal etc, consolidînd legăturile de prie­tenie franco-române, activitate recompensată prin decoraţia franceză aPalmes academiques".

Reîntoarsă în ţară, Claudia Millian se consacră activităţii profesio­nale, literare, publicistice (cronici dramatice) şi sociale, luptînd pentru •drepturile femeii, democraţie şi pace. Va scrie şi teatru (Masca, Rozina, Vreau sa trăiesc, După paravan, Şapte gîşte potcovite), sub pseudonimul

311

Page 287: Antologia poeziei simboliste româneşti

D. Şerban. După 1930 are şi preocupări de artă plastică (mozaic^ sculptură). Participă ca delegată la congresele Pen-clubului, făcînd dese călătorii în străinătate. Membră a Societăţii Scriitorilor Români, a So­cietăţii autorilor dramatici şi a Pen-clubului, Claudia Millian-Minulescu moare la 21 septembrie 1961.

OPERE (poezii) :

Garoafe roşii, Buc, Ed. Flacăra, 1914 ; Cîntări pentru pasărea al­bastră, Buc, Ed. de artă „Vlaici", 1922 ; Întregire, Buc, Ed. Cartea ro­mânească, 1936. (A lăsat în manuscris şi opere inedite.)

COLABORĂRI :

Lumina (1906) ; Viaţa literară (1906) ; Falanga literară (1910) Viitorul (1910, 1918—1921) ; Versuri şi proză (1911—1912) ; Insula? (1912) ; Flacăra (1912—1914, 1922) ; România (1917—1918) ; România nouă (1920—1921) ; Cetiţi-mă (1921—1922) ; Gîndirea (1921) ; Adevărul literar şi artistic (1922—1924) ; Rampa (1928—1931) ; Cuvîntul liber (1933—1936) ; Dimineaţa (1936—1937) ; Familia (1938—1942) ; Univer­sul (1947—1948) e tc

REFERINŢE :

C. Sp. Hasnaş, Garoafe roşii, Flacăra, IV, 22, 1915 ; Al. Iacobescu,. Garoafe roşii, Viaţa literară, nr. 7—8, 28 martie 1915 ; Al. Hodoş, Ga­roafe roşii, Revista noastră, nr. 12—13, aprilie-mai 1915 ; Vladimir Streinu, Cîntări pentru pasărea albastră, Cugetul românesc, I, 8—9, 1922 ; [Ovid Densusianu], Cîntări pentru pasărea albastră, Viaţa nouă, XVIII, 11, 1923 ; E. Isac, Cîntări pentru pasărea albastră, Adevărul literar, 4 februarie 1923 ; Lucian Blaga, Cîntări pentru pasărea albastră, Adevă­rul literar, nr. 111, 7 ianuarie 1923 ; Pompiliu Păltănea, Chants pour Voise au bleu, Mercure de France, I—IV, 1925 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, 1925, voi. II, p. 25—30 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii contemporane, I II , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 369—370 ; Marg. Miller-Verghi şi Ecaterina Săndulescu, Evoluţia scri­sului femenin în România, Buc, 1935, p. 340—344 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 750.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Garoafe roşii, Voluptate, Pisicile, Simfonii de toamnă (Garoafe roşii, 1914) ; Himeră, Nevroză, Vazele de flori, Primăvară, Toamnă (Cîntări pentru pasărea albastră* 1922).

Page 288: Antologia poeziei simboliste româneşti

G A R O A F E R O Ş I I

G a r o a f e roş i i , c r e n e l a t e — A m f o r e c u p a r f u m d e m o s c , P e c e t i i de r u b i n ş i s înge — E u v ă iubesc ş i v ă c u n o s c , P r i n v o i , g a r o a f e l o r b i z a r e , î n f u n d u r i roş i i d e c o r o l ă , M i - a - n t i n s i u b i r e a - n t î i a o a r ă O t r ă v i t o a r e a e i f iolă. . .

Eu vă iubesc şi vă cunosc D e m u l t t u l b u r ă t o r u l m o s c . î n r o ş u - a p u s u l u i d e s o a r e V o i p u n e ţ i p e t e d e c u l o a r e , V o i î n f l o r i ţ i î n f u n d u l m ă r i i î n l u n g i c i o r c h i n e d e m ă r g e a n Ş i p e o b r a j i i d e f t i z i e M u r i ţ i î n f i e c a r e a n . . .

Vă poartă-actriţele pe gură Ş i h e t a i r e l e p e s îni , V ă l e a g ă n ă p e coif cocoş i i , Şi-n r ă n i v - a u î n c r u s t a t s t r ă m o ş i i I a r e u v ă p o r t p e v e c i î n m i n t e , V ă p o r t î n p ă r ş i p e v e s t m i n t e , P e p e r n e d e a t l a z b r o d a t e . . . G a r o a f e roş i i , c r e n e l a t e !

313

Page 289: Antologia poeziei simboliste româneşti

E u v ă iubesc ş i v ă c u n o s c D e m u l t t u l b u r ă t o r u l m o s c ! P r i n v o i , g a r o a f e l o r b i z a r e , î n f u n d u r i roş i i d e c o r e l a , M i - a - n t i n s i u b i r e a - n t î i a o a r ă O t r ă v k o a r e a e i f iolă. . . P r i n v o i a m p l î n s î n t î i a d a t ă — O b s e s i e î n s î n g e r a t ă !

V O L U P T A T E

Nevrozaţilor

Plecaţi spre ţări de voluptate, î n v i n g ă t o a r e d e n e v r o z e Şi de i u b i r i f a t a l e ; P l e c a ţ i s p r e z ă r i l e p ă t a t e D e v i o l e t e e c h i m o z e Ş i d e m o t i v e p a l e . . .

Plecaţi departe-n fund de zări A c o l o u n d e f o r m a m o a r e Ş i n u - s c o n t u r e c r u d e ; P l e c a ţ i s p r e v o l u p t o a s e ţ ă r i , î n c a r e n u - i a p u s d e s o a r e Ş i p l î n s u l n u se-aude. . .

Acolo unde-n colori şterse, î n a r m o n i a d e p e n u m b r e , P a l p i t ă v i a ţ a î n t r e g e i f i r i , Ş i u n d e - a m a n t e l e p e r v e r s e V i s e a z ă î n a l c o v u r i s u m b r e , î n a m o r a t e d e sa t i r i . . .

Acolo-s templele deschise Ş i c a n d e l a b r e l e a p r i n s e

314

Page 290: Antologia poeziei simboliste româneşti

Cu undelemn de trandafiri; Acolo se îmbată-n vise Fecioarele cu buze-ntinse, Cerşind nervoasele iubiri !

Acolo-s flori şi poezie, Şi rîs şi cîntece barbare, Şi nu-i femeie să nu crează, Cu idolatra-i f antazie : O clipă în beţia care Omoară, dar reînviază !

în parcul albelor cununi, în ţara aceea depărtată, Plecaţi, trişti visători, plecaţi! Dînd foc în urmă la minciuni, Uitaţi credinţa de-altădată ! Şi-apoi, voi, palizi nevrozaţi,

Plecaţi !

PISICELE

Cu ochii fosforescenţi şi oblici Ramaţi în cearcăne de aur —

Ca nişte scumpe amulete — Cavoul negrelor regrete...

Voi, preotese egiptene, Sfidînd stăpînii printre gene,

Visaţi mereu la cerul maur...

Visaţi berberii şi efebii Cum în cîntări vi se prosternă ;

315

Page 291: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e f o n d u l a l b e i p i r a m i d e , V i s a ţ i r e g i n e l e l i v i d e ,

Cu ochii înnegriţi de kohl, Cu u m e r i i ş i g î t u l go l ;

Visaţi o viaţă de lumină, C a î m b ă t a t e c u m o r f i n ă !...

Cu ochii fosforescenţi şi oblici R a m a ţ i î n c e a r c ă n e d e a u r ,

Visaţi, visaţi la cerul maur...

S I M F O N I I D E T O A M N Ă

M ă d u c s p r e ţ a r a u n d e c h i p a r o ş i i P r e s a r ă u m b r e - a l b a s t r e , p a r f u m a t e , Ş i u n d e îşi î n a l ţ ă n u f e r i roş i i D i n a p e v e r z i p e t a l e s î n g e r a t e . . .

De-acuma plec, mă doare-n suflet zborul C o c o a r e l o r p o r n i t e î n t r - a c o l o , D u c î n d cu ele v i a ţ a ş i a m o r u l : O f r a n d e a l b e z e u l u i A p o l l o . . .

în urma lor se stinge o bacantă, î n p l î n s n e r v o s — c o r o l ă d e o p a l e — S m u l g î n d c u n u n a f r u n z e l o r d e - a c a n t ă , î n t r e m u r a r e a d e g e t e l o r p a l e . . .

De-acuma plec : mă cheamă melodia T r e m u r ă t o a r e a s t r u n e i d e g h i t a r ă . . . Ş t i ţ i v o i c e sete s i m t d e p o e z i a C e p o a r t ă - n s în e t e r n a p r i m ă v a r ă ?...

316

Page 292: Antologia poeziei simboliste româneşti

M ă d u c : sub c e r s e n i n s o r b i - v o i s ă r u t a r e a C e b l i n d a a d i e r e - n z b o r o p o a r t ă , Şi-n u r m a m e a , a t î t a d o a r : u i t a r e a A ş t e r n e - s e d e - a c u m a p e s t e - o m o a r t ă .

Aud tremolul coardei de vioară, î n f r e a m ă t u l p ă d u r i l o r m u r i n d e , Ş i-mi p a r e p l î n s d e p a l i d ă f e c i o a r ă , C e - a c u m — a m a n t ă — t u t u r o r se v i n d e . . .

Ea a venit cu corpu-ascuns în haină, L ă s î n d î n c a l e u r m e d e s a n d a l e ; D a r v o i , a m a n ţ i , a ţ i r ă s c o l i t o t a i n ă C e a d o r m i s e - n v i s u r i l e sale !...

Şi însetaţi de forma tinereţii, D e s p r i n s u - i - a ţ i m a n t a u a d e p e u m ă r . . . O ! p a r c - a ţ i v r u t să-i l u a ţ i r e s p i r u l v ie ţ i i , î n f o c u l s ă r u t ă r i i f ă r ă n u m ă r . . .

Şi gura ei v-a-ntins-o tuturora, î n p a t i m a i u b i r i i d î n d u - ş i s inii . . . V o i a ţ i g o l i t n e c t a r u l d i n a m f o r a D i n c a r e s e - a d ă p a u d e m u l t p ă g î n i i !...

T î r z i u , î n v i o l e t u l î n s e r ă r i i , C î n d a m i n t i r e a - n z b o r d e a r i p i t r e c e , E a , s i n g u r ă , î n l i n i ş t e a u i t ă r i i î ş i s i m t e o c h i i s t inş i — şi m î n a rece. . .

în freamătul frunzişurilor pale, E c î n t u l u n o r v r e m i c e o - n f i o a r ă , C a u n c o n c e r t a l c ă r u i t r i l a g a l e Se s t inge pe o s t r a n i e v i o a r ă . . .

A ! Voi v-aţi dus spre funduri de alee, î n g î n d u r i c i z e l î n d o p o e z i e . . . D a r n - a u z i ţ i ? V ă c h e a m ă o f e m e i e L a cea d i n u r m ă c l i p ă d e b e ţ i e !...

317

Page 293: Antologia poeziei simboliste româneşti

Eu nu mai plec ; ci lingă ea rămîi Ca-n vremea fericirii de-altădată ; Rămîi ca să-i veghez la căpătîi Amantei care moare înşelată !...

HIMERĂ

Şi-acum, de vrei, răspunde-mi, grădină efemeră, Prin care trece moartea în menuete fine, Sub formă de femeie, de cîntec sau himeră — Răspunde-mi, mască rece, de ce m-aştepţi pe mine ?

Eu nu vreau să beau cîntul orbitei obosite Şi n-aştept gestul milei din vechile icoane, Nu vreau să-mi dai parfumul miresmelor trezite, Nici floarea ce sucombă pe torsuri de coloane.

Nu vreau să-ţi fur misterul din ochi şi de pe gură, Nici să repet cadenţa exodului trecut, Ci idînd nemulţumirii putere de secură, Voi sparge forma veche a statuiei de lut.

NEVROZĂ

De vrei să nărui fresca femeilor streine, Şi să trăim o clipă nevroza mea măiastră, îţi voi turna fiinţa în plăsmuiri senine, Dînd sufletului aripi de pasăre albastră...

Dînd gîndului să scrie cîntări imaginare Şi-auzului să prindă poeme negîndite,

318

Page 294: Antologia poeziei simboliste româneşti

V o m r e s p i r a p a r f u m u l p l a n e t e l o r b i z a r e , C u p a s ă r i d e l u m i n ă ş i f lor i însu f le ţ i te . . .

Şi cînd vei fi făptura închipuirii mele, C î n d i n f i n i t u l însuş i v a f i s p r e n o i d e s c h i s — V o i î n g r o p a ş i t i m p u l , ş i s p a ţ i u l d i n t r e s te le î n f o r m a cea d i n u r m ă a s t r a n i u l u i m e u vis. . .

V A Z E L E D E F L O R I

C e m î i n i î n f r i g u r a t e - a u m o d e l a t A r g i l a n e a g r ă - a v a z e l o r b i z a r e , î n c a r e m o r p l ă p î n z i i t r a n d a f i r i , C u m m o r î n n o i n e r v o a s e l e i u b i r i ? — A r g i l a n e a g r ă - a v a z e l o r b i z a r e , E v o c a t o a r e a u r n e i f u n e r a r e !

Ce mîini înfrigurate le-au turnat, D î n d f o r m e i l o r s e n z a ţ i i d e f e m e i e : C u l ini i r o t u n z i t e c a d e p î n t e c , Cu o n d u l ă r i de ş o l d u r i ş i de c î n t e c ? — D î n d f o r m e i l o r s e n z a ţ i i d e f e m e i e Ş i b r a ţ e l o r m i ş c ă r i de o r h i d e i e !

Ce mîini înfrigurate de amant, î n l u t u l c a l d a l v a z e l o r d e f lor i , A u î n g r o p a t f r a g m e n t u l v i n o v a t , C a u n m o t i v d e sete ş i p ă c a t ? — î n l u t u l c a l d a l v a z e l o r d e f lor i , C e m î i n i a u p u s b e ţ i e ş i f ior i ?

O ! Vazele în care mor atîtea flori : A t î ţ i a c r i n i , ş i - a t î ţ i a t r a n d a f i r i , A t î t e a c r i z a n t e m e d e s p l e t i t e , Şi v i o l e t e , ş i g a r o a f e î n n e g r i t e — O ! V a z e l e s u n t u r n e f u n e r a r e , C a s u n e t u l f e m e i l o r b i z a r e .

319

Page 295: Antologia poeziei simboliste româneşti

P R I M Ă V A R A

M i - e s u f l e t u l u n c u i b s ă p a t î n s t î n c ă , Şi-n c u i b u l m e u a p o p o s i t p e r î n d Ş i p o r u m b e l u l a l b , ş i v u l t u r u l f l ă m î n d , Şi soare le , ş i v î n t u l , ş i t ă c e r e a - a d î n c ă .

Vrea sufletu-mi să-i scutur praful şi tăcerea, C ă - i p r ă f u i t d e v î n t u r i ş i d e gri j i m ă r u n t e . . . P e c i n e - a ş t e a p t ă c u i b u l m e u d i n m u n t e , D e - m i c e r e i a r să-i c u r ă ţ î n c ă p e r e a ?

Covor de frunze netede şi moi A ş t e r n î n c u i b şi-1 p r i m e n e s c c u c e r , A p o i c o b o r p e r d e l e d e m i s t e r P e f a r m e c u l e n i g m e i celei n o i .

Şi-aşa, adăpostit de vînt şi soare, C ă m i n u l s u f l e t u l u i m e u deschi s A ş t e a p t ă so lu l u l t i m u l u i v is , C u - n t o a r c e r e a d e p ă s ă r i c ă l ă t o a r e .

T O A M N Ă

T e u i ţ i c u m m u ş c ă t o a m n a d i n v e r d e l e p ă d u r i i , C u m f i e c a r e f r u n z ă e-o i n i m ă b o l n a v ă — C u l e z i u n i d e u n g h i i ş i p i c ă t u r i d e s înge ? Şi-n m i n e b a t e - o f r u n z ă , c i u d a t ă ş i f i r a v ă , C e sub c a p r i c i u l v r e m e i s e l e a g ă n ă ş i p l î n g e . . .

Simt trupul meu cum soarbe miresmele de moarte Ş i c u m îşi d i s t i l e a z ă p a r f u m u l d i a f a n , P e m o b i l e ş i s t a t u i , p e s to fe ş i c o v o a r e ,

320

Page 296: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i - n t r e z ă r e s c p ă d u r e a c u l c a t ă p e d i v a n , A l ă t u r e a d e m i n e , c u m t r e m u r ă ş i m o a r e . . .

Respiră încăperea arome vegetale : D e p a l t i n , d e m e s t e a c ă n , d e b r a d ş i d e a r ţ a r . . . I a r eu, c u m î i n i p ă t a t e d e t o a m n a - n s î n g e r a t ă , B e a u suf le tu l p ă d u r i i ş i - a u d b ă t î n d m a i r a r , în p e i s a g i u l v ie ţ i i , o f r u n z ă - n t î r z i a t ă .

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 297: Antologia poeziei simboliste româneşti

BARBU NEMŢEANU

Talentat şi prodigios traducător din literatura universală (Petrarca, La Fontaine, Baudelaire, O. Wilde, Goethe, Turgheniev, Lessing, Heine, Lenau etc), poetul Barbu Nemţeanu (pe numele adevărat Benjamin Deutsch) s-a născut în octombrie 1887, la Galaţi, ţiul lui Iacob şi Sanina Deutscb. Tatăl a fost institutor la şcoala izraelită din acest oraş. Moare tînăr, lăsîndu-l pe Barbu Nemţeanu la vîrsta de 10 ani unicul sprijinitor al familiei. Ocupă diferite funcţii (practicant de birou, reporter, funcţio­nar etc). In 1904, poetul debutează la ziarul gălăţean înainte, transfor­mat după război /«Galaţii noi.

De-a lungul scurtei sale vieţi, Barbu Nemţeanu desfăşoară o bogată activitate gazetărească sub diferite pseudonime (Cireşeanu, Todescu, Luca Zimbru, Ion Corbu, Vasile Crîngu etc). în 1908, sub conducerea sa, apare la Galaţi revista socialistă Pagini libere, unde semnează lucrări originale şi traduceri. Ultimii ani ai tinereţii şi-i petrece într-un sanatoriu de tu-berculoşi. în 1913 pleacă în Elveţia, starea sănătăţii înrăutăţindu-se. în 1915 apare volumul de poezii Stropi de soare, care se bucură de o bună primire. Proiectul de a-şi publica întreaga operă (poezie şi proză) sub titlul în ritmul vieţii este curmat de moartea sa timpurie (30 mai 1919).

OPERE (poezii) :

Stropi de soare, poezii, Buc, 1915 ; Heine, Melodii ebraice, traduceri, Buc, 1919 ; Barbu Nemţeanu, Antologie, făcută de M. Dragomirescu, Ed. Casa şcoalelor, 1926 ; Poezii (traduceri), Iaşi, Biblioteca Iaşilor, nr. 23.

a*

323

Page 298: Antologia poeziei simboliste româneşti

COLABORĂRI :

Înainte (1904—1905) ; Viaţa noua (1907—1908) ; Convorbiri critice (1907) ; Viaţa literara şi artistica (1908) ; Pagini libere (1908) ; Calenda­rele „Adevărului" şi Dimineaţa (1909—1910) ; Floarea albastră (1912) ; Flacăra (1912, 1915—1916) ; Viitorul social (1913) ; Universul literar (1913) ; Lumina (1918) ; Facla (1918) ; Renaşterea (1918) ; Scena (1918) ; Rampa (1919) ; Adevărul literar şi artistic (1923).

REFERINŢE :

C. Sp. Hasnaş despre Stropi, Flacăra, IV, 263, 1914—1915 ; C. Ge-rota, Poetul B. Nemţeanu, Sburătorul, I, 1, 1919, p. 206 ; Necrolog, Însem­nări literare, Iaşi, nr. 19, 1919 ; B. Lăzăreanu, B. Nemţeanu, notiţe biogra­fice, Adevărul literar, 31 mai 1925 ; F. Aderca, despre Antologie, Sburăto-rul, IV, 1926, p. 21 ; C. Săineanu, Recenzii, 1926, p. 21 ; Ion Pillat-Per-pessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1940, II, p. 77—88 ; E. Lovinescu, istoria literaturii române contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 223 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E. F., 1941, p. 630—631, 916 ; D. D. Şoitu, Un poet uitat: Barbu Nemţeanu, Limbă şi literatură, 12, 1966, p. 213—229.

Poeziile sînt reproduse din Stropi de soare, Buc, 1915.

Page 299: Antologia poeziei simboliste româneşti

T O A M N Ă

Grădina-i liniştită şi pustie. Ai zice că-i pe p înză zugrăvită... Ascult tăcerea ei desăvîrşită, Şi parc-aştept să-nceap-o simfonie.

Peste copaci pluteşte-o măreţie Ca-n doliurile mar i ; dar, nezărită, P r i n ramuri trece-o undă răzvrăt i tă Şi-un molcom vînt porneşte să adie.

O frunză prinde lin să se-nfioare. Mai multe-apoi... Şi-n clipa următoare, T o t sufletul grădinii se dezleagă !

Povestea ta, iubito,-acum răsună : Tu ai visat p-aci o vară-ntreagă Şi frunză nu-i de tine să nu-mi spună !

325

Page 300: Antologia poeziei simboliste româneşti

T O A M N A - N T R E N

D-lui Heinrich Fischer

Cîmpii ruginite de-a dreapta, de-a stînga, Ş i t r e n u l a l e a r g ă p r i n p l o a i e ş i v î n t . . . Ş i i n i m a p l î n g e ş i g e m e , n ă t î n g a , Ş i - m i p a r e c ă t r e n u l m ă d u c e - n m o r m î n t .

în faţă-mi stau oameni cu chipuri străine, Ş i p a r c ă m i - s d u ş m a n i ; p r i v i r e a li—i r e a . M ă t e m c-au p o r n i t î n a d i n s d u p ă m i n e , î n c a l e s ă - m i s t e i e , - n a i n t e s ă - m i ia .

Tăcerea m-apasă... Şi-n greaua tăcere, E s f r e d e l p r i v i r e a v e c i n u l u i m e u ; T ă c î n d , e l v o i e ş t e s ă - m i s m u l g ă m i s t e r e Ş i d î n s u l s ă t a c ă , s ă t a c ă m e r e u .

Dar sufletu-mi trage perdelele grele, S - a s c u n d s u b p l e o a p e p r i v i r i l e - m i v i i ; R ă m î n f e r e c a t e g î n d i r i l e m e l e ; Şi. . . p l o u ă p e - n t i n s e l e t r i s t e c î m p i i .

Da-n vreme ce ploaia măruţ se tot cerne, V e c i n u - m i , d e o d a t ă , s u s p i n ă d i n greu. . . Şi, f ă r ă d e v e s t e , p e g î n d u - m i s - a ş t e r n e O v a g ă ş i f i n ă p ă r e r e de r ă u . . .

Străinii din faţă-mi, cu buzele mute, C u f r u n ţ i l e t r i s t e . . . s e p o a t e c ă s u n t Ş i d înş i i , s ă r m a n e f i i n ţ e b ă t u t e D e a p r i g a s o a r t ă , d e b i c i u l e i c r u n t .

Aleargă şi dînşii ca mine,-nainte, S p r e a l t e l i m a n u r i , v i s î n d v r u n n o r o c ; N i - i d r u m u l ace laş i , d a r a u a l t e ţ i n t e , Ş i n u m a i n e v o i a n e - a s t r î n s l a u n l o c .

Şi dacă tot altu-i resortul ce pune A v î n t u l d e d u c ă î n m i n e şi-n ei ,

326

Page 301: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e u n d e v e n i ţ i v o i , o , g î n d u r i n e b u n e , C e - m i s p u n e ţ i c ă d î n ş i i s u n t d u ş m a n i i m e i ?

Se poate eă-ntr-înşii e-un suflet mai mare Ş i - a r şti să m - a j u t e d e - a ş v r e a să Ie-o c e r ; E i p o a t e n - a ş t e a p t ă d e c î t o c h e m a r e , S ă f a c e m c u t o ţ i i f a l a n g ă d e f i e r !

O, ploaie de toamnă, cu ritmuri de lene, T o r e n t e c e f ă r ă d e n o i m ă t o t c a d , T u faci s ă - n c o l ţ e a s c ă î n g î n d b u r u i e n e , C ă c i n u vi i d i n c e r u r i , t u p i c u r i d i n i a d !

Hai, suflete, uită de ploaia de-afară, C ă n u e m a i m a r e v r ă j m a ş ă c a e a ! V i s e a z ă că- i s o a r e p e c e r u r i şi-i v a r ă Şi l u m e a că-i b u n ă ş i - n t r e a g ă - i a ta !

Şi-n vreme ce-adorm liniştit ca o floare, M i - e su f le tu l r u g ă ce s u s u r ă l in : — T r i m i t e - m i , o , D o a m n e , m a i r e p e d e s o a r e , S ă v ă d u n p r i e t e n î n p r i c e s t r ă i n !

Î N A U T O M O B I L (Pe malul mării)

Lui Rene Scorţescu

Părea din urmă moartea că ne-alungă, î n f a ţ ă , v î n t u l s t ă v i l i n e p u n e a ; I a r s u f l e t u - m i î n f i o r a t p ă r e a L i m a n m î n t u i t o r c ă v r e a s-a jungă.

Sirena-n stepa largă revărsa A l a r m a e i s ă l b a t e c ă ş i l u n g ă , I a r şu ie ru l p u s t i u d e - a l b a s t r a d u n g ă A c e r u l u i , d i n z a r e , se f r î n g e a .

327

Page 302: Antologia poeziei simboliste româneşti

A r i p e l e d e - o ţ e l b ă t e a u n e b u n e . . . . U i t î n d sub r o ţ i , d e g a l b e n e l e d u n e , U n cer p ă r e a , î n z b o r , î n t i n s a m a r e

Şi cum priveam albastra-nvălurare, E u m ă v i s a m A p o l o - n v r e m i s t r ă b u n e , Z b u r î n d î n c a r u l s o a r e l u i d i n z a r e !

G A L A Ţ I I

G a l a ţ i , o r a ş c u m p l i t d e n e g u s t o r i , L a t i n e s tă p o e t u l c a - n S o d o m a ! E l s e a m ă n ă c u t r u d ă m î n d r e f lor i , T u n u l e p o ţ i s i m ţ i î n s ă a r o m a .

Copiii tăi ţin ochii-n jos mereu. E i n u c u n o s c n i c i c e r u l u r b e i t a l e ! S p r e a l t ă ca le- i c h e a m ă c î n t u l m e u , D a r g î n d u l l o r l e - a r a t ă a l t ă c a l e .

Veniţii din Canan şi din Corint, B i z a n ţ ş i A n a t a l , c u c r e z u r i m u l t e : D - u n s i n g u r z e u a c u m a ş t iu s-ascul te -D - u n z e u t u r n a t d i n a u r ş i a r g i n t !

Copiii tăi, în tîrgul plin de zvon, A u c a p u l î n ţ e l e p t ş i p l i n d e g r î n e ; E i p o a r t ă - n su f le t c h i p u l lu i M a m m o n , Ş i n u m a i p o t s ă - n c a p ă z m e i ş i z î n e !

De-argint luceşte Dunărea. Dar ei C e t ă ţ i p l u t i n d e - n ş i r ă p î n ' d e p a r t e , C ă l u n a , c a să-şi v a d ă c h i p u l e i , O g l i n d ă c a t ă - n v a n p r i n t r e c a t a r t e .

328

Page 303: Antologia poeziei simboliste româneşti

O , t e m e - t e , o r a ş n e l e g i u i t , D e - a D u n ă r i i c u m p l i t ă r ă z b u n a r e ! î n c u r g e r e a d e v a l s p r e r ă s ă r i t , V a d u c e d e s p r e t i n e veş t i a m a r e .

Va spune că ţi-i sufletul vîndut, Pe fiii cei m a i b u n i că-i d a i u i t ă r i i ! P e fiii t ă i , ce-n v r e m i a r f i p u t u t S ă d u c ă f a l a t a î n l a r g u l z ă r i i ;

Vlăstarul tău că-şi plînge-nstrăinat, D e a l t p ă m î n t , sub a l t e stele, p l î n s u l ; T r e c e a p e u l i ţ i t r i s t , n e m î n g î i a t , A i t ă i t r e c e a u s t r e i n i p e l i n g ă d î n s u l .

Amar va fi cuvîntul ce-o vesti C ă D u n ă r e a - ş i r ă z b u n ă p r i g o n i t u l ! V a d u c e z v o n c u m p l i t s p r e m i a z ă z i Ş i h u l ă - ţ i v a t r i m i t e r ă s ă r i t u l .

îţi va striga că n-ai jertfit nimic P e - a l t a r u l s f înt a l a r t e l o r s u b l i m e , C ă laşi u n n u m e t r i s t ş i d e n i m i c , R o s t i t c u s c î r b ă d e v i i t o r i m e .

îţi va striga că mulţii tăi arginţi P e c e t l u i e s c m i c i m e a t a a v a r ă ; V e i p l î n g e - a t u n c i c u l a c r i m e f i e r b i n ţ i , î n c o v o i a t sub v e ş n i c ă o c a r ă .

Iar dacă ceru-n cei din urmă zori D e f l ă c ă r i t e - o c r u ţ a ş i d e c u t r e m u r — G î n d e ş t e - t e , o r a ş d e n e g u s t o r i , E f i i n d c - a i g ă z d u i t u n b a r d p e v r e m u r i !

329

Page 304: Antologia poeziei simboliste româneşti

P S A L M P Ă G I N

C u m v i s c o l e ş t e - n p i e p t u - m i d e z n ă d e j d e a ! C u m s e - n c o v o a i e t o t c e n ă z u i a ! P ă d u r e ce-şi î n d o a i e t o ţ i c o p a c i i , I z b i ţ i d e u r a g a n . . .

N-auzi tu, Doamne, gemetele mele ? N u v e z i c u m s î n g e r e z , s l ă b i t ş i p a l ? î n v o l b u r ă r i d e n o u r i d e c e n u ş ă S e - n g r o a ş ă î n t r e n o i . . .

O, soare, soare sfînt, apucă grabnic O s u l i ţ ă de a u r ş i s t r ă p u n g e N ă p r a s n i c u l b a l a u r d e c e n u ş ă Ş i - a r a t ă - m i - t e c a l d !

Că rănilor doar tu le-adormi durerea, C î n d D u m n e z e u n u v r e a s ă m i - l e - n c h i d ă ; T e - n d u r ă t u d e m i n e , s o a r e s f inte, C ă D o m n u l m - a u i t a t . . .

Page 305: Antologia poeziei simboliste româneşti

MIHAIL CRUCE ANU

Născut în laşi, la 13 decembrie 1887, fiul lui Mihai Cruceanu, farma­cist, şi al Ecaterinei Petrovanu. Licenţiat în litere şi drept. Un timp, avocat şi profesor secundar. în 1905, poetul se apropie de cenaclul lui Macedonski, omagiat şi mai tîrziu prin dedicaţii (Insula, 1, 18 mar­tie 1912). Devine apoi colaboratorul Vieţii noi, integrîndu-se grupului sau simbolist, pe care-l apără (X, 1, 1 martie 1914) şi despre care lasă amintiri (Jurnalul literar, /, 2, 2 ianuarie 1939). întreprinde o ancheta despre poezia nouă, în 1912, în Rampa, important docviment de epocă. Apropiat de mişcarea muncitorească, după 1916, Mihail Cruceanu devine membru al P.C.R. de la înfiinţare, al cărui militant activ va rămîne pînă azi. Vechi ilegalist, poetul înfruntă arestări şi închisoare. După 23 august 1944 este ales în toate legislaturile deputat în Marea Adunare Naţională. Duce la îndeplinire importante sarcini obşteşti.

OPERE (poezii) :

Spre cetatea zorilor, Tîrgovişte, 1912 ; Altare nouă, Buc, 1915 ; Fericirea celorlalţi, Craiova, 1920 ; Lauda vieţii, Buc, 1945 ; Poezii alese, cu o prefaţă a autorului, Buc, E.S.P.L.A., 1957.

COLABORĂRI :

Revista literară (1904) ; Revista literară şi politică (1905) ; Romanul .literar (1906—1907) ; Viaţa nouă (1906); Revista celorlalţi (1910) ; Săr-

331

Page 306: Antologia poeziei simboliste româneşti

bâtoarea eroilor (1912—1914) ; Rampa (1912) ; Versuri şi proza (1912— 1914) ; Flacăra (1915—1916) ; Flacăra (1922—1923) etc.

REFERINŢE :

Luciliu (Al. Macedonski), O treime de poeţi, în Liga conservatoare, I, 6, 25 decembrie 1905 ; [Ovid Densusianu], Spre cetatea zorilor, în Viaţa noua, VIII, 8, 1912 ; Ion Trivale, Cronici literare, Buc, 1915, p. 231—234 ; F. Aderca, Fericirea celorlalţi, în Cuvîntul liber, III, 4, 1921 ; [Ovid Densusianu], Fericirea celorlalţi, în Viaţa noua, XVI, 11—12, 1921 ; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1925, voL I, p. 141—147 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, 1927, p. 290—291 ; Valeriu Rîpeanu, Poezii alese, în Gazeta literara, IV, 33, 1957 e tc

Poeziile sînt reproduse după cum urmează: Trandafirii galbeni, Fecioa­rele pale, Poemele oglinzilor (Spre cetatea zorilor, 1912) ; Bâtrînul sol, Ca­latorul (Altare noua, 1915) ; Sufletul odâii mele, O uşa s-a deschis în noapte, Anii dragi de altădată (Fericirea celorlalţi, 192Q) ; Muritor (Lauda vieţii, 1945).

Page 307: Antologia poeziei simboliste româneşti

T R A N D A F I R I I G A L B E N I

T r a n d a f i r i i g a l b e n i ce-i p u r t a i a s e a r ă , T r a n d a f i r i i g a l b e n i , g a l b e n i c a d e c e a r ă , E r a u t r i ş t i c a g la su l s t i n s d e r u g ă c i u n e , T r a n d a f i r i i g a l b e n i , ce-ţ i p u t e a u e i s p u n e ?

Reci cădeau la sînu-ţi tînăr, neînvins, T u p u r t a i l a s î n u - ţ i p a l i d e t r o f e e . . . O a r e d i n c e v a z ă m o a r t ă i-ai d e s p r i n s , S a u d i n c a r e seră , sau d i n c a r e - a l e e ?

Trandafirii galbeni ce păleau mereu, R e c i c a o z î m b i r e t a i n i c ă d e s tea, E r a u rec i c a g h e a ţ a s u f l e t u l u i m e u , E r a u , p o a t e , g a l b e n i c a ş i f r u n t e a m e a ?

Ce-ţi puteau ei spune ? M o r ţ i i t a c pe vec i ! D a r l a s î n u - ţ i t î n ă r , t r a n d a f i r i i rec i , î n g r o p a ţ i î n c u t a a l b e l o r d a n t e l e , R ă s p î n d e a u a r o m a c î n t e c e l o r m e l e .

333

Page 308: Antologia poeziei simboliste româneşti

F E C I O A R E L E P A L E

In c l a r u l de l u n ă — f a n t a s t i c c o n v o i — F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e v ise T r e c e a u p e a l e e a c u v e ş t e d e foi, F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e vise.

Purtau diafane mantale de gaze F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e vise, î n p ă r u l l o r r o z e ş i a l b e n a r c i s e , L a p i e p t u r i t o p a z e şi-n suf le t t o p a z e , F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e v ise .

Pe-aleea uitărei fecioarele pale, F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e vise, C î n t a u o b a l a d ă ş i n o a p t e a m u r i s e Pe b u z e l e t r i s t e — s t r i v i t e p e t a l e — F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e v i s e .

Tîrziu pe aleea pe care trecuse F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e vise, T r e c u ş i iubirea-^mi în p ă r cu n a r c i s e ; S p r e ţ ă r i n e ş t i u t e c î n t î n d d i s p ă r u s e F e c i o a r e l e p a l e c u o c h i i d e v i se .

în urma lor magic murit-a cascada D e m i s t i c e g l a s u r i , s c ă l d a t ă - n abise : î n n o a p t e , a s c u l t ă c u m p l î n g e b a l a d a F e c i o a r e l o r p a l e c u o c h i i d e v ise .

334

Page 309: Antologia poeziei simboliste româneşti

P O E M E L E O G L I N Z I L O R

II

Aseară-n pudrate oglinzi P e c a r e - a g o n i a l e - a - n c i n s , T r e i t o r ţ e t ă c u t e s-au s t ins — T r e i t o r ţ e c a t r e i s u f e r i n z i .

Şi-n urmă pe luciu-argintat T r e c u r ă t r e i c o r b i o b o s i ţ i — C o r b i n e g r i , f u g i ţ i ! a h fug i ţ i ! N u - i n i m e n i î n e l e - n g r o p a t !

Păreau că sînt solii ce „ea" Ş i „ e l e " t r i m i t t u t u r o r , Ş i h a i n a l o r n e a g r ă p ă r e a F ă c u t ă d e m î i n i l e l o r .

De doliul ce-n mersul lor poartă, F u g i a l d u r e r i l o r s to l , Ş i-n u r m ă r ă m a s e u n go l î n a p a o g l i n z i l o r m o a r t ă .

Trei torţe ca trei suferinzi S e s t i n s e r ă - n e l e c i u d a t . C o r b i n e g r i , d e c e - a ţ i a l u n g a t D u r e r e a d i n t r i s t e l e - o g l i n z i ?

Acum îngheţate vor sta, C ă c i t o t u l î n ele-i s farmat D e m î i n i l e „ l o r " ş i d e - a t a , I u b i t e cu r î s u - a r g i n t a t î

Dar mîine ca-n ziua de-apoi O d a t ă - n o g l i n z i să p r i v i ţ i — Oh ! P o a t e v e ţ i p l î n g e ş i v o i !

Corbi negri, corbi negri, veniţi !

335

Page 310: Antologia poeziei simboliste româneşti

B Ă T R Î N U L S O L

D a c - a i p l u t i t , S - a r ă ţ i c o r a b i a î n c a r e A i s t r ă b ă t u t î n t i n s a m a r e , D e a n i a l b i t .

De vii călare, A r a t ă ^ m i c a l u l p l i n d e foc, C e t e - a p u r t a t , d i n loc î n loc , F ă r ă - n c e t a r e .

De vii pe jos, S ă - m i d a i t o i a g u l C u c a r e t î n ă r u l f r u m o s P o r n i , ş i-a junse a z i „ m o ş n e a g u l " .

Dar el tăcu Şi m î n a g a l b e n ă - m i î n t i n s e ; T ă c e r e a s u f l e t u - m i c u p r i n s e ; Şi el t ă c u . . .

C Ă L Ă T O R U L

Lui I. M. Raşcu

Opritu-s-a o clipă din drumu-i călătorul. T o t îşi s p u n e a î n s ine : „ A j u n g a c u m , a c u m ! " î l t o t d u c e a - n a i n t e p r i m e j d i a , sau d o r u l , î l t o t o p r e a u d i n u r m ă a t î ţ i a a n i d e d r u m .

Opritu-s-a o clipă, din drumu-i, călătorul, O p r i t u - s - a c u visu-i p e - o m a r g i n e d e l a c . î n j u r u l lu i v i a ţ a îşi p e t r e c e a f i o r u l , î n j u r u - i : f lor i d e n u f ă r ş i roş i i f lor i d e m a c ,

336

Page 311: Antologia poeziei simboliste româneşti

în j u r u - i : cer a l b a s t r u ş i l in i ş te de a p ă , Ş i - o d i h n a ca o s o r ă cu d r a g î l a ş t e p t a , Ş i m a l u l s e lă rg i se m a i m u l t c a să-1 î n c a p ă , Şi s-a o p r i t d r u m e ţ u l să af le ce c ă t a , O c l i p ă , d o a r o c l i p ă — şi-n u r m ă i a r ă ş i d o r u l , P e - a c e l a ş i d r u m d e s o a r e d i n n o u e r a să-1 d u c ă , D a r i a t ă c ă d e o d a t ă i - a l u n e c ă p i c i o r u l . . .

...Un colţ de cer, un zgomot grăbit ca o nălucă, O u n d ă , a p o i a l t a ş i a l te le m e r e u . . . Ş i l in i ş te a d î n c ă , ş i-un suf let m a i p u ţ i n . . . D e a s u p r a s ă g e t e a z ă u n s o a r e c a u n zeu, I a r jos s e - n t i n d e d r u m u l p e n t r u ace i c e v i n .

Opritu-s-a o clipă din drumu-i călătorul î l i sp i t i se l o c u l s ă s o a r b - u n p i c d e a p ă , î l i sp i t i se v i a ţ a ce-şi p e t r e c e a f ioru l Ş i m a l u l s e lă rg i se m a i m u l t c a să-1 î n c a p ă , Ş i - a c u m , d e a s u p r a , c e r u l a l b a s t r u ca o f l o a r e , J o s , l a c u l p l i n d e t a i n a a c e l u i c a r e m o a r e .

O clipă, doar o clipă — şi ce mai rămăsese D i n t o a t e - a c e l e d o r u r i , c r e d i n ţ e ş i c u v i n t e , Ce z a c a d î n c în suf le t ? — ş i ce m a i r ă m ă s e s e D i n a n i i d e - a l t ă d a t ă c u - a d u c e r i l e - a m i n t e ?

El singur îşi spusese : „Mă odihnesc o clipă. S î n t a n i d e c î n d p e d r u m u l a c e s t a n e c u r m a t , Pe c a r e - u n d o r se s t i n g e ş i a l t u l se-nf i r ipă , î m i s î n g e r e a z ă p a s u l ş i-alerg n e î n c e t a t . " El s i n g u r îşi spusese : „ M ă o d i h n e s c o c l i p ă " . C ă c i d r u m u l m a i d e p a r t e e m a i i s p i t i t o r : A a p e l o r ş o p t i r e , a f l o r i l o r r i s i p ă ,

A p o m i l o r v e r d e a ţ ă şi-al p a s e r i l o r z b o r , î n d e a m n ă m a i d e p a r t e p e o r i c e c ă l ă t o r .

Purta cu el în suflet comori nepreţuite ? P u r t a d o r i n ţ e - a p r i n s e , sau g î n d u r i o b o s i t e ? P u r t a d u r e r i n e s p u s e , sau g î n d t r i u m f ă t o r ? C u m a i p u t e a ştii o a r e , c î n d d r u m u l m a i d e p a r

337

Page 312: Antologia poeziei simboliste româneşti

A l e a r g ă , ca ş i v i su l , t o t m a i i s p i t i t o r ? Ş i c î n d î n u r m ă - i l a c u l d e d î n s u l t e d e s p a r t e , C î n d p a ş i i t r e c ş i s i n g u r r ă m î i î n u r m a l o r ?

Ce glasuri ne-auzite, ce dragoste, ce dor, C e l u m e n e v ă z u t ă , p ă s t r a c u p i e t a t e ? O p r i t u - s - a o c l i p ă s ă r m a n u l c ă l ă t o r ! O p r i t u - s - a o c l i p ă c î t o e t e r n i t a t e . . .

S U F L E T U L O D Ă I I M E L E

S u f l e t u l o d ă i i m e l e c e d i n v i s s-a d e ş t e p t a t A z î m b i t p r i n a b a j u r u l l ă m p i i c e a r d e a p e m a s ă . P e t a p e t e ş i p e c a d r e f l o r i d e u m b r ă - a d e s e n a t , I a r p e r d e l e l o r , î n c u t e , le-a d a t l u c i u d e m ă t a s ă .

Sufletul odăii mele astă-seară mi-a vorbit, E v o c î n d s p e r a n ţ a c a l d ă ş i d o r i n ţ e l e n e b u n e A l e c l i p e l o r c e a l ţ i i î n a i n t e - m i l e - a u t r ă i t C e i c e ş t iu d e m u l t c ă v i a ţ a n e m i l o a s ă t e s u p u n e .

Sufletul odăii mele ca din basme mi-a şoptit D r a g i c u v i n t e d e i u b i r e , ce-au f ă c u t s ă î n f i o a r e I n i m e l e c e l o r c a r i c a - n t r - u n f i l t r u s-au t o p i t — C e i c e ş t iu d e m u l t a c u m a c ă ş i d r a g o s t e a c h i a r m o a r e .

Sufletul odăii mele, tremurînd, a suspinat. T r e m u r a u a t î t e a l a c r i m i î n s u s p i n u l l o r î n c e t ! T o ţ i p l î n s e s e r ă î n v i a ţ ă c î ţ i c u v i a ţ a s-au l u p t a t . T o ţ i , c e p o a t e d o r m a c u m a p ă r ă s i ţ i , f ă r - u n r e g r e t .

Sufletul odăii mele m-a privit ca doi ochi reci. Ş i î n j u r u l m e u t ă c e r e a g r a v s c a n d a s u f l a r e a - m i v ie, M î i n e d i n o d a i a - a c e a s t a v o i p l e c a . C e g r o z ă v i e ! V o i fugi n e b u n ! S a u p o a t e . . . v o i r ă m î n e - n e a p e veci .

338

Page 313: Antologia poeziei simboliste româneşti

O U Ş Ă S-A D E S C H I S Î N N O A P T E

î n c a s a g o a l ă c a u n suf let s i n g u r ă t a t e a s - a - n t r i s t a t , C ă c i u m b r a n o p ţ i i a - n v ă l u i t - o c a î n t r - u n g iu lg iu d e t ă c e r e . O d ă i l e g î n d e s c c u v î n t u l c e n i m e n i n u 1-a c u v î n t a t , Ş i r ă s u f l a r e a î m i p ă t r u n d e n e l i n i ş t i t ă p r i n u n g h e r e .

O uşe s-a deschis în noapte, deodată, ca o prevestire, O u ş e s-a d e s c h i s şi-n m i n e s u f l a r e a t o a t ă a - n g h e ţ a t , O uşe s-a deschis a t i n s ă d e - o m î n ă , p o a t e în n e ş t i r e , O uşe s-a deschis î n t o c m a i ca un m o r m î n t n e î n c u i a t .

în miezul nopţii cine vine ? Eşti tu, iubito, floare rară, C e - a d u c i t î r z i u o a l i n a r e n e o d i h n i t e i m e l e v i e ţ i ? E ş t i t u cel c e soseşti, v r e u n d e m o n , v r e u n o m s t r ă i n ,

sau v r e o f i a r ă ? A i c u i s î n t p a ş i i c a r e c a l c ă î n u m b r a m u ţ i l o r p e r e ţ i ?

O uşe s-a deschis, şi-n suflet, cu noaptea neagră, au intrat Ş i paş i i n e a u z i ţ i de n i m e n i , d u c î n d cu e i n e c u n o s c u t u l . Ş i f iecare c l i p ă c a d e c a u n c i o c a n î n d e p ă r t a t , U m p l î n d u - m i o c h i i d e v e d e n i i ş i n e m i l o s s t r î n g î n d u - m i g î t u l .

Aş vrea s-o-nchid, să-i pun zăvoare. Dar e zadarnică-ncercarea. P e o c h i o m î n ă m i s e l a să ş i g î n d u r i l e m i l e - a d u n ă . . . A ş v r e a c a s o m n u l t u t u r o r a s ă - m i d e a ş i m i e î m p ă c a r e a !

O uşe s-a deschis în noapte şi paşi necunoscuţi răsună.

A N I I D R A G I D E A L T Ă D A T Ă

Din buchetul viu de roze trei petale parfumate, A l b e c a o - n e h i p u i r e , a u c ă z u t u ş o r p e m a s ă , A u c ă z u t c a d o u ă p l e o a p e a l b e ş i c a t i f e l a t e , O b o s i t e d e - a ş t e p t a r e p e - a v i s ă r i l o r t e r a s ă .

339

Page 314: Antologia poeziei simboliste româneşti

A u c ă z u t c a n i ş t e b r a ţ e a l b e , f ine, d e c o l t a t e , C e - n t r - o s e a r ă d e u i t a r e s-au l ă s a t d e d o r u r i p r i n s e , Ş i î n p l o a i a g r e a d e g î n d u r i a u r ă m a s î n f i o r a t e , î n s p r e ţ ă r m i i c i n e ş t ie c ă r o r i s p i t i r i î n t i n s e .

Au căzut cum cade-o foaie albă dintr-o carte veche. Ce p ă s t r e a z ă - n s c o a r ţ e r o a s e o p o v e s t e de i u b i r e ; A c i t i t - o - n a l t e v r e m u r i , s t r înş i a l ă t u r i , o p e r e c h e , Ş i c u - o l a c r i m ă a - n c h i s - o , cu-n s u s p i n sau cu-o p r i v i r e .

Au căzut ca nişte clape albe şi evocatoare D e - a m i n t i r i c e d o r m î n suf let c a - n t r - o c r i p t ă g r e a d e zic C e b a t , u n a c î t e u n a , r i t m u l c l ipei t r e c ă t o a r e , Ş i c î n d c a d , î n n o i , p o r ţ i gre le, p o r ţ i d e m a r m u r ă deschi

Au căzut ca nişte fluturi albi cu aripile-ntinse, D i n g r ă d i n i l e î n f l o r i t e , u n d e a n i i n e - a u r ă m a s . C e v î n t rece, f ă r ă m i l ă , sau c e d e g e t e l e-a t inse , C î n d p e t a l e l e u ş o a r e s c u t u r a t u - s - a u d i n v a s ?

Zborul clipelor trecute ca un tremur lung de pleoape D e ş t e p t a r ă a m i n t i r e a c a l d - a g e s t u r i l o r t a l e , Ş i d e o d a t ă , f ă r ă ves te , t e - a m s i m ţ i t d e m i n e - a p r o a p e , T r e c î n d d e g e t e l e - ţ i a l b e p r i n t r e a lbe le p e t a l e .

Au căzut uşor ca fulgii albi ce tremură în zare, A l u n g a ţ i d e - o m î n ă - a s c u n s ă , ce-i a r u n c ă şi-i res f i ră , R e c i , p ă r e a u c ă s t r ă b ă t u s e g o l u l ţ ă r i l o r p o l a r e , Ş i s e - o p r i r ă d r e p t î n suflet, u n d e r a z e l e m u r i r ă .

Au căzut ca nişte fluturi albi cu aripile-ntinse, D i n g r ă d i n i l e î n f l o r i t e , u n d e a n i i n e - a u r ă m a s . C e v î n t r e c e , f ă r ă m i l ă , sau c e d e g e t e l e-a t inse , C î n d p e t a l e l e u ş o a r e , s c u t u r a t u - s - a u d i n v a s ?

340

Page 315: Antologia poeziei simboliste româneşti

M U R I T O R

Soseş te-un t i m p c î n d s i m ţ i î n c e t c u m m o r i , C î n d t o t t r e c u t u - i c a u n coş d e f lor i , P e c a r e l-ai u i t a t l i n g ă - o f î n t î n ă . Ş i d a c ă - n t i n z i b ă n u i t o r o m î n ă , N u - ţ i a m i n t e ş t i n i c i u n d e l-ai u i t a t , N i c i d a c ă l-ai a v u t c u - a d e v ă r a t . D a r r ă t ă c i n d p e d r u m u l n i m ă n u i , S i m ţ i v ie , d o a r a t î t , a r o m a l u i .

Cît l-ai purtat, ai risipit din el I c i u n b u c h e t , co lo u n f ir icel . M î n i p ă t i m a ş e , b r a ţ e c a l d e - n t i n s e , O c h i p l i n i d e d o r u r i , d e - n t r e b ă r i a p r i n s e , Ş i b u z e l a c o m e d e ş o a p t e c e - n t î r z i e , A u r u p t m e r e u d i n e l v i a ţ a v i e Ş i-au î n ş i r a t î n j u r u - ţ i , c a - n t r - u n vis, U n i a d d e p a t i m i l î n g ă - u n p a r a d i s .

Iar cînd, acum, asculţi tăceri ciudate, C î n d f iecare d i n t r e ele b a t e Şi i n t r ă ş i te c h e a m ă ş i te d u c e . . . C î n d o c h i i r î d , i a r b r a ţ e l e s t a u c r u c e , S e - a d u n ă - n j u r u - ţ i z i le le d e - a l t ' d a t ă , Ş i i n i m a ţ i-o s i m ţ i î n d e p ă r t a t ă , T î r î t ă - n t r - o g r ă d i n ă , - n p l o a i e , - n v î n t , C u - a l e i d e î n t u n e r i c ş i p ă m î n t . P e ele ca lc i u ş o r , t e - a f u n z i î n e le . S i m ţ i c î t s î n t d e î n t i n s e ş i d e gre le . N u t e g r ă b e ş t i , c ă c i n u m a i e t î r z i u , N u te^nf ior i , căc i ş i p u s t i u - i v i u .

Nu mai doreşti, căci nu mai eşti al tău. D a r t o t i u b e ş t i ş i v e i i u b i m e r e u . Ş i t o t c ă l c î n d r ă z o r d u p ă r ă z o r C u p a ş i i t ă i e t e r n i d e D u m n e z e u , N u m a i r e g r e ţ i n i m i c , — n i m i c n u - i r ă u , D e c î t c ă n u p o ţ i f i i a r m u r i t o r .

Page 316: Antologia poeziei simboliste româneşti

MIHAIL SĂULESCU

Mihail Săulescu, „exemplar rarisim de muşchetar frumos şi melan­colic', s-a născut în Bucureşti, la 23 februarie 1888, unde urmează cursul

primar şi liceal (Sf. Sava şi Matei Basarab). Debutează de tînăr (16 ani), iar peste doi ani scoate un volum de

Versuri (1906). Face parte din cercul Convorbirilor critice încă din 1909.

Desfăşoară o intensă activitate literară şi publicistică. Paralel, ocupă

diferite funcţii modeste : învăţător suplinitor, custode la Biblioteca Socec,

slujbaş la Ministerul Instrucţiilor, impiegat la Casa Bisericii etc. Lucrează în redacţia Luceafărului, redactor şi la Rampa. La 25 de ani, scrie o

dramă într-un act, Săptămîna luminată. Fire pasionată şi irascibilă, poetul

frecventează cu asiduitate cafeneaua literară. Cu puţin timp înainte de moarte, poetul anunţă apariţia unui alt volum, Cultul morţilor, rămas netipărit.

Patriot ardent, Mihail Săulescu este primul liric român care înfăţi­

şează războiul modern. In timpul războiului cere să fie trimis pe front ca voluntar, unde poetul-erou moare, străpuns de un glonte în frunte, lîngă Predeal, în septembrie 1916. Fosta Societate a Scriitorilor Români,

*n amintirea „omului ales, spirit studios, iubitor de cărţi rare şi de vechi

hrisoave, cinstitor al trecutului ţării...", i-a ridicat pe Valea Timişului un mic monument.

343

Page 317: Antologia poeziei simboliste româneşti

OPERE (poezii) :

Departe, poezii, Buc, 1914 ; Viaţa, poezii, Buc, 1916 ; Opere, ediţie îngrijită de Eugen Jebeleanu, Buc, F.R., 1947.

COLABORĂRI :

Semănătorul (1906—1909) ; Convorbiri critice (1909) ; Falanga lite­rară şi artistică (1910) ; Ramuri (1910—1913) ; Rampa (1911) ; Junimea literară (1911) ; Flacăra (1911, 1912, 1914, 1915) ; Luceafărul (1911— 1912) ; Insula (1912) ; Noua revistă română (1913—1914) ; Rampa nouă ilustrată (1914—1916) ; Noi pagini literare (1914) ; Seara (1914) ; Uni­versul literar (1914) ; Facla (1914) ; Cronica Moldovei (1915) ; Capitala (1916) e t c

REFERINŢE :

M. Dragomirescu, Convorbiri critice, 1910, p. 822 ; I. Vinea, Viaţa, Cronica, I I , 33—34, 1916 ; N. Davidescu, Curente şi aspecte literare, Buc, Cultura naţională, 1924, II , p. 138 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, voi. I, Buc.,1925 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 183— 185 ; Perpessicius, Menţiuni critice, Buc, Casa şcoalelor, 1928, I, p, 79— 80 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E. F., 1941, p. 631 ; Mihail Sorbul, Mihai Săulescu — 75 de ani de la naştere, Steaua, XIV, 6, iunie 1963.

Poeziile sînt reproduse din Opere, Buc, F. R., 1947.

Page 318: Antologia poeziei simboliste româneşti

E X C E L S I O R

P e d r u m u - a c e s t a m e r g . . . Ş i t o t u ş i , D o a m n e , p a r c ă e-n a l t ă p a r t e c a l e a S p r e c a r e - a ş v r e a s-alerg !...

Departe ! cine ştie spre ce ţinut şi unde ?... D a r suf lete le n o a s t r e m e r e u d o r e s c ceva . . . P e d r u m u - a c e s t a m e r g e m , d a r p î n ' l a n o i p ă t r u n d e M e r e u , c a o c h e m a r e , u n z v o n d e u n d e v a .

Legaţi vedem că suntem de lutul ce ne-apasa, R o b i ţ i s i m ţ i m c ă s u n t e m d e - u n d o r n e p r i c e p u t , C e t o t m e r e u n e c h e a m ă , c e v e ş n i c n u n e la să , C e t o t m e r e u d i s p a r e , — d a r t o t n u l - a m p i e r d u t .

Şi inima ne bate pentru ceva ce nu e Ş i suf lete le n o a s t r e m u n c i t e s u n t d e - u n £ i n d , M e n i t s ă n u m a i m o a r ă , u r s i t s ă n u a p u i e ; Ş i v e ş n i c n a s c m a i m u l t e , ş i t o a t e p i e r c u r î n d . . .

Şi ascultăm doar glasul din inimile noastre ; Ş i p o a t e a s ta- i c a l e a , o r i p o a t e a l t a e... C e v a e c e n e c h e a m ă , c e v a d i n z ă r i a l b a s t r e , C e v a d i n a l t ă p a r t e , ş i n u p r i c e p e m ce...

345

Page 319: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e d r u m u - a c e s t a m e r g . . . Ş i t o t u ş i , D o a m n e , p a r c ă e-n a l t ă p a r t e c a l e a S p r e c a r e - a ş v r e a s-alerg L .

C Î N D P L O U Ă

I

Cioc, cioc... î n u ş e - m i b a t e u n b i e t d r u m e ţ d e seară . . . î m i c e r e să-i d a u c a s ă ş i m a s ă ş i c ă l d u r ă — E o b o s i t de c a l e şi es te f r ig a f a r ă — ( D a r n - a m , să-i d a u , n i c i casă , n i c i m a s ă , n i c i c ă l d u r ă ) .

La mine plouă-nuntru şi-i frig ca şi pe drum ; Ş i n - a m u n c o l ţ d e p î i n e d e d a t p e l a d r u m e ţ i . „ A f a r ă p l o a i a c a d e , şi-i n e g u r ă p e d r u m " . . . D a r , D o a m n e , ş i l a m i n e e n o a p t e g r e a a c u m , Ş i - n t r i s t ă t o r d e m o a r t e c a d p i c u r i i r ă z l e ţ i . . .

La ce-aş deschide uşa să-mi intre-n casă, oare, C î n d n u - i p o t d a p ă r e r e a c-a d a t d e - o z i c u s o a r e ? . . .

O dată doar mai bate, ş^apoi se duce, trece P e s t r a d a a d o r m i t ă , p r i n n o a p t e a g r e a ş i rece . . . Ş i c ine ştie u n d e , ce d r u m u r i o să b a t ă ?... Ş i c ine ş t ie d a c ă va f i să a f l e - o d a t ă U n a d ă p o s t d e v r e m e a c e - a f a r ă es te g r e a C a şi-n o d a i a m e a ?...

O ! biet drumeţ de seară, de n-ar fi fost să plouă, Ţ i - a ş f i d e s c h i s a c u m a cu m î i n i l e - a m î n d o u ă , — D e ş i , î n d r u m u - ţ i d a c ă s e n i n a i f i găs i t , L a u ş a casei m e l e t u n u t e - a i f i o p r i t . . .

Te du ! E bine totuşi că poţi mereu umbla, ( C h i a r d a c ă n i c i o d a t ă n u ve i p u t e a a f l a ) ,

346

Page 320: Antologia poeziei simboliste româneşti

O , d u p - o c a s ă c a l d ă ş i p l i n ă d e senin — . . . D e c î t s -aş tepţ i b ă t a i a d r u m e ţ i l o r c e v in. . .

II

Şi vin !... Nu-i numai unul şi nu eşti numai tu A c e l c a r e - m i b ă t u . . .

în fiecare picur de ploaie pe afară E - u n p a s p o r n i t s ă - m i s t r i c e t ă c e r e a s o l i t a r ă —

E-un pas al unor oameni ce-mi sunt necunoscuţi, D a r c a r e m ă d e ş t e a p t ă d i n s o m n ş i c a r i m ă cer, C u - a t î t m a i j a l n i c p a r c ă c u c î t s u n t m a i t ă c u ţ i , C a să-i u r m e z î n n o a p t e a a d î n c ă - n c a r e p i e r , C ă l ă u z i ţ i d e - o r a z ă c e n u m a i e î n cer. . .

III

...Şi plouă ; şi de-atîta ploaie P e s e m n e e t r i s t e ţ e a a c e a s t a în o d a i e . . . P e u l i ţ e l e s t r i m t e s u n t p a ş i c e b a t m e r e u , S u n t p a ş i î n o r i c e p a r t e , s u n t p a ş i î n g î n d u l m e u .... Ş i c i n e ş t ie u n d e s e d u c e - a t î t a l u m e , S p r e c a r e loc s e - n d r e a p t ă a t î ţ i a p a ş i t r e c î n d , C e g î n d u r i î i î n d e a m n ă , c e d o r u r i — c a r e - a n u m e E cel u r s i t s-a jungă „ a c o l o " m a i c u r î n d ?...

Şi plouă... Dar ploaia o să stea, Ş i s-or o p r i a t u n c e a c u t o ţ i l a p o a r t a m e a Ş i v o r i n t r a ; ş i - a t u n c e a e u v o i p u t e a s ă ş t iu C a r i s u n t d r u m e ţ i i c a r e s t r ă b a t a t î t p u s t i u ,

O, poate pentru dorul de căi îndepărtate, O r i p e n t r u a d ă p o s t u r i d e - a p u r u r i n e a f l a t e ; O r i p o a t e p e n t r u m i n e ş i p o a t e p e n t r - u n g î n d P e c a r e nu-1 ş t iu î n c ă , d a r v a sosi-n c u r î n d . . .

347

Page 321: Antologia poeziei simboliste româneşti

A S E A R Ă

A s e a r ă , g î n d u l m e u e r a u n so l i ta r . . . C h i l i a lu i , c a s t e l u l m e u de v ise ; Ş i m ă m i r a m c u m p o a t e c a s ă fie C h i l i e U n c a s t e l d e vise... Ş i v i a ţ a l u i c u r g e a m e r e u p u s t i e , î n c o n j u r a t d e n e g u r i ş i abise, Ş i v i a ţ a lu i e r a n e c e r c e t a t ă De n i c i o i n i m ă c u r a t ă ; Ş i v i a ţ a l u i c u r g e a F a r 5 d e d u r e r i sau b u c u r i i î n ea. . .

Aseară, gîndul meu n-avea aripi să zboare.. Ş i m ă m i r a m c u m p o a t e O p a s ă r e n ă s c u t ă c ă l ă t o a r e S ă n u m a i c a u t e s ă z b o a r e . . . S t ă t e a î n c h i s , c u a r i p i l e grele, î n z ă b r e l i t î n v i a ţ a lu i p u s t i e D e n e n ţ e l e s u l v i s u r i l o r m e l e . . .

Aseară, gîndul meu era un mort uitat... U n m o r t u i t a t d e o a m e n i n e n g r o p a t . . . Ş i m ă m i r a m c u m p o a t e c a s ă fie U n m o r t a t î t d e m u l t u i t a t . . . E l s i n g u r s t a - n o d a i a lu i p u s t i e ; Ş i n u a r d e a u n i c i l u m î n ă r i d e c e a r ă L a c ă p ă t î i u l m o r t u l u i a s e a r ă , N i c i c î n t e c e d e m o r t n u r ă s u n a u , D a r n u m a i , t r i s t e , c l i p e l u n g i t r e c e a u . . . A s e a r ă , v a i ! a fost o s e a r ă t r i s t ă , D e i a r n ă , - n t î r z i a t ă - n p a r c u r i m o a r t e P e - a l e i î n t o r t o c h e a t e ş i d e ş a r t e . . . A s e a r ă n u g î n d e a m , A s e a r ă n i c i n u - n ţ e l e g e a m D e c e n u p o t g î n d i l a t i n e , d r a g ă , L a i a r n a c a r e t r e c e - n f r i g u r a t ă ; O r i l a a t î t e a l u c r u r i c a r i o d a t ă

348

Page 322: Antologia poeziei simboliste româneşti

în j u r u l m e u c l ă d e a u o l u m e - n t r e a g ă ?... V a i , o b o s i t , n i m i c a n u v o i a m . . . B ă t e a m a i t r i s t , m a i r a r i n i m a m e a , Ş i n u m a i e a p l î n g e a . . . Ş i -aseară , p l î n s u l e i eu nu-1 î n ţ e l e g e a m .

I U L I E

U n d r u m d e ţ a r ă l u n g . . . D i n l o c î n l o c . F a n t a s t i c e t r o i ţ e , S u b s o a r e l e d e foc, Ş i - n t i n d s c h i l o a d e b r a ţ e o b o s i t e , D e a r ş i ţ a d e iu l ie c h i n u i t e .

N o i mergem, a m î n d o i p e d r u m u l l u n g , D a r d e c ă l d u r ă n i c i n u m a i s i m ţ i m , O ! n i c i de u n d e am p o r n i t , D a r m a i a les n i c i u n d e n e o p r i m . . . V o m m e r g e - a ş a l a nes f î r ş i t , P r i n t r e t r o i ţ e s c h i l o d i t e D e p l o a i e ş i d e v î n t , D e s o a r e ş i c ă l d u r ă .

Vom merge-aşa, mereu, pe negîndite, C u t r u p u r i l e t o t m a i obos i te . . . V o m î n t î l n i u n h a n d e p a r t e , p o a t e , O r i p o a t e o f î n t î n ă . . . D a r c e n e p a s ă ?... M e r g e m — Ş i a r ş i ţ a n e - a p a s ă , Ş i p o a t e a r ş i ţ a n e m î n ă S p r e - u n h a n , d e p a r t e , o r i c ă t r e o f î n t î n ă ;

349

Page 323: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e ş i d o a r a l t c e v a n e - o f i f ă c u t S ă m e r g e m p e u n d r u m t ă c u t Ş i p l i n d e - a t î t a s o a r e , C a r e n e a r d e , c a r e n e d o g o a r e . . .

N e ducem, l e g ă n î n d u - n e g r e o i , C u g ' indur i le m o a r t e - n n o i , C u t r u p u r i l e o b o s i t e , C a ş i t r o i ţ e l e c e p a r . P e d r u m u l î n ă l ţ a t p e n e s i m ţ i t e , C ă suie f i ecare u n c a l v a r . . .

Î N P O R T

Z o r i d e z i u ă , v a l u r i , p l o a i e — Ş i c o r ă b i i c a r e p l e a c ă , m u t e ş i g reoa ie . . .

Tu rămîi în port departe de atîtea căi, P o a t e v î n t u l t e d e s p a r t e d e v r e u n u l d i n t r e - a i t ă i , D e p r i v e ş t i c u - a t î t a j a l e c ă l ă t o r u l v a l , C a r e v i n e s i n g u r a t e c ş i s e s p a r g e - n m a l . . . D i n c o r ă b i i l e t o a t e c a r e m e r g a c u m , C i n e şt ie c a r e d u c e , c ă t r e c a r e d r u m , U n l o g o d n i c , u n p ă r i n t e , o s c r i s o a r e d o a r . . .

Şi corăbiile, iată, peste zări dispar...

Ce-ai lăsat în ele oare de priveşti aşa, Şi-i a t î t a n o a p t e - a d î n c ă î n p r i v i r e a t a . . . M e r g ş i - a c u m ( în c a r e p a r t e ? ) m e r g ş i - a c u m , d u c î n d U n l o g o d n i c , o sc r i soare , — p o a t e d o a r u n g î n d . . .

Stai în port, priveşti cu jale... Cîţi nu stăm în port, U r m ă r i n d c u m i n t e a v i s u l c a r e p o a t e - i m o r t ? C î ţ i n u s t ă m p r i v i n d î n z a r e ş i - a ş t e p t î n d m e r e u

350

Page 324: Antologia poeziei simboliste româneşti

n e - a d u c ă d o a r o v e s t e v a l u l m ă r i i g r e u ?... S t ă m î n p o r t , ş i c i n e ş t ie c e c a t a r g î n z ă r i V a f i s e m n u l î m p l i n i r i i u l t i m e i s p e r ă r i ?...

Tu rămîi aici şi-aşteaptă, Doamne, pînă cînd ? D a r a i c e a n i c i o d a t ă n u e p r e a c u r î n d , D a r a i c e a n i c i o d a t ă n u e p r e a t î r z i u — P î n ă c î n d n - o f i d o a r n o a p t e , n o a p t e ş i p u s t i u .

E S E C E T Ă

S u n t o b o s i t , şi-i c a l d ş i t r i s t a f a r ă , C a - n o r i c e z i d e secetă d e v a r ă . . . S u n t o b o s i t , s u n t t r i s t , ş i n u - n ţ e l e g D e c e s u n t t r i s t , d e c e s u n t o b o s i t ; D i n zeci d e g î n d u r i n u p o t s ă a l e g U n g î n d m a i fe r ic i t .

Sunt obosit... şi-i cald şi trist afară, C a - n o r i c e z i d e secetă d e v a r ă . . .

Ce mult ar face-o blîndă adiere P e s t r a d a - n f i e r b î n t a t ă . . . Ş i i n i m i i c u m i - a r m a i d a p u t e r e A r i p a u n u i v i s d e a l t ă d a t ă . . .

Dar visu-i stins şi vîntul nu adie ; D e p a r t e , - n z a r e , z a c e - n c ă t u ş a t . . . M i - e s u f l e t u l c a u n d e ş e r t p a l a t C e - a ş t e a p t ă c a s t ă p î n u l să-i r e v i e D i n ţ a r a - n c a r e a p l e c a t . . .

...Şi-i cald şi trist afară, C a - n o r i c e z i d e secetă d e v a r ă . . .

351

Page 325: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n v a n a ş t e p t s-adie v î n t u l seri i , S ă p l o u ă , s ă s e - n d o a i e D e - o l i n i ş t i t ă a d i e r e m e r i i : E secetă de p l o a i e .

în van aştept şi visul de-altădată... î n v a n p a l a t u l p o a r t a şi-a d e s c h i s : S t ă p î n u - i m o r t î n ţ a r a d e p ă r t a t ă . . . E secetă de vis...

P O S T U M U S

C e t r i s t ă zi , c a o r i c e z i î n c a r e - n g r o p i u n m o r t iub i t . . .

Aş vrea să fim alături ; şi cît eşti de departe ! A ş v r e a s ă fii c u m i n e p e s t r ă z i l e d e ş a r t e , î n c a r e p l o a i a c a d e , m e r e u , l a nesf î rş i t . . .

Departe, în oraşul în care ne-am iubit, N u p l o u ă c a p e - a i c e a , m e r e u , l a n e s f î r ş i t ?

Ce tristă zi de toamnă i-acum în primăvară ! D e d u p ă n o r i , z a d a r n i c a ş t e p t s ă m a i r ă s a r ă O r a z ă d e l u m i n ă c a - n z i u a c e a d i n t î i , î n c a r e v r e a m a l ă t u r i d e t i n e s ă r ă m î i .

Ce tristă zi, ca orice zi î n c a r e - n g r o p i u n m o r t i u b i t . . .

Eu merg pe strada tristă ca dup-o-nmormîntare, I a r p l o a i a c a d e rece, m o c n i t ă ş i a r a r e . . . E u m e r g p e s t r a d a m u t ă ş i n u ş t iu p e n t r u c i n e ,

352

Page 326: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i p l î n s u r i nes f î r ş i te s - a p r o p i e d e m i n e . . . D a r n u şt iu c i n e p l î n g e ş i n ic i c ine-a m u r i t !

D e p a r t e , î n o r a ş u l î n c a r e n e - a m i u b i t , T u n u ştii c i n e p l î n g e , n ic i c ine n e - a m u r i t ?...

U N V E R S R Ă Z L E Ţ

U n v e r s r ă z l e ţ p e - o fi lă g ă s i t ă - n t r - u n s a l t a r î n m i n t e c a t ă p a r c ă s ă - m i r e a d u c ă i a r D u i o a s a p o e z i e c e - a m î n c e p u t o d a t ă , D a r a r ă m a s u i t a t ă . . .

Ce-am vrut să spun în versul răzleţ găsit „ O r o z ă o f i l i tă z v î r l i t ă z a c e - n d r u m . . . " O r o z ă of i l i tă . . . d a r c î t e r o z e n u - s Z v î r l i t e - a ş a î n ţ ă r n ă d e c î ţ i î n p i e p t l e-au

De-ar trebui să fie cîntată orice floare, C e t r i s t ă , n e ş t i u t ă , n e î n ţ e l e a s ă m o a r e , î n s t r a d a a z v î r l i t ă , î n p r a f sau î n n o r o i , O ! c î t e v e r s u r i o a r e n - a r f i să f a c e m n o i . . .

Un vers, cu toate-acestea, pesemne că i-a fost U r s i t acestei r o z e z v î r l i t e f ă r ă ros t . . . D a r n u - m i a d u c a m i n t e c e - a m v r u t s ă s p u n a t u n c i : P e s e m n e p l î n s u l r o z e i t r e c u t e ce-o a r u n c i , O r i p o a t e e legia a t î t o r f lor i u i t a t e , Şi-n c a r e n u m a i b a t e A r i p a u n u i d u l c e ş i n e g r ă i t p a r f u m , C u m n u m a i b a t e - n v e r s u l r ă z l e ţ găs i t a c u m .

Atita este astăzi întreaga poezie, U n v e r s , scris p o a t e n o a p t e a , o r i z i u a — c ine

ştie ? —

353

a c u m ?

pus ?...

23 — Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 327: Antologia poeziei simboliste româneşti

U n v e r s î n c a r e p o a t e a m v r u t s ă î n ţ e l e g M a i m u l t d e c î t c e - a r s p u n e c h i a r u n p o e m î n t r e g . .

Şi totuşi, am uitat !... I a r r o z a d e - a t u n c e a d e m u l t s-o f i u s c a t , C u m s e u s u c ă - n l u m e a t î t e a r o z e p a l e , P u r t î n d c e v a î n e le d i n g î n d u r i l e t a l e , Ş i c u m s e d u c a t î t e a ş i - a t î t e a p o e z i i , P i e r z î n d u - s e î n suf let, u i t î n d s ă l e m a i scr i i .

C E I S I N G U R I

Poetului D. Nanu

Cei singuri cu adevărat N u s u n t ace i o e p l î n g c î t e - a u p i e r d u t ; D a r cei p e c a r e - u n g î n d î n d e p ă r t a t î i p o a r t ă p r i n n e c u n o s c u t , S p r e t o ţ i acei c e p l î n g c î t e - a u p i e r d u t .

Cei singuri cu adevărat S u n t t o ţ i ace i ce se p r i c e p să t a c ă , S u n t cei ce m e r g ş i nu se m a i o p r e s c , S u n t cei c e d u c sub h a i n a l o r s ă r a c ă , S u b l u t u l o m e n e s c S e c r e t e b o g ă ţ i i n e c u n o s c u t e — î n a l t e l u m i setoşi s ă l e s t r ă m u t e . . .

Cei singuri cu adevărat S u n t cei c e v ă d , s u n t cei c e p l î n g a d e s , N u p e n t r u ei, d a r p e n t r u ce-au a f l a t , N u p e n t r u g î n d u l l o r n e î n ţ e l e s , D a r p e n t r u ce, m e r g î n d o v i a ţ ă - n t r e a g ă , E i t o t u ş i n - a u p u t u t s ă î n ţ e l e a g ă . . .

Nu te gîndi la scunda lor chirie ! C h i l i a l o r e s u f l e t u l l o r m a r e !

354

Page 328: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ii v e z i t r e c î n d ş i î i a ş t e p ţ i să v ie ; î i v e z i p i e r z î n d u - s e î n d e p ă r t a r e : î n or ioe p a r t e s u n t , Ş i - n u n t r u l lo r , d u c u n î n t r e g p ă m î n t !...

în mijlocul oraşelor trăiesc ! Ş i-oraşe le , c î t s u n t d e f r ă m î n t a t e , E i t r e c ca n i ş t e r ă z l e ţ i ţ i p r i n ele, — F a n t a s t i c e c o r ă b i i n e n f r î n a t e , N e n v i n s e d e t a l a z u r i l e g r e l e . ,

Ei trec P e s t r ă z i l e c e f u r n i c ă d e l u m e , P e u l i ţ e c u f a b r i c i z g o m o t o a s e . P r i n p i e ţ e l e m i z e r i e i d i n l u m e . . . Ei t r e c — N u ştie n i m e n i u n d e - a n u m e ! Ei t r e c , e i t r e c — s u n t a c u l g r a v ce c o a s e B u c a t ă c u b u c a t ă r i s i p i r e a D e p e t i c e d i n s u f l e t u l cel m a r e , N e n c h i p u i t , n e a ş t e p t a t , p e c a r e D o a r î l v i s e a z ă n u m a i o m e n i r e a . . .

O R A Ş U L

I

în zori de zi... Pe stradă era ploaie, Şi n e g u r ă , ş i v î n t . . . I a r o a m e n i i , c u m l u n e c a u p r i n p l o a i e , G r u m a z i i l o r p r i n d e a u c a s ă s e - n d o a i e M a i greu, m a i t r i s t , m e r e u c ă t r e p ă m î n t , — D e d r u m u l g r e u ce-1 s t r ă b ă t e a u , d e v î n t , O r i d e p o v a r a ce-o p u r t a u î n s p a t e , î n t r u c h i p a r e - a v i e ţ i i z b u c i u m a t e . . .

355

Page 329: Antologia poeziei simboliste româneşti

D a r ce-i p u r t a pe toţi aceştia oare In dimineaţa asta moartă Şi fără pic de soare ?...

Vai ! cît de trişti şi obosiţi treceau... Păreau că dorm, păreau că-s într-un vis ; Păreau că-s morţ i , sculaţi atunci din groapă, Şi că-ntr-adins cu toţii şi-au deschis Mormintele de negură şi apă, Ca să le-mprăştie în lume...

Dar nu puteau să spună la ce-au pornit anume...

Din toate străzile veneau, Pe toate străzile treceau, De larmă grea umpl înd oraşu-ntreg ; D a r pentru ce veneau Şi pentru ce treceau Păreau că înşişi ei nu înţeleg.

Vai ! tot oraşul era parcă Un creier nesfîrşit de mare, Muncit de-aceeaşi veşnică-ntrebare* Vai ! tot oraşul era parcă Un creier plin de gînduri negrăite — Atîtea gînduri cîţi erau acei Care treceau cu feţele-ofilîte, D u c î n d poverile cu ei.

Vai î tot oraşul era parcă O minte veşnic zbuciumată De o idee purur i depărtată. . .

Departe, o aripă-a unui gînd II cuprindea, deasupra lui băt înd, Dar , cum bătea tăcut, deasupra lui, Nu-1 păt rundea privirea nimănui...

Ce filozof adînc era atunci oraşul !...

356

Page 330: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i o a m e n i i t r e c e a u . . . M e r g e a u î n c e t ş i o b o s i ţ i p e s t r a d a . O ! p o a t e d o a r d e n e g u r a p r i n c a r e N i c i n u p u t e a u s ă v a d ă S p r e c i t ă d e p ă r t a r e P o r n i s e r ă , î n z o r i d e zi, p e s t r a d ă . . . Ş i o a m e n i i , t r e c î n d , N e n c h i p u i t d e a l t f e l r ă s u n a u T ă c u ţ i i p a ş i a i l o r , — M u l t m a i s o n o r , M u l t miai t ă c u ţ i p e p i e t r e l e t o c i t e , P ă r î n d c ă s u n t u n r i t m n e a u z i t A l u n u i i m n c e n - a m a i fost c î n t a t , P ă r î n d c ă s u n t u n r i t m î n d e p ă r t a t A l u n u i i m n c e î n c ă n u s e ştie C ă c i c î n t ă r e ţ u l l u i î n t î r z i e s ă v i e !...

Ş i-n n e g u r ă , d e p a r t e , M a ş i n i l e v u i a u a m e ţ i t o r ; I a r e i m e r g e a u s p r e ele C h e m a ţ i d e ţ i p e t e l e lor..V

Maşinile, în negură, departe, P ă r e a u c ă s u n t c î t e - u n M o l o h m a i t a r e , C a r e - a ş t e p t a , şi-n a ş t e p t a r e , — P e f iecare c l i p ă m a i f l ă m î n d , — Ţ i p a s ă i s - a d u c ă m a i c u r î n d N e v i n o v a t a j e r t f ă De suflete ş i t r u p u r i c h i n u i t e , — î n c r e u z e t e l e î n c a r e F i e r b v e ş n i c f o r m e n o i ş i f o r ţ e v i i t o a r e .

II

Dar ziua se ridică şi soarele răsare... S e - m p r ă ş t i e m u l ţ i m e a , d a r l a r m a - i ş i m a i m a r e .

Stridente nicovale cum ţipă se aud ; V ă z d u h u l c a r e p l î n g e d e l a c r i m e e u d . . .

357

Page 331: Antologia poeziei simboliste româneşti

S e z b u c i u m ă , s e s t r i g ă d u r e r i n e a u z i t e , Se f r e a m ă t ă , d e p a r t e , s i m ţ i r i n e p o t o l i t e ; C i o c a n e l e b a t r i t m u r i , r ă s u f l e t e l e c î n t ă N e c u n o s c u t e i m n u r i c a r e - n v ă z d u h s - a v î n t ă . i

Ce suflet e-n cetate, demonic şi barbar !...

A h ! p a r c ă t o t o r a ş u l e - u n u r i a ş , p e c a r e L - a u f e r e c a t d u ş m a n i i î n l a n ţ u r i , ş i m e r e u S e z b a t e , - n t r - o s u p r e m ă , z a d a r n i c ă s f o r ţ a r e , C l o c o t i t o r d e u r ă , ţ i p î n d s p r e D u m e n e z e u . . .

Ah î parcă tot oraşul e-un revoltat pe toate, P e zei , p e s u f e r i n ţ e ş i p e p ă m î n t u - n t r e g , Şi c a r e , - n c h i s în s ine, se p l î n g e că nu p o a t e , — C ă g î n d u r i l e t o a t e n i m i c n u în ţe leg . . .

Ah ! parcă-ntreg oraşul, înlănţuit pe stîncă, E P r o m e t e u , ce-n u r a - i g î n d e ş t e c u m a r f i C u m p l i t a r ă z b u n a r e ce f ierbe-n e l a d î n c ă — Ş i p r e g ă t e ş t e z i u a c e - o d a t ă v a v e n i . . .

Pe fiecare clipă alarma se întinde ; D i n z o r i ş i p î n ă - n seară , m e t a l e , m u ş c h i , s forţări , , U n t r u p fac ş i u n suf let e t e r n c a r e c u p r i n d e O r a ş u l ş i p ă m â n t u l î n t r e g d i n z ă r i î n z ă r i . . .

III

Şi tu aştepţi !... Ce-ţi pare că trebuie să fie ?... E - u n g î n d p r o f u n d î n aer , d a r n i m e n e a nu-1 ştie, O , p o a t e - a t î t e a b r a ţ e , o f t a t u r i ş i s f o r ţ ă r i T r i m i t c e v a d i n ele s ă z b o a r e - n d e p ă r t ă r i ; C e v a ce nu se p o a t e v e d e a ş i î n ţ e l e g e ,

Ceva ce prinde totuşi într-unui să ne lege, P e t o ţ i a c e i a c a r e , d i n z o r i ş i p î n ă - n seară , N e - n s p ă i m î n t ă m d e l u p t a d e m o n i c ă , b a r b a r ă , , î n c a r e t o t o r a ş u l s e z b a t e n e n c e t a t , î n r i t m u l d e c i o c a n e s t r i d e n t e c a r e b a t . . .

358

Page 332: Antologia poeziei simboliste româneşti

A ş t e p ţ i , d a r c i t ă v r e m e ? A ş t e p ţ i : şi, p o a t e , d o a r A ş t e p ţ i s ă v i n ă s e a r a , c - u n c e r m a i b u n , m a i c l a r , A ş t e p ţ i să v i n ă n o a p t e a , a ş t e p ţ i — şi c ine şt ie Ce t r e b u i e să v ie ?

Şi seara se coboară, neliniştea să darme ; ' D a r sub a r i p a serii o r a ş u l n u a d o a r m e . . .

N E V R O Z Ă

I

Cît ne-am schimbat de tare ! O ! mai să nu ne ştim... „ Ş i t o t u ş i , s u n t e m t r i ş t i " . . . C u m n e - a m s c h i m b a t d e t a r e ; z a d a r n i c n e p r i v i m ; Ş i c u m î m i s ta i î n f a ţ ă , j u r a t s ă n u t e m i ş t i ,

T u - m i p a r i o n e n ţ e l e a s ă ş i v e ş n i c ă m u s t r a r e : C î t n e - a m s c h i m b a t d e t a r e ! ^,Şi t o t u ş i s u n t e m t r i ş t i . "

în casa noastră strimtă, la masa mea tăcută, A l ă t u r e a d e m i n e a i s t a t d e - a t î t e a o r i , P r i v i n d u - t e c u m g î n d u r i m ă r e ţ e t e s ă r u t ă . . . „ N u s u n t e m ş i a c u m a , a l ă t u r i , g î n d i t o r i ?"...

Ce ne-a-ntristat atuncea ? De ce eşti trist acum ? . „ A v e a m d e m e r s a t î t a , ş i -am m e r s a t î t a d r u m ! " . . .

O ! cît de lungă cale şi cît de trist popas ! A m m e r s c u - a t î t a l u m e a l ă t u r i , ş i - n t r - u n p a s ; Ş i-n u r m a t u t u r o r a p e d r u m u r i a m r ă m a s . . .

^,Să ştim pe fiecare din mers şi după glas !"

359

Page 333: Antologia poeziei simboliste româneşti

I I

P a r c - a m t r e c u t p r i n v i a ţ ă d e zeci d e m i i d e o r i ! P a r c - a m t r ă i t , c u u n u l , î n zeci d e m i i d e inşi î P a r c - a m cules d i n p a r c u r i c u zeci d e m i i d e f lor i ! P a r c - a m sui t t o ţ i m u n ţ i i , p r ă p ă s t i o ş i ş i n i n ş i !

Şi totuşi, nicăirea n-am fost şi n-am bătut, D e c î t l a c î t e - o p o a r t ă î n c h i p u i t ă n o u ă , C r e z î n d c-o s ă d e s c h i d ă , c u m î i n i l e - a m î n d o u ă , A c e l c e s tă n ă u n t r u , sau vesel , sau t ă c u t a

Şi totuşi, nicăirea nu ne-am oprit, — departe, P ă r e a c ă a l t e case n e - a r f i c h e m a t m e r e u , C u - o m a s ă p e n t r u c a r e h a m b a r e - o r să-şi d e ş e r t e , F ă r ' s ă m î n c ă m v r e o d a t ă , l a ea, n i c i t u , n i c i eu. . .

Şi totuşi, nicăirea nu ne-am uitat, trecînd ( A m s t a t l a m a s a n o a s t r ă t î r z i i ş i o b o s i ţ i ) , Ş i n i c i u n p a r c d i n l u m e n u n e - a o p r i t v r e u n g î n d , N i c i o c ă r a r e - n g u s t ă , p e m u n ţ i î n c ă r u n ţ i ţ i .

Şi-acuma, cînd ne-ntoarcem, nu suntem mai bogaţi, C ă c i t o t c e - a m s t r î n s c u t e a m ă ş i t o t c e - a m î n d r ă z n i t A m d a t l a t o ţ i s t r ă i n i i , ş i-am î m p ă r ţ i t l a f r a ţ i , C î n d n i c i p e d î n ş i i p o a t e n u i - a m î m b o g ă ţ i t .

Biet suflet fără aripi, atuncea, ce ne-apasă ? T r i s t e ţ e a c e l o r c a r e n u l e - a m p u t u t v e d e a ? O f e r i c i r e - a s c u n s ă , d e p a r t e , în v r e o casă , P ă z i t ă - a t î t de b i n e că n - a m i n t r a t în ea ?

în faţa mea stai totuşi, tăcut şi obosit (Şi eu s u n t o b o s i t ) , Ş i l u m e a - n t r e a g ă p a r e az i ş i m a i o b o s i t ă (Şi i n i m a - m i , n ă u n t r u s e z b a t e o b o s i t ă ) , I a r V i a ţ a , - n c a s a n o s a t r ă , ş i ea s-a o b o s i t .

360

Page 334: Antologia poeziei simboliste româneşti

III

P e m i n a m e a - n g h e ţ a t ă s ta f r u n t e a m e a f i e r b i n t e . . * E u o c r e d e a m c u p o l ă d e v i s u r i î n d r ă z n e ţ e , Ş i m ă c r e d e a m c a s t e l u l c l ă d i t d e t i n e r e ţ e S-o p o a r t e î n a i n t e .

Cupola asta însă s-a-ntunecat de mult ! F u r t u n i l e - s d e v i n ă sau s o a r e l e a p r i n s ; O r i cel ce, s t î n d n ă u n t r u , c l ă d i r e a şi-a î n t i n s î n c a l e a l o r p r e a m u l t ?

Ce castelan amarnic ! C e o ş t i c a r i - a u p i e r i t ! A z i , s i n g u r e l s e z b a t e , p r i n c a m e r e l e g o a l e , P e l e spez i le a l b e , p l î n g grelele-i s a n d a l e — • Şi,-n a d â n c i m i , s u n t g l a s u r i c e g e m l a n e s f î r ş i t .

Iar sufletu-mi ascultă ! Ş i n u ş t iu c i n e s a p ă , M e r e u , î n t e m e l i a c e t r e n v i r ă m e r e u , C a t i m p u l , c u - n c o r d a r e , t e m e i n i c c a o a p ă Ş i n e m i l o s c a g î n d u l c ă n u e D u m n e z e u .

O ! nu ştiu cine sapă ! Sunt ostile pierdute, J e r t f i t e f ă r ă r o s t ? S a u a l ţ i d u ş m a n i a c u m a , î n c e t ş i p e t ă c u t e , S-au a p r o p i a t d e z i d u r i , c u n o a p t e a a d ă p o s t , Ş i - a u î n c e p u t s ă s a p e m a i t a r e , ş i m a i m u l t , Cu b r a ţ e l e c r i s p a t e , cu u r ă ş i cu sete ; I a r g r e a u a l o r s u f l a r e e g e a m ă t u l c e - a s c u l t .

Şi sufletu-mi ascultă ! D a r p o a t e - i p r e a t î r z i u Şi, c h i a r d e - o f i d e v r e m e , cas te lu l e p u s t i u . T o x i n u l d i s p e r ă r i i z a d a r n i c a r s u n a , I a r m î n a o b o s i t ă a b i a l - a r l e g ă n a .

361

Page 335: Antologia poeziei simboliste româneşti

IV

Ş i n u m a i e n i m i c a , ş i n u v a f i m a i t r i s t ; C ă c i a s ă p a t d u ş m a n u l c u - o m i n ă d e a r t i s t A t î t e a ş a n ţ u r i n e g r e , a t î t e a g a l e r i i P e s u b c a s t e l u - a c e s t a c u c a m e r e p u s t i i , Şi-a p u s a t î t a i a r b ă , s ă z v î r l e u n o r a ş . I a r c a s t e l a n u - a ş t e a p t ă ; t r e m u r ă t o r ş i laş .

Şi nu mai e nimica. C e g r o a z n i c ă t ă c e r e ! T ă c e r e a ce lor c a r e s e v o r î n d e p l i n i . C u p o l a a s t a n a l t ă v e i şti p e c e p u t e r e C l o c o t i t o a r e ş a d e d o a r c î n d v a i z b u c n i . . .

Şi castelanu-aşteaptă — Ş i a ş t e p t a r e a însăş i e u n d u ş m a n i n t r a t P r i n n u ş t iu c a r e p o a r t ă a v r e u n u i t u r n s u r p a t .

Şi nu mai e nimica — nici frig, nici rău, nici bine, ( O p a s ă r e c i u d a t ă p e - u n t u r n a p o p o s i t . ) O ! Nu m a i e n i m i c a ! O ş o a p t ă nu m a i v i n e ; U n g las n u m a i t r e s a r e ; s tă s î n g e l e - a m o r ţ i t , î n t î m p l e n u m a i b a t e , n i c i n u m a i c u r g e - n v i n e . O ! Nu m a i e n i m i c a — n i c i fr ig, n i c i r ă u , n i c i b i n e . A p r i n d e N e b u n i a f i t i lu- i n e z ă r i t .

Iar sufletul aşteaptă, tăcut şi neclintit.

P E S T R A D A A S T A T R I S T A . . .

P e s t r a d a a s t a t r i s t ă , p u s t i e , s o l i t a r ă , A t î t a v r e m e es te d e c î n d t o t m e r g m e r e u , Ş i n u - n ţ e l e g , î n s t r a d a a c e a s t a s o l i t a r ă , C e p o a t e s ă m ă c h e m e , c e p o a t e să-mi a p a r ă D e m e r g d e - a t î t a v r e m e , d o a r u m b r a m e a ş i e u .

362

i

Page 336: Antologia poeziei simboliste româneşti

N u - i n i m e n i — ş i l u m i n a d e p a l e f e l i n a r e î m p r ă ş t i e î n a e r c u c a l m u l e i d e m o r t C e v a d i n a l t ă l u m e , c e v a d i n d e p ă r t a r e , C e v a î n c a r e p a r c ă - i o m i s t i c ă c h e m a r e S p r e c a r e p a r c ă p a ş i i n e î n ţ e l e s mi- i p o r t . . .

Mă urmăreşte noaptea cu liniştea ei rece, M ă c h e a m ă î n a i n t e u n g î n d c e n i c i nu-1 ş t iu, M ă u r m ă r e ş t e n o a p t e a c u l i n i ş t e a e i rece Ş i - u n d o r d e z ă r i a l b a s t r e p r i n su f le tu l m e u t r e c e . . .

Eu merg pe strada asta, în noaptea asta tristă, Ş i n u ş t iu p î n ă u n d e v a t r e b u i s ă m e r g P e s t r a d a a s t a c a r e î m i p a r e t o t m a i t r i s t ă , C h e m a t c a d e - o b ă t a i e d u i o a s ă d e b a t i s t ă , D e p a l e f e l i n a r e ce-n d e p ă r t ă r i s e ş terg. . .

Cu sufletul, cu umbra păşesc în noapte-adîncă, T r e i f r a ţ i p r i b e g i , d e p a r t e , m î n a ţ i de-ace laş i d o r ?... E u v r e a u l u m i n a a s t a s ă m a i d u r e z e î n c ă , Ş i umbra m e a d o r e ş t e o n o a p t e m a i a d î n c ă , I a r sufletul m e u n u m a i u n cer s t r ă l u c i t o r . . .

Î N M I N E . . .

A ş v r e a s ă a m p u t e r e a s ă m ă d e s f a c cîe m i n e , S ă p o t v e d e a o d a t ă c e a m ş i c ine s u n t , S ă p o t s ă v ă d î n n o a p t e a a d î n c ă ce-i î n m i n e , M a i v iu , m a i c l a r , m a i b i n e . . . — T ă c e r e a c e m ă a r e s ă - n v i e - n t r - u n c u v î n t . . .

Aş vrea să am puterea să mă desfac pe-o masă, C a u n c h i r u r g ce, p o a t e , î n b a s m e n u m a i e !... D e m u l t e o r i î m i p a r e c ă f i rea m e a m ă l a s ă Ş i - a d e s e a o r i î m i p a r e c ă p o t v e d e a or ice . . .

363

Page 337: Antologia poeziei simboliste româneşti

C e g r o a z n i c ă f ă p t u r a m i - a p a r e u c î t e - o d a t ă ! î n m i n e n u e u n u l — î n m i n e n u - s d o a r e u . î n i n i m ă , î n suf let , u n a l t u l m i s - a r a t ă , Ş i g î n d u l m ă m u n c e ş t e n e n d u r ă t o r m e r e u ....

Mi-e inima o tristă şi palidă fecioară, D u i o a s ă , c a r e p l î n g e c î n d n - a r e c e v i sa . M i - e i n i m a o t r i s t ă ş i p a l i d ă f e c i o a r ă P e c a r e - o s tea, u n c î n t e c , u n z v o n o î n f i o a r ă C u m s t ă ş i - a ş t e a p t ă p a r c ă î n t r - u n a a l t c e v a . . .

Iar sufletul îmi este un cititor în stele, U n m a g d i n a l t e v r e m u r i , u n r ă t ă c i t d e - a c e l C e - ş i a f l ă - u n r o s t î n l u m e u m b l î n d c u o c h i i - n s t e l e .

Tu nu pricepi ce poate-a găsit vreodată-n ele — D o a r s i m ţ i c ă l u c r u r i t r i s t e a d e s e a p o a r t ă - n el . . .

Şi gîndul... gîndu-mi este duşmanul cel mai mare. C e o m c u suf let n e g r u , c e n e g r u i e z u i t ! T ă c u t , p e - a l ă t u r i t r e c e , r î z î n d d e f iecare — Ş o p t i n d u - m i p a r c ă v e ş n i c c ă n u s u n t fer ic i t . . .

De-ascult ce spune trista şi palida fecioară, î m i p a r e r ă u d e v i a ţ a ce-şi p i e r d e î n z a d a r , C o p i l u l c e c u o c h i i p e - a c e r u l u i c o m o a r ă î n t u r n u l lu i d e f i ldeş s e z b a t e so l i tar . . .

Şi de mă-ndrept cu dînsul spre lumea-i depărtată, Ş i m ă - n f i o r o c l i p ă , u i m i t , la g l a s u l lu i , A s c u l t c u m p e c ă r a r e a - i s p i n o a s ă ş i - n c u r c a t ă D i n n o a p t e - a p a r e g î n d u l r î z î n d d e c î te- i spu i . . .

Şi nu pricep nimica din tot ce simt în mine ! O p a l i d ă f e c i o a r ă , un m a g , un i e z u i t ! A d e s e a , l a o l a l t ă î m i p a r c ă s t a u p r e a b i n e .... D a r ce-mi l ipseşte, t o t u ş i , s ă s p u n că-s fe r ic i t ?...

...în mine-i o fecioară, un mag şi-un iezuit !... D a r eu, e u c ine s u n t ?...

364

Page 338: Antologia poeziei simboliste româneşti

N e n ţ e l e g î n d n i m i c a , r o b i t d e c î t e t r e i , Ş i c u m îşi a f l ă - n m i n e l o c a ş u l n u m a i ei,

C u m i n t e a d o a r l a v i a ţ a ş i d o r u r i l e lo r , D e m u l t e o r i î m i p a r e că-s u n a z i l d e n o a p t e C e s e p ă r ă g i n e ş t e , c ă c i n - a r e - n g r i j i t o r ....

Şi astfel trec prin lume necunoscut de niine, N e c u n o s c u t d e n i m e n i c e s u n t î n t r - a d e v ă r , S p r e s o a r e sau f u r t u n ă , s p r e r ă u o r i c ă t r e b i n e , A t î r n ă v i a ţ a - m i t o a t ă d e - u n m a g i c fir d e p ă r . . .

Şi cine ştie unde e glasul pentru care U r e c h e a m i - e f ă c u t ă să-1 p o a t ă a scu l ta . . . E g î n d u l c e s f ă r î m ă , e - a l b a s t r a d e p ă r t a r e , E t o t ce nu ş t iu î n c ă o r i e i u b i r e a ta ?...

î n m i n e este a s t ă z i t ă c e r e a - a t î t d e - a d î n c ă î... A t î t a n o a p t e t r i s t ă , a t î t a v a g m i s t e r , D e - a m s p u s s ă - m i p l î n g i u b i r e a , iubesc ş i a s t ă z i î n c ă ; D e - a m v r u t s ă - n t o r c p r i v i r e a - m i d i n cer, p r i v e s c

s p r e cer ; Şi d e - a m ş o p t i t că g î n d u l e o p e d e a p s ă - a m a r ă , La o r ă s c r u c e - n c a l e p r e s i m t că-o să-mi a p a r ă . . .

Î N T U N E R I C

C î t d e - n t u n e r i c e s t e î n ser i le d e t o a m n ă , Ş i s t r ă z i l e s u n t t r i s t e , t ă c u t e ş i p u s t i i , I a r f i e c a r e c l i p ă î n suf let îşi î n s e a m n ă C ă r a r e a u n e i g r e l e ş i v a g i m e l a n c o l i i . . .

Un vis ţesut în vară se stinge-n toamna tristă, Şi i n i m a - i b o l n a v ă şi su f le tu l e gol. . . D e p a r t e , z d r e n ţ u i t ă s e f l u t u r ă - o b a t i s t ă , C u m t r e c e s i n g u r a t e c , n e l i n i ş t i t , u n s t o L . .

365

Page 339: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i ţ ie ţ i s e p a r e c ă p l e a c ă d e l a t i n e A c e s t e c ă l ă t o a r e s p r e a l t e z ă r i m e r e u . S p r e a l t e ţ ă r i , o u s o a r e , s p r e v a r ă , s p r e m a i b i n e , Ş i t o a m n a a s t a t r i s t ă t e - a p a s ă t o t m a i greu. . .

Şi ţie ţi se pare că duc cu ele vară, C ă d u c c u ele v i su l , c ă d u c c u ele t o t , A c e s t e c ă l ă t o a r e t ă c u t e c e s e l u a r ă C u d o r u l l o r d e d u c ă şi-a s e o p r i n u p o t . . .

Şi ţie ţi se pare că n-o să mai revie N i c i s t o l u l c a r e t r e c e , n i c i v a r a ce-a t r e c u t , N i c i v i s u l c a r e n u e , şi-n c a m e r a p u s t i e R ă m î i c u g î n d u - a i u r e a , r ă m î i m e r e u t ă c u t . . .

De te deşteptă-o clipă un pas pe la fereastră, R i d i c i c u t e a m ă c a p u l , t e u i ţ i ş i n ic i n u şt i i î n suf let c î n d c o b o a r ă , c-un d o r d e z a r e - a l b a s t r ă , R e f r e n u l u n e i t r i s t e ş i v a g i m e l a n c o l i i . . .

T E M P L U L

O , n e î n c h i p u i t u l t ă u c u g e t s o l i t a r ! C a t a p e t e a s m ă n a l t ă , c u s f inţ i î n m ă r m u r i ţ i , î n a s c u l t a r e a o r g e i d e s t i n u l u i b a r b a r

Ş i - n fa ţa c ă r e i , n o a p t e a , a u p l î n s cei a d o r m i ţ i , Ş i p l î n g ş i cei d e a s t ă z i c a - n t r - u n s t r ă v e c h i a l t a r . E l s tă î n f i p t c u f r u n t e a s p r e ce le p a t r u z ă r i , S ă p r i n d ă a l t e r a z e p e n o u - i c r u c i f i x , S - a s c u l t e c î t e v î n t u r i t r e z e s c d i n d e p ă r t ă r i E c o u l a m i n t i r i i p e cel d i n u r m ă S t y x A l ce lui d e p e u r m ă o b o l d e d i s p e r ă r i . . .

N-aveţi să ştiţi ce poartă în el de-nţelepţesc, C u m n u v e ţ i şt i c e f o c u r i d e m o n i c e t o p e s c , î n s înnl lui , m e t a l e n e c u n o s c u t e î n c ă .

366

Page 340: Antologia poeziei simboliste româneşti

N - a v e ţ i s ă ş t i ţ i c î t este d e m u t ă ş i a d î n c ă P r ă p a s t i a - i d i n c a r e tăcer i l e- i vorbesc . . .

Neliniştit şi singur, îl vei simţi tu doar, Şi-1 ve i lă sa să c r e a s c ă — g r ă u n t e d i n p ă m î n t ( O , n e î n c h i p u i t u l t ă u c u g e t s o l i t a r ) , î n ţ a r i n a s ă r a c ă , b ă t u t d e o r i c e v î n t Ş i d e f u r t u n ă f r î n t , S t e j a r p e t r u n c h i u l c ă r u i s-or a p u c a d r u m e ţ i i S ă scr ie c u c u ţ i t u l n e n d u r ă t o r a l v i e ţ i i C u v î n t u l p e s t e c a r e n u v o r p u t e a s ă t r e a c ă , Î n c e p ă t o r c u d a c ă , Sf î r ş indu-se cu nu — D a r d i n b o g a t a - i s e v ă h r ă n i n d u - 1 n u m a i t u !

A ş t e a p t ă - 1 ca să c r e a s c ă , î n c e t ş i n e p ă t r u n s — T ă c u t ş i în p u t e r e ş i-or ic î t d e - n t î r z i a t — S u b c o a m a lu i p r i n c a r e n i c i r a z e n u s t r ă b a t C a u n D r u i d c l ă d e ş t e - ţ i cel m a i t ă c u t a l t a r — O , n e î n c h i p u i t u l t ă u c u g e t s o l i t a r !...

Ai ambră, tot ce viaţa va şti să-ţi mai aducăr

T ă m î i e , t o t ce v i s u l î ţ i va j e r t f i , ş i a i T ă c u t u l m i e l c e p a ş t e d i n i a r b a t a d e m a i , P e c a r e - o c h e a m ă v a r a , d a r î n c ă n - o u ^ u c ă . . .

Jertfeşte mielul, arde ambră şi tămîie ! D e p a r t e , c î n t ă o r g a d e ier i c h e m î n d p e m î i n e Ş i p l î n g t o ţ i c r e d i n c i o ş i i d e ieri c ă n - o r ă m î n e , D a r r î d t o ţ i cei d e a s t ă z i s p e r î n d c - o r s ă raTiîie..

Vei fi tu singur preot şi singur credincios, C ă c i n - o s ă c r e a d ă n i m e n i a t î t d e - a d î n c c a t i n e , Ş i n - o s ă î n g e n u n c h e n i c i u n u l m a i f r u m o s — Ş i n i m e n i n - o s ă p l î n g ă m a i t a r e ş i m a i b i n e L ~

367

Page 341: Antologia poeziei simboliste româneşti

C Î N T A O C A T E R I N C Ă . .

C î n t a o c a t e r i n c ă p e - o s t r a d ă d e p ă r t a t ă . . . T r e m u r ă t o a r e n o t e l e a u z e a m s u n î n d , — C a i n i m a - m i s-o f a c ă d i n n o u m a i v i u s ă b a t ă C î n t a o c a t e r i n c ă , p e - o s t r a d ă d e p ă r t a t ă U n c î n t p e c a r e p a r c ă d e m u l t l - a v e a m î n g î n d .

Cînta şi cine ştie a cui era cîntarea ; C î n t a ş i c i n e şt ie ce suf let a s c u l t a , — D a r p o a t e n o i p t e a - a d î n c ă , ş i p o a t e d e p ă r t a r e a F ă c e a u p e - a t î t ia o a m e n i c a r i i - a s c u l t a u c î n t a r e a S ă l i s e p a r ă p o a t e c ă p e n t r u e i c î n t a .

Cum mi-a părut şi mie că numai pentru mine T r e c e a p e s t r a d a ceea, a t î t d e t r i s t c î n t î n d , C u n o t e p l î n g ă t o a r e , c u n o t e t r i s te , p l i n e D e d o r u r i c a r e p a r c ă t r ă i a u a t u n c i î n m i n e , D e l u c r u r i r i e n ţ e l e s e c e l e a v e a m î n g î n d .

Mi s-a părut şi mie, ţi s-a părut şi ţie C ă p e n t r u n o i p e s t r a d ă t r e c e a p e î n n o p t a t , C u n o t e p l î n g ă t o a r e , a c e a s t ă m e l o d i e C e s e p i e r d e a d e p a r t e . . . ş i t o t u ş i , c i n e ştie D e - a fost, d i n t o a t e - a s t e a , c e v a a d e v ă r a t . . .

Avem cu toţi nevoie de-o melodie-n viaţă... — C e v a ce e n a i n t e sau p o a t e î n a p o i ; A v e m c u t o ţ i n e v o i e d e - o m e l o d i e - n v i a ţ ă , C e p a r c ă v i n e n o a p t e a ş i p l e a c ă - n d i m i n e a ţ ă , Ş i , t o t u ş i , t o t d e a u n a s t ă p î n ă e î n n o i .

...Un cînt de caterincă, pierdut în depărtare, N i - o r e a d u c e n u m a i î n i n i m ă , t r e c î n d , A c e a s t ă m e l o d i e c e n u m a i n i s e p a r e C ă - i c î n t d e c a t e r i n c ă p i e r d u t î n d e p ă r t a r e , C î n d o a v e m în suf le t ş i o p ă s t r ă m în g î n d .

Page 342: Antologia poeziei simboliste româneşti

EUGENIU SPERANTIA

Născut în Bucureşti la 18 mai 1888, fiul focloristului Tb. Sperantia. Studii liceale, absolvite în 1906, doctor î» litere şi filozofie în 1912. iParticipă de tînâr la mişcarea literara a epocii, mai întîi in grupul Anale­lor literare, apoi în cenaclul macedonskian (1905—1906), după care se *alătură cercului Vieţei noi, condus de Ovid Densusianu. Carieră didactică <de prestigiu după primul război mondial: profesor şi director de minister, C/»; (1919—1921), profesor la Academia de drept din Oradea (1921— 1934), profesor de filozofia dreptului şi sociologie la Universitatea din Ci»; (1934—1949). Pensionat în 1949. Publică numeroase lucrări de fi­

lozofia dreptului, sociologie şi filozofie. Face şi critică muzicală la revista Steaua, unde a publicat şi o serie de amintiri literare şi universitare.

OPERE (poezii) :

Zvonuri din necunoscut, Buc, Casa şcoalelor, 1921 ; Pasul umbrelor W al veciei, Buc, Luceafărul, 1930 ; Sus, Buc, Cugetarea, 1939 ; Poezii,

o prefaţă de Perpessicius, Buc, E.P.L., 1966.

COLABORĂRI:

Suplimentul literar pentru copii al Adevărului, Revista literară «(1904—1905) ; Românul literar (1904) ; Analele literare (1905) ; Revista idealistă (1906) ; Viaţa nouă (1907—-1915) ; Revista celorlalţi (1908) ;

p*r*l (1910) ; Sărbătoarea evreilor (1913) ; Flacăra (1913—1916) ; Cele

369

Page 343: Antologia poeziei simboliste româneşti

trei Crişuri (1921—1941) ; Universul literar (1927) ; Salonul literar (1930) • îndreptar (1930) ; Gînd românesc (1935) ; Luceafărul (1940—1944) * Steaua, Tribuna etc. *

REFERINŢE :

Luciliu (Al. Macedonski), O treime de poeţi, în Liga conservatoare I, 6, 25 decembrie 1905 ; D. Caracostea, Poezia româna de azi, în Con-ferenţele „Vieţei nouă"', seria I, 1909, Buc, 1910 ; Ion Pillat-Perpessicius Antologia poeţilor de azi. Buc, 1925, voi. I, p. 241—246 ; E. Lovinescu' Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc* 1927, p. 298—299 ; Perpessicius, Poetul Eugeniu Sperantia, în Steaua* XVI, 12 decembrie 1965.

Poeziile sînt reproduse din voi. Poezii, Buc, E.P.L., 1966.

Page 344: Antologia poeziei simboliste româneşti

H E X A M E T R I I S T R Ă I N U L U I

T r e c e p r i n t î r g u n s t r ă i n c e n - a r e n i m i c d e v î n z a r e . N - a r e n ic i a u r , n ic i ca l , n i c i l a n c e , n i c i p a v ă z ă n - a r e .

U m b l ă de-a p u r u r i s t r ă i n p r i n t î r g u r i d e - a p u r u r i s t r ă i n e M i c a - i v i o a r ă d e l e m n şi-o p o a r t ă p r i n l u m e c u s ine.

Rîde duiumul de proşti de palidul Vîntură-Ţară, B a b e l e h î d e - i c ro iesc p o r e c l e de r î s ş i o c a r ă ; N u m a i copi i i , ş o p t i n d î n d o s u l p o r t i ţ e i î n c h i s e , T a i n i c î l c h e a m ă , g h i c i n d ca-i o m u l d i n b a s m e ş i v i se .

însă-n amurgul cînd, reci, vin umbre din peştera rece, C î n d f l u t u r a r e d e c o r b i p e v î r f u l b i ser ic i i t r e c e , G l a s u l v i o a r e i d e l e m n , t r e m u r î n d , î n v ă z d u h u r i

s t r ă b a t e . . P l o u ă p e suf lete foc i z b u c n i t d i n a d î n c u r i u i t a t e .

î^alide, frunţile cad şi rămîn împietrite-n tăcere. I n i m a s labă d e o m s e - a p r i n d e d e - o a l t ă p u t e r e .

O c h i i p r i v e s c a m ă g i ţ i o l u m e c e a l t fe l s e - a r a t ă . G î n d u l s t r ă b a t e l u m i n i ş i z ă r i n e ş t i u t e v r e o d a t ă .

Licăre zvonul din lemn, cu^atîtea-nţelesuri solemne... D u h u r i d i n v e a c u r i a p a r ş i c e l o r d e m î i n e fac s e m n e .

371

Page 345: Antologia poeziei simboliste româneşti

T î r g u - n n o p t a t , d e s c î n t a t , u n n o r z b u r ă t o r î l c u p r i n d e Şi, r i d i c î n d u - 1 pe sus, î l d u c e - n a z u r să c o l i n d e . . .

Tîrgu-nnoptat, descîntat recade umil în uitare... P l e a c ă d i n t î r g u n s t r ă i n c e n - a r e n i m i c d e v î n z a r e . , .

H E X A M E T R I I T A I N E I M E L E

L u n g e b a s m u l n e b u n a l c u p r i n s u l u i f ă r ă h o t a r e , P l i n d e - a l e s o r i l o r b e ţ i a v e n t u r i ş i v î r t e j u r i b i z a r e . . . C î t e p r i v e l i ş t i a p a r ş i d i s p a r , se c l ă d e s c , se d o b o a r ă . . .

Eu ? A p ă r u t - a m a c u m , — ş i p r i m a , ş i u l t i m a o a r ă .

Iată puzderii de inşi din genunile negre-ale sorţii ; F o r f o t ă s u r ă d e d o r , d e g î n d , d e t r u f i i ş i ruşine*..

N i m e n e a a l t u l n u - i E u , — d e - o p a r t e ş i a l t a a m o r ţ i i . . N i m e n i p r i n c u g e t u l m e u n - a c u g e t a t p u i ' l a m i n e .

Cîte priviri întîlnii pe spinarea acestei planete, C î t e c u v i n t e p u s t i i d e s c i f r a t - a m , z a d a r n i c , c u s e t e :

V e ş n i c , c u s u f l e t u l a r s , p l e c a t - a m c u d e z a m ă g i r e : T o ţ i î m i r ă m î n e ţ i s t r ă i n i , î n i n i m ă , v o r b ă ş i f i re.

Chipul mă-arată ca voi ; mă-amestee cu voi împreună, D a r u n t d e l e m n u l d e m i r p e a p ă t o t s i n g u r s e - a d u n ă .

S i n g u r , e u s i n g u r s î n t E u , u n u l î n t o a t ă vec ia . . . T r i s t , c u o b r a z u l c r i s p a t , v u l g a r î m i t r ă i e s c c o m e d i a . .

Trec neştiut şi discret. Mă credeţi la fel ca oricare... P u n c t d e v e d e r e u n i c s î n t î n s ă , ş i p u n c t d e - n t r e b a r e .

Ştiu că exist şi privesc şi iubesc tot ce-n faţă-mi s-aşterne.. Ş t i u că , p r i b e a g p r i n t r e v o i , t r e b u i t - a s ă c a p ă t ş i -un n u m e . .

î n s ă n i c i c î n d n - o s ă a m u n r ă s p u n s î n t r e b ă r i i e t e r n e r O a r e d e ce-a t r e b u i t s ă a p a r o d a t ă p e l u m e ?...

372

Page 346: Antologia poeziei simboliste româneşti

I Z V O D U L C O R B I L O R

U r m e c i u d a t e d e c o r b , î n g r ă d i n a p u s t i e ş i n i n s ă , :Scr iu p e z ă p a d ă u n t e x t , i n s p i r a t d i n secrete le s o r ţ i i .

V î n t u l c i t e ş t e d i n z b o r ş i p r e s a r ă d e a s u p r a z ă p a d ă . . . ...Siguf că-1 t u l b u r ă g r e u m ă r t u r i i l e p ă s ă r i i n e g r e .

însă, purtînd peste tot aceleaşi îndemnuri sinistre ^ C h i a r d a c ă n u s e găsesc p r i v i r i s ă c u l e a g ă i z v o d u l ) , C o r b i i a l e a r g ă ş i scr iu p r i n t o a t e g r ă d i n i l e l u m i i . «...Semnele t r e c ş i se ş terg , a d e v ă r u l r ă m î n e ş i d o a r e .

P E C E L L A L T M A L

S i n g u r , e x i l a t p e c e l l a l t m a l , R ă t ă c e ş t i p e c u l m i n e c u n o s c u t e î n p r i v e l i ş t i n e n t i n a t e d e b a n a l , N e ş t i u t e , n e g î n d i t e , n e c r e z u t e ,

Unde aerul nerespirat vreodată, T r a n s p a r e n t c a d i a m a n t u l p u r , C o n t u r e a z ă s t î n c a n e u m b l a t ă C u t ă i o s ş i î n g h e ţ a t c o n t u r ;

Unde plante nouă, miros nou î n v e s t e s c c u f a r m e c n o u p ă d u r e a ; U n d e s p a ţ i u l r ă s u n ă d e - u n e c o u A l t f e l c a e c o u l d e p e - a i u r e a

Şi-alergînd cuceritor pe-o cale C e - o d e s p i c ă v i g u r o s u - ţ i p a s , P l î n g i p e r e g i i - n c ă t u ş a ţ i î n z a l e C e p e m a l u l c e l l a l t a u r ă m a s .

373

Page 347: Antologia poeziei simboliste româneşti

ŞI TOTUŞI..

„Ergo sum...4"

Cînd ploaia bolnavă ce plînge şi-aleargă pe negrele strade S p e r î n d a d ă p o s t s ă găsească, l o v e ş t e - n f e r e s t r e l e reci , C î n d n i m e n i n u şt ie c ă t r u p u - r n i î n p u t r e d ă p u l b e r e c a d e . . .Ce t r i s t ă e-n s e a r ă o d a i a d i n c a r e p l e c a t - a m p e vec i î

Zambila ce-ncepe să-nvie privind printre storuri m-aşteaptă ; R o m a n u l c u f o a i a - n d o i t ă s e tmiră c ă nu-1 i s p r ă v e s c ; A p o l l o d e b r o n z , d e p e soclu, s p r e u ş ă p r i v i r e a - ş i î n d r e a p t ă , Ş i-un p l i c de la t i n e — pe m a s ă — a ş t e a p t ă să v i u sa-1 c i t e s c .

Un jilţ lingă foc meditează ; clavirul gîndeşte-o poemă ; L u m i n a d i n s o b ă se^a lungă î n f u n d p e - n f l o r a t u l t a p e t , P e r d e l e i d î n d c h i p d e femeie, c o n s o l e i d î n d c h i p d e t r i r e m ă Ş i c a l p u l u i g las d e c e a s o r n i c d î n d c h i p l e g ă n a t d e s o n e t .

Văd micile cadre-n perete — roşite de-a sobei văpaie, . . .Sofaua p e c a r e a d e s e a s c u l p t a t - a m u n vis î n g e r e s c . D a r e u n u m ă v ă d n i c ă i e r e a — ş i t o t u ş i m a s i m t î n o d a i e , . . .Şi-un p l i c de la t i n e — pe m a s ă — a ş t e a p t ă să v i u să-1 c i t e s c .

C L A R I N E T U L

P l î n g e a p e s t r a d ă c l a r i n e t u l , sub cer c u s o a r e a f r i c a n , P l î n g e a c u g lasu l său e las t ic c a d e p r i b e a g c o p i l o r f a n .

Şi-atunci un stol de pasări albe, printre ferestrele deschise, M i - a u n ă v ă l i t p e l o c o d a i a . î n zjbor t r e c u s e r ă abise .

Le-am întrebat de cînd pornit-au, şi oare cînd or să mai vie,. D a r a u t ă c u t , ş i b ă n u i t - a m c - a u s t r ă b ă t u t o v e ş n i c i e .

374

Page 348: Antologia poeziei simboliste româneşti

c u m e r a u a t î t d e m u l t e , a m t r e s ă r i t p r i v i n d l a ele : u r ă t ă c i t o a r e , t r i s t e , a ş a c a d o r u r i l e m e l e .

aş fi oprit, dar dispărură şi-n pieptu-mi înflori regretul, u n o r f a n z d r o b i t d e c h i n u r i t ă c u s e - n s t r a d ă c l a r i n e t u l .

I N E L U L C U S A F I R

î n r a z e a r ă m i i d e - a p u s c î n d a m p l e c a t , I n e l u l c u saf i r î n d e g e t ţ i l - a m p u s Ş i - a m s p u s : „ S ă t e g î n d e ş t i m e r e u ,La cel ce ţ i 1-a d a t " . Ş i-n r a z e a r ă m i i d e - a p u s î n c e t m - a m d u s .

Dar cînd dseparte,-n luptă,-nflăcărat M u i n d u H t n i s p a d a - n s înge d e p ă g î n , M i - a m scris t e m u t u l n u m e - n c a r t e a d e e r o i , T u . . . a i z v î r l i t i n e l u l c u safir î n f u n d u l l a c u l u i d i n p a r c .

Dar nimifa lacului 1-a prins pe cînd cădea Şi ţ i 1-a p u s î n s în P e c î n d d o r m e a i p e m a l . A p o i , t î r z i u , c î n d e u z ă c e a m s t r ă p u n s d e l ă n c i , S t r ă p u n s d e - n v e n i n a t e l e săgeţ i , T u a i z v î r l i t i n e l u l c u saf ir î n f u n d u l r î p e i n e g r e ş i a d î n c i D i n c a r e iese a b u r o t r ă v i t , în c a r e ş i e c o u l a m u r i t .

Dar hidra fioroasă 1-a găsit, Ş i - n c e t t î r î n d u - s e p e s t înc i , Ţi 1-a a d u s , — şi ţi 1-a p u s în s în P e c î n d d o r m e a i î n t r - u n h a m a c d e f lor i .

375

Page 349: Antologia poeziei simboliste româneşti

D a r t u a i a z v î r l i t d i n n o u , A i a z v î r l i t i n e l u l c u saf i r î n f u n d u l u n e i g r o p i d i n c i m i t i r . . .

Şi-acum, cînd eu sînt mort şi putrezit, Ş i c î n d t u d o r m i î n c a l d u l t ă u a l c o v , N u t e t r e z i , căc i s p e c t r u ^ m i a v e n i t S ă - ţ i p u n ă - n sîn i n e l u l c u saf i r .

B A L A D A I I

(Peregrinul)

Eu sînt un peregrin ce trece prin singuratice poteci.

Cînd cel mai mare mag al lumii cădea în ultimul sau vis, M i ^ a s p u s c ă - n z a r e a d e m ă t a s e , l a u m b r a u n u i c i p a r i s , E î n g r o p a t u n a r c d e a u r p ă z i t d e ş a p t e l i l ieci . Şi... m e r g s p r e z a r e a d e m ă t a s e , p r i n s i n g u r a t i c e p o t e c i .

Eu sînt un peregrin ce trece înfăşurat în albă haină, Ş i d a c ă d i n a d î n c d e l a c u r i v r e o n i m f ă - m i z v î r l e - n ca le flori, E u n u l e v ă d , c i t r e c p e - a l ă t u r i , s p r e d e p ă r t a r e a f ă r ă n o r i , G î n d i n d l a a r c u l cel d e a u r c e p e n t r u v o i e - o - n t r e a g ă ta ină . . E u s î n t u n p e r e g r i n c e t r e c e î n f ă ş u r a t î n a l b ă h a i n ă .

Eu sînt un peregrin ce trece prin singuratice poteci Ş i d a c ă - n seri le d e t o a m n ă c î n d p l o u ă t r i s t ş i nes f î r ş i t Z ă r e s c î n d r u m c a s t e l u - n c a r e a ş f i c u d r a g o s t e p r i m i t , E u nu-1 p r i v e s c , c i m e r g s p r e a r c u l p ă z i t d e ş a p t e l i l ieci. . . E u s în t u n p e r e g r i n c e t r e c e p r i n s i n g u r a t i c e p o t e c i .

Eu sînt un peregrin ce trece înfăşurat în albă haină, Ş i d a c ă fu lgere le j o a c ă t r ă s n i n d d i n c e r p î n ă - n p ă m î n t . O r i d a c ă - n c a l e - m i ies s t r igoi i , e u t r e c ş i n u m ă î n s p ă i m i n t . C i s u r î z î n d a ş t e p t s f î r ş i tu l c e p e n t r u v o i e - o - n t r e a g ă t a i n a . . . E u s înt u n p e r e g r i n c e t r e c e î n f ă ş u r a t î n a l b ă h a i n ă .

Page 350: Antologia poeziei simboliste româneşti

t

N. BUDURESCU

Puţin cunoscutul poet Nicolae Budurescu, fire discreta, s-a năs­cut în Bucureşti, la 22 iunie 1888. A absolvit Colegiul naţional „Sf. Sava". Licenţiat în litere şi drept, va profesa mult timp avocatura în Bucureşti,

activitate împărţită cu funcţii politice de oarecare prestigiu (deputat etc).

In tinereţe frecventează un timp cenaclul macedonskian, despre care

publică un util articol de Amintiri... (Gazeta literară, 11 noiembrie 1965).

Se apropie apoi de grupul simbolist de la Viaţa nouă, căruia-i rămîne fidel pînă la încetarea apariţiei revistei. Membru al Societăţii Scriitorilor

Români de la înfiinţare (1912). Azi pensionar în Bucureşti.

OPERE :

Poema navelor plecate, Crepusculare, Poema toamnei, Buc, Tip. Po­porul, 1912.

COLABORĂRI:

Semănătorul (1909, 1910) ; Viaţa nouă (1910—1919) ; Flacăra (1911— 1912); Versuri (1911); Insula (1912); Farul (1912); Rampa (1912); Cîtiţi-mă (1921—1922) ; Dreptatea socială e t c

377

Page 351: Antologia poeziei simboliste româneşti

REFERINŢE :

Viaţa nouă, VIII, 1912—1913, p. 400 ; „Poema toamnei" de N. Bu~ •durescu, în Flacăra, II, 1912—1913, p. 15 ; C. Sp. Hasnaş, Crepusculare in Flacăra, II, 1912—1913 ; Ion Trivale, Cronici literare, Buc, Socec* 1915, p. 223—230 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 294—295.

Poeziile sînt reproduse din Poema navelor plecate, Buc, 1912.

Page 352: Antologia poeziei simboliste româneşti

C L I P E D E E X T A Z

O l u m i n ă r o z ă - p a l ă î n e c a s e - n s e a r a - a c e e a T o t s a l o n u l , p r i n fiole ş i p r i n v a z e d e G a l l e ,

U r i a ş e c r i z a n t e m e a d o r m e a u î m p u r p u r a t e , C u p e t a l e l e r e s f r î n t e , î n c o n t u r u r i d a n t e l a t e , C a d e m î n a i scus i tă a m a e s t r u l u i L a n c r e t .

Lîngă pianul trist şi singur adîncit în întuneric O f r u m o a s ă a r ă t a r e r a r p ă ş i n d s-a a ş e z a t , Ş i p r i n c o a r d e l e î n t i n s e a t r e c u t o - n f i o r a r c C a r e m i - a p ă t r u n s s i m ţ i r e a , c a o t a i n i c ă c h e m a r e C ă t r e a r t a s u v e r a n ă d i n t r - u n t e m p l u d e p ă r t a t .

De sub clapele de fildeş, ca lumini de auroră, S u n e t e î m p r e u n a t e î n t r - a l a r m o n i e i v a l , C r e s c , s e z b u c i u m ă a m a r n i c , p r e f ă c î n d u - s e - n f u r t u r Ş i c î n d n o r i i p i e r î n z a r e , m e l o d i a c l a r r ă s u n ă C a d i n p e r l e a r u n c a t e î n l a r g i c u p e d e c r i s t a l .

Se desfăşură poema în întreaga ei amploare Şi î n c e p e o i d i l ă sub o b o l t ă de senin, O id i lă ce sfîrşeşte c-un m o t i v d e - n d u i o ş a r e , C e d e s f a c e a r m o n i a , d î n d g las a r ie i c e m o a r e , I s t o v i t ă ş i p i e r d u t ă î n t r - u n p r e l u n g i t suspin. . .

379

Page 353: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ş i d e - a t u n c i , c î n d î n t î m p l a r e a p e a r i p e l e - i m i - a d u c e C u n o s c u t a m e l o d i e , t r e s ă r i n d v ă d n e n c e t a t O f r u m o a s ă a r ă t a r e î n t r - u n n i m b d e c r i z a n t e m e : î n t r u p a r e d e l i c a t ă a d o r i n ţ e l o r s u p r e m e C ă t r e a r t a i d e a l ă d i n t r - u n t e m p l u d e p ă r t a t .

POEMA NAVELOR PLECATE

P l u t i n d s p r e l a r g c u e l e g a n ţ a c a r t a g i n e z e l o r t r i r e m e , S - a u a v î n t a t a t î t e a n a v e s p r e o r i z o n t u l s i d e f a t , P u r t î n d p e p î n z e s t r ă l u c i r e a ş i v i o r i u l a u r o r e i , P u r t î n d ef ig ia s p e r a n ţ e i p e v î r f u l î n ă l ţ a t a l p r o r e i , Ş i - n c r e d e r e a î n c u c e r i r e p e a n c o r ă s - a - n v ă l u r a t .

Pe urma dungilor tăiate de-nsîngeratele carene R ă m a s - a p o r t u l t r i s t ş i s i n g u r , d e p r a f u l a n i l o r c e r n i t , C u c h e i u l v e c h i ş i r o s d e v a l u r i , p e - a l o c u r i - n ă p ă d i t d e a p ă , Ş i r e s e m n a r e a î l s u p u n e f a t a l i t ă ţ e i c a r e s a p ă , P e r f i d ă ş i n e i e r t ă t o a r e , î n m a l u l n e g r u d e g r a n i t .

Pe promontoriu doarme farul ca un Cyclop ; el cel din urma A p e t r e c u t r o i r e a r o z ă c - u n s i n g u r o c h i a p r o a p e s t ins, Ş i 1-a m i r a t î n c u m e t a r e a a t î t o r ş u b r e d e c o r ă b i i S ă c u c e r e a s c ă n e s f î r ş i t u l , u n s to l n e p r i c e p u t d e v r ă b i i S ă - n v i n g ă ţ a r a , u n d e n u m a i v u l t u r i i s i n g u r i a u î n v i n s .

Aşa v-aţi risipit în ritmul cartaginezelor trireme, V o i , a s p i r a ţ i i s p r e m a i b i n e , ş i v o i , i luz i i v i o r i i , Ş i v o i a ţ i î n ă l ţ a t c a t a r g e c u p î n z e a l b e d e m ă t a s e , Ş i v o i a ţ i fost d e v r a j a m ă r e i s p r e z ă r i l e a d î n c i a t r a s e , Ş i v o i a ţ i d e s p i c a t t a l a z u l c u l u n g i c a r e n e p u r p u r i i .

B ă t r î n u l p o r t d e p a t r u v e a c u r i a ş t e a p t ă n a v e l e p l e c a t e , D a r nic i o v e s t e n u a j u n g e p e p r a g u l a p e l o r t o c i t .

380

Page 354: Antologia poeziei simboliste româneşti

C h i a r f a r u l î n ţ e l e p t m a i s p e r ă s ă s e - m p l i n e a s c ă v r e o minune*, C a - n zi lele c o p i l ă r i e i , deşi u n g las a s c u n s î i s p u n e C a n u s e m a i î n t o r c v r e o d a t ă d i n z a r e a f ă r ă d e sf îrş i t .

I C O A N Ă Î N D U R E R A T A

U n C h r i s t s c h i l a v , v o p s i t p e - o c r u c e s t r î m b ă , . D e v î n t , d e p l o a i a t o a m n e i s p ă l ă c i t . P ă z e a c u o c h i u l t r i s t ş i r ă t ă c i t A d r u m u r i l o r c e n u ş i e t r î m b ă .

Sub el şi-a-ntins oglinda mişcătoare U n l a c : a c u m s e u i t ă l u n g î n ea, î ş i v e d e t r u p u l s l a b — pe c a p o s tea, î n m î n ă u n z u g r a v i-a p u s o f l o a r e .

Icoana lui de veacuri pironită, C u o c h i i d e m a r t i r m î n t u i t o r , N u - n d u i o ş e a z ă n i c i u n c ă l ă t o r C e t r e c e sub p r i v i r e a - i c h i n u i t a . . .

Şi pe al meu creştet stinsă stă lucirea N ă d e j d e i , a z i s i m b o l f ă r ă - n ţ e l e s , î n m î n ă ţ i n o f l o a r e c e a m c u l e s D i n c î m p u l u n d e c r e ş t e a m i n t i r e a .

Acolo doar mai pot găsi tăcerea C u c a r e v i a ţ a t r i s t ă î m i î m b i n , Ş i c a - n a d î n c u l u n u i l a c senin, î n m i n t e - m i o g l i n d e s c m e r e u d u r e r e a .

381

Page 355: Antologia poeziei simboliste româneşti

S U B B A L C O N U L D E G L I C I N E

S u b b a l c o n u l d e g l i c i n e Ţ i - a u c î n t a t d e - a t î t e a o r i L a n g u r o a s e m a n d o l i n e , C u r e f r e n u r i d e s u s p i n e Ş i s u a v p a r f u m d e f lor i .

Pe terasele-n cascadă L u n a r i s i p e a a r g i n t , Ş i d e p a r t e o n a i a d ă P e s t e l a c v o i a s ă v a d ă A d î n c i m i l e c e m i n t .

Din aleiele boltite, D e p e t a i n i c e c ă r ă r i , V i n a r o m e - n v ă p ă i a t e , C a l z i f ior i d e v o l u p t a t e Ş i e c o u de s ă r u t ă r i .

Totuşi, mina ta iubită N i c i o d a t ă n - a l ă s a t G r i j e v î n t u l u i s ă - n c h i d ă U ş a , c e z î m b e a - n f l o r i t ă L a b a l c o n u l f e r m e c a t .

O hlamidă de rugină P e s t e p a r c s-a r e s f i r a t , Ş i m ă n u n c h i u r i d e s u l f i n ă C a r e f l e x e d e l u m i n ă P e p o t e c i s-au s c u t u r a t ;

Gîntul tristelor mandole A r ă m a s f ă r ă sfîrşit, N u m a i t r e c p e l ac g o n d o l e N i c i p e v a l u r i b a r c a r o l e , Ş i r a p s o z i i a u m u r i t .

382

Page 356: Antologia poeziei simboliste româneşti

S u b b a l c o n u l d e g l ic ine C a r e a z i s-au of i l i t , S u b b a l c o n u l d e g l ic ine î n f l o r e s c m e r e u suspine. , .

I R O N I E

D e c e c î n d s o a r t a s - a - n v o i t L a d e s p ă r ţ i r e a n o a s t r ă , I r o n i c i o c h i i - ţ i m - a u p r i v i t , î n c r e z ă t o r i î n c e - a u r o b i t

C u v r a j a l o r a l b a s t r ă ?

Te-ai înşelat cînd ai crezut Că n - o să se s f î rşească I u b i r e a m e a , c a r e - a t r e c u t C a v i su l , c a u n v i s p l ă c u t ,

M e n i t s ă n u t r ă i a s c ă .

Să-mi fi lăsat măcar pe veci O s f î n t ă a m i n t i r e :

M i - a i f i p ă r u t p r i n s o m n c î n d t rec i* Ş i p r i n t r e v i s u r i l e rec i ,

S i m b o l d e fe r ic i re .

Dar mi-ai lăsat ca un venin C u g u s t u l a m b r o z i e i ,

C a u r a î n t r - u n g î n d senin, C a d r o j d i a - n c u p e l e d e v i n ,

A m a r u l i r o n i e i !

383

Page 357: Antologia poeziei simboliste româneşti

P U S T I U L

A m i a z a v a r s ă f l ă c ă r i p r i n r a z e a u r i t e , Ş i t o t u l s e a s c u n d e l a d o g o r i r e a l u i . S e - n c h i d e f l o a r e a a l b ă , a l b i n e l e d i n z b o r S p r e s t o p u r i l e p l i n e s-au î n d r e p t a t g r ă b i t e .

Şi amorţeşte viaţa şi stinsă e mişcarea î n t r e g e i f ir i : p e pa j i ş t i n u v e z i t r ă i n d n i m i c , P r i n l a n u r i l e - n c i n s e n u m i ş c ă n i c i u n sp ic , I a r g u r e ş e l o r p a s e r i le-a a m o r ţ i t c î n t a r e a .

Tăcere simt şi-n suflet, tăcere şi-amorţire, D a r fos t-a c î n d v a a l t f e l ? m ă - n t r e b î n n e g u r a t , Ş i c e r c e t î n d t r e c u t u l c - u n o c h i î n f r i g u r a t , N u m a i găsesc î n t r - î n s u l d e c î t n e ţ ă r m u r i r e .

Pustiul meu din suflet e-adînc fără hotare, Ş i c a u n laş d a u v i n a b o l n a v e i m e l e f i r i , C ă n - a m s i m ţ i t i u b i r e , c ă n - a m a v u t p o r n i r i , Ş i n - a m ş t i u t d i n p a t i m i s ă - m i f ă u r e s c a l t a r e .

Dar mi-a rămas în suflet doar singură credinţa C ă p o r t u n go l î n m i n e , a d î n c , r ă s u n ă t o r , C a r e c o b i n d a m o a r t e , e c o u n e i e r t ă t o r , î m i r ă t ă c e ş t e m i n t e a s p r e a - m i s c u r t a c ă i n ţ a .

J

Page 358: Antologia poeziei simboliste româneşti

NICOLAE DAVIDESCU

ţi*;

Poetul şi criticul Nicolae Davidescu s-a născut la 24 octombrie 1888, Bucureşti, unde, după terminarea liceului, se înscrie la Facultatea de

*l$Jkre, studii pe care nu le încheie. Debutează la Viaţa nouă, în 1907,

în continuare în numeroase alte reviste, cu poezii, cronici teatrale, :§ţ0vestin, nuvele, romane. în critică, mai ales în Flacăra, după 1921,

militează în favoarea poeziei simboliste, activitate culeasă în două re-jţNnrcabile volume de Aspecte şi direcţii literare (1921, 1924). Este autor ';jff de traduceri din Villiers de Vlsle Adam, Th. Gautier, Oscar Wilde, ("A,1. France etc. Om de presă, desfăşoară o bogată activitate ziaristică '{Steagul, Naţionalul, Aurora, Universul etc), nu totdeauna de orientare progresistă. A reeditat în bune condiţiuni opera unor poeţi simbolişti şi ţamasieni români (Ştefan Petică, Opere, Buc, E.F., 1938; Din poezia noastră parnasiană, Antologie critică — Mircea Demetriad, Gabriel &onna, Alex. Obedenaru, Gh. Orleanu, Alex. Petroff, luliu Cezar Să-

vescu — Buc, E.F., 1943). Moare în 1954.

OPERE (poezii) :

La fîntîna Castaliei, poezii, Buc, ed. Viaţa socială, 1910 ; ed. a H-a, Bibi. pt. toţi, Alcalay, 1914 ; Inscripţii, poezii, Buc, 1916 ; ed. J H-a (adăugită), Cultura naţională, 1922 ; Cîntecul omului, poem; l> Jjfdea, Craiova, Ramuri, 1927 ; II , Helada; III, Roma; IV, Evul ***diH; V, Ţara Românească; VI, Renaşterea, Buc, Fundaţia pentru

385

V ^tologia poeziei simboliste româneşti

Page 359: Antologia poeziei simboliste româneşti

literatură şi artă, 1935, 1936, 1937, 1945 ; Leagăn de cîntece, poem, Buc. Cartea românească, 1930.

COLABORĂRI :

Viaţa nouă (1907—1908) ; Semănătorul (1910) ; Viaţa socială (191C 1911) ; Convorbiri critice (1911) ; Revista idealistă (1911) ; Insula (1912) ; Versuri şi proză (1912) ; Noua revistă română (1912, 1914—1916) ; Fla­căra (1912—1913, 1915—1916, 1921, 1922, 1923) ; Luceafărul (1919) ;

Sburătorul (1919) ; Viaţa românească (1920—1921) ; Cetiţi-mă (1921) • Adevărul literar (1925) etc.

REFERINŢE :

O. B. (Octav Botez), La fîntîna Castaliei, Viaţa românească, V, 12, 1910, p. 504 ; Ilarie Chendi, La fîntîna Castaliei, Luceafărul, IX, 1910 ; D. Karnabatt, Mişcarea poetică. Revista idealistă, IX, 1, 1911 ; Ovid Densusianu, La fîntîna Castaliei, Viaţa nouă, X, 2, 1914 ; idem, Inscripţii, Viaţa nouă, XII, 5, 1916 ; Camil Petrescu, Inscripţii, Revista vremii, III , 18, 1923 ; Şerban Cioculescu, Inscripţii, Facla literară, 1923, p. 101 ; E. Lovinescu, Critice, IX, Buc, Ancora, 1924, p. 91—100 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, Cartea românească, 1925, p. 149—157 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 359—365 ; Perpessicius, Menţiuni critice, II, Buc, 1934, p. 114—120 ; Vladimir Streinu, Un poet al culturii : „Helada". R.F.R., nr. 4, 1935 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 618—622 ; Şerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, Buc, Casa şcoalelor, 1942, p. 41—58.

Poeziile sînt reproduse din Inscripţii, Buc, 1922.

Page 360: Antologia poeziei simboliste româneşti

U M B R A C A M E R I L O R

S u n t c a m e r e d e - a c e l e a c e s u n t p l i n e D e n o i , şi-n c a r e suf le te le n o a s t r e S e - m p r ă ş t i e t ă c u t e ş i s e n i n e Ş i d e s c h i d c a f l o r i l e p r i n g l a s t r e , î n m i j l o c u l t ă c e r i i l o r d e p l i n e .

în draperia mobilelor grele D e p u l b e r e a n o s t a l g i c e l o r v ise, Şi-n g a l b e n u l m a s i v e l o r p e r d e l e D e - a p u r u r e a u ş o r î n t r e d e s c h i s e , N e r i s i p i m c a n i ş t e v e c h i d a n t e l e .

De-aici, al nostru suflet, cînd se-adun S e f u r i ş e a z ă p e n t r u - n t î i a o a r ă P r i n d r a p e r i i , d i s c r e t , ş i s e - m p r e u n ă î n leneşele n o p ţ i d e p r i m ă v a r ă C u s t r ă l u c i r e a r a z e l o r d e l u n ă .

Apoi nimic ; puţină poezie, î n c h i s ă - n r i t m u r i d e e p i t a l m e , S e - m p r ă ş t i e p e - a u m b r e i t r î n d ă v i e Ş i c a u t ă ca, p e m i n o r e g a m e , Să p r ă f u i a s c ă t o t ce-a fost să fie.

387

Page 361: Antologia poeziei simboliste româneşti

V i a ţ a p r e g e t ă d e - a m a i s t r ă b a t e , C u f r ă m î n t ă r i l e - i n e c o n t e n i t e , G a v o u r i l e - a c e s t e a - a n t i c i p a t e , î n c a r e n e - î n v ă ţ ă m p e n e s i m ţ i t e C u - a m o r ţ i i v e ş n i c ă b a n a l i t a t e .

A M P L E C A T S Ă C A U T F L O A R E A

A m p l e c a t s ă c a u t f l o a r e a C e l e i m o a r t e î n v i a ţ ă , A m p l e c a t să-i c a u t f l o a r e a C u î n t î i u l v î n t d e g h e a ţ ă ;

Dar găsii uscată floarea C e l e i m o a r t e î n v i a ţ ă , î i găsi i u s c a t ă f l o a r e a D e î n t î i u l v î n t d e g h e a ţ ă .

N E V R O Z Ă

î n j u r u - m i , t ă c e r e ; p ă i a n j e n u l d o a r ă P e f irele-i b l o n d e

leneş c o b o a r ă ; M ă n u n c h i u r i d e g î n d u r i î n p r a d a n e v r o z e i D i s p a r c a p a r f u m u l

p a l i d a l r o z e i ;

Satanic regretul la trecerea orei S u r î d e d i n l a c u l

m o r t a l G o m o r e î

388

Page 362: Antologia poeziei simboliste româneşti

T ă c e r e a s e - n t i n d e , p ă i a n j e n u l d o a r ă P e f i re le b l o n d e

l e n e ş c o b o a r ă ;

în aer vibrează senzaţii de dalii, C u z î m b e t u l u n o r

n e g r e m e d a l i i ; I l u z i i — f a n t o m e pe v a l u r i în s p u m ă — S e p i e r d î n a d î n c u r i

a l b e de b r u m ă ;

Mănunchiuri de gînduri în prada nevrozei D i s p a r c a p a r f u m u l

p a l i d a l r o z e i . I m p r e s i i d e b l o c u r i i m e n s e d e g h e a ţ ă M ă fac să î m i f ie

s i lă de v i a ţ ă ;

Şi goluri hidoase rînjindu-mi departe M ă f a c s ă m ă p r i n d ă

g r o a z a d e m o a r t e ; I a r s p l e e n - u l s a t a n i c l a t r e c e r e a o r e i S u r î d e d i n l a c u l

m o r t a l G o m o r e i .

E X C E L S I O R

A h , s u f l e t u - m i , v u l t u r c u a r i p i deschise , D i s p a r e - n v î r t e j u r i a l b a s t r e d e vise,

C u p r i n s d e f ior i i S c h i m b ă r i i d e a l b e e x t a z e c u n o r i i !...

Şi fără să-i pese de-i pace, furtună, D e s f r î u d e l u m i n ă s a u b e z n ă n e b u n ă ,

389

Page 363: Antologia poeziei simboliste româneşti

P r i v i n d u - ş i z e n i t u l , A s p i r ă - a u r o r a s o r b i n d i n f i n i t u l .

Mai sus ca parfumul, mai sus ca dorinţa, S e p i e n d e - n a d â n c u r i p u r t a t d e c r e d i n ţ a

C ă p o a t e s ă z b o a r e î n l a r g u l l u m i n e i s u b l i m u l u i s o a r e .

Şi-acolo, prin golul enormului haos, D u c î n d u - s e - n d o r u - i d i v i n d e r e p a o s ,

C u a r i p i deschise , A d o a r m e - n a l c o v u r i a l b a s t r e d e v i se .

E T E R N Ă D U M I N E C Ă

D e p e s t e t o t , î n c h i p d e r e n u n ţ a r e , O n e ş t i r b i t ă l in i ş te s t r ă b a t e P r i n t a b l e l e o b l o a n e l o r l ă s a t e C a o t ă c u t ă b i n e c u v î n t a r e .

în pacea aceasta de eternitate, U n p e n s i o n d e f e t e l a p l i m b a r e Se d u c e ca o e x e m p l i f i c a r e P r e l u n g ă - a u l i ţ e l o r î n t r i s t a t e .

Prin geamurile unei cafenele U n d o m n b ă t r î n s e u i t ă d u p ă ele C u o p r i v i r e d e v i ţ e l c u m i n t e ;

Şi-n vreme ce, prin gol, fără-ncetare P ă m î n t u l s e - n v î r t e ş t e î n a i n t e , U n c h e l n e r îşi a p r i n d e o ţ i g a r e .

390

Page 364: Antologia poeziei simboliste româneşti

D E S E M N Î N P R O V I N C I E

C r e p u s c u l u l se s t i n g e , ş i - n s e r a r e a D e s f ă ş u r ă t ă c u t e l e - i v e d e n i i Ş i - a l u n g ă , d i n g r ă d i n ă , o r ă ş e n i i C u s p a t e l e b o l t i t c a r e s e m n a r e a .

O babă însă şi-o umbrelă veche R ă m î n p e - a c e e a ş i b a n c ă l a o m a s ă , Ş i p e - a m î n d o u ă c u p u t e r e - a p a s ă A s p e c t u l l o r d e v e ş n i c ă p e r e c h e .

Bătrîna, ca un lemn vechi de umbrelă, S t ă ţ a n ţ o ş e - n u s c a t a - i n e m i ş c a r e , A l ă t u r i d e u m b r e l a e i c e p a r e O b ă t r î n i c ă - n f u s t ă de d a n t e l ă .

Şi-atît e tot; tăcerea serei cade Ş o v ă i t o r c a u n f i n a l d e c î n t e c Şi, c a l d ă c a i s p i t a u n u i p î n t e c , S c h i ţ e a z ă - n u m b r ă v e r s u r i d e b a l a d e .

Î N A M U R G

î n t o t u l p î l p î i e s e r b a r e a U n e i z i le c e s e s t i n g e

Şi p r e t u t i n d e n i , c î t e z a r e a , V e s p e r a l a p a c e n i n g e .

în chip de jertfă-ntreaga fire F u m e g ă c a m a r e a - n s p u m e ,

I a r a le f l o r i l o r p o t i r e A r d î n c i n s t e a e i p a r f u m e ;

391

Page 365: Antologia poeziei simboliste româneşti

C h e m ă r i l e n e l ă m u r i t e S e r i d i c ă ş i m u r m u r ă ,

C a n i ş t e f o r ţ e r ă s p î n d i t e P r e t u t i n d e n i î n n a t u r ă .

Şi-n vreme ce-n aprinsa zare S o a r e l e - a r z ă t o r a p u n e ,

U n a l t u - n s u f l e t u - m i r ă s a r e , P l u t i t o r p e - o r u g ă c i u n e ,

N O A P T E D E T O A M N Ă

T o a m n ă . P l o u ă , ş i p e - a f a r ă , N ă b u ş i t e , f ă r ă z a r e , C a - n t r - o e î r c i u m ă m u r d a r ă . A r d b o l n a v e f e l i n a r e .

Spulberate de furtună C a d e v i sco le z ă p a d a , F r u n z e v e ş t e d e s e - a d u n ă L a r ă s p î n t i i c u g r ă m a d a .

Moartea grea, universală, C a c i u p e r c i l e - n g u n o a i e , G e r m i n e a z ă - n u m e z e a l ă Şi-n i m o r m î n t u - i n e - n c o v o a i e .

Printre arbori geme vîntul Şi, c a l a u n s în d e m a m ă , P r i n t r - u n v a i e r l u n g p ă m î n t u l î n a d î n c u l lu i n e c h e a m ă .

392

Page 366: Antologia poeziei simboliste româneşti

P R Ă B U Ş I R E

D o r e a m s ă f iu e u s i n g u r c u - a g î n d u l u i t o r t u r ă A c o l o u n d e p u n c t u l ş i l i n i a d i s p a r e , E u s i n g u r î n m i j l o c u l p r o f u n d e l o r S a h a r e , C a t i n e s i n g u r , D o a m n e , d e s i n g u r î n n a t u r ă !

Eu singur în lumina de-aramă a unui soare F ă u r i t o r d e m o n ş t r i — u n s o a r e c e d e s f a c e D i n b ă l ţ i s t a g n a n t e c i u m a p e r p e t u ă ş i face D i n p o r c u n r i n o c e r u s ş i-un a r b o r d i n t r - o f l o a r e .

Şi-acolo cu candoarea sălbaticilor bestii, î n g o l u r i l e z ă r i i u i t î n d u - m ă c u a n i i , S ă - n c e r c m a g n e t i z a r e a e x t a z u r i l o r s t r a n i i C e t u r b u r ă p r i v i r e a b r a h m a n i l o r î n t r e s t i i .

Şi-aşa să-ntreb simunul, nisipul şi zenitul C e s p u n e c î t e o d a t ă d i v i n u l P a n d i n f l a u t , A p o i , r e t r a s î n m i n e c u c î n t e c u - i , s ă c a u t Ş i s ă p ă t r u n d d e p a r t e , c u g î n d u l , i n f i n i t u l .

Şi-n verbe mai sonore ca murmurul pădurii S ă - n c h i d n e m ă r g i n i r e a , ş i g r e u d e m a j e s t a t e a P e c a r e - o face g î n d u l şi-o d ă s i n g u r ă t a t e a , S ă p u n o d a t ă m i n a p e su f le tu l n a t u r i i . . .

E visul unei zile ploioase şi murdare C î n d u l i ţ a - m p r e j u r u ^ m i u r l a c a o b a t o z ă , I a r b o a b e l e d e p l o a i e , p ă t r u n s e d e n e v r o z ă , P ă r e a u n i ş t e m ă r g e l e s p ă r g î n d u - s e - n t r o t o a r e .

Cu fruntea-nvineţită de-a tuturor durere Şi b r a ţ e l e - n c ă r c a t e ş i g r e l e d e - a g o n i e , P r i v e a m , l a d e ş t e p t a r e , a p r o a p e - n n e b u n i e C u m f u m u l c a t e n e l e i m ă - n v ă l u i e - n t ă c e r e .

393

Page 367: Antologia poeziei simboliste româneşti

S P L E E N

Fîşii—fîşii s e l a să u n v ă l î n g r o z i t o r D e p î n z e d e p ă i a n j e n c e - a t î r n ă p r i n o d a i e , Ş i p î n z e l e s u n t u d e d e sp leen c a ş i d e - o p l o a i e D e t o a r n n ă - n t î r z i a t ă p e - u n cer d e c o s i t o r .

Viaţa mea, străină de mine-n depărtări, O v ă d c a p e - o f a n t o m ă p l u t i n d p r i n c i m i t i r e , Şi-n d r u m u l e i m ă - n d e a m n ă c u - u n gest d e u m i l i r e S ă t r e c o d a t ă p r a g u l e t e r n e i î n n o p t ă r i .

Din cugetu-mi se-ncheagă un demon alhimist C e p u n e - n a l m e u suf le t a t î t a sfîşiere, C ă - m i p a r e c ă s u n t s i n g u r c u - a t u t u r o r d u r e r e , C a , s i n g u r î n t r - o g r o t ă , o d i n i o a r ă , C h r i s t .

Şi-n murmurul tăcerii mă simt un condamnat, C u o c h i i g re i ş i p u t r e z i d e vise ş i d e v i c i u . C u f r u n t e a - n v i n e ţ i t ă d e - a l g î n d u l u i s u p l i c i u Ş i b u z e l e d e - u n r i c t u s h i d o s d e - a s a s i n a t .

în şuier respirarea plămînului sfîrşit A b i a p a r o d i a z ă c r î m p e i e d e - a l e l u i a , I a r p o z a m e a e p o z a î n c a r e s tă s t a t u i a D u r e r i i , p e m o r m î n t u l î n c a r e - a m î m p i e t r i t e

I N T E R I O R D E I A R N Ă

î n o d a i e p l u t e ş t e v o l u p t a t e a v e g h e r i i , I a r a f a r ă z ă p a d a l i n i ş t i t ă c o b o a r ă , Ş o v ă i n d ca o s o r ă g î n d i t o a r e - a t ă c e r i i , Ş i-nve leş te f o b u r g u l c u h e r m i n a - i u ş o a r ă .

394

Page 368: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e d e a s u p r a - n s e r a r e a s e d e s f ă ş u r ă - n z a r e , F l u t u r î n d u - ş i t ă c u t a - i b a n i e r ă d e d o l i u , P e c î n d s t r ă z i l e g o a l e p a r s t r ă v e c h i c o r i d o a r e , T a p i s a t e d e v e a c u r i c u - a l t ă c e r i i l i n ţ o l i u .

Noi privim prin perdele, depărtîndu-se-amurgul, C u v î r t e j u l d e g î n d u r i j u m ă t a t e v i s a t e ; S e - n f ă ş o a r ă - n t r - o p î n z ă d e p ă i a n j e n f o b u r g u l , I a r î n g h e ţ u l d e - a f a r ă p r i n fe res t re s t r ă b a t e ;

Şi tîrziu ne cuprinde deznădejdea divină D e - a s i m ţ i c u m u i t a r e a n e v ă z u t ă c o b o a r ă , P r e s c h i m b î n d u - n e c h i p u l d e s t r ă i n ş i s t r ă i n ă Ce-ş i î n d u r ă p r e z e n ţ a c a p e - o v e c h e p o v a r ă .

S F Î R S I T D E T O A M N Ă

O h , d u p ă ce, ier i , v î n t u l a c i d u l a t d e ger, U m f l î n d u - s e - n s c h e l e t u l c o p a c i l o r , s t ă t u s e , D i n a r b o r i f r u n z e r a r e s e d e s p r i n d e a u s t i n g h e r Ş i cu i n t e r m i t e n ţ a a c c e s e l o r de t u s e .

Apoi simţit-am gîndul ascuns al toamnei cum R ă s f r î n g e p r e t u t i n d e n i c o l o a r e a - i d e su l f ină, I a r c e r u l s e făcuse u n l a r g a l c o v d e f u m , G r e o i c a a t m o s f e r a m u r d a r ă d e u z i n ă .

Pe uliţă impresii adînci de doliu mic T r e c e a u c a u n n o s t a l g i c c o n v o i d e - n m o r m î n t a r e 5

Ş i t a i n i c , t r e c ă t o r i i , c u c l ă t i n ă r i d e d r i c , P ă r e a u c ă d u c p o v a r a t ă c e r i i î n s p i n a r e .

Prin cafenele, oameni, visînd trecutul mai, Ş e d e a u şi, sub a s a l t u l d e g î n d u r i n e n ţ e l e s e , C u o c h i i duş i î n f u n d u l p a h a r u l u i c u ceai, D o r e a u t o v ă r ă ş i a v e c i n i l o r d e m e s e .

395

Page 369: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n m i n t e a l o r b o l n a v ă şi-n s u f l e t u l l o r r o s D e m o a r t e a d u r e r o a s ă a z i l e l o r î n n o a p t e , Ş o v ă i t o a r e , i a r n a , i n t r a c a u n m i r o s S u b t i l d e p î i n e c a l d ă ş i d e c a s t a n e c o a p t e .

F R Ă M Î N T A R E

M i - e d o r de z i u ă ş i ţ i n t e s c să f iu, C u s o a r e l e c e s e r i d i c ă - n z a r e , S i m b o l u l a p r i g d e r e d e ş t e p t a r e P e b ă r ă g a n u l m e u p u s t i u .

Dezagregări adînc-cotropitoare Ş i-au f ă u r i t d i n s u f l e t u - m i s icr iu ; E u î n s ă v o i s c h i m b a - n p r i n c i p i u v i u A c e s t e g e r m i n ă r i u c i g ă t o a r e .

între pămînt şi cer un simplu fir, C a u n surîs d e g a l b e n t r a n d a f i r , S e - n t i n d e ş i ves teş te d i m i n e a ţ a ;

Văzduhul, apoi, deşteptat cu greu, T r e s a r e ş i c u t r e m u r ă v i a ţ a C l o c i t ă - n f u n d u l c u g e t u l u i m e u .

Page 370: Antologia poeziei simboliste româneşti

VINTILĂ PARASCHIVESCU

De tot uitatul Vintila Paraschivescu s-a născut în Bucureşti la 7 fe­bruarie 1890, unde a absolvit liceul şi Facultatea de drept. Debutează in 1911, la Junimea literară. Intrînd în viaţa literara, se apropie, în 1912,

de Convorbirile literare, unde publica poezii şi articole. In 1914 se

alătură grupului simbolist de la Viaţa nouă, devenind un mare admirator

şi prieten al lui Ovid Densusianu, al cărui executor testamentar va fi la

moartea acestuia (1938). Luptă pe front în 1916—1918. Polemizează la

sfîrşitul războiului cu Al. Macedonski. Premiat în 1923 de Academia

Română, pentru volumul de poezii Cascadele luminii. O dată cu dispa­riţia Vieţii noi, poetul se retrage din literatură, consacrîndu-se activităţi­

lor profesionale : avocat al statului şi şef de contencios. Moare la 6 fe­

bruarie 1965.

OPERE:

Cascadele luminii, Buc, 1921 ; ed. a Il-a, Buc, Casa şcoalelor, 1938.

COLABORĂRI :

Junimea literară (1911—1912) ; Convorbiri literare (1912, 1914, 1915) ; Viaţa nouă (1914—1925) ; Universul literar (1926) ; Sinteza (1927) ; Neamul românesc, înălţarea e t c

397

Page 371: Antologia poeziei simboliste româneşti

REFERINŢE :

Viaţa noua, 6—7, 1921 ; P.(ompiliu) P.(ăltînea), Mercure de France, nr. 653, 1 avril 1925 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contem­porane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 296—297 ; A. T., Cascadele luminii, Viaţa românească, nr. 11, 1938 ; Notiţă necro­log : Un dispărut, Steaua, XVI, 3, martie 1965.

Poeziile sînt reproduse din Cascadele luminii, Buc, 1921.

Page 372: Antologia poeziei simboliste româneşti

S P R E Ţ Ă R M U R I D E - N T U N E R I C

T ă c e r e , î n t u n e r i c , N e d e s p ă r ţ i ţ i c o p i i a i N o p ţ e i , P u r t a ţ i - m ă s p r e ţ ă r m u r i l e v o a s t r e c a l m e , C ă c i su f le tu l m i - e c h i n u i t d e - a t î t a s t r ă l u c i r e , C u g r e u s t r ă b a t e p a s u l m e u t a l a z u l E t e r n e i s i m f o n i i de z g o m o t ş i l u m i n ă ; î n j u r u l m e u f u r t u n a M i - a s p u l b e r a t o d i h n a Şi c î n t e c u l şi v i s u l .

Purtaţi-mă prin locuri fără soare, P e - u n d r u m t ă c u t s ă p a t d e v o i î n u m b r ă , P r i n p a r c u r i c a r e d o r m d e v e a c u r i t ă i n u i t e ; P u r t a ţ i - m ă d e g r a b ă s p r e p a l a t u l î n c a r e s t ă p î n e ş t e s f î n t a P a c e ! Şi-n m i j l o c u l î n c r e m e n i t e l o r b o s c h e t e , î n n e g r u l n e p ă t r u n s S ă - n g r o p t r e c u t u l v i je l ios A l s u f l e t u l u i m e u .

Tăcere, întuneric, N e d e s p ă r ţ i ţ i c o p i i a i N o p ţ e i , P u r t a ţ i - m ă s p r e ţ ă r m u r i l e v o a s t r e f u n e r a r e , Ş i - a c o l o , M a i l in i ş t i t c a î n m o r m î n t , S ă - n e e p o v i a ţ ă n o u ă d e v i sare . . .

399

Page 373: Antologia poeziei simboliste româneşti

V I S U L P O E T U L U I

P ă r e a c ă o n a v ă c u p î n z ă c u r a t ă î l d u c e — î n juru- i t a l a z u r i s e - n a l ţ ă ş i c î n t ă , D a r n a v a v o i n i c ă l e s p a r g e , s e - a v î n t ă , Ş i-a junge a c u m a l a ţ ă r m u l d e p i a t r ă , î n p o r t .

Coboară : O ţ a r ă b i z a r ă ! C u f lor i ş i f e c i o a r e . C u r î u r i a l b a s t r e , p r i n m a l u r i d e m a r m o r ă roza,,

C u p a j i ş t i i m e n s e e e - a d i e p a r f u m d e m i m o z ă — Şi p a s u l şi-1 p o a r t ă a g a l e P e m î n d r e alee, S c l i p i n d î n n i s i p u r i d e a u r .

Şi merge, Şi m e r g e — D a r n o a p t e a - ş i a z v î r l e h l a m i d a e i f i n ă , Ţ e s u t ă d i n u m b r ă ş i f lor i de l u m i n ă ; D e p a r t e , A c o r d u r i d e h a r f e S e - a u d , î n s u r d i n ă , î n z a r e ; S u b r a z e d e l u n ă I z v o a r e l e t a i n a - ş i a d u n ă , Ş i N o a p t e a - i r i d i c ă f a n t a s t i c î n f a ţ ă P a l a t e d e m a r m o r ă n e a g r ă c u t u r n u r i p i e r d u t e î n c e a ţ ă P e m a r g i n e a l a c u l u i s u m b r u o b a r c ă d e f i ldeş î l c h e a m ă , E l n u s e o p r e ş t e , C i t r e c e p r i n c o d r i i d e - a r a m ă , A l c ă r o r desiş î l s f ă r â m ă L u m i n a d e l u n ă . Ş i - a c u m a s e - a d u n ă , Pe c e r u r i f u r t u n ă — V ă z d u h u l s e - a p r i n d e ş i u r l ă .

400

Page 374: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n fugă s e - n t o a r c e p r i b e a g u l Ş i v e d e P a l a t e - n r u i n ă c ă z u t e , I z v o a r e l e reci ş i t ă c u t e , C o p a c i f ă r ă f r u n z e p l î n g î n d c a d e m o a r t e , S i d o r n i c m a i c a t ă p e d r u m A l e e a d e a u r ş i p a r c u l c u r o z e , A c u m a t o p i t e - n c e n u ş e ş i s c r u m — î n j u r u - i s e - n t i n d e p u s t i u l C u l a c u r i ş i r î u r i u s c a t e . . . Ş i - a l e a r g ă p r i b e g a u l s u b c e r u l p e c a r e f u r t u n a

s e - a b a t e .

Şi-ajuns-a bătrîn î n a l b a c e t a t e , î n p o r t — R u i n ă g r o z a v ă c e p a r e O c r i p t ă i m e n s ă d e m o r t . . . C u o c h i i z a d a r n i c c ă t î n d f r u m u s e ţ e a , Z d r o b i t , f ă r ă v o c e , e l c a d e p e ţ ă r m u l d e

p i a t r ă Şi p l înge . . .

C O N T R A S T

C u l in i ş te-n f i o r d u r i s e - n v e s t m î n t ă U n c o l ţ d e m a r e - n ţ ă r i d e vis, d e p a r t e , D a r î n a d î n e î n d o u ă s e d e s p a r t e , C ă c i u r a g a n u - n f u n d o t o t f r ă m î n t ă . . .

Mi-e sufletul ca marea în fiorduri : E c a l m ş i b l î n d , ş i n i m e n i nu ghiceş te C u m î n a d î n c u - i , t a i n i c , c l o c o t e ş t e F u r t u n ă g r e a d e r ă z v r ă t i t e - a c o r d u r i . . .

401

Page 375: Antologia poeziei simboliste româneşti

P R I V I N D O Ş T I R I L E D E V A L U R I

Un evantai de raze S-a desfăcut din far, Şi ţărmurile albe Fantastice răsar, T r o n î n d impunătoare Oştiri lor de valuri Ce-n clocote se-alungă.

Se luptă cu granitul Şi se întorc zdrobite, Tî r înd apoi în urmă Vestminte lungi de spumă...

Ca păsări mari şi albe, Cu aripi ostenite, Se-ntorc din depărtare Corăbii călătoare Ce-mbătrînese pe ape.

Şi marea-şi cîntă-n noapte Eterna-i simfonie De murmure şi şoapte, De rîset şi de plîngeri.

Sunt strigăte barbare, Sunt glasuri de ţimbale Şi bubuit de tobe.

Un uragan de game Aleargă peste valuri.

402

Page 376: Antologia poeziei simboliste româneşti

O R A Ş U L Î N A M U R G

...Şi s o a r e l e d e p a r t e în z a r e a a p u s , I a r e u d e l a m a n s a r d ă , p r i v i n d c u g î n d u l d u s , V ă d u m b r e l e d e s e a r ă c u m p e o r a ş s e c e r n Şi-n p î n z e d e - n t u n e r i e p e s t r a d ă s e a ş t e r n . D e - o p a r t e ş i d e a l t a p a l a t e l e î m i p a r F a n t o m e u r i a ş e c u o c h i p ă t r a ţ i d e j a r — Şi-n z a r e a cenuş ie v ă d n e s f î r ş i t u l şir D e p e r l e m a r i , r o z a l b e , l e g a t e c a p e - u n fir P e b u l e v a r d u l c a r e s t r ă l u c e - n g o l u - n a l t D e - a p e r l e l o r s p l e n d o a r e c ă z u t ă p e a s f a l t . M ă r e a ţ ă s i m f o n i e s e - n a l ţ ă î n s p r e cer D e ş o a p t e c e a d i e , d e m u r m u r e c e p i e r , — S u n t z î n g ă n i r i c i u d a t e , ş i p a ş i d e t r e c ă t o r , S u n t ţ i p e t e d e g o a r n ă , s u n t c l o p o t e c e m o r , Ş i - o r c h e s t r e - n d e p ă r t a r e , ş i u r u i t b i z a r , Ş i r i t m u r i d e m o t o a r e , î n t r ^ u n c o n c e r t

b a r b a r .

încet se-ntinde noaptea în ondulări de val Ş i-nche ie s i m f o n i a a l f a b r i c e i s e m n a l . . .

Page 377: Antologia poeziei simboliste româneşti

/. M. RAŞCU

„Realul şi delicatul poet al recluziunii melancolice*, I. M. Raşcu s-a născut la Iaşi (31 martie 1890)y unde urmează şcoala primară, liceul şi Facultatea de litere şi filozofie. Este fiul profesorului de desen şi caligrafie M. Raşcu. Mama se trage dintr-o familie de origine franceză. După cîteva călătorii în Franţa (1912y 1914, 1924), va face la Paris studii mai îndelungate (1925—1929), fiind şi membru al Şcolii române de la Fonteney-aux-Roses. întors în ţară, este numit profesor suplinitor de limba şi literatura română la laşi, Brăila, Tecuci, Bîrlad şi mai tîrziu titular la Focşani, unde în 1920 întemeiază şi prezidează Societatea de lectură „Gr. AlexandrescuK a liceului „Unirea". Apoi, pînă la pensionare, profesor la Bucureşti, la liceul „Gh. Şincaiu, model de conştiinţă şi seve­ritate profesională.

Debutează în 1911, traducînd în versuri poemul Polyphem de A. Sa-

main. Tot în acelaşi an fondează la Iaşi revista Versuri, devenită mai tîrziu Versuri şi proză, dispărută în 1916, unul din organele simbolismului

românesc. Intre 1930—1931 conduce şi editează revista îndreptar. Pen­sionar în Bucureşti, recules într-un volum de Amintiri literare (1967).

OPERE (în versuri) :

Poliphem, de A Samain, traducere, Iaşi, 1911 ; Sub cupole de vis, P°eme, Iaşi, Ed. Versuri şi proză, 1913 ; Oraşele dezamăgite, poem, Iaşi,

405

Page 378: Antologia poeziei simboliste româneşti

1914 ; Nelinişti, poeme, Buc, 1927 ; La Lisieux cu sfînta Tereza, poem. Buc, 1934 ; Renunţările luminoase, poeme, Buc, 1939 ; Poeme, cu o pre­faţă de D. Micu, Buc, E.P.L., 1967.

COLABORĂRI:

Viaţa nouă (1909—1917) ; Noua revistă română (1911) ; Versuri (1911); Versuri şi proză (1912—1916); Grădina Hesperidelor (1912); Farul (1912), îndreptar (1930—1931).

REFERINŢE :

[O. Densusianu], Sub cupole de vis, Viaţa nouă, IX, 4, 1913 ; G. Topîrceanu, Sub cupole de vis, Viaţa românească, VIII, 4, 1913 ; I. Minulescu, Sub cupole de vis, Viitorul, 1913 ; C. Sp. Hasnaş, Sub cupole de vis, Flacăra, II , 1913, p. 231 ; Ion Trivale, Sub cupole de vis, Cronici literare, Socec, 1915, p. 224 ; [O. Densusianu], Oraşele dezamă­gite, Viaţa nouă, X, 3, 1924 ; Pompiliu Constantinescu, Nelinişti, Sburâ-torul, IV, 11—12, 1927; O Botez, Nelinişti, Viaţa românească, XIX, 5. 1927 ; Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1927, voi. II, p. 184— 195 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 291—293 ; G. Călinescu, Istoria li­teraturii române, E.F., 1941, p. 626—627.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Fiorii serilor de toamnă (Sub cupole de vis, 1913) ; într-un castel sînt trei fecioare, Oraş, Imagini triste, Convalescenţă, Oraşele dezamăgite, Nelinişti, în salonul vechi de ţară {Poeme, 1967).

Page 379: Antologia poeziei simboliste româneşti

F I O R I I S E R I L O R D E T O A M N Ă

Ah, goarne înfiorătoare, Ce trist sunaţi în noaptea sumbră ! Ce trist îmi răsunaţi în suflet, învăluindu-mă în umbră, în umbra palidelor vise Ce-aprind în suflet nostalgia cîmpiilor strălucitoare Şi-a mărilor încununate De ţărmuri verzi, sub ceruri clare. ...Dar toamna a venit s-aduca Fiorii ei, cu ploi încete, Cu fîşîit de frunze moarte Ce plîng concertele de ieri, Cu dor şi veşnice dureri, Jelindu-şi jalea lor amară în biata inimă f lămîndă de cîntece si de visări. Oraşul moare sub aripa De negură, ce se aşterne, îmbolnăvind lumina slabă ce tremură prin felinare : Şuvoaiele şerpuitoare, însufleţite doar de picuri Ce cad uşor din cerul morţi i , Alintă stradele-nnegrite în murmurăr i neînţelese Şi curg zdrobindu-se-n canaluri. Nevroza nopţii-ndoliate îmi tremură mereu în suflet,

407

Page 380: Antologia poeziei simboliste româneşti

î m i t r e m u r ă p r e l u n g , c u n o t e D e s i m f o n i i s f î ş ietoare. . .

Anemic cerul mă apasă... Ş i g o a r n e l e c a r e r ă s u n ă — N e s p u s de j a l n i c şi b i z a r — î n g î n ă r u g ă c i u n e a seri i , A t î t d e s t r a n i u î n g î n a t ă c u g la su l p l o i l o r d e t o a m n ă .

Î N T R - U N C A S T E L S Î N T T R E I F E C I O A R E . . .

î n t r - u n c a s t e l s î n t t r e i f e c i o a r e — t r e i d i a f a n e t u b e r o z e — C u - a d î n c i p r i v i r i d e l a c u r i m o a r t e , c u m î n i s u b ţ i r i ş i b u z e

r o z e , C u p ă r u l b r u n — p e f o r m e a l b e r o t i n d c a u n d e l e - n ine l — C u g e s t u r i v a g i d e d a n s a t o a r e . . .

. . .S înt t r e i f e c i o a r e - î n t r - u n c a s t e l .

Păşesc visînd în dimineaţa de primăvară maladivă, C î n d f lor i le s t r o p e s c m i r e s m e sub a f e r e s t r e l o r o g i v ă , C î n d p e s t e l a n u r i c o c o s t î r c i i a t i n g s o n o r e c a s t a g n e t e . . . F e c i o a r e l e ş i - a f u n d ă g î n d u l î n c ă r ţ i c u s c o a r ţ e v i o l e t e . . .

în dansuri magice de vrajă molatec dorul li se-avîntă, î n a e r r ă t ă c e s c b a l a d e , î n g î n d s i labele l e c î n t ă , S e - a f u n d ă - n m i s t i c a s p l e n d o a r e a s i m f o n i i l o r d u r e r e i , Ş i-n d i m i n e a ţ a d e p a r f u m u r i l e - a p a s ă d o l i u l p r i m ă v e r e i .

înlănţuindu-se de braţe, se pierd pe-alei imaculate... ( D i n p o m i s c h i l o z i s e f r î n g p e t a l e d e f lor i b o l n a v e ş i c i u d a t e ) S e - o p r e s c pe f r a g e d e c o l i n e şi-n o c h i şi—1 c a u t ă pe el.. . E m i e z u l zi lei . . .

. . .cerul a r d e . . . ...le c h e a m ă c l o p o t u - n cas te l .

408

Page 381: Antologia poeziei simboliste româneşti

Ce t r i s t ă - i zareaHmbălsămată de r a z a s o a r e l u i l a - a m i a z ă ! P e r a m u r i , f r u c t e l e d e c e a r ă , î n c a l d a l in i ş te — v i sează . . . C a s t e l u l d o a r m e ; d o r m î n c h i s e decoloratele p e r s i e n e . . . D e p e b a l c o a n e c u gr i la je a t î r n ă p l a n t e l e — c a g e n e .

Fecioarele zîmbesc... iubirea necunoscută şi bizară L e - a l i n t ă i n i m i l e a l b e sub p a r f u m a t a p r i m ă v a r ă , L e - m p l î n t ă g h e a r e l e î n c a r n e , l e c î n t ă m e l o d i i d u i o a s e . . . F e c i o a r e l e i - a s p i r ă - a r o m a : „ I u b i r e a . . . c e f r u m o s m i r o a s e ! c c

Şi sorb miresmele din iarbă, din flori, din fructele c ă r n o a s e . . .

Se-ntind pe pajişti de verdeaţă, zîmbind ca-n vis... se-nlănţuiesc, în depărtările-miraje cu o c h i i p o f t i t o r i p r i v e s c , G î n d i r i l e l i s e - m p r e u n ă , s e s t r î n g ş i t r e m u r d e d o r i n ţ i . . . C e d u l c e c î n t ă p i t p a l a c u l p r i n l u m e a b r a z d e l o r f i e r b i n ţ i !

„Auzi, Clotilda ? parcă plînge"... „ î ş i c h e a m ă d r a g o s t e a p e l a n u r i " . . .

Pe ceruri, norii — ca trireme — plutesc spre tainice limanuri... U n l in ze f i r p r i n r a m u r i t r e c e . . . ş i p l o u ă f lor i le-n h a m a c , Ş i p l o u ă r a z e l e p a r f u m u r i p e g î n d ş i i n i m i ,

P i t - p a - l a c .

E seara:-n netede iatacuri cu draperii decolorate, F e c i o a r e l e — cu b r a ţ e g o a l e ş i s î n u r i l e d e c o l t a t e — î n g î n ă c î n t e c e d e b a s m e , r o m a n ţ e t a i n i c e , d e d o r . . . Cu picioruşele l o r a lbe , păşesc a l e n e pe c o v o r , D e s c h i d feres t re le î n n o a p t e . . . ş i l u n a r î n d p e r î n d l e - a t i n g e : E singurul s ă r u t ce-1 s o a r b e u s c a t a g u r ă - a lor , c e - n v i n g e D o r i n ţ e l e t i r a n e , p a l e , n ă s c u t e - n p i e p t u r i d e f e c i o a r ă . . .

Dar sînt şi nopţi eterizate cînd raza lunei te omoară !

Privesc fecioarele spre valea plutind sub mantia măreaţă A n o p ţ i i c r u d e , s e n z u a l e . . .

. . .pr ivesc f e c i o a r e l e s p r e v i a ţ ă , Ş i p i e p t u - n r i t m i c ă b ă t a i e a c o m p a n i a z ă r i t m u l v ie ţe i . . .

409

Page 382: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e p a r t e , - n z ă r i l e d e fu lger , ş e r p u i t o a r e - n v ă l u l ceţe i , S e - a l u n g ă t r e n u r i c o r d e l a t e , z b u r î n d s p r e g ă r i l e - m i s t e r e . . . S e - a u d ş u i e r ă t u r i s t r i d e n t e ş i f u m u r i a l b e , e f e m e r e , S e p i e r d p e u n d e l e d e a e r c a v i s u r i l e l a l u m i n ă . . . î n c r e m e n i t e - n a d o r a r e , l a l u n ă s te le le s e - n c h i n ă . . .

Prin iarbă, licurici electrici par enigmatice agrafe... R ă s u n ă m u z i c e - n s u r d i n ă l a t r i s t e c i n e m a t o g r a f e D i n m e l a n c o l i c a c e t a t e ce-şi u r c ă d o r u r i l e - n l u n ă . . . Ş i z g o m o t e l e o b s e d a n t e d e p a ş i p e t r o t u a r e s u n ă , A c o l o jos, î n u m b r a n e a g r ă . . .

A i cu i să f ie ? „ N o a p t e b u n ă " . . .

T o c - t o c , t o t m a i d e p a r t e , ş terse, s e s t ing, a b i a se-aud, t o c - t o c . . .

Foşnesc acut albastre sălcii, şoptind cîntări de nenoroc A t î t d e s t r a n i u , p a r c ă - o d a t ă l e - a m m a i s i m ţ i t c î n d v a , s p r e

seară. . .

Fecioarele în noaptea albă şi-agită braţele de ceară, Ş i s i m t s ă r u t u r i s e n z u a l e p e gî t , p e c o l ţ u r i l e g u r e i , D e c î n d î n v i n e l u n a p l i n ă le-a p u s c o m o r i l e n a t u r e i . . . Ş i p l î n g . . . ş i r îd . . . s u s p i n ă - n u m b r ă . . . Z î m b e s c î n c a d r e d e

o g l i n d ă , Z ă r e s c - n a i n t e a l o r o f o r m ă ş i mî in i le-ş i î n t i n d s-o p r i n d ă . . .

Dar e tîrziu... D i n p a t u r i a l b e ş o p t e s c c u v i n t e t r e m u r a t e :

„ C e s f întă- i n o a p t e a - a c e a s t a , L i o ! " — „ C u m p l î n g e l u n a p e c e t a t e ! "

„ A u z i c u m salc ia foşneş te ? s u s p i n ă t r i s t ca o c h e m a r e 4 4 . . .

„Un cap de sfinx îmi pare luna prin draperiile bizare"... „ L a c e g î n d e ş t i a c u m , C l o t i l d a ? "

„ Ş i t u ?" „ E u ?«...

Somnul solitar P ă ş e ş t e - n c e t , l e - n c h i d e ochi i , l e - a t i n g e b u z e l e d e j a r , Ş i c î n d î n cres te le d e d e a l u r i s e p r i n d e l u n a c a - n t r - o p l a s ă , F e c i o a r e l e a d o r m î n f r i g u r i sub p l a p o m e l e d e m ă t a s ă .

410

Page 383: Antologia poeziei simboliste româneşti

O R A $

„O, viile, toi ma soeur" G. Rodenbacfe

Oraş-cavou, cu strade-nguste şi cu asfalturi de infern, î n a t m o s f e r ă c u sur î su l r i g i d a l d o r u l u i e t e r n , î n c o n j u r a t d e d e a l u r i t r i s t e sau d e n o s t a l g i c e c î m p i i , O r a ş c u m ă h ă l ă i c i u d a t e ş i c u g r ă d i n i l e p u s t i i , C u v e c h i c l ă d i r i p a t r i a r h a l e s u b a le c ă r o r b o l ţ i u m b r i t e P r i v e s c f igur i d e c a s t e l a n e c u z î m b e t e n e f e r i c i t e , C u m u z i c i v a g i p r i n p i e ţ e a l b e , ş i s e a r a - n p a r c u r i c u fanfare, , M - a o b s e d a t a t î t a v r e m e p a r f u m u l t ă u d e - n m o r m î n t a r e . . . O , m - a i p u r t a t — c o p i l — p e s t r a d e î n g h i r l a n d a t e d e c a s t a n i , . S p r e şcoli severe ş i î n a l t e p i e r d u t e p r i n o g r ă z i p ă t r a t e , A i n i n s a s u p r ă - m i d e z o l a r e a f u n e b r ă - a n o r i l o r t i t a n i , Şi-n p i e p t m i - a i i n f i l t r a t d e m o n i c c r e p u s c u l e î n s î n g e r a t e . . . M i - a i p l î n s p o e m e l e - ţ i d e vise î n t r i s t e n o p ţ i a u t u m n a l e , C î n d s t r o p i d e p l o a i e - n d o l i a t ă , c a n i ş te u m e d e p u m n a l e , î m i f l a g e l a u a d î n c s i m ţ i r e a . . . c î n d g o a r n e l e v i s a u t r u d i t e A l b a s t r e r u g ă c i u n i p e - n t i n d e r i , sub c e r u r i l e r u g i n i t e . . . M ă c o n d u c e a i a p o i d e m î n ă p r i n p r a f u l n e g r e l o r c a r t i e r e , î m i a r ă t a i c l ă d i r i c u p a r c u r i ş i c u b a l c o a n e d e m i s t e r e , M ă î m b ă t a i d e s o m n o l e n ţ a c e l in p e u m e r i î ţ i a p a s ă , Ş i - n t r - u n t î r z i u — p e u l i ţ i s t r i m t e — m ă c o n d u c e a i t i m i d

a c a s ă . V e g h e a i a s u p r a m e a c u m i l ă ş i c u i u b i r e a u n e i m a m e , Ş i-n j u r u l m e u m e l a n c o l i a - ţ i u ş o r s e s p u l b e r a î n g a m e . Ş o p o t i t o a r e p r i n f r u n z i ş u r i sau î n s i m f o n i c e - o r c h e s t r ă r i : C a p l î n s u l m a g i c d e s i rene p e - n t i n s u l p a ş n i c e l o r m ă r i . . .

Şi-ntr-un suspin de toamnă moartă în inima-mi înfipt-ai raze... U n b l î n d sur î s m i - a n i n s p e su f le t f i o r u l p r i m e l o r e x t a z e , P r i v i r i d e b a s m e - n t u n e c a t e ş i b r a ţ e a l b e , d e v e s t a l e , A u r ă t ă c i t î n n o a p t e a t r i s t ă a g î n d u r i l o r m e l e p a l e . . . Ş i t u , o r a ş d e s u f e r i n ţ ă , sub c e r u r i l e t a l e m a t e ( C a z m e u l g r o a z n i c d i n p o v e s t e , z b u r î n d c u z î n e l e f u r a t e ) , A i p r i n s î n m r e j e l e - ţ i d e v ise f e c i o a r a c u surîs d e f l o a r e I n o c u l î n d u - i î n p r i v i r e m e l a n c o l i a t a c e m o a r e , P u r t î n d - o p r i n v ă p ă i d e - a m u r g u r i p e şesuri p a l e s t r ă l u c i n d , . Ş i m - a i l ă s a t î n v a n s p r e d î n s a a n e m i c b r a ţ e l e s ă - n t i n d .

411

Page 384: Antologia poeziei simboliste româneşti

O , t e - a m u r î t d e - a t u n c i , c e t a t e c u z i d u r i l e t a l e sure . . . Ş i-n s u f l e t u - m i d o r m e a u c o n c e r t e ş i s o n a t i n e d e p ă d u r e , P e s t r a d e m ă u r m a u f l a ş n e t e ş i e u v i s a m g o n d o l e r o z e . . . L u n g c l o p o t e s u n a u b a l a d e c a - n t a i n i c e a p o t e o z e , Ş i e u v i s a m c o r ă b i i t r i s t e , o c e a n e - a l b a s t r e , n o r i h i m e r i c i , Ş i c h i p u l e i ( v i z i u n e a l b ă ) p l u t e a p e t u r n u r i d e b i ser ic i Ş i p r i n a l c o v u r i d e p e n u m b r ă , p r i n r a z e l e s u r î z ă t o a r e . . .

Am urmărit-o-n nopţi de doliu prin săli de baluri visătoare Ş i p r i n t r e f lor i c r e p u s c u l a r e , l a g e a m u r i l e l a r g deschise , î n p ă r c î n d î i «cîntau p a r f u m u r i şi-n o c h i c î n d î i v i b r a u abise. . Ş i î i s o r b e a m sur î su l f r a g e d î n c a r e soare le l u c e a , Ş i p r i b e g e a m p e s t r ă z i u i t a t e , p i e r d u t e - n p a l i d e f o b u r g u r i , U n f e l i n a r b ă t r î n ş i g î r b o v c u r a z a l u i m ă m î n g î i a , F i g u r a - i s e s c ă l d a - n l u m i n ă , şi-n f a ţ ă - m i p a l p i t a u a m u r g u r i . . Ş i t e u r a m a t u n c i , c e t a t e c u z i d u r i l e - ţ i s e c u l a r e î n c a r e r ă t ă c e a p r i v i r e a - i s c u l p t a t ă - n f a r m e c u l e t e r n , O , t e u r a m c u d e z n ă d e j d e a b o l n a v u l u i f ă r ă s c ă p a r e , O r a ş - c a v o u , cu s t r a d e - n g u s t e ş i cu a s f a l t u r i de i n f e r n .

M e t a m o r f o z ă l e g e n d a r ă . . . O r a ş u l e î n s ă r b ă t o a r e , R o i e s c î n a e r u l d e seră s o n o r e c î n t u r i d e v i o a r e , D r a p e l e - m i fîlfîie p e suf let , ş i v a l s u r i p l o u ă d i n b a l c o a n e , Ş i s telele r e n a s c p e b o l t ă c a p o l e i t e m e d a l i o a n e , Ş i d e a l u r i l e - a d o r m p ă t r u n s e d e - n f i o r ă r i l e n o c t u r n e . . . P e l a fe res t re le deschise g a r o a f e roş i i r î d p r i n u r n e Ş i v i a ţ a - a l e a r g ă t u m u l t o a s ă , p a l p i t ă , t r e m u r ă , v i b r e a z ă , A p r o a p e , t o t m a i m u l t , m a i d o r n i c p r i v i r i l e - i m ă s ă g e t e a z ă . . Ş i e a s u r î d e î n p e r v a z u r i d e r e a l i t a t e p a r f u m a t ă . . . G r ă d i n i l e - m i z î m b e s c d i s c r e t e , ş i f l o a r e a d r a g o s t e i s c u l p t a t ă D e - o m i n ă s t r a n i e d e s p r i n s ă , m i s e - m l ă d i e - n b u t o n i e r ă . . . O r a ş u l p a v o a z a t î n v i e , şi-o n e n ţ e l e a s ă a t m o s f e r ă S u b t i l ă , d u l c e ş i c u r a t ă (ca p r i n s t a ţ i u n i l e b a l n e a r e ) S e f u r i ş e a z ă p e s t e z i d u r i ş i c î n t ă i m n u r i d e s e r b a r e . . . C a - n vis p l u t e s c p e s t r a d e a lbe , p e sub m i r e s m e l e d e te i , Ş i n u v ă d t u r n u r i d e b iser ic i , n u v ă d c l ă d i r i p a t r i a r h a l e ,

N u m a i a u d n i c i c o r u l n o p ţ e i v e n i t d i n s fere s i d e r a l e , O r a ş u l î l s i m b o l i z e a z ă n o s t a l g i c a f i g u r ă - a ei...

O v ă d , f r u m o a s ă , p r e t u t i n d e n i , în c a d r e de e x t a z e r e a l e ;

412

Page 385: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi-i s o r b o r c h e s t r e l e d i n v o c e ş i v i sur i le de pe b u z e , P r i v i r i l e - i d e v o l u p t a t e m ă - n c i n g c a b r a ţ e d e m e d u z e Ş i r î su-i d e p r i n ţ e s ă b r u n ă m i - e v o c ă p î n z e m e d i e v a l e . . .

Oh, anii, anii de durere trăiţi în medii solitare, Se-nşir p e f irele g î n d i r e i c a ş i r u r i d e m ă r g ă r i t a r e , Ş i l a c r i m i l e d e z n ă d e j d e i d i n v r e m e a - a d u o e r e i - a m i n t e , M i - a p a r ca sacre r e l i c v a r e ce a z i i l e d e p u n - n a i n t e . . . Ş i n u ş t iu d e e vis s p l e n d o a r e a î n c a r e i n i m a - m i p a l p i t ă , Ş i d a c ă v r a j a l u m i n o a s ă , î n d e z n ă d e j d e a - m i a d î n c i t ă , V a d e z m i e r d a m e r e u f i i n ţ a - m i î n n e b u n i t ă d e i u b i r e . . . D a r şt iu c ă t e iubesc, c e t a t e , c u ş o a p t e l e - ţ i d e fe r ic i re , C u m i r e s m a t e c e l e - ţ i p a r c u r i ş i e u - o r i z o n t u r i c r e n e l a t e . . . î n n o p ţ i l e d e s u f e r i n ţ ă v e g h e a z ă - a s u p r a m e a , c e t a t e ! î n c i n g e - m ă - n a c o r d u r i s a c r e c u n o s t a l g i i d e p a r a d i s , O r a ş - s a l o n , cu s t r a d e a l b e ş i cu c r e p u s c u l e de vis.. .

I M A G I N I T R I S T E

C e t r i s t r ă s a r d i n c e a ţ a v r e m e i î n m o r m î n t ă r i l e b i z a r e C e l e z ă r e a m — c o p i l — p e s t r a d e , t r e c î n d î n l e g ă n ă r i d e v i s ! D e p r i n b a l c o a n e l e c e r n i t e p l î n g e a u s t i n d a r d e f u n e r a r e , C o n v o i u l l u n e c a s p r e b o l t a m a u z o l e u l u i deschis .

Gîntau fanfarele funebre... în redingote-ndoliate B ă t r î n i a l b i ţ i p u r t a u c o r d o a n e p e u r m a j a l n i c u l u i c a r . C u p e l e - n a i n t a u a lene . . . P r i v e a u f igur i î n d u r e r a t e . Ş i c l o p o t e g e m e a u î n t u r n u r i . . .

T r e c e a c o r t e g i u l m o r t u a r .

în urmă rămîneam ; departe-acorduri răsunau pierdute, Ş i s t r ă z i l e p ă r e a u sche le te c r u c i f i c a t e ş i p u s t i i . . . P o r n e a u r o m a n ţ e m e l o d i o a s e d e p r i n c a r t i e r e l e t ă c u t e Ş i m a m e c u c o p i i d e m î n ă v i s a u sub r a z e l e - a u r i i .

413

Page 386: Antologia poeziei simboliste româneşti

A c a s ă , j a l n i c e l e - a c o r d u r i s e - n v a i m ă ş e a u î n a i u r a r e î n m i n t e a - m i c e v i b r a d e f r i g u r i ş i d e c o n c e r t e f u n e r a r e ; A m u r g u l t r e m u r a - n s u s p i n e p e v a s t a c e r u l u i p a l e t ă . . . ...Şi m ă c u l c a m . . . P r i n l a r g i f e res t re v e n e a u p a r f u m u r i

d e r o z e t ă . . .

Plîngeau viole-n întuneric şi greierii plîngeau prin flori, G î n d i r e a - m i a d o r m e a v r ă j i t ă sub m e l a n c o l i c i i f ior i . . . . . .Şi-n vis v e d e a m făcl i i ş i p r e o ţ i ş o p t i n d c a - n m i s t i c e de l i re , Ş i-n z a r e d r i c u r i u r i a ş e p l u t i n d s p r e n e g r e c i m i t i r e .

C O N V A L E S C E N Ţ Ă

„Convalescent au Ht, ancre de courbature,

Je me plains aux desseins bleus de ma couverture."

Jules Laforgue

Convalescenţe lungi mă-ncing — uşoare — î n p e r n e m o i , sub d r a p e r i i s o l e m n e . . . î n s o b a - n a l t ă a r d a l b a s t r e l e m n e , P e g e a m s e z b a t săgeţ i d e p a l i d soare. . ,

Agrafe mari de crengi tremurătoare S e - n t i n d s p r e l u n c i î n a i u r i t e semne. . . P e - n t i n d e r i , c o l o - n z ă r i , a n i n s p e s e m n e . . . î n l i n i ş t e a d e v i s t i c - t a c u l m o a r e . . .

Şi mama plînge... . . .nu-nţe leg . . .

. . .copi l , N u b ă n u i e s c c ă m o a r t e a p e s t e m i n e A v r u t să-şi c e a r n ă p l î n s u l ei subt i l . . .

Simţind că-nspre amiază mi-e mai bine, D i n n o u m ă - n c o n j u r d e c u t i i , f a n t o ş e D e l e m n , b o i e l e , c u ţ i t a ş e , b r o ş e . . .

414

Page 387: Antologia poeziei simboliste româneşti

O R A Ş E L E D E Z A M Ă G I T E

fratelui meu

„De-acum pe cărţi voi adormi uitat, Pierdut într-o provincie pustie..."

G. Bacovia

I

Oraşele dezamăgite adorm cînd se pornesc prin gări Convoiuri de spinări plecate, şi suliţe... şi cai... urale... Ah, pieţele apar ca lacuri oglinditoare de-nserări, Ca pînzele de năvi se-agită drapelele sentimentale.

Şi rătăcesc ca-n vis pe urma atîtor zgomote de armă, Urmînd cu pietate paşii speranţelor de mult proscrise... De stîlpi, de ziduri, de t rotuare, nervoasă liniştea se sfarmă. Sau se strecoară nevăzută pr intre ferestrele deschise.

Doar pianele de-o torturează... trăsurile plutesc pe străzi... Prin globurile somnoroase luminile sclipesc confuze... în suflet mi se zbat miragii şi strălucire de părăzi, Dar vasta serilor tristeţe crispează zîmbetul pe buze.

în izolarea ce mă-ncinge trăiesc romane ignorate... Dezmierd cu ochii — fără voie — rotunde braţe de silfide, Sau file albe de volume... sau frunze leneş scuturate... Grădini cu bănci sub frunţi de ramuri...

şi plînsul verei mă ucide

Chinuitor, tresare-n cuget — săgeată vie — un refren... (Refren duios din cine ştie ce melancolică-operetă...) Şi gîndul mi se-nfiripează în psalmodia unui tren, în vagi concerte de motoare, sau în cîntări de minavetă.

Şiroind uimit rămiîn la geamuri sub bolţi ce tremură de dor Cînd plînsul cerului haotic în inimă mi se răsfrînge, Zăresc pe turnuri de biserici cum trece-al N o p ţ i i duh în zbor Tîrîndu-şi mantia stropită cu stele — picături de sînge.

415

Page 388: Antologia poeziei simboliste româneşti

N E L I N I Ş T I

L ă s a ţ i î n u r m ă c o d r i i c e p i c u r ă d e p l o a i e , Ş i u m e d e l e c r î n g u r i , ş i ş i p o t u l d i n m u n ţ i . . . E s e a r ă - a l b a s t r ă - n a e r ş i g a l b e n e ş i v o a i e P e a l b i i l e - n g u s t e a l u n e c ă sub p u n ţ i . . . E s e a r ă - a l b a s t r ă - n aer . . . ca t r a g i c e b l e s t e m e R ă s u n ă î n a u z u r i z b u c n i r i l e d i n n o r i . . . P e d e a l u r i c o d r i i , t o t u ş i , î n v a n v o r s ă n e c h e m e S p r e l u n g i p l i m b ă r i , căc i f r igu l d i n e i î ţ i d ă f ior i . S p r e s a t d a r !... ş i v i s a r e a o v o m l ă s a p e a l t ă d a t ă . . . — O, v e ş n i c a v i s a r e s u b b o l t a î n s t e l a t ă ! — N e - a m f i p i e r d u t p r i n c r î n g u r i ş i -am f i s ă r i t p î r a i e , D a r c u m s ă m e r g i sub f r u n z e c e p i c u r ă d e p l o a i e ? S-a s t ins v ă p a i a b l o n d ă , p r e l u n g g e m î n d î n s l a v ă , F u r t u n i l e - n c e t a t - a u s t r i g a r e a l o r b o l n a v ă Ş i c î m p u l l in s u r î d e s e n i n u l u i t r u f a ş . . . N o i î n s ă v o m î n t o a r c e d i n d r u m a i n o ş t r i paş i . . . N - a fost m e n i t a s e a r a a c e a s t a s c h i m b ă t o a r e S ă d e a d i n n o u a v î n t u r i d o r i n ţ e l o r î n f l o a r e , N i c i l u n a s ă n e c h e m e p e c a l e a e i p r i b e a g ă , Ş i n ic i c ă r ă r i î n v a s t e p o i e n i s ă n e a t r a g ă . . . V o m m e r g e d a r s p r e v a g i l e l u m i n i , C e - n roş i i l a m p i o a n e s e l e a g ă n ă - n g r ă d i n i . î n m a r i g r ă d i n i î n c i n s e c u g a r d u r i d e n u i e l e . . . Ş i-n c î r c i u m e - a f u m a t e n e v o m v i s a - n c a s t e l e . N u p o ţ i a l t f e l p e t r e c e î n s t a ţ i i b a l n e a r e , U i t a t e ş i s ă r a c e , d i n sa te le a v a r e , î n r î se te, d i s t r a c ţ i i , a s c u n s e - n m u n ţ i g r a n i t i c i . . . A i c i t r ă i e s c b ă t r î n i i l i v iz i ş i p a r a l i t i c i Ş i t i n e r i p l i n i d e d o r u l t ă c u t e l o r p ă d u r i . . . A d e s p e l a a m i a z ă , sub c r u d e l e c ă l d u r i , O b s e r v i f e c i o a r e t r i s t e c e t i n d , p e b ă n c i , r o m a n e . . . D i n c î n d î n c î n d t r e z e ş t e t ă c e r e a d e s a v a n e A s t a ţ i e i b a l n e a r e , î n „ p i a ţ ă " , v r e o f a n f a r ă . . . Şi c î n d î n c e p e p l o a i a . . . — o, p l o i l e de v a r ă ! — î n c e t s e - n c h i d f e r e s t r e şi-n j g h e a b u r i a p a c î n t ă . . . Z ă r e ş t i p e d r u m u r i s u r e c o p i t e c e f r ă m î n t ă N o r o i u l c u p u t e r e ş i r i t m i c p l î n g t ă l ă n g i . . . C ă l e ş t e v e c h i ş i u d e se l e a g ă n ă sub c r ă n g i . . .

416

Page 389: Antologia poeziei simboliste româneşti

G ă i n i ş i c u r c i sub ş u r ă r ă m î n î n p o z e fixe... A l e n e c a d e p l o a i a p e l e m n d e c r u c i f i x e , C u b r a ţ e l e deschise, c e p a r a r i p i d e m o r i . . . F e m e i l e p e u l i ţ i g o n e s c p e r î m ă t o r i . . . Ş i seara, c î n d v ă z d u h u l t o p i t - a deşii n o r i , C o p i i n e b u n a t e c i s e d u c s p r e „ c ă i ş o r i " . . . F l a ş n e t e l e - a t u n c i c î n t ă ş i z b o a r ă t o ţ i î n cerc, A zi lei l î n c e z e a l ă d i n suf le te şi-o ş terg, Ş i uşi le de c î r c i u m i în l ă t u r i se d e s c h i d , E x o t i c e t a r a f u r i s e r e a z ă m ă d e z i d Ş i c o b z a - n g î n ă r i t m u l p i c i o a r e l o r n e r v o a s e . . .

Pămîntul, după ploaie, a cucută miroase...

Se-ncing în ganguri scunde bătute, sîrbe, hore... F a m i l i i c u r i o a s e p r i v e s c î n j u r l a joc. . . î n t o r ş i d i n c o d r i i va jn ic i , c u f o ş n e t e m i n o r e , P e c î m p u r i , m a i a p r o a p e , n o i s t ă m p i e r d u ţ i î n loc . . . C ă c i c î n t e c u l aces ta , c e v i n e c a t o r e n t e S p r e n o i , î n s e a r a c l a r ă ş i u m e d ă d e p l o i , D a , c î n t e c u l a c e s t a c u - a t î t d e s i m p l e - a c c e n t e D e ş t e a p t ă s e n t i m e n t e n e b ă n u i t e - n n o i . . .

Vioara modulează cîntări din vremi bătrîne Şi c o b z e l e - n d ă r ă t n i c ţ i n g l a s u l să l e-ng îne . . . î n t r e m u r , p e l a g e a m u r i , t r e c t r u p u r i r î n d u r i - r î n d u r î , D e - a i c i s e - a u d e - o p i n c a c u m z u p ă i e p e s c î n d u r i Ş i c h i o t e de c h e f u r i n o s t a l g i c e se u r c ă , O r i g lasur i c a v e r n o a s e ce-n z g o m o t e s e - n c u r c ă , C i o c n i r i d e s t ic le s p a r t e ş i z u m z e t e d e s t u p u r L .

Şi iarăşi plîns de cobză şi defilări de trupuri...

în sufletu-mi speranţe, dureri şi vis răsar... V ă d a l b e b u l e v a r d e d i n n o a p t e c u m a p a r , Ş i t u r n u r i , l a c u r i c a l m e , c l ă d i r i ş i z i d u r i - n a l t e F a c i n i m a - m i d e f a r m e c s i c î n t e c s ă t r e s a l t e . M ă - a t r a g c h e m ă r i d u i o a s e s p r e l o c u r i d e p ă r t a t e , R ă m î n î n u r m ă şesuri, ş i c o d r i v e r z i , ş i sate. . . C o n t e m p l u o r i z o n t u r i c r e s t a t e - n c a t e d r a l e , Ş i găr i , m u z e e , s t a t u i ş i a r c u r i t r i u m f a l e . . .

417

27 Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 390: Antologia poeziei simboliste româneşti

C e ^ a p r o a p e - m i este g î n d u l de-ace le l u m i r î v n i t e !

Dar plînsul mort de cobză în mrejele-i mă-nghite, M ă t î r î i e s p r e - o l u m e d e - o v r a j ă n e p ă t r u n s ă î n c a r e t o a t ă j a l e a aces te i ţ ă r i i -ascunsă. . . M ă d e a p ă n ă p e g h e m u r i d e p a l i d e n e l i n i ş t i Ş i-mi p l i m b ă n o r i p e c u g e t , c a p e s t e - u n l a r g d e m i r i ş t i . . . A r c u ş u r i l e roş i i r ă c n e s c d a n s î n d p e s t r u n e C a s c a d e l e d e p a t i m i d i n suf le te s t r ă b u n e . . . O, scr ipcă . . . e o t a i n ă n e s p u s ă c î n d r ă s u n i . . .

De ce-aţi sorbit viaţa, blajinii mei străbuni, î n ţ ă r i a t î t d e - o p u s e ş i -a t î t d e - a i d e p ă r t a t e , T r ă i n d u n u - n o r a ş e ş i a l t u - n m u n ţ i , l a s a t e ? D e ce-ai v e n i t spre mine, o, t u , b ă t r î n c u c e r n i c , D i n ţ ă r i a l c ă r o r — j a l n i c — e u a s t ă z i s în t v i s t i e r n i c , F i l t r î n d u - m i c a l d î n suf le t d o r i n ţ i d e z ă r i sen ine ? I a r t u , m o ş n e a g ş ă g a l n i c , d e ce-ai î n f i p t î n m i n e C u ţ i t u l l e g ă t u r e i d e - u m i l u l t e r i t o r i u Ş i - n c h i z i a d e s f i n ţ a - m i î n t u r n u r i d e i v o r i u ? D e c e m i - a ţ i n i n s î n p i e p t u - m i o r c h e s t r e d e - a n t i t e z e , L ă s î n d c a n o s t a l g i a î n j u r u - m i s ă c r e e z e V e s t m î n t c e r n i t . . . i a r g l a s u r i , c a p l î n s e t u l s i renei , C u „ c o n t e s b l e u s w u i t a t e s ă - m i u d e c o l ţ u l genei , O r i t a i n i c s ă m - a d o a r m ă p o v e s t e a C o s î n z e n e i ?...

Ascult mereu cum jocul în cîrciumă se-ntinde, O f l a c ă r ă n e b u n ă î n i n i m ă - m i s - a p r i n d e . . . M ă p l e c . . . ş i 2bor... a l u n e c p e - o n e t e d ă c î m p i e , î n f a ţ a m e a , senine, p ă d u r i l e a d i e , V i o a r e l e s u s p i n ă ş i d a n s u r i l e c u r g , P l a n e a z ă - n a e r î n g e r i c u z î m b e t e d e - a m u r g . . . Z d r o b i t d e v a g i t e n d i n ţ e , m o l a t e c m ă - n c o n v o i S u b t e i c u r a m u r i n e g r e c e p i c u r ă d e p l o i , D i n n o u m ă u r c p e r a z e d e - a r g i n t . . . şi-n a s t ă s e a r ă M ă s i m t u ş o r ş i s l o b o d , p r i b e a g ş i f ă r ă ţ a r ă . . .

418

Page 391: Antologia poeziei simboliste româneşti

Î N S A L O N U L V E C H I D E Ţ A R Ă

î n s a l o n u l vechi d e ţ a r ă arn p ă ş i t c a - n t r - u n a l t a r . . . Sf i icios, c o p i l ă r i a m ă p r i v e a d e p r i n u n g h e r e . P r i n s d e z id , acelaş i o r n i c u r c ă - a l t i m p u l u i c a l v a r Ş i aceleaşi b i b e l o u r i d o r m p e - n g u s t e e t a j e r e .

Dorm străbunii-n vechi tablouri aplecate trist spre mine Ş i d e - a f a r ă v ine-ace laş i z u m z e t p r o a s p ă t d e a l b i n e P r i n t r e s t o r u r i d e ş i n d r i l ă v e r d e ş i f e r f e n i ţ i t ă . . . T r e c d i n c î n d î n c î n d c ă r u ţ e p e şoseaua p r ă f u i t ă .

înserări de basme sure tind pe turle-un loc s-apuce, E s t o m p î n d c o n t u r u l a s p r u - a l h a n u l u i d e l a r ă s c r u c e . O r i c e l u c r u - a t i n s e-o c l a p ă c e t r e z e ş t e u n ecou. . . Ş i p e s c î n d u r i î m i p o r t p a ş i i c a p e lespez i d e c a v o u .

în acest muzeu de-obiecte, amintiri, dorinţi discrete, î n aces t a l t a r d e p a c e , rece ş i p a t r i a r h a l , F u r i ş e z t i m i d f i i n ţ a - m i c o v î r ş i t ă d e r e g r e t e Ş i p e c r e ş t e t las s ă - m i c a d ă v r e m e a m o a r t ă , c a u n v a l .

Stingherit pe-un scund fotoliu azi rămas fără de teluri, M ă aşez s ă - n c e r c c r e a ţ i i v a g i d e r e c o n s t i t u i r e . . . î m i a c o p ă r ochi i h a r n i c i c e - a u f i x a t a t î t e a ţ e l u r i , S ă n u v ă d c u m m ă - n c o n j o a r ă s t r î m b e c r u c i d e c i m i t i r e .

Şi mă simt străin în cadre penumbrite şi domoale... S i m p l i t a t e a c e p l a n e a z ă p e s t e t o t e v i u c o n t r a s t C u - a l m e u suf let ce nu p o a t e z b u c i u m u l să şi—1 p o t o a l e , A l e r g î n d p e a l ş t i in ţe i c î m p i s p i t i t o r ş i v a s t :

Cunoştinţi culese trudnic după nopţi de vegetare, A p l e c a t p e v r a f d e p a g i n i , d e p e c î n d e r a m c o p i l , T e o r i i , p r i n c i p i i , d a t e . . . c e c i u d a t ă m i s e p a r e A m i n t i r e a v o a s t r ă xstazi î n aces t s a l o n u m i l .

27*

419

Page 392: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n aces t s a l o n î n c a r e a - m p i e t r i t f u g a r a v r e m e , D e d e m u l t , c a p i c ă t u r a l î n c e d ă d e a l b ă c e a r ă — î n c r u s t â n d î n e a c o n t u r u r i d r a g i ş i f r a g e d e e m b l e m e , A m i n t i r e a v o a s t r ă t r e c e p e s t e cre ier , c a o g h e a r ă .

în acest salon de ţară cu miros uscat de cimbru C e n e p o t r i v i t e - s a l e t r a i u l u i c e r i n ţ i m o d e r n e .... î n t ă c e r e a ce-1 a p a s ă s o A a l v e a c u r i l o r t i m b r u Şi-ale o r n i c u l u i c l i p e r ă b d ă t o a r e p a r e t e r n e .

Am lăsat la uşă geanta cu volume prăfuite, C u m u n c i t e file p l i n e d e t r u n c h e a t e î n s e m n ă r i , C a s ă f iu d i n n o u c o p i l u l c u p r i v i r i l e - n s o r i t e , C î n d n e ş t i u t o r d e t o a t e a l e r g a m s p r e l a r g d e z ă r i .

Ca să fiu din nou ogorul nedesţelenit de soartă : F r u n t e a n e t e d ă ş i c l a r ă , g î n d u r i l e f ă r ă c u t e . . . S ă t r e z e s c d i n n o u î n j u r u - m i , c a î n b a s m e , v r a j a m o a r t ă . . . S e v a t î n ă r ă d i n p l a n t e f o r ţ a e i s ă - m i î m p r u m u t e .

Premenindu-mi ţesătura sufletului pentru-o clipă, S ă r e n a s c , u i t î n d d e v î r s t ă , griji, d u r e r e , t i m p ş i loc , Ş i - a ş e z a t î n f a ţ a m e s e i s ă p l u t e s c p e - a v r e m i i - a r i p ă , C o n s t r u i n d m e r e u c a s t e l e d i n a l b a s t r e c ă r ţ i d e j o c .

Page 393: Antologia poeziei simboliste româneşti

r ALFRED MOŞOIU

Născut în 8 octombrie 1890, la Galaţi, Alfred Moşoiu urmează stu­diile liceale la „Sf. Sava" din Bucureşti şi cele universitare la Paris (ştiinţe juridice). Va tipări în capitala Franţei şi o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activităţi poetice începute în ţară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup tace parte. Carieră, în special, de autor dramatic şi publicist. Re­ferent literar, vreme îndelungată, la Casa şcoalelor. Decedează în 1932.

OPERE (poezii) :

Sonete, Buc, Minerva, 1910 ; O toamnă, Paris, Belle fidition, 1912 ; Sufletul gradinei, Buc, Casa şcoalelor, 1920 ; Antologie, făcută de Cor-neliu Moldovan, Buc, Casa şcoalelor, 1923 ; Poezii, Buc, Casa şcoalelor, 1927.

COLABORĂRI:

Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915—1916, 1921—1923) ; Luceafărul (1919) ; Sburătorul (1919) ; Citiţi-mă (1921) ; Universul literar (1926) e tc

REFERINŢE :

[Ovid Densusianu], Sufletul gradinei, Viaţa nouă, XV, 7—8, 1 sept.—1 oct. 1920 ; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi,

421

Page 394: Antologia poeziei simboliste româneşti

Buc, 1925, voi. II, p. 59—65 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 262 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 750.

Poeziile selectate sînt reproduse din voi. Poezii, Buc, 1927.

Page 395: Antologia poeziei simboliste româneşti

Î N S E A R A A S T A A M U R I T C E V A

î n s e a r a a s t a a m u r i t ceva. . . î n j u r u l m e u s i m ţ i i f i o r u l m o r ţ i i . . . O m i n ă a m i ş c a t z ă v o r u l p o r ţ i i ? C u m ? N u e n i m e n i î n o d a i a m e a ? Şi t o t u ş i s i m t că a m u r i t ceva. . . A m a u z i t s u s p i n u l cel d i n u r m ă Al u n e i v i e ţ i ce p i e r e , ce se c u r m ă , A m a u z i t î n c e t c u m m ă s t r iga . . .

Şi frica mă cuprinde tot mai mult... C i n e - a m u r i t a p r o a p e , l î n g ă m i n e ? C î n d s i n g u r s u n t , c î n d n u e n i m e n i , c ine ? . . . U n c l o p o t b a t e ^ n m i n e şi—1 a s c u l t , Ş i c r e ş t e g la su l lu i c a u n t u m u l t , Ş i l ă m p i l e î m i p a r făcl i i d e c e a r ă . . . C e v a d i n m i n e m o a r e - n a s t ă seară. . .

...E poate-o amintire de demult ....

Poate-a murit vreun chip îndepărtat, S a u v r e o p r i v i r e s c u m p ă - o d i n i o a r ă . . . — P r i v i r i l e ş t iu s i n g u r e să m o a r ă C î n d a n i i t r e c ş i nu le-ai c e r c e t a t . — S e s t ing î n c î n t u l t r i s t : „ A fost o d a t w . . . T e s i m ţ i v i b r î n d d e - a l o r m e l a n c o l i e , Şi su f le tu- ţ i b o l n a v ar v r e a să ştie : C e a m i n t i r e a i î n m o r m î n t a t ?

423

Page 396: Antologia poeziei simboliste româneşti

T O A M N A

C a d f r u n z e l e ş i a z i c a şi-n t r e c u t , C u m c a d e g î n d u l î n n e c u n o s c u t . . . D a r p a r c ă a z i m a i t r i s t ă e g r ă d i n a . . . E v i n a t o a m n e i sau a m e a e v i n a ? C u m s t ă m t ă c u ţ i a l ă t u r i , a m î n d o i , O a l t ă t o a m n ă p l î n g e p a r c ă - n n o i . . .

E toamna pustiirilor de veci, P e c a r e - o s i m ţ i c î n d ţ i-este scris s ă p l e c i , C î n d s u f l e t u l î n c l i p a d e s p ă r ţ i r i i , S e face u n a c u d u r e r e a firii . . . S t r î n g i a m i n t i r i d e p a r c ă f r u n z e s t r î n g i , Ş i f ă r ă v o i a t a î n c e p i s ă p l î n g i . . .

Cad frunzele şi azi ca şi-ntrecut... C u m c a d e g î n d u l î n n e c u n o s c u t . . . . . . î l s i m t c u m p l e a c ă s u f l e t u - ţ i d e - a c u m , î m i s i m t ş i e u t o t su f le tu l p e d r u m . . . Ş i a m r ă m a s p e b a n c ă a m î n d o i : D o i a r b o r i d e s f r u n z i ţ i ş i t r i ş t i ş i goi. . .

C Î N T E C U L A M I N T I R I L O R

A m i n t i r i l e S u n t c l o p o t e t u r n a t e î n c l e ş t a r , C e b a t î n n o a p t e l i n i ş t i t ş i r a r . T r e z i n d s imţ i r i le . . .

Le-auzi cum sună, Ş i s u n ă ş i s u n t m u l t e ş i î ţ i p a r U n c î n t e c v e c h i , u n c î n t e c l e g e n d a r , — V u i t p e s t r u n ă . . .

424

Page 397: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi f iecare c l o p o t de c leş tar , E - o d e s p ă r ţ i e , e o r e n u n ţ a r e , Ş i f iecare c l o p o t e-o c h e m a r e Pe c a r e o-nţe leg i . . . ş i e-n z a d a r ....

Bat ani întregi în cîntecul lor clar... Ş i b a t a t u n c i c î n d n u a i v r e a s ă b a t ă . . . U r e c h i l e - ţ i - a s t u p i c u m î n a , d a r B ă t a i a l o r e f ă r ă d e h o t a r . . . F i i n ţ a t a î n t r e a g ă , z b u c i u m a t ă , L e - a u d e î n c ă c u m r ă s u n ă r a r !...

Şi plîngi... şi plîngi... T r e c u t u l e-un c a l v a r

P e care-1 u r c i c u t o t ce-a fost o d a t ă S ă m o r i ş i s ă î n v i i î n u r m ă iar . . . Şi p l î n g i ş i p l î n g i . . .

. . . d a r c l o p o t e l e p a r A d e s c ă î n t r e r u p s o n o r a g a m ă , C ă c i n e p ă s a r e a n o a s t r ă l e s f ă r â m ă C u m s f ă r â m i f ă r ă gr i jă u n p a h a r . . .

P E V A L U L R O Z

P e v a l u l r o z , c o r ă b i i a l b e D i n p o r t a l u n e c ă u ş o a r e C u p î n z e - n t i n s e , a s c u ţ i t e , P a r n i ş t e c o r t u r i m i ş c ă t o a r e . . .

Gonite-n larg, tot mai departe,, P e - n c o v o i e r e a u n u i v a l . S e - n a l ţ ă u n a c î t e u n a , S ă v a d ă t o t m a i s t i n s u l m a l !

425

Page 398: Antologia poeziei simboliste româneşti

I a r o c h i u l c e p e ţ ă r m , î n t a i n ă , L e - a u r m ă r i t m i ş c a r e a l i n ă , R e v e d e a l b e l e c o r ă b i i I m a g i n a t e d e l u m i n ă . . .

Le vede încă uşurele, P l u t i n d î n c e t , p l u t i n d î n l a r g D e ş i n u - i u r m ă d e c o r ă b i i Ş i n u e u m b r ă d e c a t a r g . . .

...Asemeni albelor corăbii, C e - a u l u n e c a t î n z ă r i a l b a s t r e , S e d u c c l i p i t e l e i u b i r i i D i n p o r t u l g î n d u r i l o r n o a s t r e .

Le vezi plutind mult timp în urmă, Le vezi . . . ş i nu ştii c ă - n p r i v i r i P e n t r u a t î t e a c l ipe s c u m p e S e - a p r i n d a t î t e a a m i n t i r i . . .

M O A R T E A F L O R I L O R

D i n v a s u l c i z e l a t c u m ă i e s t r i e , î n c i n s c u f lor i ş i r a m u r i a r g i n t a t e , P e t a l e roşi i c a d , î n f r i g u r a t e , î n r i t m u r i l e n t e d e m e l a n c o l i e . . .

Sfarămături de viaţă, scuturate, P ă s t r î n d a d î n c s u p r e m a l o r t ă r i e , î m p r ă ş t i e p a r f u m î n a g o n i e Ş i m o r aşa, î n c e t , c u v o l u p t a t e . . .

Un lung fior a străbătut în casă... P e z i d u r i a l b e , u m b r e n o i s e lasă, Şi v i n a p o i pe ele să se cu lce ,

426

Page 399: Antologia poeziei simboliste româneşti

...Şi n u şt iu, l a m p a n u m a i l u m i n e a z ă , S a u o c h i i m e i , î n c h i ş i , s u b t i l i z e a z ă , C l i p i t a a s t a nes f î r ş i t d e du lce . . .

Î N L U X E M B U R G (Pe-o zi de toamna)

Pe unde ieri atîţi amanţi trecură, S u b a r b o r i i a l e e l o r d e ş a r t e , C a u n n a r c o t i c d ă t ă t o r d e m o a r t e , P ă t r u n d e p l o a i a p i c c u p i c ă t u r ă . . .

Şi vîntul toamnei vine de departe, Ş i c r ă n g i l e l o v i n d u - l e c u u r ă , C u - o m î n ă p a r c ă , f r u n z e l e l e f u r ă , C u - o a l t ă m i n ă , d a r n i c ă , l e - m p a r t e ,

Plîng apele uitatelor bazine, Ş i p l î n g î n d u r e r a t e l e r e g i n e , C î n d g e n i u l t r i s t a l lu i V e r l a i n e p l u t e ş t e . . .

în clipa asta de durere plină, S a t y r i i v o r s ă f u g ă d i n g r ă d i n ă , C ă c i r î su l l o r b r u t a l ş i s u r d r ă n e ş t e . . .

Î N P O R T U L M O R T . . .

N i c i o c o r a b i e n u v i n e şi-i l in iş te î n p o r t u l t r i s t , C u m î n e c i l e s u f l e c a t e s t a u m u n c i t o r i i t ă c u ţ i p e d i g , C u f iecare v a l c e b a t e , î n p o r t s - a b a t e - u n v a l d e

f r i g . N i c i o c o r a b i e n u p l e a c ă s ă ca lce v a l u l c a u n C h r i s t .

427

Page 400: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e l a n ţ u r i l e r u g i n i t e ş i p e f r î n g h i i l e d i n p o r t , D i n a e r u l s ă r a t a l m ă r i i s-au p r i n s u ş o r c r i s t a l e m i c i , C e l icăresc o b o s i t o a r e , a s e m e n i u n o r l icur ic i . . . O b a r c ă g o a l ă p a r e - n u m b r ă , s icr iu l c e a ş t e a p t - u n

m o r t .

Şi cum alunecă amurgul pe marea fără de sfîrşit, Ş i u m b r e c e a r c ă s ă d e s p a r t ă p e m u n c i t o r d e

m u n c i t o r î n c e p s ă c î n t e t o ţ i d e o d a t ă u n c î n t e c vesel ş i s o n o r , C u t r e m u r a ţ i d e n e g r u l n o p ţ i i , d e l in i ş te ş i i n f i n i t .

Page 401: Antologia poeziei simboliste româneşti

ION PILLAT

Născut la Bucureşti, 31 martie 1891, Ion Pillat este prototipul „sim­bolismului" român autohtonizat, pe deplin integrat tradiţiei româneşti, printr-un remarcabil proces de asimilare. Poetul o percepe sub forma idilicului moşieresc, a intimismului, a nostalgiilor stilizate, sinteză la care participă deopotrivă experienţa de viaţă şi cultura sa. Copilăria fără griji, petrecută la conacul de la Viorica, este întrerupta destul de tîrziu, căci poetul face şcoala primară şi primele trei clase de liceu în particular, cu examene trecute confortabil la Piteşti. Cursul inferior îl încheie la „Sf. Sava", la Bucureşti. Apoi pleacă la Paris (1905), înscris la liceul „Henri IV, arătînd interes pentru istorie şi geografie. Din această epocă datează şi primele sale versuri. Urmează o perioadă, tot pariziană, de studenţie (1910—1914), caracterizată prin boemă intelectuală subţire, nutrită cu bune şi sistematice lecturi de poeţi moderni, frecvenţe evidente şi în primele volume de versuri. Obţine două licenţe, în istorie şi geogra­fie, dar orientarea sa va fi alta decît didactică sau ştiinţifică.

Un eveniment important poate fi socotit şi întîlmrea în 1912, la Paris, a lui Macedonski, regăsit cu entuziasm în ţară, de care se apropie, de unde şi ajutorul hotărîtor dat editării Florilor sacre (1912). 11 va spri­jini şi mai departe la Flacăra, unde poetul, împreună cu Horia Furtuna

st Adrian Maniu, joacă un rol important, după retragerea lui C. Banu.

De acum încolo cariera sa poetică (debut, în 1911, la Convorbiri literare,) va fi bine definită, cu întreruperi trecătoare în timpul campaniei din 1913

429

Page 402: Antologia poeziei simboliste româneşti

si 1916—1918. După război este ataşat, pînâ în 1920, delegaţiei române la conferinţa de pace. Revenit in ţara, se consacra în întregime literaturii şi participării la conducerea unor reviste (Cugetul românesc, Gîndirea). Se impune printr-o bogata activitate poetica (peste 15 volume), de tradu­cător (Baudelaire, Jammes, Saint-]ohn Perse, Moreas etc), conferenţiar şi eseist. Entuziast şi competent cititor de poezie româneasca şi străina, gustata în original, în mai multe limbi europene, Ion Pillat şi-a strîns doar o parte din contribuţii într-un volum de Portrete lirice (1936), urmat de Tradiţie şi literatură (1943). Membru al P.E.N.-clubului, mare calator, în Spania (1929), Italia (1931), Grecia (1937). Om de societate şi de

relaţii intelectuale distinse, poetul cunoaşte şi invita în ţara personalităţi

de talia lui Claude Farrere, Claude Anet, Rene Benjamin, Henry Massis, Jacques Bainville, Jules Romains, Paul Morand, Georges Duhamel, Kay-

serling, Hans Carossa, Jorge Guillen, Iovan Ducici, regretînd că n-a putut să aducă în Bucureşti şi pe Paul Valery, Paul Claudel şi Saint-John Perse, pe care i-a cunoscut personal. Regreta de asemenea că n-a avut printre invitaţii săi şi pe Rilke, cu care a fost în corespondenţă.

Căsătorit la 6 septembrie 1913 cu Măria Procopie-Dumitrescu, mem­

bru al Academiei Române în 1936, Ion Pillat moare de congestie cere­

brală la 17 aprilie 1945, lăsînd unanime regrete pentru fineţea, cultura

şi talentul său poetic.

OPERE (poezii) :

Visări păgîne, Buc, Miner va, 1912 ; Eternităţi de-o clipă, Buc, Fla­căra, 1914 ; Amăgiri, Buc, Flacăra, 1916 ; Grădina între ziduri, ediţie de lux, Pans, 1919 ; ed. a Il-a, Buc, Socec, 1920 ; Antologia toamnei, Viaţa românească, 1921 ; Bătrînii (30 de exemplare), extras din revista Cugetul românesc, 1922 ; Pe Argeş în sus, Buc, Cultura naţională, 1923 ; ed. a Il-a (definitivă), Buc, Bibi. pt. toţi, 1936 ; Satul meu, Buc, Cartea vremii, 1925 ; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, I, II, Buc, Cartea românească, 1925, 1927 ; Florica, ediţie de mare lux, Cultura naţională, 1926 ; Biserica de altădată, Buc, Cartea românească, 1926 ; Cîntece din popor, ed. Fund. principele Carol, Buc, 1928 ; întoarcere (1908—1918), Buc, Luceafărul, 1928 ; Limpezimi, Craiova, Scrisul ro­mânesc, 1928 ; Caietul verde, Buc, Cartea românească, 1932 ; ed. a Il-a, Buc, 1937 ; Scutul Minervei (ed. de lux), Buc, Luceafărul, 1933 ; Pa­sărea de lut, Buc, Adevărul, 1934 ; Poeme într-un vers, Cartea româ­nească, Buc, 1936 ; Ţărm pierdut, Buc, E.F., 1937 ; Umbra timpului, Buc, Universul, 1939 ; Balcic, Craiova, Scrisul românesc, 1940 ; Împlinire (so­nete), Buc, E.F.R., 1942 ; Asfodele, Buc, ed. Aussonia, 1943 ; Poezii, ed. definitivă, 3 voi., E.F., 1944 ; Poezii, antologie şi prefaţă de Aurel Rău, Buc, E.P.L., 1965.

430

Page 403: Antologia poeziei simboliste româneşti

TRADUCERI (versuri) :

Poezii alese din Francis Jammes (în colaborare cu N. I. Herescu), Buc, Cartea vremii, 1927 ; St.-J. Perse, Anabasis, Buc, Cartea românească, 1932 ; Din poezia germană (antologie), Cernăuţi, ed. Literaria, 1937 ; Poezii din Baudelaire, Buc, I.E., Torouţiu, 1938 ; Maurice de Guerin, Cen­taurul şi Bacanta (traducere), Buc, Euphorion, 1941.

COLABORĂRI :

Convorbiri literare (1911, 1914) ; Viaţa românească (1913, 1926— 1927, 1930—1933, 1937, 1938) ; Viaţa nouă (1917—1918) ; Luceafărul (1919) ; însemnări literare (1919) ; Zburătorul (1919—1920) ; Gîndirea (1921—1924, 1940) ; Cugetul românesc (1921—1925) ; Universul literar (1925) ; Azi (1934) ; Revista germaniştilor (1937) ; Revista Fundaţiilor regale (1941—1943) etc.

REFERINŢE :

[O. Densusianu], Visări păgîne, Viaţa nouă, VIII, 14—16, 1912 ; N. Iorga, Sfaturi unui tînăr, Neamul românesc, V, 41—42, 1912 ; D. Kar-nabatt, Visări păgîne, Seara, 21 octombrie 1912 ; Hidalgo (A. Hefter), Vi­sări păgîne, Versuri şi proză, II, 2, 1913 ; [O. Densusianu], Eterni­tăţi de o clipă, Viaţa nouă, X, 3, 1914 ; Const. T. Stoika, Eternităţi de o clipă, Săptămîna politică şi literară, 15 februarie 1914 ; I. M. Raşcu, Eternităţi de o clipă, Versuri şi proză, III, 1914 ; [O. Densusianu], Amă­giri, Viaţa nouă, XII, 3, 1916 ; N. Davidescu, Amăgiri, Noua revistă română, XVIII, 1916 ; Tudor Vianu, Grădina între ziduri, Sburătorul, I, 47, 1920 ; I. Vinea, Grădina între ziduri, Adevărul, 30 aprilie 1920 ; [O. Densusianu], Pe Argeş în sus, Viaţa nouă, XXI, 4—6, 1923 ; Mi-hail Dragomirescu, Pe Argeş în sus, Cultura poporului, octombrie 1923 ; M. D. Ralea, Pe Argeş în sus, Viaţa românească, XV, voi. LVI, p. 209, 1923 ; Perpessicius, Satul meu, Mişcarea literară, II , 22, 1925 ; Pompiliu Constantinescu, Satul meu, Ritmul vremii, I, 4, 1925 ; Vladimir Streinu, Biserica de altădată, Sburătorul, IV, 5, 1926 ; I. Valerian, De vorbă cu d-l Ion Pillat, Viaţa literară, I, 10, 24 aprilie 1926 ; Adrian Maniu, Biserica de altădată, Rampa, 6 februarie 1927 ; E. Lovinescu, Istoria lite­raturii române contemporane, III , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 97—106 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, II, Buc, Cartea românească, 1928, p. 151—164 ; Perpessicius, Menţiuni cri­tice, I, Buc, Casa şcoalelor, 1928, p. 205—211 ; idem, voi. II, Buc, E.F., 1934, p. 357—364 ; Vladimir Streinu, Pagini de critică literară, Buc, Fundaţia pentru literatură şi artă, 1938, p. 68 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 773—780 ; Şerban Cioculescu, Aspecte lirice contemporane, Buc, Casa şcoalelor, 1942, p. 214—216 ; Ion Pillat, Mărturisiri despre om şi poet (volum omagial), Buc, Publi-com, 1946 ; Perpessicius, Menţiuni critice, V, Buc, E.F., 1946, p. 77—82 ; Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Pillat, Viaţa românească, XV, 9, 1962, P- H3—127 ; Al. Piru, Ion Pillat, 20 de ani de la moarte, Contemporanul, 431

Page 404: Antologia poeziei simboliste româneşti

17, 23 aprilie 1965 ; Dinu Pillat, Ion Pillat în intimitate, Gazeta literară, XII, 17, 22 aprilie 1965 ; Adrian Marino, Ion Pillat, la o nouă lectură, Steaua, XVI, 7 iulie 1965 ; Dinu Pillat, Epoca de formare a lui Ion Pillat, Gazeta literară, XIII , 12, 24 martie 1966 ; Nicolae Manolescu, Lecturi infidele, Buc, E.P.L., 1966, p. 114—146 ; Alexandru Macedonski, Opere, ed. Adrian Marino, Buc, E.P.L., II, 1966, p. 350—352.

Poeziile sînt reproduse din voi. Poezii, Buc, F.R., 1944.

Page 405: Antologia poeziei simboliste româneşti

Î N T O A M N Ă

T e i a u , t e s t r î n g l a p i e p t u - m i . C o p i l o , c e d e p a r t e T e s i m t ! C ă c i , vez i , a c u m a e ceasu l l in i ş t i t , C î n d b a t e i a r l a g a r d u r i c u p a s u l o s t e n i t C o b z a r u l t o a m n e i , v î n t u l , î n s t r a i d e f r u n z e m o a r t e .

Nu plînge. E zadarnic şi oaspele-i poftit. E scris să v ie a s t ă z i p u r t î n d a m o r ţ i i c a r t e ; Ş i c î t e - a u fost p e l u m e n e p a r c e s u n t : d e ş a r t e . D e s c h i d e n u m a i p o a r t a , r o s t i n d u - i b u n v e n i t .

Deschide largă poarta bătrînului cobzar N e - o s p u n e j a l e a v e c h e u i t a t ă d e d e m u l t , Ş i h o r a a m i n t i r i i s e v a r o t i m a i r a r .

Auzi ? Se depărtează spre zarea de cenuşe C u suf letele n o a s t r e . . . S u n t s i n g u r ş i a s c u l t C u m b a t e v e ş n i c i a î n p i e p t u - ţ i d e p ă p u ş e .

Pustie e grădina, pustie casa toată î n c a r e o i u b i r e crescuse a n d e a n . C e m a r i s u n t a z i c o p a c i i ! S u b r a m u r i d e c a s t a n , P r i d v o r u l a l b î n f r u n z ă d e i e d e r ă î n o a t ă .

Fîntîna părăsită rămase fără roată, S e p i e r d e ş e r p u i r e a p o t e c i i î n t r - u n l a n ,

433

Page 406: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi sub b o l t i r e a v e r d e a c o d r u l u i , o l t e a n C h i l i m a ş t e r n a r i n i i î n z i le le d e z l o a t ă .

Cărările înguste zadarnic le cutreier ! S t r ă i n e î m i s u n t a s t ă z i , sau e u l e s u n t s t r ă i n ? D a r n e s c h i m b a t p r i e t e n u n ţ î r î i t d e gre ier ,

Acelaşi ca şi-atuneea, în clipe de tăcere R e î n f l o r i n d v i s a r e a c u r o z e e f e m e r e , î m i s î n g e r e a z ă p i e p t u l c u v e ş n i c u l său s p i n .

P l u t a ş u l M o a r t e t r e c e p r i b e a g p e r î u l l u m i i . I a r d u p ă d î n s u l v e a c u r i , p o p o a r e , - n j o c u l s p u m i i , T î r î t e d e p u h o i u l p ă t a t d e î n s e r ă r i , S e ş te rg s p r e v e ş n i c i a p o t o l i t o a r e i m ă r i .

Şi Moarte, surugiul cu frîu-n dinţi, călare, N o r o a d e l e g o n e ş t e p e - a t i m p u l u i c ă r a r e . I a r v e a c d e v e a c s e l e a g ă î n u r m ă : n o r d e s c r u m , Ş i p u l b e r e s e - a ş t e r n e p r i n c o l b u l d e p e d r u m .

Şi Moarte, pivnicerul din toamnele tîrzii, C i o r c h i n e d e p o p o a r e c a s t r u g u r i c u l e g î n d , L a l i n u r i l e v r e m i i l e d u c e c u p a s r a r .

Dar pentru noi, iubito, al morţii lăutar S ă c î n t e . — S i m ţ i c u m p i e r e t r e c u t u l r î n d p e r î n d , U i t a r e a c u m b u r e a z ă î n suf lete p u s t i i ?...

J A R D I N D U L U X E M B O U R G

P l u t e a a r o m i t o a r e s u f l a r e a p r i m ă v e r i i P r i n f r u n z ă t u r a - n a l t ă d i n v e c h i u l L u x e m b o u r g ; E r a î n c l i p a - n c a r e n u ştii sub v r a j a seri i D e v i n e a u r o r a d i n n o u , sau de-i a m u r g . . .

434

Page 407: Antologia poeziei simboliste româneşti

Z b u r a r ă p o r u m b e i i d i n p a l t i n i . î n s u r d i n ă , Ş o p t e a t î n g u i t o a r e F î n t î n a M e d i c i s — î n cea m a i m i n u n a t ă ş i c las ică g r ă d i n ă C e - a î n f l o r i t v r e o d a t ă sub c e r u l l a r g d e s c h i s .

Cînd zgomotul cetăţii, vuind prelung ca marea Ce-ş i u r c ă - n e c h i n o x u r i p u t e r n i c u l t a l a z , R o s t o g o l i n d d e p a r t e p i e r i c u d e p ă r t a r e a , S e s t r e c u r ă p r i n r a m u r i u n l in i ş t i t o b r a z . . .

Ne-nvăluia Selene cu farmecul zăpezii. D e ce, p e c î n d o l u n ă d e g h e a ţ ă n e p r i v e a , T e - a m r e v ă z u t c a - n c l i p a i e r n a t i c ă a s t r ă z i i M a i a l b ă c a o n a l b ă p r i n f l u t u r i i d e n e a ?

Şi cum treceam alături de recile regine, D e c e s imţ i i î n suf le t a l p a t i m e i k o b o l d , î n c e a s u l î n d o i e l n i c d î n d n u şti i d e r e v i n e I u b i r e a ca o m o a r t e , sau ca un v i u i m b o l d ?...

T H U L E

P r i n c l e ş t a r u l a p e i l i m p e z i , c î n d a m u r g u l o des f ide , C r e s c d i n a d î n c i m e a u m b r e i t u r l e n a l t e d e m ă r g e a n . U n o r a ş - n ă l u c ă d o a r m e a n c o r a t î n o c e a n P e l i m a n u l m a d r e p o r i c a l a p u s e i A t l a n t i d e .

Sub eflorescenta algei cu mişcare de reptil, R e a p a r e a m ă g i r e a u n u i T h u l e s i n g u r a t i c : T h u l e , u n d e v i s u l n o r d i c a d u m b r i s e v i s u l a t i c , C î n d T r i s t a n v i s a a l ă t u r i d e E n d i m i o n c o p i l .

Ce pescuitor de doruri scufundate şi de scule, R e n ă s c u t d i n s p u m a m ă r i i p r i n t r e j o c u r i d e d e l f i n , S u f l e t e , î ţ i v a a d u c e d i n v î n a t u l lui m a r i n , I r i z a t ă d e t a l a z u r i , c u p a rege lu i d i n T h u l e ?...

435

Page 408: Antologia poeziei simboliste româneşti

R O D U L M Ă R I I

M i - a i c e r u t , p r i v i n d t a l a z u l n e b r ă z d a t d e n i c i o n a v ă ,

U n d e - ş i m o a i e d o a r a r i p a z b o r u l u n u i e l c o v a n , S ă - ţ i a d u c d i n f u n d u l m ă r i i , c a p e s c a r u l n ă z d r ă v a n , O m i n u n e s ă des fe te n o s t a l g i a t a b o l n a v ă .

Şi prin valuri translucide cu vibraţii de fosfor, U n d e t r e m u r ă s a r g a s u l ş i s e - n a l ţ ă g o e m o n i i . L i n g ă stelele d e m a r e c u - n f l o r i r e a a n e m o n i i , S c u f u n d a t - a m î n a d î n c u r i d o r u l m e u l a m p a d o f o r .

Cu lumina într-o tnînă şi într-alta cu tridentul, G o l , p u r t î n d î n o c h i i u b i r e a ş i n ă v o d u l î n t r e d i n ţ i , D a r p u r t a t d e a m ă g i r e a u n e i v e ş n i c e c r e d i n ţ i , A l ă s a t să-1 n ă p ă d e a s c ă ş i să-1 t r a g ă - n f u n d c u r e n t u L

Pescui ursine rare, mărgărint cu luci de stea, P e n i s i p u r i f a b u l o a s e c a g r ă d i n i l e G o l c u n d e i , C î n d c u soare le , d i n z a r e , v i n e c a v a l c a d a u n d e i , C u p e n a ş u r i d e l u m i n ă ş i c u c o a m e l e d e n e a . . .

Şi culese flori de nufăr —ce pe ţărm erau meduze — Scoic i t r a n d a f i r i i u r s i t e s-aibă f a r m e c f e m i n i n , C î n d î n a d u m b r i r e a zi le i v a l u l m ă r i i e senin Ş i î n l i m p e z i r i d e vise f o r m e l e d e v i n c o n f u z e .

Lumină smaraldul arctic sub gheţarul triumfal, D u s e p l a s a î n a z u r u l î n s o r i t e l o r escale, Ş i d i n a p a n e m i ş c a t ă p î n ă - n a p e t r o p i c a l e T o a t e m ă r i l e c u p r i n s e l e a p r i n s e v a l c u v a l .

Răscolind prin oceane irizatele vitrine C u c r e n g i roş i i d e c o r a l i u ş i c u a l b m ă r g ă r i t a r , D o r u l m e u şi-a t r a s n ă v o d u l d i n t a l a z e p e n t r u t i n e D a r î n e l găs i t-a i n u m a i s a r e a l a c r i m e i c a d a r .

436

Page 409: Antologia poeziei simboliste româneşti

F E R E A S T R A P E M A R E

F e r e a s t r a t a desch i să e p e m a r e , V i s a r e a m e a p e a p e s e d e s c h i d e . . .

Pe mare trec trei păsări mari şi ţipă...

în pene albe poartă fremătarea F u r t u n i i p r i n c a t a r g e î m p î n z i t e . C u v î n t s e u m f l ă l a r g a l o r a r i p ă . T e d u c u n o i . N ă d e j d e a m e a î m i ţ i p ă . Ş i Vis ş i D o r î m i s t r igănn c o r : P o r n e ş t î n t i n d e - n v î n t u r i p e n e d e z ă p a d ă . T e d u p r i n ţ a r a n o r i l o r d e s p u m e . î n a l ţ ă - t e s p r e u l t i m a P l e i a d ă Ş i c u p a ta t r u p e a s c ă o s f ă r î m ă D e ţ ă r m u l ş ters a l u l t i m u l u i T h u l e . P l u t e ş t e - n l a r g u r i s i n g u r t u c u z b o r u l , D e d r a g u l l u i şi-al v î n t u l u i d i n a r i p i !

Pe ceruri pier trei umbre mari în noapte.

Iubito, lîngă mine stai, şi marea î ţ f c î n t ă - n c e t , ş i t a c e t r i s t , şi-n ş o a p t e Se p l î n g e ia r , ş i t a c e i a r , ş i c î n t ă .

Fereastra ta deschisă e pe mare...

G H E Ţ A R U L

R ă s a r e a P o l u l u i m a g i c ă s t e a P e a l b e p u s t i u r i d e g h e a ţ ă , Şi-n n o a p t e , d e ţ ă r m u r i c u p r i n s e d e n e a V e r z i v a l u r i v u i n d s e a g a ţ ă .

437

Page 410: Antologia poeziei simboliste româneşti

R ă s u n ă g h e ţ a r u l c u r o p o t p r e l u n g , C î n d a p e l e d a u să-1 p ă t r u n d ă . P r i n s o m n u l z ă p e z i i c h e m ă r i î i a j u n g R o s t i t e d i n u n d ă î n u n d ă :

— Departe e marea cu val de smarald S p r e c a r e v î s l e a z ă n ă i e r i i . M u r m u r ă t a l a z u l şi-n a e r u l c a l d Ş o p t e s c f o ş n i t o r i p a l m i e r i i .

Trec păsări cu pene albastre, în stol, U m b r i n d s t r ă v e z i a o g l i n d ă , î n c e r c u r i r ă z l e ţ e a t o l ş i a t o l S e - n c e a r c ă z a d a r n i c s-o p r i n d ă .

Cresc poame de aur, rodesc, apoi cad P e i a r b ă culese d e v î n t u r i î n i n s u l i g r a d i n e , c e t a i n i c e s c a d P r i n z ă r i : p l u t i t o a r e p ă m î n t u r i .

Lung geme gheţarul ; să plece ar vrea S p r e m a r e a d e - a p u r u r i s e n i n ă , D a r f r i gu l î l l e a g ă ; a P o l u l u i s tea î l ţ i n e c u l a n ţ d e l u m i n ă .

Şi gerul trosneşte de dorul etern A s o a r e l u i ţ a r ă să v a d ă . N ă p r a s n i c s e z b a t e : d i n a l b u l i n f e r n S e r u p e u n p i s c d e z ă p a d ă .

E slobod, şi drumul se-ntinde spre sud ! E s l o b o d pe s l o b o d a m a r e ! P r i n s p u m ă d e v a l u r i , c u c r e ş t e t u l u d , D e s p i c ă o n o u ă c ă r a r e . . .

Departe, pe marea cu val de smarald, S e - n a l ţ ă u n sloi d e n i n s o a r e . F a n t a s t i c a n a v ă î n a e r u l c a l d D e s c r e ş t e sub f l ă c ă r i d e s o a r e . . .

438

Page 411: Antologia poeziei simboliste româneşti

V i n p ă s ă r i c u p e n e a l b a s t r e , a l i n U m b r i n d s t r ă v e z i a f ă p t u r ă , P e c a r e d e - a c u m a c u f a r m e c d e p l i n Şi v i sul , şi m o a r t e a o f u r ă .

P Ă R Ă S I R E

L u n g i s t o l u r i g r ă b i t e ţ i n c a l e a s p r e N o r d ; T r i s t e le ţ i p ă . D e p a r t e , a m u r g u l a z v î r l e - n f i o r d A u r o c l i p ă .

Pătate de umbră, dorm apele verzi, M o a r t e p e m a r e . C u o c h i i n o s t a l g i c i d e - a p u r u r e a p i e r z i Ţ ă r m u l d i n z a r e .

De zile lăsat-am valul nomad T o t s ă n e d u c ă A z i d e z ă p a d a u m b r i t ă d e b r a d D o r n e a p u c ă .

Şi buciumul nostru şi-aruncă pagîn G l a s u l p e u n d e . . . D o a r ţ i p ă t d e p ă s ă r i , p e n o a p t e s t ă p î n , J a l n i c r ă s p u n d e .

D E P A R T E

D e p a r t e , u n d e v a , s u n t p o r t u r i c e a ş t e a p t ă . . . P e m ă r i , c a p ă s ă r i a l b e , c o r ă b i i s e î n d r e a p t ă .

439

Page 412: Antologia poeziei simboliste româneşti

P e ţ ă r m u r i , u n d e v a , s e - n a l ţ ă p a l m i e r i i . . . S e - n a r i p e a z ă p î n z a î n v î n t u l p r i m ă v e r i i .

La Poluri, undeva, gheţari sunt şi morene... C e vise c h e a m ă z b o r u l c o r s a r e l o r c a r e n e ?

Ning aur, undeva, pădurile mimozii... î n g a l b e n a - n n o p t a r e m a i s t a u v i s î n d m a t r o z i i .

Prin insuli, undeva, creole au ochi stranii... P e p u n t e t o t v e g h e a z ă sub l u n ă c ă p i t a n i i .

O, ţara, undeva, a basmelor arabe !... î m b ă t r î n e s c p i l o ţ i i c ă t î n d î n a s t r o l a b e .

Golcunda, undeva, Formoza, dorm sub stele... E g r e u în i n i m i d o r u l , ş i a n c o r e l e - s g re le .

Răsare, undeva, Of irul — ce departe... S u n t m o r ţ i c o n c h i s t a d o r i i , g a l e r e l e s u n t s p a r t e .

B A L A D A T O A M N E I

î n p a r c u r i f r u n z a c a d e a r ă m i e P e pa j i ş t i u n d e ier i z î m b i s e m a i , Ş i î n a v u z u r i l u n e c ă p u s t i e P e a p a - n c a r e d o r u l ţ i - o g l i n d e a i . A z i s i n g u r a l p ă u n i l o r a l a i M a i î n f l o r e ş t e p a c e a d i n g r ă d i n ă , I a r eu, s i m ţ i n d z ă p e z i l e c e v i n Ş i p r e s i m ţ i n d d u r e r e a ce-o să v i n ă , R e c h e m î n ţ ă r i d e g e r u r i ş i d e c h i n U i t a r e a c e d u r e r i l e a l i n ă .

440

Page 413: Antologia poeziei simboliste româneşti

P i e r d u t ă e a v e r i i f r e n e z i e , D u s , P a n s u f l î n d î n t r e s t i e d e n a i , D e - a c u m s ă s u n e d u l c e a m e l o d i e A t o a m n e i . . . T r i s t ă i n i m ă , ce n - a i I u b i t e l e p e c a r e l e v i sa i , P r i v e ş t e c u m a p a r e d e s e n i n ă , P r i n s e a r a - n c a r e n i n g e a u r f in D e f o i î n g ă l b e n i t e d e l u m i n ă C u u ş u r i n ţ a u n u i z b o r d i v i n , U i t a r e a c e d u r e r i l e a l i n ă .

Din depărtări în depărtări adie C u m , î n a m u r g u r i , z u r g ă l ă i d e cai R ă s u n ă , p i e r ş i t r e m u r ă ş i-nvie, N o s t a l g i c , p e u n d r u m c a r e 4 u i t a i . . . O , suf lete b o l n a v a l m e u , c e a i ? E ca o r a z ă c a l d ă de l u m i n ă î n ţ a r a p e s t e c a r e n o r i i v i n S - a r u n c e u m b r ă , j a l e ş i r u i n ă , Şi e p r i n c e a ţ a v e ş n i c u l u i s p l e e n U i t a r e a c e d u r e r i l e a l i n ă .

O, toamnă, fie voia ta, regină, T u , c a r e f a c i d i n t r a n d a f i r u n s p i n , T u , c e p e c o d r i d e - a u r p r i n z i r u g i n ă , T u , ce-ai s ă d i t a l ă t u r i d e s u s p i n U i t a r e a c e d u r e r i l e a l i n ă .

P Ă S Ă R I P E M A R E

P r i v i r e a t a d e s c h i s ă e p e m a r e , V i s a r e a m e a p e a p e s e d e s c h i d e . . .

Pe mare trec trei păsări mari şi ţipă.

441

Page 414: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n p e n e a l b e p o a r t ă f r e m ă t a r e a F u r t u n i i p r i n c a t a r g e î m p î n z i t e . î n v î n t s e u m f l ă l a r g a l o r a r i p ă .

Pe ceruri pier trei umbre mari în noapte.

Privirea ta deschisă e pe mare...

S C O I C A

D i n ţ a r a f a b u l o a s ă c u c r î n g u r i d e p o l i p , C u f lor i c a p i e t r e s c u m p e î n c r e m e n i n d p e s t î n c ă , P e - u n ţ ă r m , p e c a r e v a l u l î l b a t e şi-1 m ă n î n c ă , C o p i l , z ă r i i o scoică z v î r l i t ă p e n i s i p .

O, de-aş putea în mine din nou să înfirip F i o r u l d e a t u n c e a , m i r a r e a m e a a d î n c ă D e - a p r i n d e - n scoica m u t ă c a o ş o p t i r e î n c ă D e a p e n e v ă z u t e , d e v a l u r i f ă r ă c h i p !

Şi noaptea cu urechea pe scoică, depărtat, S ă t o t a u d , p e p l a j a t ă c u t ă a v i să r i i , U r c î n d , u r c î n d v u i r e a ş i m u r m u r e l e m ă r i i . . .

Dar ce copil de veghe la geamul alb de stele V a fi, p u r t î n d u - m i v e r s u l î n suf let î n c r u s t a t , M i s t e r i o a s a scoică a n e m u r i r i i m e l e ?

442

Page 415: Antologia poeziei simboliste româneşti

A S F O D E L A

P e c u l m e t r e i c o l o a n e d e p o r f i r Ş i p r i n t r e ele c e r u l p î n ă - n z a r e a î n t i n s ă d e l u m i n ă c a u n fir, Şi — ca o l e s p e d e — d e p a r t e , m a r e a .

încremeniţi, toţi munţii violeţi. N i c i u n c o p a c ş i v ă i p u s t i i d e a p ă . I u b i t ă ş i d e m o r ţ i ş i d e p o e ţ i , O a s f o d e l ă p r i n t r e s t î n c i ce c r a p ă .

O asfodelă singură stă scut Ş i t a i n e i ş i c r e d i n ţ e l o r s u r p a t e . C u r ă d ă c i n a p r i n s ă î n t r e c u t , E a î n f l o r e ş t e î n e t e r n i t a t e .

Barbar, venit aicea să mă-nchin, D i n t o t c e - a fos t a m m a i găs i t o f l o a r e . O las să î n f l o r e a s c ă . Şi s e n i n R e i a u t o i a g u l v r e m i i c ă l ă t o a r e .

Page 416: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALEXANDRU VIŢIANU

Născut la 4 septembrie 1891 în comuna Săveni, jud. Doroboi, locali­tate unde tatăl său, căpitan farmacist, veteran al războiului independenţei, îşi avea farmacia. Absolvind Liceul Naţional din Iaşi şi cu un an de studii la Conservator, secţia declamaţie, Al. Viţianu se înscrie în 1909 la Universitatea din Bucureşti, mide obţine diplomele de licenţiat în drept şi filozofie. Urmează, in 1912, Şcoala de ofiţeri de rezervă, fiind înrolat în Regimentul 10 artilerie, cu care face campania din 1913. Intre 1914—1916 profesează avocatura în Baroul Ilfov. Mobilizat, ia parte la luptele de la Turtucaia, în 1916, fiind uşor rănit. Cade cu în­treaga garnizoană în captivitate, de unde se întoarce după doi ani, înain­tat pînă la gradul de căpitan. în 1919 intră în magistratură la Con­stanţa. Va demisiona însă în anul următor. Călătoreşte la Viena, Salz-burg şi Paris. Reintră în magistratură în 1921 şi funcţionează neîntrerupt ca judecător la Vişeul-de-Sus, Năsăud, Oradea, Timişoara, pînă în 1940, cînd este repartizat în Ministerul de Justiţie la Bucureşti. Pensionar din 1943.

OPERE (poezii) :

Bacante, Buc, 1910, ed. a Il-a, 1925 ; La sînul tău, Cyteră, Con­stanţa, 1915, ed. a Il-a, 1933 ; Fericirile nebănuite, Bistriţa, 1924, ed. a Il-a, 1939 ; Rubaiatele lui Omar Khayam, traduceri, Constanţa, 1929 ; tristeţi fără trup, Buc, 1933.

445

Page 417: Antologia poeziei simboliste româneşti

COLABORĂRI :

Almanahul „Adevărului", Buc, 1911 ; Viaţa sociala (1912) ; Rampa (1912—1914) ; Versuri şi proză (1912—1914) ; Seara (1913—1914) ; Hiena (1919) ; Adevărul literar şi artistic (1921—1922) ; Revista noastră ilustrată (1929) ; Magazinul (1932) e t c

REFERINŢE :

Iosif Nădejde, Bacante, Adevărul, nr. 7.639, 13 decembrie 1910 ; Ev. [I. M. Raşcu], Bacante, Opinia, decembrie 1910 ; [Ilarie Chendi], Ba­cante, Luceafărul, nr. 3, 1 februarie 1911 ; Bock (Tudor Arghezi), Bacante, Facla, nr. 10, 5 martie 1911 ; Rodion (Dr. Steurman), La sinul tău, Cyteră, Ordinea, 26 septembrie 1911 ; George Silviu, Fericirile nebă­nuite, Dimineaţa, 23 octombrie 1925 ; G. Călinescu, Tristeţi fără trup, Adevărul literar şi artistic, nr. 669, 1 octombrie 1933.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Voluptatea pisicilor, Spleen, Umbra, Ironie meschină (Bacante, 1910J ; Comedianţii, Fetele de şcoală, Melancolia primăverii (Fericirile nebănuite, 1924J.

Page 418: Antologia poeziei simboliste româneşti

V O L U P T A T E A P I S I C I L O R

O , b a r b a r i i d o l i a i v o l u p t ă ţ i i , C ă c i u n i c e p l î n s e t u l v o s t r u s u p r e m Ş i a r e u n t i m b r u d e c a r e m ă t e m :

P e r v e r s i t a t e a n a i v i t ă ţ i i !

O, barbari idoli, resturi uitate D i n m e t e m s i h o z a c r e d i n ţ e l o r v e c h i , L u g u b r e m i - a j u n g ş i-mi p ă t r u n d î n u r e c h i

A v o a s t r e g l a s u r i d e z m o r m î n t a t e !

Pe-al nopţii sîn, ce tremură-n aer D e s p a s m u l e l e c t r i c î n c a r e v i b r a ţ i , C u l c a t , e u v ă s o r b c u t o ţ i n e r v i i - n c o r d a ţ i ,

O r o a r e a rece a s t r a n i u l u i v a i e r î

S P L E E N

P r i v e s c î n j u r u l m e u c u - a c e e a ş i v a g ă n e p ă s a r e N i m i c , n i m i c d e o s e b i t n u - m i t u l b u r ă r e t i n a : A c e e a ş i p î n z ă a l b a s t r ă - c e n u ş i e , c a r e p o a r t ă

447

Page 419: Antologia poeziei simboliste româneşti

B a n a l u l ş i e t e r n u l j o c a l u m b r e i c u l u m i n a . . . P r i v e s c î n j u r u l m e u cu-aceeaş i v a g ă n e p ă s a r e , Ş i s u f l e t u - m i î m i p a r e t o t m a i m u l t o a p ă m o a r t ă

U M B R A

D e c î t e o r i m ă u i t l a u m b r a m e a , S i m t ca o t u l b u r a r e g r e a : C e - i u m b r a n o a s t r ă f ă r ă d e c u l o a r e , Ş i - a t î t d e s c h i m b ă t o a r e , Ş i - a t î t de c r e d i n c i o a s ă ? E - o i r o n i e s a u u n t ă i n u i t î n d e m n S p r e - o l u m e m a i f r u m o a s ă ? E-o i r o n i e s a u u n s e m n C a s e m n e l e d e l e m n , C e - a r a t ă l a r ă s p î n t i i d r u m u l ?

Ah ! umbra-i fumul Ie ş i t d i n f o c u l s u f l e t e l o r c a r e a r d ! O r i s e m ă r e ş t e - n g r o z i t o r î n f a ţ a m e a , O r i m i c ş o r a t ă a p a r e p e v r e u n g a r d . . . î n f a ţ a m e a C î n d s e m ă r e ş t e a ş a , A ş v r e a s ă z b o r , s ă c î n t , e u s i n g u r n u ş t iu ce-aş m a i

v r e a ! D a r f r î n t ă c î n d o v ă d p e v r e o z i d i r e s u m b r ă , A ş v r e a s ă fiu c a „ o m u l f ă r ă u m b r ă " !

448

Page 420: Antologia poeziei simboliste româneşti

I R O N I E M E S C H I N Ă

D e u n d e - a p ă r u r ă ţ i , g r o t e ş t i î m b i n ă r i D e l in i i v a g i ş i c o n t u r u r i b i z a r e ,

C u - a v o a s t r e g r i m a s e ş i i u ţ i c o n t r a c t ă r i D e c l o v n i c u s for i care- i p u n î n m i ş c a r e ?

Pe fundul de umbră a negrei odăi î n c a r e e u m ă - n v ă l e s c d e m i s t e r e ,

F a n t a s t i c e c a n i ş t e a l b e v ă p ă i , C u s e m n e m u t e j u c a ţ i î n t ă c e r e !

Dar mie îmi pare că glasul v-aud : U n r îs s u b ţ i r e î m i s u n ă - n u r e c h e ,

Ş i g r a v e l e - m i g î n d u r i l e - m p r ă ş t i e c r u d , C u i r o n i a - i m e s c h i n ă ş i v e c h e . . .

C O M E D I A N Ţ I I

î n t î r g u r i l e d e p r o v i n c i e c u d o u ă - n g u s t e t r o t o a r e , C u n o p ţ i d e p l u m b s t r i v i n d p l e o a p a a n e m i c e l o r f e l i n a r e , D e o d a t ă - n s o m n o l e n ţ a z i le i , f ă r ă c a n i m e n i s ă s e - a ş t e p t e , F i g u r i s t r ă i n e a p a r p e s t r a d ă , p r i n case, s a u u r c î n d p e t r e p t e . . .

Primiţi cu un surîs ce-nseamnă şi indulgenţă şi miracol, C o m e d i a n ţ i i v î n d b i l e t e p e n t r u u n g r a n d i o s s p e c t a c o l , Şi-n seara aceeaş i , î n v r e o sa lă d i n t î r g d e s i g u r cea m a i m a r e , S e - n g r ă m ă d e ş t e l u m e a - n z g o m o t , î n a e r r ă u şi-n e n e r v a r e .

Şi-un clopoţel strident răsună, cortina-n lături se răsfrînge î n c u t e - a s e m e n e a a c e l o r d e p e - u n o b r a z c a r e a r p l î n g e , Ş i i a t ă m u l t r î v n i t a c l i p ă a - n c e p e r i i , p e c î n d î n sa lă G r e o a i a l in i ş te s u b i t ă n u - i d e c î t p o a t e - n ă b u ş e a l ă î

449

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 421: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi-n s u n e t e d e v a l s m a c a b r u r e p r e z e n t a ţ i a d e c u r g e , C o m e d i a n ţ i i , p e - a l e c ă r o r o b r a z u r i s u p t e f a r d u l c u r g e , P r i n t r i s t ă a c r o b a ţ i e î n s ă ş i v i a ţ a şi-o e x p u n p i e r z ă r i i , D î n d săl i i c e e a c e n u - i p o a t e d e c î t d o a r s p a s m u l sufocăr i i . . .

Cu toate-acestea, la răstimpuri, fiind a nervilor supapă, U n r îs c e b u b u i e s e - a u d e d i n sa lă c a ş i d i n t r - o g r o a p ă ; A t u n c i a b i a c o m e d i a n ţ i i , b o l n a v i d e f o a m e n e s f î r ş i t ă , S i m t c a - n e x t a z u l s ă r u t ă r i i c u m i n i m i l e l e p a l p i t ă !

F E T E L E D E Ş C O A L A

XII, 2

Şi gamele minore... A c e s t e s i m p l e n o t e , D e s t u d i u , d a r t r i s t e ţ e f ă r ă c a u z ă , T r i s t e ţ e p u r ă ! L e - a u d î n c a m e r a - m i c u s t o r u r i l e t r a s e D i n a l t ă casă . D e m i n a cui v i b r e a z ă g i n g a ş a c l a v i a t u r ă ? A h , g a m e l e m i n o r e . . . D e m î n a cui m i se-nf i r ipă aces te t r i s t e o r e ? S i m t i n i m a - m i c a şi-o s f ă r m a t ă v a z ă , S i m t i n i m a - m i c ă m i s e l a s ă T o t m a i a d î n c î n p i e p t , c a - n t r - o f î n t î n ă D e î n t u n e r i c . . . A h , c e m î n ă Cu p i a n u l ş i cu i n i m a - m i e x e r c i t e a z ă ?

450

Page 422: Antologia poeziei simboliste româneşti

M E L A N C O L I A P R I M Ă V E R I I

A h , m e l a n c o l i a p r i m ă v e r i i , C î n d î n u r e c h i î m i s u n ă p s a l m i d e - n m o r m î n t a r e , C î n d p a r c ă v ă d c o n v o a i e l e d u r e r i i , C u g r a v i t a t e a l o r ş i c u p a r f u m u l t a r e D e c h i p a r o a s e ş i t ă m î i e . . . A h , s t r a n i a m e l a n c o l i e a p r i m ă v e r i i , C î n d a u r u l d i n s o a r e p a r c ă p u n e P e c h i p u l m o r t u l u i u n z î m b e t sfios, O r u g ă c i u n e : S ă m a i r ă m î i e o c l i p ă , a h , s ă m a i r ă m î i e . . . ...Şi c î n d e c o u l d e p ă r t a t a l p l î n s e t e l o r s c a d e , C î n d s e a r a c a u n v ă l d e d o l i u c a d e Ş i c a n d e l e l e - i s e a p r i n d î n m i j l o c u l t ă c e r i i , D e p r e t u t i n d e n i . . . A h , m e l a n c o l i a p r i m ă v e r i i !

Page 423: Antologia poeziei simboliste româneşti

CONSTANTIN T. STOIKA

Poetul erou Const. T. Stoika s-a născut în Buzău, la 23 februarie 1892, fiul lui Titus St. Stoika, descendent dintr-o veche familie bănăţeană, şi al Irinei Canella. Studii liceale la Braşov, Buzău, Piteşti, unde înfiin­ţează în 1909 o revistă şcolară Tinerimea literară şi artistică. Se apropie de grupul simbolist de la Viaţa nouă în 1912. Studii şi licenţă în litere la Bucureşti, întrerupte în 1913, cînd intră voluntar în armată. Participă la campania din Bulgaria. împreună cu M. Săulescu, V. Demetrius şi I. Cbiru-Nanov, scoate revista Poezia (1915). Mobilizat ca sublocotenent, moare pe front la 19 octombrie 1916. Traducător din Baudelaire, Ver-laine, Peladan fOedip şi Sfinxul, 1914), dar şi din clasicii latini, Const. 7. Stoika are şi preocupări teoretice prosimboliste : Şcoala nouă victo­rioasă în luptă cu parnasienii şi realiştii (ms.) ; Reflexii în faţa poeziei noi, în Viaţa nouă, XVIII, 5—6, iulie-august 1922.

OPERE (poezii) :

^ Licăriri, Buzău, 1910 ; Poezii, 1912—1916, Chişinău, 1928 (cu o pre­faţa de Ovid Densusianu şi o notiţă biografică de Cezar şi Titus Stoika).

COLABORĂRI :

Duminica (1909) ; Universul literar (1910—1911) ; Neamul românesc literar (1910—1914) ; Săptămîna politică şi culturală (1911—1914) ; Ver-

453

Page 424: Antologia poeziei simboliste româneşti

suri şt proza (1911—1916) ; Rampa (1911—1913) ; Viaţa nouă (1912— 1916) ; Flacăra (1912—1916) ; Noua revistă română (1912—1913) ; Ra­muri (1912—1914) ; Poezia (1915) etc.

REFERINŢE :

A(lexandru) A/.(acedonski), Analele „Gloriei* : Costel Stoika, m Literatorul, nr. 18—19, 2 noiembrie 1918 ; Cezar Titus Stoika, Scrisoare deschisă lui Alexandru Macedonski, în Literatorul, nr. 24, din 22 decem­brie 1918 (partea a doua, în ms. cu corecturi autografe de Alexandru Macedonski, în posesia lui Adrian Marino) ; O vid Densusianu, Const. Stoika, în Viaţa nouă, X I I I , 11—12, 1918 ; Cezar Stoika, Un poet risipit : Const. 7. Stoika, Dreptatea, 23 octombrie 1922 ; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1927, voi. II, p. 269—276 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, I II , Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 301 ; Perpessicius, Menţiuni critice: Const. 7. Stoika, Poezii, Cuvîntul, IV, nr. 1.129, 15 iunie 1928 ; Paul I. Papadopol, Înce­puturile poetului erou C. 7. Stoika, Preocupări literare, VIII, nr. 5—6, mai-iunie 1943 ; idem, Poetul erou Const. 7. Stoika, luptător literar, Pre­ocupări literare, VIII, nr. 9—10, noiembrie-decembrie 1943.

Poeziile selectate sînt reproduse din voi. Poezii, 1912—1916, 1928.

Page 425: Antologia poeziei simboliste româneşti

UN SOL NEAŞTEPTAT

P r i n i a r b a î n a l t ă s c î n t e i a u a d î n c i l e c ă r ă r i Ş i g î n d u r i l e m ă c h e m a u î n a l b e d e p ă r t ă r i .

Un corb bătrîn pe un molid căzu — şi nemişcat P ă r e a , î n n o a p t e a c e c u r g e a , u n sol n e a ş t e p t a t . . .

Am întrebat molidul alb, de soare nepătruns : „ P e c i n e - a ş t e a p t ă t r i s t u l c o r b ?cc — Ş i n i m e n i n - a r ă s p u n s

„De unde vine ?a am întrebat şi vîntul ce trecu, Şi-n n o a p t e a u m e d ă ş i g r e a ş i v î n t u - a t u n c i t ă c u .

„Lumina ce-o ascunde-n ochi — pe lună-am întrebat — D e oinde-a r u p t - o n e g r u l c o r b ? " Ş i l u n a s - a - n t r i s t a t .

Şi sufletului meu i-am zis : „De ce nu cîntă, să-1 ascult ?".. Ş i m i - a r ă s p u n s t ă c e r e a l u i : „ F i i n d c ă - a m u r i t d e m u l t ! "

455

Page 426: Antologia poeziei simboliste româneşti

R E F U G I I

I I

O, mină de ţărînă trecătoare,

Ca un fior de ape ce tresare, C î n d l u n a r u p e - a d î n c u l d e t ă c e r e , S i m t s u f l e t u l s ă l b a t e c c u m t e cere . . .

Să vezi ce trişti sînt irişii-n grădină, C e n e m i ş c a ţ i a d o r m î n u m b r a l o r — A z i n u se-nrinide m î n a - ţ i d e l u m i n ă Să c l a t i n e p a r f u m u - a r o m i t o r ; T r e s a r a t i n ş i d e vise, î n r ă c o a r e , Ş i - a d o r m t ă c u ţ i c î n d n o a p t e a î i c u p r i n d e , C a s u f l e t u l c e t a i n i c s e a p r i n d e Ş i m o a r e d e i u b i r e ş i - a ş t e p t a r e . . .

Revino iar în casa de parfumuri, S-ascul ţ i c u m p a s ă r i l e - a i c i s e c h e a m ă , P ă m î n t u l u i s ă - n a l ţ e f ă r ă t e a m ă E t e r n u l i m n . C e a p e ş i c e d r u m u r i î ţ i p l i m b ă u m b r a , — a c u m , c î n d î n g r ă d i n ă î n g î n d u r a ţ i i ir iş i t e a ş t e a p t ă Ş i c î n d p r i n r a m u r i s e v a g r e a d e ş t e a p t ă C î n t a r e a v i e ţ i i t a i n i c ă , d i v i n ă . . .

Grădina mea cu plante şi dorinţe, C u a m i n t i r i si-abise d e t ă c e r i , C u v a g i n e c u n o s c u t e m î n g ă i e r i , G r ă d i n a m e a c u vise ş i c r e d i n ţ e E - a t î t d e l i n i ş t i t ă , c ă t r e s a r D i n v i s u l l o r d e p i a t r ă s e c u l a r Ş i s t a t u i e l e - n s o c l u r i a ş t e p t î n d S ă vi i , l u m i n a v i e ţ i i a d u c î n d .

Neîncălzită de-a iubirii rază, V e i f i c a m i n e f l o a r e a f ă r ă s o a r e C e t r i s t s i n g u r ă t a t e a l u m i n e a z ă —

O, mînă de ţărînă trecătoare...

456

Page 427: Antologia poeziei simboliste româneşti

V

Oraşul îşi resfrînge în lacul trist al serei M î n d r i a — şi-o r i s i p ă de t a i n i c ă l u m i n ă P e t u r n u r i l e - n a l t e t ă c u t ă s e a n i n ă , C u o n ă d e j d e m o a r t ă î n b r a ţ e l e d u r e r e i . . .

Ţinuturi nesfîrşite de umbră mă-nconjoară Şi a p e l e t ă c e r e - i , c u l c a t e , - a d î n c r e s p i r ă — O p a s ă r e s p e r i a t ă m i - e su f le tu l c e - a d m i r ă M e l a n c o l i a n o p ţ e i c e leneşe c o b o a r ă .

Şi-adoarme ritmul vieţei sub cerul larg de vis... Z a d a r n i c d u l c i i l u z i i m ă c h e a m ă c ă t r e t i n e , S ă - n g r o p d e z a m ă g i r e a c u p o m p e ş i fes t ine Ş i să cu leg u i t ă r e i c u n u n i de a l b i r is .

Dorm gîndurile mele ca stînci sub ape-ascunse, S i n g u r ă t a t e a d o a r m e s u b b o i t e d e c i p r e s ; O , s a c r ă f r u m u s e ţ e , m i - a p a r i c a u n eres C e r ă t ă c e ş t i î n f o r m e d e m i n t e n e p ă t r u n s e

Şi noapte-arunci în farul ce-mi stă-nainte-aprins... . . . î n casa t a severă , a z i , n i m e n i n u m ă c h e a m ă , î n suf let o t ă c e r e d e t e m p l u p o r t c u t e a m ă — M ă re fug iez î n m i n e î n d u r e r a t ş i -nv ins .

în reci singurătăţi de munţi P l u t e s c a z i v i se le de ieri — S u r î s u l u n e i a d i e r i C e - a r u n c ă p e s t e m a r e p u n ţ i .

Tăcute adîncimi de brazi R e f u g i i l e m e l e p a r , F î n t î n i l e ce c î n t ă c l a r — P r i v i g h e t o r i l e d e a z i .

Gheţarii-adînci sînt ochi aprinşi D e s o a r e l e ce-n mine-1 p o r t —

457

Page 428: Antologia poeziei simboliste româneşti

A l d e p ă r t ă r e i p u m n d e m o r t I - a - n c h i s î n c r e m e n i ţ i , î n v i n ş i .

Zadarnic peste mine cerni A i a m i n t i r i i c a n d i z i c r i n i , A z i s u f l e t u - m i e în r u i n i — O s t r o v î n l ă n ţ u i t d e ie rn i . . .

IX

In casa îndoielei te-ai refugiat, acum, C î n d s-a î n c h i s g r ă b i t a a v i s u r i l o r c a r t e , Şi-o u m b r ă î n t r i s t a t ă — m e l a n c o l i a - n d r u m T e c h e a m ă î n g r ă d i n a u i t a t ă d e d e p a r t e . T r e c u t u l a z i s e - m b r a c ă î n f lor i d e a m i n t i r i , M e l a n c o l i a c î n t ă c a o p r i v i g h e t o a r e , Ş i s-au o p r i t d r u m e ţ i i s ă - n t r e b e d a c ă m o a r e , î n v i n s ă , s u f e r i n ţ a î n v a l u r i d e - a m ă g i r i .

în casa îndoielei ai dus cu tine,-odată, C o r t e g i u l d e i luz i i , i u b i r e a m e a c u r a t ă ; N e l i n i ş t i t a m a r e a v i s e l o r r ă n i t e S t r ă b a t e - o c î t î n ţ ă r m u r i s î n t a p e l e - a d o r m i t e C ă v a - n c e t a s ă c î n t e m e l i a n c o l i a , - a c u m , Ş i n i m e n i n - o m a i t r e c e p e î n t r i s t a t u l d r u m , S ă r u p ă a r m o n i a t ă c e r e i obos i te . . .

O, suflete, în noapte te-au aruncat ispite — D i n t r e r u i n i c u l e g e v i a ţ a ce-a r ă m a s , Ş i-n c a s a î n d o i e l e i , c a l a u n v e c h i p o p a s , R ă m î i d e - ţ i o d i h n e ş t e a r i p i l e r ă n i t e .

X

...Şi-mi ascultam dorinţele-amagite, C e t a i n i c m ă c h e m a u n e l i n i ş t i t e . . .

în întunericul neînţeles C u r g e a m e l a n c o l i a p e s t e m i n e , A m a r ă c a m i r e a s m a d e - a l o e s — Ş i - m i a m i n t e a m , î n l u m e , c e s t r a n i u e

458

Page 429: Antologia poeziei simboliste româneşti

T ă c u t u l suf le t c a r e s e - n c h i d e a A t u n c i c î n d v i a ţ a s a c r ă s u r î d e a .

Şi-n noaptea de melancolie C e r i t m i c t r e s ă r e a î n v e ş n i c i e ,

M i - a m s t r î n s î n m i n e v i s u r i l e t o a t e , C e t r i s t e a ţ i p i r ă p r i n u n g h e r e D e - a t î t a p ă r ă s i r e ş i t ă c e r e Ş i de a t î t a g r e a s i n g u r ă t a t e ; Ş i - a t u n c i c î n d n i m e n i n u e r a î n casă Ş i i n i m a - a d o r m i s e , A i r ă s ă r i t d i n v i s u r i l e m e l e , C a d i n n e a n t sur î su l u n e i stele, C u b r a ţ e r ă c o r o a s e , - n f i o r a t e D e v a g i d o r i n ţ i , c u d e g e t e m u i a t e I n a p e d e l u m i n i ş i r e v ă r s î n d S u r î s u r i ş i a r o m e , t r e m u r î n d . î n v i n s ă n o a p t e a n e a g r ă p r i n t r e p i n i , S t insese-n n e g u r i sacre le l u m i n i , Ş i c e r u l a d o r m i s e - n i n f i n i t C î n d t e p r i v e a m d e v ise o s t e n i t ; O s i n g u r ă l u m i n ă m a i t r ă i a — D o r i n ţ a c e s ă l b a t i c n e - a p r i n d e a î n c o r p u r i l e rec i d e l u t O v i a ţ ă de n e c u n o s c u t .

Şi-n casa mea săracă şi tăcută A fost o s ă r b ă t o a r e de l u m i n ă A t u n c i c î n d a i a d u s a t î t a v i n ă î n m î n g î i e r e a t a n e c u n o s c u t ă . . . I a r c î n d a i d i s p ă r u t — e t e r n i t a t e a I u b i r e i s a c r e r e v ă r s î n d î n m i n e —

Sub stele visătoare şi senine O p a s ă r e - ş i c î n t a s i n g u r ă t a t e a . . .

459

Page 430: Antologia poeziei simboliste româneşti

O D A I A T A P E T A T Ă C U A M I N T I R I

O d a i a t a p e t a t ă c u a m i n t i r i g r ă b i t ă M - a r e c h e m a t l a t i h n ă , ş i-am r e v e n i t . C o n t e m p l u R e l i c v e . P e c o v o a r e p ă ş e s c c a î n t r - u n t e m p l u , S ă n u t r e z e s c t ă c e r e a c e d o a r m e o b o s i t ă . P e m a s a g r e a s c u l p t a t ă î n l e m n d e t r a n d a f i r , V e r l a i n e l e g a t î n a u r î n t a i n ă stă d e p a z ă ; P r i n s t o r u r i se s t r e c o a r ă un fir d e - a r g i n t — o r a z ă , C e - a l u n e c ă s f ioasă p e c a d r e , p e c lav i r . . .

Pe scrin, două micsandre s-au risipit, uscate ; F i o l e l e p a r c u p e d e c r i n i d e - u n v e a c u i t a t e î n u m b r ă . . . T r i s t , a l b u m u l deschi s m ă c h e a m ă p a r c ă S ă m a i s t r ă b a t o d a t ă c u - a a m i n t i r e i a r c ă P e a p a l i n i ş t i t ă a v i se lor . . . F r u m o a s ă R ă s ă r i d i n f o n d u l g a l b e n ş i r i s ipeş t i s u r î s u r i A c u m — săgeţ i de c h i n u r i ş i u m b r e de a b i s u r i A l t ' d a t ă ! Ş i o d a i a m ă c h e a m ă , l u m i n o a s ă , C a s ă r e s p i r a r o m a p a r f u m u r i l o r m o a r t e , C e - n u n d e r i s i p i t e p l u t e s c p e c ă r ţ i , p e c a d r e . . .

O, stolul amintirei — în ritmuri de escadre, Vîs leş te c ă t r e m i n e , î n t a i n a g r e a să-mi p o a r t e , T r i u m f ă t o r , c o r t e g i u l i l u z i i l o r c e - a l t ' d a t ă M i - a i s e m ă n a t în suf le t !

V I S M O R T . . .

S-a of i l i t în se ră c r i z a n t e m a Şi-a p i c u r a t p e t a l ă c u p e t a l ă . . . î n s to l , c e r n i t e g î n d u r i d a u n ă v a l ă , Să- i î m p l e t e a s c ă - n r i t m d e v e r s — P o e m a . . .

460

Page 431: Antologia poeziei simboliste româneşti

S-a s t ins o v i a ţ ă - n u m b r ă s e p u l c r a l ă . . . Ş i n i m e n i n - a r o s t i t î n c î n t e m b l e m a Ş i r a g u l u i d e s p r i n s d e c r i z a n t e m a C e - a fost un v i s — sc l ip i re s i d e r a l ă . .

Şi gînduri triste împletesc sonetul.. M i r e a s m a u n e i f l o r i ce-a fos t s ă p i a r ă , Ş i - a p o i să-şi p l î n g ă v i s u - n c î n t — P o e t u l . . .

Din neguri se desprinde o icoană : U n r e v ă r s a t s e n i n d e p r i m ă v a r ă , S c l i p i n d î n t r - u n d e c o r c e r n i t d e t o a m n ă . . .

A C O R D U R I D E T O A M N Ă

A p u s u l s e z b a t e - n v ă p ă i p e s t e c u l m e Ş i - n p u r p u r ă - m b r a c ă aleiele m o a r t e .

Apusul se stinge ca viaţa-ntr-un lut, Se s t inge ca cei c a r e sufăr , Şi-o r a z ă d e s p r i n s ă d i n c a d r u l l u i m u t S ă r u t ă m i c s a n d r a u s c a t ă ş i c r i n u l , Ş i - a d o a r m e p e b u z a c u r a t ă d e n u f ă r .

în criptă de aur se-ngroapă Seninul.

Şi prinde o strună prin ramuri să geamă : î n g î n ă a m a n t u l s o n a t a i u b i r e i , O r i c î n t ă r o m a n ţ a a c o r d u r i b a r b a r e ?

Pe boltă lucesc nestemate, Ş i p ă s ă r i , î n s t o l u r i , p l u t e s c v i s ă t o a r e , Ş i l a c u l s u r î d e d e - a t î t a l u m i n ă . . . A c u m , c î n d i luz i i le-n vis s în t u i t a t e .

De ce plînge parcul sub bolta senină ?...

461

Page 432: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n h o h o t e , v î n t u l d e t o a m n ă s c a n d e a z ă P o e m a lu i t r i s t ă ş i-aceeaşi d e v e a c u r i , $ i p i c u r ă l a c r i m i d i n r a m u r i u s q a t e î n r i t m u r i d e ţ i t e r e s p a r t e . S e c l a t i n ă f r u n z a o c l i p ă î n a e r C u m s a l t ă t r i r e m a - a n c o r a t ă î n p o r t — Ş i - a d o a r m e - n c ă r a r e u ş o r , f ă r ă v a i e r :

O rază uitată pe-o frunte de mort.

In albe veşminte stă luna-n palatu-i, T o p i n d p e s t e s t r a t u r i a r g i n t u l d e a s t r e ;

în albe sicrie culcaţi sînt zefirii — C e go l ş i c e r n i t este r a m u l !.., Ş i p l î n g e m i m o z a ş i p l î n g t r a n d a f i r i i . E t o a m n ă . . . şi t r i s t ă e p a c e a - n s e r ă r i i î n p a r c u l ce-o c l i p ă - a sc l ip i t c a m ă r g e a n u l .

Dormiţi iar, iluzii, la sînul uitărei...

Page 433: Antologia poeziei simboliste româneşti

DEMOSTENE BOTEZ

Poetul laşului de altădată, Demostene Botez s-a născut la 2 iulie 1893, în Truşeşti, Botoşani. Tatăl poetului, preotul Anghel Botez, moare asasinat în 1917. D. Botez urmează şcoala primară în cătunul Hulub al comunei Truşeşti, studii continuate în Botoşani şi Iaşi, elev eminent al Liceului Internat, absolvit în 1912. Licenţiat al Facultăţii de drept din Iaşi în 1915, a profesat cu succes avocatura şi publicistica, atras şi de politică.

Prima poezie a publicat-o în Arhiva (1911), La Cronica, Arena şi Momentul desfăşoară o bogată activitate ziaristică. Încă din 1921 face parte din cercul Vieţii româneşti, în coloanele căreia publică din abun­denţa poezii şi schiţe. Volumul Floarea pămîntului (1920) este premiat de Academie, la fel placheta Munţii (1918). In 1930, o dată cu mutarea Vieţii româneşti la Bucureşti, D. Botez devine unul din conducătorii aces­tei reviste, al cărei redactor-şef va fi şi în anii noştri, începînd din 1962. In 1965 ocupă funcţia de director al acestei importante reviste.

Intre 1964 şi 1965 este preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. După 23 august 1944 poetul deţine şi însemnate funcţii obşteşti, printre care mandatul de deputat în Marea Adunare Naţională.

OPERE (poezii) :

Munţii^, Iaşi, ed. Versuri şi proză, 1918 ; Floarea pămîntului, Iaşi, Viaţa românească, 1920 ; Povestea omului, Iaşi, Viaţa românească, 1923 ;

463

Page 434: Antologia poeziei simboliste româneşti

Zilele vieţii, poeme, Buc., Cartea românească, 1927 ; Cuvinte de dincolo, versuri, Buc, F.R.C, II , 1934 ; Floarea-soarelui, versuri, Buc, E.S.P.L.A., 1953 ; Versuri alese, Buc, E.S.P.L.A., 1955 ; Prin ani, versuri, Buc, E.S.P.L.A., 1958 ; In faţa timpului, Buc, E.P.L., 1967, cu o prefaţă de Ov. S. Crohmălniceanu.

COLABORĂRI :

Arhiva (1911); Cronica; Flacăra (1915—1916); Arena; Hiena; Letopiseţi; Însemnări literare (1919) ; Viaţa românească (1921—1966) ; Gîndirea ; Cugetul românesc (1923—1924) ; Adevărul literar (1925) e t c (pentru alte colaborări noi, Bibliografia Ut. rom., 1948—1960, Buc, Ed. Acad. Rom., 1965, p. 188).

REFERINŢE :

G. Ibrăileanu, prefaţă la Munţii, Iaşi, 1918 ; O vid Densusianu, Mun­ţii, Viaţa nouă, XIV, 12, 1919 ; F. Aderca, Floarea pămîntului, Izbînda, III , 690, 1920 ; I. Al. Brătescu-Voineşti, Floarea pămîntului, raport, în Analele Academiei Române (Dezbaterile), S. II, voi. 42, 1920—1921 ; Al. Philippide, Floarea pămîntului, Gîndirea, I, 5, 1921 ; Perpessicius, Povestea omului, Spre ziuă, I, 3, 1923 ; Şerban Cioculescu, Povestea omu­lui, Facla literară, 1923, p. 54 ; E. Lovinescu, Critice, IX, Poezia noua, Ancora, 1924, p. 139—144 ; G. Ibrăileanu, Saiitori români şi străini, Iaşi, Viaţa românească, 1926, p. 200—218 ; idem, Istoria literaturii române, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 386—390 ; D. Micu, Ca floarea-soarelui, Gazeta literară, I, 1954, nr. 12, p. 2 ; M. Petroveanu, Prin ani, Gazeta literară, 1958, nr. 48, p. 2 ; Bibliografia literaturii române, 1948—1960, Buc, Ed. Acad. Rom., 1965, p. 186—189.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Cînta o catirincă, Spleen de duminică, Duminici, Tristeţi atavice, Pustietate, Singur (Floarea pă­mîntului, 1920j ; Pustiu, Noapte pustie (Povestea omului, 1923J; Mono­tonie (Zilele vieţii, 1927); Tristeţi fără motiv, Scrisoare, Nostalgie (Cu­vinte de dincolo, 1934).

Page 435: Antologia poeziei simboliste româneşti

C Î N T A O C A T I R I N C A

C î n t a o c a t i r i n c ă î n c o l ţ u l u n e î s t r a d e , C î n t a o c a t i r i n c ă u n c î n t e c d e d e m u l t ; E r a u î n e l a c o r d u r i d e t r i s t e s e r e n a d e , Ş i f ă r ă v o i e , p a r c ă , a m s t a t c a să-1 a s c u l t

Erau iubiri străbune şi parcă-mbălsămate î n c î n t u l c e - a l u n g a s e t ă c e r i d e ţ i n t i r i m . A ş a p u r t ă m c u t o ţ i i n e ş t i u t o r i î n s p a t e U n c î n t c e n u - i a l n o s t r u ş i t o t u ş i î l t r ă i m .

Au fost odată inimi ce-au tremurat nebune î n c î n t e c u l a c e l a c o n ţ i n u ş i b a n a l , C e 4 a u z i m î n s t r a d ă şi-n suf lete n e p u n e O n o s t a l g i e t r i s t ă d e n o p ţ i t î r z i i d e b a l .

Aşa purtînd povara, mi-am împărţit eu cîntul C e l - a m c r e s c u t î n suf let ş i l - a m t r ă i t m e r e u , Să-1 p o a r t e c a p e - a c e s t a , p e s t r ă z i î n g u s t e ,

v î n t u l , Să fie-al t u t u r o r a p r e c u m a fost a l m e u .

465

Page 436: Antologia poeziei simboliste româneşti

S P L E E N D E D U M I N I C A

C e - i f i f ă c î n d p e - a c o l o , u n d e eşt i ? P e - a i c e a p l o u ă l in iş t i t . . . p u s t i u . . C u u n g h i a p e g e a m u l s t r ă v e z i u , S c r i u î n c e p u t u l u n e i v e c h i p o v e ş t i .

în jurul mesei fac călătorii, N e o b o s i t , d e ş i - a m p o r n i t d e - u n ceas . V r e a u p a r c ă s ă a j u n g u n d e - a i r ă m a s , D e ş i c u g î n d u l t o t t e - a ş t e p t s ă v i i .

Şi-aşa, absent, demult călătoresc, P u r t î n d î n m i n t e f e r i c i r e a n o a s t r ă . . . L a g e a m o c l i p ă c a s ă - m i r ă c o r e s c î m i r e a z ă m f r u n t e a c a l d ă d e f e r e a s t r ă .

D U M I N I C I

D u m i n i c i l u n g i , d u m i n i c i nes f î r ş i te , C u a l b e d i m i n e ţ i , s c ă l d a t e - n s o a r e , C u c l o p o t e - n v ă z d u h r ă s u n ă t o a r e . . . D u m i n i c i l u n g i , d u m i n i c i a d o r m i t e . . .

E linişte pe stradă, oboseală ; C e v a g r e o i a p a s ă u r b e a n o a s t r ă . U n s e r v i t o r î n h a i n a lu i d e g a l ă , C u c a p u l gol , d e - o o r ă a ş t e a p t ă - n p o a r t ă .

Se văd fereşti cu storurile trase, N u c e a r c ă n i m e n i u ş i l e - n c u i a t e , A p a s ă g r e a t ă c e r e a p e s t e case, — D u m i n i c i l u n g i , d u m i n i c i î n t r i s t a t e .

466

Page 437: Antologia poeziei simboliste româneşti

D u m i n i c i l u n g i d e - o d i h n ă ş i t ă c e r e , C u p a c e a v o a s t r ă - n suf let s e d e ş t e a p t ă I u b i r e a d ă t ă t o a r e d e d u r e r e C e - n t a i n a l u m i i p l î n g e ş i a ş t e a p t ă .

De undeva, spre seară, de departe, A m n o s t a l g i a t r i s t ă - a d r a g e i m e l e , Ş i - a t u n c i p o r n e s c p e s t r ă z i l e d e ş a r t e , Ş i m ă u c i d e l i n i ş t e a d i n ele.

O muzică de mort s-aude-abea D i n n u ş t iu c a r e s t r ă z i î n d e p ă r t a t e . C i n e - a m u r i t ?... M i - i d o r d e d r a g a m e a . . . D u m i n i c i l u n g i , d u m i n i c i b l e s t e m a t e .

T R I S T E Ţ I A T A V I C E

T r i s t e ţ i a d î n c i d e i a r m a r o a c e , D e h ă l i c u c u ş t i ş i p a n o r a m e , T r i s t e ţ i d e ş u b r e d e b a r a c e C u - n t o r t o c h e a t e d i a g r a m e ;

Tristeţi de birturi, cafenele, D e z g o m o t i n f e r n a l d e cleşte, D e - u n v î n z ă t o r d e f lor ice le Ş i - u n p a p a g a l c a r e g h i c e ş t e ;

Tristeţi de după-amezi cu soare, C u m o l e ş i t ă l o r c ă l d u r ă , C u c e r ş e t o r i f ă r ă p i c i o a r e , C e c î n t ă d u r e r o s d i n g u r ă .

Tristeţi de bărci ce balansează C a r i c a t u r i d e - a v î n t s c h i l o d , Ş i d e m a i m u ţ i c e i m i t e a z ă Ş i r î d u r î t e l a n o r o d ;

467

Page 438: Antologia poeziei simboliste româneşti

T r i s t e ţ i h a i n e ş i a d i n e i D e - a c v i l i c u l a n ţ u r i l a p i c i o a r e , V i s î n d s e n i n ă t ă ţ i d e s t î n c i L a u ş a c u ş t i l o r m u r d a r e :

Tristeţi bolnave de flaşnete Cu v a l s u r i v e c h i ş i a n o d i n e , — T r i s t e ţ i ş i m o a ş t e d e r e g r e t e , C e v e a c v - a î n g r o p a t î n m i n e ?...

P U S T I E T A T E

A f a r ă b a t e v î n t u l , d r a g a m e a , Şi-i t o a m n ă , şi e rece, şi-i t î r z i u . P e c e r u l a t î r n a t î n t r - u n p u s t i u S e c l a t i n ă î n a g o n i e - o s tea .

Pe jumătate-o lună a rămas P e c e r u l o b o s i t d e - a t î t a v î n t , Şi r e c e , v e ş n i c ă ş i f ă r ă g las , A t î r n ă c a o g l i n d a u n u i s f înt .

Afară bate vîntul, draga mea, Şi-i t o a m n ă , şi e rece , şi-i t î r z i u . P e c e r u l a t î r n a t î n t r - u n p u s t i u S e c l a t i n ă t o t s u f l e t u - n t r - o s tea .

S I N G U R

E tot aşa pustiu în jurul meu... S e - n t i n d d e p a r t e c î m p u r i cenuş i i , E c e r u l m o r t ş i g r e u d e a s u p r a , şi-i î n t r e g p ă m î n t u l f ă r ă D u m n e z e u

468

Page 439: Antologia poeziei simboliste româneşti

C e - n t i n d e r i m o a r t e ş i ce s i n g u r s înt . . . î m i vî j î ie-n u r e c h i p u s t i u l go l ; Ş i c î t c u p r i n d e - a l z ă r i l o r o c o l , Ţ ă r î n a a r e m i r o s d e m o r m î n t .

Pe-ntinderi mute, greu m-a pironit F i o r u l d r e p t ş i c a l d a l u n e i r a z e . . . î m i j o a c ă - n o c h i m i r a j u l u n e i o a z e : G r ă d i n a - n c a r e - a m p l î n s ş i a m i u b i t .

Şi-alerg aşa cu pieptul desfăcut, C u o s p e r a n ţ ă d e - a p u t e a a j u n g e , C u p u m n i i s t r înş i c a d o u ă a r i p i c i u n g e , L a c a p ă t d e p u s t i e , î n t r e c u t .

Pe drumul lung din vasta mea Sahară S e d e p ă r t e a z ă z a r e a c a u n f u m . . . C a o c ă m i l ă ce-a c ă z u t î n d r u m , C a d î n g e n u n c h i sub p r o p r i a - m i p o v a r ă .

P U S T I U

L a g e a m u l o d ă i ţ e i p r i e t e n u l u i m e u , D e c î n d s-a d u s ş i n u s e şt ie u n d e , S t a u s t o r u r i l e t r a s e - n jos m e r e u , Ş i d u p ă e le c i n e v a s-ascunde. . . P r e s i m t a t î t c ă d i n c o l o d e s t o r u r i U r î t u l s tă a c u m s t i n g h e r p r i n g o l u r i Ş i î n d u l a p u - n c h i s ce-a m a i r ă m a s T ă c e r e a s tă c u m a r f i s t a t u n ceas .

în odăiţa lui de gînditor, D e c î n d s-a d u s ş i n u m a i e a c a s ă , U n ş o a r e c r o z ă t o r î i r o a d e c ă r ţ i l e p e m a s ă .

469

Page 440: Antologia poeziei simboliste româneşti

A r a r ş i - a d u c e c i n e v a a m i n t e C ă ş i a c o l o a t r ă i t u n o m , M a i î n a i n t e . . . A z i d o a r u n p o m , C î n d es te v î n t , m a i b a t e c u u n r a m , A ş a p r e c u m b ă t e a u p r i e t e n i i î n g e a m .

Şi la fereastra cu un ochi bolnav, D e p e - o c r e n g u ţ ă m i c ă d e c o p a c , C e a d e p e u r m ă f r u n z ă - a s c u l t ă g r a v C u m t o a t e l u c r u r i l e - n c a s ă t a c .

E toamnă. Un păianjen părăsit, î n l i n i ş t e a s u n î n d c a z u r g ă l ă i i , V ă z î n d p u s t i u l ce 1-a î m p î n z i t , S-a s p î n z u r a t î n m i j l o c u l o d ă i i .

N O A P T E P U S T I E

P a r c - a m r ă m a s e u s i n g u r p e p ă m î n t , î n cer c a - n t r - o c l o p o t n i ţ ă u i t a t ă E - u n c l o p o t g r e u , c a r e - a u i t a t s ă b a t ă , C u f u n i a p u r t a t ă - n n o r i d e v î n t .

Cum înainte nu mai este vreme, î n u r m a m e a , d i n n u ş t iu c a r e v e a c , P r i n n o a p t e a c u a r i p i d e l i l i ac î n c e p e n u ş t iu c i n e s ă m ă c h e m e .

Şi paşii mei răsună după mine C a n i ş t e b u l g ă r i c a r e n u m - a j u n g , R ă s u n ă t o t î n j u r a ş a p r e l u n g , T o t g o l u - n c a r e n i m e n i n u m a i v i n e .

începe a umbla singurătatea, î n j u r u l m e u c a o m u l ţ i m e m a r e ,

470

Page 441: Antologia poeziei simboliste româneşti

P r i n b e z n ă c a d f u r n i c i c e v o r s ă c a r e , î n m u ş u r o a i e m a r i , p u s t i e t a t e a .

Se năruie-ntunericul din nou, Şi-n n o a p t e a - n care-s s i n g u r a f i i n ţ ă , P ă m î n t u - m p o v ă r a t d e s u f e r i n ţ ă , C u l c î n d u - s e , - n g e n u n c h e c a u n b o u .

M O N O T O N I E

E u a m ş t i u t c ă v e r s u l m i - i b a n a l Şi-acelaş i : t r i s t , şi m o n o t o n , şi v e c h i ; D a r v i a ţ a mi-1 t o t s u n ă î n u r e c h i , A c e l a ş i : s i m p l u şi u n i v e r s a l .

Ca nişte minutare pe-un cadran, N e î n v î r t i m p e - a c e l a ş i l o c î n c h i s , N e d e ş t e p t ă m ş i i a r c ă d e m î n v is C u a n o t i m p u r i l e u n u i a n .

Eu am ştiut că versul mi-i sărac C a u n t i c - t a c d e ceas c u s o n e r i e î n t r - o o d a i e g o a l ă ş i p u s t i e ; C ă - i m o n o t o n , aşa, c a u n t i c - t a c .

Dar sună-n mine ca într-un castel D e c i n e ş t ie c î n d , şi-i p a r c ă ier i , Şi p r i m ă v a r a a s t a e la fel C u n u ş t iu c î t e a l t e p r i m ă v e r i .

Ferestrele aceloraşi vecini Ca-n orice an iar s-or deschide-n soare. Pe urmă, ştiu, vor atîrna covoare Şi vor grebla ei singuri prin grădini.

471

Page 442: Antologia poeziei simboliste româneşti

C u - a c e l e a ş i g e s t u r i p a r c ă a n c e s t r a l e V o r s c u t u r a p r i n c a s ă ş i v o r s c o a t e , A f a r ă - n s o a r e , s c a u n e - m b r ă c a t e Ş i n i ş t e p l a n t e a r t i f i c i a l e .

Copacii numai au îmbătrînit D e c î n d r e p e t ă t r a g i c ş i b a n a l D e c o r u l c u n o s c u t ş i n a t u r a l Ş i - n m u g u r e s c f r u m o s ş i fer ic i t .

Copacii numai au îmbătrînit...

V a f i i a r c e r u l l i m p e d e ş i c r u d . C a s c a d a d e l u m i n ă o r b i t o a r e V a c o b o r î p e ţ a r i n i ş i o g o a r e , S ă g e r m i n e z e i a r p ă m î n t u l u d .

Şi-n dimineaţa celor dintîi fluturi î n suf le te le n o a s t r e d e m o d a t e V o r c r e ş t e i a r ă ş i c u n a i v i t a t e D o r i n ţ i a s c u n s e d u p ă n o i ţ i n u t u r i .

Şi vom purta nostalgici ochi în soare, C a - n l ă n ţ u i t e p ă s ă r i c ă l ă t o a r e .

D u m i n i c a i a r v o r c î n t a a g a l e A c e l e a ş i c a t e r i n c i s p r e p a n o r a m ă P e u n d e - s b ă r c i , p a n o p t i c ş i o d r a m ă . A c e l e a ş i v a l s u r i t r i s t e ş i b a n a l e .

Aceeaşi goarnă de înmormîntare V a r ă s u n a s t r i d e n t ş i m o n o t o n C u - a c e l a ş i r i t m ş i c u ace laş i t o n C a - n o r i c e a l t e p r i m ă v e r i c u s o a r e , Şi m o r t u l î n s u ş i o să mi se p a r ă C ă este cel d i n a l t ă p r i m ă v a r ă .

472

Page 443: Antologia poeziei simboliste româneşti

D e - a c e e a c î n t u l m i s e t o t r e p e t ă C a r i t m u - a c e l a t r a g i c d e t r o m p e t ă Ş i - n c e p e i a r ă ş i d e l a î n c e p u t C u u n m o t i v a t î t d e c u n o s c u t .

De-aceea trec pe subt bătrîni castani Ş i n u ş t i u - n c a r e p r i m ă v a r ă s în t , C-a ic i s î n t t o a t e - a c e l e a ş i p e p ă m î n t , Ş i eu t r ă i e s c de m i i ş i m i i de a n i .

T R I S T E Ţ I F Ă R Ă M O T I V

T r i s t e ţ i f ă r ă m o t i v d i n a s t ă - s e a r ă , F l o r i ves te j i te c e n u v o r s ă m o a r ă , C e m î n i a s c u n s e v ă res f i ră o a r e î n c e a s u - a c e s t a d e t r i s t e ţ ă m a r e .

Dintr-un trecut obscur ce glas vă cheamă, F a n t o m e d e - a m i n t i r i f ă r ă m o r m î n t , D o r i n ţ i c a r e - a u m u r i t f ă r ă c u v î n t , S t r i g o i ce-n n o a p t e a m e a s e t o t d i s t r a m ă .

Din vremi de care nu-mi aduc aminte, D i n t o t ce-n m i n e s i n g u r n u m a i ş t iu, S e u r c ă ş o a p t a v o a s t r ă d e c u v i n t e C a g lasu l u n u i î n g r o p a t d e v i u .

în mine azi pămîntul tot vibrează C a u n u l c i o r d i n m i n e c h i a r c i o p l i t , Pe c a r e 1-a a t i n s a c u m o r a z ă D i n v i a ţ a - a c e e a c a r e s-a sf îrşit .

Sînt poate suferinţi ce nu se spun Ş i c a r e p l î n g î n m i n e - n a s t ă seară ,

473

Page 444: Antologia poeziei simboliste româneşti

Sau poate-n mine plînge vreun străbun, Vreo dragoste de-a lui de-oduiioară.

Sînt poate astăzi cîteva milenii De cînd vreun moş-strămoş fu părăsit De vreo femeie care 1-a iubit, — Şi-i port istoricele lui vedenii.

în seara asta comemorativă ; Şi-aşa din neguri stinse ca un fum, Din dragostea aceea primitivă Tristeţea ei pluteşte şi acum.

Sau poate-o nesfîrşită agonie Pe care-a suferit-o nu ştiu cine A prelungit prin secole şi-n mine Această stranie melancobe.

Tristeţi fără motiv din astă seară, Tristeţile străbunilor, vă port Aşa cum poartă-o urnă funerară Şi toate visurile unui mort.

Sau care sol pe aripi nevăzute Prin ceaţa deasă-a destinului meu Şopteşte vorbe-adînc nepricepute Din ce va face mîine Dumnezeu.

Sau cel mai mare dedît Dumnezeu.

SCRISOARE

Odaie de oţel... Singurătate, In care tot răsuna Prelung şi în surdină Cu o cutie mare în care-a fost adusă Pe versuri, o pianină.

474

Page 445: Antologia poeziei simboliste româneşti

T o ţ i o a m e n i i a u a d o r m i t d e m u l t Şi-i l i n i ş t e c a î n t r - u n sa t . E u n u ş t iu p e n t r u c e a s c u l t , C ă n i m e n e a n u m - a c h e m a t .

Vecinul a-ncuiat pustiu Ş i î n t u n e r i c d e o d a t ă î n o d ă i ţ a l u i p ă t r a t ă . Şi e t î r z i u . . .

Adorm, şi ceasul singur bate C î n d su f le te le a u ieşit d i n n o i Ş i n e - a u l ă s a t î n p a t u r i , goi , C a n i ş t e s t î r v u r i n e n g r o p a t e .

Oare cine m-a chemat ? O a r e c ine t e - a s t r i g a t ?

Vorbele au stafii ca şi noi F i i n d c ă n i m e n i n - a v o r b i t Ş i - a m a u z i t c a u n c u v î n t a l n i m ă n u i S p u n î n d u - m i c u m î m i s p u i C î n d s î n t e m a m î n d o i . . .

Vorbele au stafii şi strigoi...

N O S T A L G I E

A f a r ă p l o u ă c a ş i t o a m n a şi-i u r î t , M ă u i t p e g e a m c a d u p ă t i n e , ş i a t î t .

în mine toate amintirile te-aşteaptă D e - a c e e a m i - i p r i v i r e a s t r a n i e ş i d r e a p t ă .

475

Page 446: Antologia poeziei simboliste româneşti

C a - n t r - u n c o p i l oe-a a d o r m i t p l î n g î n d . î n m i n e n u m a i es te n i c i u n g î n d .

Vreau să citesc şi-mi cad din mină cărţile ; M ă î m p r e s o a r ă c h i p u l t ă u d i n t o a t e p ă r ţ i l e .

Mina ce mi-a-mprăştiat părul şi gîndurile î m i a m e s t e c ă p e c a r t e t o a t e r î n d u r i l e .

Rămîn uitîndu-mă pe geam ca după tine, Ş i t o t a ş t e p t p e c i n e v a d e n u m a i v i n e .

Page 447: Antologia poeziei simboliste româneşti

D. IACOBESCU

D. Iacobescu, pseudonim literar al lui Armând Iacobson, fiul medi­cului îosif Iacobson şi al Dorotheii Jensen, originara din Austria, s-a năs­cut la Craiova, în 1893. După moartea tatălui său, familia se strămută în 1898 la Bucureşti, unde D. Iacobescu urmează cursurile Seminarului pedagogic universitar. Vocaţie poetică precoce. Scrie versuri de la 14 ani, sub prestigiul evident al simboliştilor francezi (Verlaine, Samain), din care va şi traduce. Debutul său publicistic se produce în revista Insula (1912). Prezenţă promiţătoare în revistele epocii, întreruptă de ftizie, care-l şi răpune în vîrstă de 20 de ani (9 octombrie 1913).

OPERE: Quasi, poezii, cu o prefaţă de Perpessicius, Buc, Cultura naţională,

1930 ; Ms. inedite la Muzeul literaturii române.

COLABORĂRI:

Insula (1912) ; Arta (1912) ; Noua revistă română (1912—1913) ; llustraţiunea naţională (1913) ; Flacăra (1913—1914) ; Noi pagini lite­rare, Biruinţa, Ramuri etc.

REFERINŢE :

C. S. Hasnaş, Poetul D. Iacobescu, în Flacăra, III , 1913, p. 12 ; Ion Trivale, Noua revistă română, XIV, 18, 1913 ; Tudor Vianu, Un poet

477

Page 448: Antologia poeziei simboliste româneşti

mort şi o lume apusa, în Literatorul, XXVI, 9, 1918 (Masca timpului, Arad, 1926) ; F. Aderca, Un trubadur, în Cuvîntul liber, I, 43, 1920 ; N. Davidescu, Poezia lui D. Iacobescu, în Flacăra, VII, 41, 1922 (Aspecte şi direcţii literare, Buc, Cultura naţională, 1924, voi. II) ; Perpessicius, D. Iacobescu, în Mişcarea literara, II, 16, 1925 (Menţiuni critice, I, 1928) ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, 1925, voi. I, p. 255—260 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 370—372 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1940, p. 631 ; D. Micu, Istoria lite­raturii române, Buc, E.D.P., 1964, voi. I, p. 221—222 ; Horia Oprescu, Un poet neştiut, în Viaţa româneasca, XVIII, 10, octombrie 1965, p. 155— 157 (semnalări de msse şi iconografie inedită) ; Lidia Bote, Simbolismul românesc, Buc, E.P.L., 1966 ; Ana Blandiana, D. Iacobescu, Amfiteatru, I, 11, noiembrie 1966 ; Gheorghe Drăgan, D. Iacobescu, laşul literar, XVII, 12, decembrie 1966, p. 44—52.

Poeziile sînt reproduse din voi. Quasi, poezii, 1930.

Page 449: Antologia poeziei simboliste româneşti

SPLEEN

S u n t obos i t , deş i n u v i n d i n l u p t a , Şi-s t r i s t , o , t r i s t , deş i f ă r ă m o t i v , C u l o a r e a i d e a l e i z ă r i e s u p t ă , I a r s o a r e l e m a i g r e u ş i m a i m a s i v .

Cu vinuri pătimaşe în pahar, C u o p i u ş i c u f l o r i d e l u p a n a r , C e r c s ă - m i î m b ă t u r î t u l î n z a d a r .

Nici tu, nici tu, frumoasa mea signoră. F r u m o a s a m e a — c e a s o r n i c r o c o c o A l c ă r u i m e c a n i s m d i n o r ă - n o r ă î m i c î n t ă - a c e l a ş i v e c h i d o , m i , sol, d o . . . N i c i t u , n i c i t u , f r u m o a s a m e a s i g n o r ă !

Nimica sfînt. Nimica bun. Nici o cadenţă. D o a r l e n e v i i s o l a r e , ş i a t î t , P l u s o g r o z a v d e l u n g ă d e c a d e n ţ ă Ş i - u n ş t r e a n g — c u c a r e n u t e s t r î n g i d e

479

Page 450: Antologia poeziei simboliste româneşti

N O C T U R N A U L T I M E I N O P Ţ I

F o t o l i i l a r g i , p e n u m b r ă gr i , f r ig u m e d , ş i p u ţ i n P a r f u m d e r o z e a l b e î n d e c l i n . . .

Iar noi tăcem : î n j u r u l n o s t r u l i n i ş t e a s u s p i n ă M a i s e n z i t i v ă c a o v i o l i n ă , Ş i f i e c a r e v o r b ă c e a m s p u n e A r r u p e a r m o n i a u n e i s t r u n e .

în gesturile tale mă cufund, î n g e s t u r i l e t a l e c e a s c u n d C e v a c o n v a l e s c e n t s a u m u r i b u n d

Penumbră gri, frig umed — şi tîrziu A u l e ş i n a t m o l a t e c t r a n d a f i r i i , I a r î n o g l i n z i l e d e s t ă i n u i r i i S-a r e f l e c t a t i m e n s u l t ă u p u s t i u .

Şi totuşi, C e d u l c e - i s ă p r i v e ş t i c u m l i n i ş t i t P l u t e ş t e - n t r e p u s t i u ş i i n f i n i t O l u n ă r o a s ă , t r i s t ă , d e m o d a t ă în c a r e d o a r m e s t insu l altădată f

M A R Ş U L I Z O L A Ţ I L O R

S p r e i z o l a r e a z ă r i l o r f u g a r e , S p r e m ă r e ţ i a m ă r i l o r p l o a r e , S p r e u m b r ă , s p r e t ă c e r e , s p r e u i t a r e . . .

Adio, adio ! P o r n i m

î n r i t m u l u n u i m a r ş d e ţ i n t i r i m .

480

Page 451: Antologia poeziei simboliste româneşti

B l a z a t e d a r s u p e r b e c a r a v a n e — P u r t î n d t r i s t e ţ e a s t r ă d u i n ţ i i v a n e — N e d e p ă r t ă m d e f lor i le u m a n e .

Oh ! am visat şi noi, şi am dorit, D a r v i s u r i l e n o a s t r e c e - a u p o r n i t î n l a r g , c a I n v i n c i b i l e A r m a d a , S e d u c a c u m s ă m o a r ă l i n i ş t i t î n p o r t u l u n d e d o a r m e - n v e c i z ă p a d a .

Şi palid, şi solemn, şi gînditor, C u a r i p i u r i a ş e d e c o n d o r , P l u t e ş t e s u f l e t u l î n d e p ă r t a r e S p r e i z o l a r e a ţ ă r i l o r p o l a r e , S p r e u m b r ă , s p r e t ă c e r e , s p r e u i t a r e .

P O E M D E A M I A Z Ă

A m i a z ă ! U n p i a n , a l ă t u r i , i n t o n e a z ă U n c î n t e c t r i s t , î n c a l m u l v e r i i , U n c î n t e c d e m o d a t c a r e b r o d e a z ă P e t a l e d u l c i p e p î n z e l e t ă c e r i i .

Nici eu nu ştiu ce am !... H e m o r a g i i d e s o a r e - m i b a t î n g e a m , C u l e n e v i i d e a u r c a l d m ă f u r ă Ş i m ă s ă r u t ă l u n g p e o c h i , p e g u r ă . . .

Ce mînă delicată, C u d e g e t e d e v e ş t e d t r a n d a f i r , T e l e a g ă n ă , o , i n i m ă b l a z a t ă ? E ş t i t u , r o m a n ţ ă t r i s t ă d e c l a v i r , S a u t u , e x t a z s o l a r ?

481

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 452: Antologia poeziei simboliste româneşti

O h , p i a n u l c î n t ă t o t m a i t r i s t , m a i r a r , Ş i s o a r e l e m ă c h e a m ă ,

...şi î m i p a r e C ă f r u n t e a m e a a l u n e c ă î n z a r e S p r e - u n i n f i n i t d e p a c e ş i u i t a r e .

A M I N T I R I , Î N A M U R G

A p u s u l c a s c ă r o z e m a r i d e s înge ; P r i n p a r c ţ î ş n e s c i z v o a r e d e p a r f u m . . . A s c u l t c u m p l î n g f î n t î n e l e ş i c u m P e n e r v i i m e i a r c u ş u l seri i p l î n g e .

E-o muzică pierzîndu-se-n trecut, U n v i s f u g i n d p e - o s t r u n ă d e v i o a r ă , T r e z i n d e c o u l s t ins o d i n i o a r ă S i - a m a n t e l e c e d o r m î n g r o p i d e l u t .

Ce triste sunt !... cu ochii mari şi reci, S e - a d u n ă g î n d i t o a r e p e p o t e c i , î n m î i n i p u r t î n d u - ş i i n i m i l e g o a l e .

Apoi, cu gesturi mute şi domoale, P l u t e s c sfios s p r e m i n e , r î n d p e r î n d , Ş i î m i s ă r u t ă suf le tu l , p l î n g î n d .

D I M I N E A Ţ Ă

D i n r ă s ă r i t l u m i n a s e d e s t r a m ă P e c e r u l d e - u n a l b a s t r u - n d u i o ş a t ; M - a m d e ş t e p t a t , — l a c e m - a m d e ş t e p t a t C î n d n ic i u n g las a l v i e ţ i i n u m ă c h e a m ă ?

482

Page 453: Antologia poeziei simboliste româneşti

P r i n s i m f o n i a m u n c i i c e î n c e p e V o i r ă t ă c i ş i a s t ă z i i n u t i l S i v o i p u r t a , p r i n v r a j a lu i a p r i l , T r i s t e ţ i l e - m i p u s t i i c a n i ş t e s t e p e .

Prin năvile ce-n valuri de aromă T r a n s p o r t ă b o g ă ţ i i d i n p o r t î n p o r t , O h ! s u f l e t u - m i s ter i l c a u n a v o r t I a r v a t î r î c o r a b i a - i f a n t o m ă .

Spre nici un orizont, spre nici un astru, C a ier i , ş i a z i ş i m î i n e v a p o r n i , M a i n e g r u , m a i t ă c u t d i n z i î n z i , I n a ş t e p t a r e a l a r g u l u i d e z a s t r u .

E L E G I A U N U I T Î N Ă R M O D E R N

F u m e z c a ş i u n coş, c i t e s c r o m a n e , M ă p l i m b p e u l i ţ i l eneş ş i b l a z a t , S p u n d o a m n e l o r c u v i n t e d u l c i ş i v a n e Ş i t o a t ă z i u a c a s c n e î n c e t a t .

Dar cîteodată, seara, cînd se stinge L u m i n a - n d u i o ş a t ă s p r e a p u s , U n t a i n i c n e a s t î m p ă r m ă î n v i n g e C u u l t i m e l e r a z e c e s-au d u s .

O nesfîrşită sete spre departe î m i t u l b u r ă b l a z a r e a m e a d e a z i , C h i a r p r i n a l e e a v e a c u r i l o r m o a r t e M ă c h e a m ă i a r s t r ă m o ş i i m e i n o m a z i .

Veniţi, fantome triste-n umbra serii, T u r n a ţ i î n v i a ţ a m e a f ă r ă p a r f u m S u b l i m a v o l u p t a t e a d u r e r i i Ş i s f î n t u l g r e u a l v e ş n i c u l u i d r u m .

483

Page 454: Antologia poeziei simboliste româneşti

O , c a u n n o u A h a s v e r u s , m - a ş d u c e S ă p o r t p r i n l u m e t r a g i c u l a m a r , D e - a r f i m a i g r e a d u r e r e a iqa o c r u c e Ş i d r u m u l m a i p i e t r o s c a u n c a l v a r .

I N U M B R Ă

E u v i e ţ u i e s c î n p a r c u r i î n f u n d a t e I n c a r e r o d u l m o a r e n e c u l e s , E u l î n c e z e s c p e - a l e e l e u i t a t e î n c a r e u n l i n ţ o l i u l a r g ş i des î n c h i d e o r i z o n t u r i l e t o a t e .

Sălbatice tăceri se strîng în umbră C a n i ş t e p ă s ă r i m a r i c e m ă p î n d e s c , S ă l b a t i c e t ă c e r i s e s t r î n g î n u m b r ă , C a s ă - m i a d o a r m ă f i o r u l suf letesc Ş i s ă m ă - n g r o a p e - n a r i p a l o r s u m b r ă .

Şi din acest mister ce mă pîndeşte, E u , cel c e v o i m u r i n e î n ţ e l e s , P r i v e s c c u d o r a l b a s t r u l c e m i j e ş t e A b i a s i m ţ i t , p r i n g iu lg iu l l a r g ş i des S u b c a r e v i a ţ a m e a s e p r ă p ă d e ş t e .

M E L A N C O L I E I

M e l a n c o l i e d u l c e , m e l a n c o l i e s t insă , C e - n v ă l u i a t m o s f e r a î n n o p ţ i d e t o a m n ă d u l c i , M e l a n c o l i e d u l c e , m e l a n c o l i e s t insă ,

484

Page 455: Antologia poeziei simboliste româneşti

î n suf le te b o l n a v e p r i v i r e a t a o culc i M î n g î i e t o r ş i m o a l e ca o f e m e i e - n v i n s ă .

Dorm plopii muţi şi tragici în umbra viorie, S e d e s c o m p u n e f r u n z a c ă z u t ă p e a le i , Se d e s c o m p u n e f r u n z a , — i a r t u , m e l a n c o l i e . S o r b i n d u ş o r r u g i n a ş i d e z n ă d e j d e a ei, î m b ă l s ă m e z i t ă c e r e a c u - a c e a s t ă a g o n i e .

în părul tău ce-şi moaie în ape reci cununa A n i m ă p l î n s u l n o p ţ i i u n t r a n d a f i r r o ş c a t , Şi-n s î n u l t ă u s e c u l c ă , t r u d i ţ i c a - n t o t d e a u n a . T o ţ i m o r ţ i i c e î n g h e a r a r e g r e t u l u i s e z b a t . Ş i i n i m a - m i m a i m o a r t ă c a m o r ţ i i ş i c a l u n a .

Î N C Ă T U Ş A R E

L o p e ţ i l e s t a u g a t a ş i p î n z e l e - s u m f l a t e , — D a r c i n e s ă d e z l e g e o d g o a n e l e d e f ier ? î n p o r t u l p l i n d e u m b r ă ş i d e s i n g u r ă t a t e N u - i n i m e n i s ă d e a d r u m u l c o r ă b i e i u i t a t e C e - a ş t e a p ă » să s e - a v î n t e sub n e s f î r ş i t u l cer .

în larg, în larg, departe, sub soarele ce-aşterne S u r î s u l s ă u d e a u r p e - o l u m e d e m i s t e r , î n l a r g , p r i n v a l u r i c a l d e ş i m o i c a n i ş t e p e r n e , S u n t i n s u l i d e c o r a l i i c u p r i m ă v e r i e t e r n e . . . D a r c i n e s ă d e z l e g e o d g o a n e l e d e f ier ?

485

Page 456: Antologia poeziei simboliste româneşti

I N P O R T

...Şi r ă t ă c e s c s p r e s e a r ă p e c h e i u r i l e g o a l e , C u f a r u r i l e s t inse ş i l a n ţ u r i r u g i n i t e , S-ascult c u m p l î n g e a p a î n a i u r ă r i d o m o a l e , S ă v ă d c u m m o a r e z i u a î n z ă r i l e c e r n i t e .

Adeseori voioase sirenele răsună. A t u n c i s - a p r i n d e - n m i n e e t e r n a n o s t a l g i e , D a r , v a i , v a p o r u l t r e c e p r i n p o r t c a o f u r t u n ă , Ş i e u r ă m î n t o t s i n g u r î n l u m e a m e a p u s t i e .

O, cînd, o, cînd vaporul opri-se-va o clipă D i n g o a n a l u i n e b u n ă s p r e l a r g a d e p ă r t a r e , Să ia cu e l a c e a s t ă ţ a r i n ă în r i s i p ă , Să-i d e a o n o u ă v i a ţ ă , sau s-o î n g r o a p e - n m a r e

S C E N E T Ă

î n d e p ă r t ă r i s e - n c h i d e c e t a t e a d e l u m i n ă Şi r ă n i l e de s e a r ă p r i n u m b r a e i se s c u r g ; î n b a l a m u c n e b u n i i , u i t a ţ i î n t r - o g r ă d i n ă , S t a u î n e c a ţ i î n v r a j a a c e s t u i t r i s t a m u r g , P r i v i n d c u m u n u l j o a c ă u n d a n s d e b a l e r i n ă .

în salturi delicate, ridicol de naive, î ş i l e a g ă n ă p a p u c i i c - u n t r e m u r î n t r e r u p t , P e f a ţ a lu i s u r î d e t r i u m f u l u n e i d i v e , î n t i m p c e s p e c t a t o r i i , p r i n p a n t a l o n u l r u p t , A d m i r ă î n t ă c e r e p i c i o a r e l e - u s c ă ţ i v e .

Iar unul dintre dînşii, plecîndu-se, îi strînge U n m i c b u c h e t d e i a r b ă ş i d e m ă c e ş u s c a t , C u m , însă , d a n s a t o r u l r e f u z ă î n c u r c a t , G a l a n t u l s e r e p e d e şi-1 b a t e p î n ' l a s înge .

486

Page 457: Antologia poeziei simboliste româneşti

N O A P T E F A N T A S T I C Ă

P e s t r ă z i n e c u n o s c u t e m ă d u c l a î n t î m p l a r e ; î n j u r u - m i : n e g r u , n e g r u , U n n e g r u f in ş i u m e d c a u n a d î n c d e m a r e .

Arare, la răspîntii, vreun felinar ursuz, D o r m i n d p e - u n v î r f d e p o a r t ă , C u i n i m a v o a l a t ă d e o t r i s t e ţ e m o a r t ă ,

Prin care stăpîneşte odihna — doar amanţii Ş i şoarec i i v e g h e a z ă . . . Şi-n j u r u - m i : n e g r u , n e g r u .

Dar iată că se rupe o aripă de nor Ş i l u n a b o s u m f l a t ă p e - u n f o n d l ă p t o s a p a r e

. . . R ă m î n u i m i t o c l ipă . . . m ă t a i e u n fior. . .

î n c e p s ă d a u h i p n o t i c d i n m î i n i ş i d i n p i c i o a r e , Ş i t o t m a i î n d ă r ă t n i c , m a i i u t e , m a i s t u p i d , M ă î n v î r t e s c î n s t r a d ă — u n t i t i r e z l i v i d . A ş v r e a s ă m u ş c v ă z d u h u l ,

a ş v r e a s ă m ă î n c a i e r C a u m b r a , c u t ă c e r e a , c u go lu l , cu. . .

Ba nu ! U n n e î n v i n s e l a n M ă z v î r l e s p r e o casă. . . M - a g ă ţ d e u n b u r l a n . . . P i c i o r u l m e u s e suie p e t r e p t e m o i d e a e r . M a i sus, m a i sus....

Pe albe-acoperişuri lunatecii se-adună, Pis ic i le s c a n d e a z ă o a r i e n e b u n ă , Şi-o m î n ă n e v ă z u t ă a r u n c ă f lor i d i n l u n ă .

487

Page 458: Antologia poeziei simboliste româneşti

E L D O R A D O

A m u r g p e - o m a r e d e t o p a z . . . P o r n e ş t e n a v a - n j o c d e s p u m e , I a r cei p l e c a ţ i s p r e - o n o u ă l u m e S t a u î n l e m n i ţ i c a - n t r - u n e x t a z .

Adio !... o copilă pală, C u g e s t u r i m u t e d e de l i r , î n u n d e z v î r l e - u n t r a n d a f i r , S m u l g î n d p e t a l ă c u p e t a l ă .

Iar cerul ftizie scuipă sînge; U n g l a s p i e r d u t î n v a l u r i p l î n g e ; S e - n a l ţ ă a d i e r i b o l n a v e .

Un marinar uitat în port P r i v e ş t e u r m a m î n d r e i n a v e S a r c a s t i c c a u n c a p d e m o r t .

R E V O L T A

P r i n a l b a t r a n s p a r e n ţ ă a l u n g i l o r p e r d e l e , R o ş i a t i c a l u m i n ă A s o a r e l u i c e c a d e î n c e t s p r e o r i z o n S u b t i l s e i n f i l t r e a z ă , s e - n t i n d e p e p o d e l e î n j o c u r i d e r u g i n ă Ş i-n a s c u ţ i ş u r i s t r a n i i s - a p r o p i e d e t r o n .

în liniştea solemnă căzînd din bagdadie, S - a m e s t e c ă d e o d a t ă O l a r m ă ce se u r c ă d i n v e s t e j i t u l p a r c , Ce creş te ş i se u m f l ă ca m a r e a - n vi je l ie, — O l a r m ă - n f r i c o ş a t ă D e u r l e t e , d e săbi i ş i v î j î i r i d e a r c .

488

Page 459: Antologia poeziei simboliste româneşti

I a r f i o r o s u l z î m b e t a l s o a r e l u i t o m n a t i c C e p a r c ă s e î n c h e a g ă Ş i p a r c ă - n c r e m e n e ş t e d e v e c i p e o r i z o n , P ă t r u n d e p r i n p e r d e l e m a i l a r g ş i m a i s ă l b a t e c , î n e a c ă s a l a - n t r e a g ă , Ş i c a u n v a l d e s înge s e - n t i n d e p e s t e t r o n .

Page 460: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALEXANDRU COLORI AN

Descendent dintr-o familie originară din Oltenia, Al. Colorian s-a născut în Bucureşti, la 18 martie 1896. Licenţiat în drept, va profesa avocatura în Bucureşti. In 1913, cu sprijinul lui Eugeniu Sperantia, în-fiinţează revista Sărbătoarea eroilor (1913—1914), la care scriu Al. Ma-cedonski, 1. Minulescu, E. Sperantia, M. Cruceanu, D. Karnabatt, Dragoş Protopopescu etc. Adevăratul său debut este însă legat de Viaţa nouă, unde colaborează neîntrerupt 12 ani. Intre 1924—1928, este redactor lite­rar la ziarul cotidian îndreptarea, unde publică sub semnătură, sau sub diverse pseudonime (San. D. Tristan, Al. Oltescu, S. Paloş, Vladimir Sandu). Face parte din comitetul de redacţie al revistei îndreptar (1930/31), înfiinţată de poetul I. M. Raşcu. Cunoscut şi ca editor de opere

eminesciene (1940—1943). Azi pensionar în Bucureşti.

OPERE (poezii) :

Simple fantezii pentru toamnă, versuri, Buc, 1926 ; Preludii în zori, poeme, Buc, 1928 ; 1917, poeme de război, urmate de ciclul Basmul mor­ţii, Buc, 1936 ; Inscripţii pentru Balcic, ediţie de lux, Buc, 1937 ; Exil, poeme, cuprinzînd şi ciclul Inscripţii pentru Balcic, Buc, 1938 ; Stampe italice, Buc, 1939 ; Poema eternă (Basmul copilăriei, Basmul iubirii, Bas-mul morţii), Buc, 1941 ; Poeme alese, 1913—1943, Buc, 1943.

491

Page 461: Antologia poeziei simboliste româneşti

COLABORĂRI:

Sărbătoarea eroilor (1913—1914) ; Viaţa nouă (1914—1925) ; Versuri şi proza (1914—1915) ; Lumină nouă (1916) ; România, Iaşi (1917) ; îndreptarea (1924—1928) ; Universul literar (1926—1927) ; Îndreptar (1930—1931) ; Universul (1933, 1939) ; Tribuna avocaţilor (1934—1935) ; Decalogul (1939).

REFERINŢE :

Perpessicius despre Preludii în zori, în Menţiuni critice, Buc, E. F., 1932, voi. II, p. 298 ; D. Micu, Jurnal, în Gazeta literară, XII, 46, 11 noiembrie 1965.

Poeziile sînt reproduse după cum urmează : Sonată, Vom retrăi, Exil postum, Drumeţul, Apoteoză, Leviatban (Preludii în zori, 1928) ; In memo-riam Ovidiu Densusianu (Exil, 1938) ; Baletul (Poema eterna, 1941).

Page 462: Antologia poeziei simboliste româneşti

S O N A T Ă

O, suflete, priveşte departe-al tău m o r m î n t — Mormîntul ce zideşte ui tarea şi tăcerea ; Fii totul azi : lumină, viaţă, — avînt şi cînt, Şi fii măreţ, puternic, căci nu te-a-nvins durerea.

Să simt în orice clipă a ta înfiorare, Dezgustul de ce-i humă, — din lumile senine Să te-ncununi cu-avînturi, puterea creatoare Dumnezeiască sevă să îşi reverse-n tine.

Vom înfrunta viaţa cu dorul neînvins Al celor care luptă să-nvingă sau să moară, Şi mistica lumină păstra-va focu-aprins Cînd steaua veşniciei iluzii-n noi coboară...

Nedespărţit tovarăş, proteiform ca visul, Drumeţi suntem spre piscul pe care-i tot etern : E numai unul drumul, şi-iluminînd abisul, Cad florile veciei, cînd flori mulţimi se cern.

493

Page 463: Antologia poeziei simboliste româneşti

V O M R E T R Ă I

Ş i p o a t e - n t r - u n t î r z i u ş i î n d e p a r t e , C î n d n o i v o m f i ţ a r i n ă , d e l u p t a v i e ţ i i - n v i n ş i , V o m r e t r ă i v i a ţ a p i e r d u t ă î n t r - o c l i p ă . V o m r e n v i a c e n u ş a - n g r o p a t ă - n a n i i s t inş i Ş i v o m culege p o a t e a a n i l o r r i s i p ă .

Vom retrăi în chipul pierdut al orişicui, V o m f i ce a l t ă d a t ă am f i v o i t să f i m ; V o m r e t r ă i î n t o t u l şi-<n c h i p u l n i m ă n u i , V o m f i e t e r u l , p o a t e , î n v e ş n i c u l m o r m î n t , O c l i p ă , — ş i în u r m ă d o r i - v o m să m u r i m .

Şi poate-n moarte numai vom retrăi o clipă, I m a g i n i d i s p ă r u t e v o r î n v i a d i n s c r u m ; D i n l u m i î n d e p ă r t a t e u n v î n t , c e r n i t ă - a r i p ă , V a f l u t u r a d i n ţ a r a p i e r d u t ă - n n e g r u l d r u m , Ş i - o m năzui->n d e p a r t e t o t c e - o m t r ă i î n n o i .

Sau amintirea numai de veacuri în cenuşe Va f i o p a l ă r u g ă î n t r - u n v e r s e t p o s t u m ; Ş i - n c ă t u ş a ţ i d e v r e m e î n n e g r e l e c ă t u ş e , S a u p r i b e g i n d a i u r e a pe-nfcunecatul d r u m , V o m r e t r ă i î n c h i p u l p i e r d u t a l o r i ş i c u i .

E X I L P O S T U M

D-lui Ovid Densusianu „Mais vous, Maître, certain que toute gloire est nuc, Vous marchiez dans la vie et dans la verite Vers Pinvisible etoile en vous-meme apparue.**

Henri de Rigtiier

în apa moartă-a serii amurgul a murit — Şi-n suf le t p i e r e u m b r a t r e c u t u l u i c e r n i t ;

494

Page 464: Antologia poeziei simboliste româneşti

I l u z i i l e p l ă p î n d e v o r f i r e c i f l o r i d e s c r u m — C a d o i c o p i i p l e c a - v o m p e a l t ă c e r i i d r u m .

în agonia serii, cînd roze cad din cer Şi-n suf let c î n d a v î n t u l s p r e v i a ţ ă e s t i n g h e r , O s o r ă a d u r e r i i , î n f i o r a ţ i , c a - n vis , S ă n - a s c u l t ă m t r e c u t u l c e gerne-n n o i , î n c h i s .

Nu tremura — sfielnic, întinde-mi mîaa albă ; P e o c h i i - ţ i t r i ş t i , d e n o a p t e , c a d a m i n t i r i î n s a l b ă , î n p ă r u l t ă u d e s o a r e s e - a n i n ă stele rec i — T e p l e a c ă p e - a l m e u u m ă r şi-n v i s u - m i t o a t ă t r e c i .

Imaterială, trece fiinţa-ţi sfîntă-n mine (Vez i , î n g e r i ş i e i z b o a r ă p r i n sferele d i v i n e ) ; O , s o r ă - a b u c u r i e i , î n c l i p a n o u ă , r a r ă , N u p o a t e f i d u r e r e c e - n v i n s ă s ă n u p i a r ă .

în zbor strivi-vom noaptea, cu zori de infinit î n suf lete c a r o u a , ş i l a u r n e m i n ţ i t U m b r i - v a f r u n t e a a l b ă , m a i a l b ă p r i n t r e c r i n i — D o i e x i l a ţ i î n suf let, f u g i n d d e n o i , s t r ă i n i . . .

Cad stelele zăpadă pe drumuri înstelate — Ş i d i n a d î n c p ă m î n t u l z a d a r n i c v r e m e a b a t e ; O , s o r ă - a veşnic ie i , m a i a l b ă p r i n t r e c r i n i , N o i v o m c î n t a e x i l u l î n c u n u n a ţ i c u s p i n i .

D R U M E Ţ U L

D r u m e ţ u l e , ştii d r u m u l p e a lbe le şosele, P e c a r e g î n d u l a s p r u a d e s e a t e - a p u r t a t , S p r e z ă r i ce-iascund s p e r a n ţ e , s u b cer c u f lor i d e stele, C e veşnic s e c o b o a r ă ş i z b o a r ă n e n c e t a t .

495

Page 465: Antologia poeziei simboliste româneşti

în sufletu-ţi dor inţa răneşte ca o fiară Şi fulgerul iubirii te face fer ic i t ; Sărbătoreşte viaţa ce tainic te-nfioară — C î n d totu-i sfînt în lume păcatul a murit .

Şi gîndu-ţi, ca un vultur de flăcări, îşi ia zborul, Şi-n el se oglindeşte tot ce-a visat o lume, Şi pe-alte drumuri nouă aruncă viitorul, Voind spre-o frumuseţe ascunsă să ne-ndrume.

Ţi-e sufletul puternic şi-adînc cum este marea, Şi-avîntul ţi-e de aur, a fericirii floare ; E-o-ntreagă lume-n tine, întunecă visarea, Trecutu l este o u m b r ă şi t o t u l e u i tare .

în ochii tăi de noapte, adinei ca-ndurerarea, Eternitatea-aruncă satanică lumină, Ce-adună-iabisul vremii, ce-1 sapă depărtarea, Şi vrea în ea să-1 piardă cînd peste el se-nclină.

înfiorarea vieţii pe toate e stăpînă, — E veşnic nou şi t înăr pămîntul î n f l o r i t ; E-o luptă-n care moartea ne-apare mai păgînă* D a r noi, mai sus de dînsa, p lanăm în infinit...

Amurgul îşi întinde aripile cernite, în suflete lumina e gindul nepăta t Şi dorul ce te cheamă şi-aprinde-n zări ispite Sub nimbul nemuriri i de glorie-i visat...

Căci, mîine-n zori, pămîntul cuprins de fulgerare, Cu^a t impului cascadă, te-o trece-n oameni noi, Făcînd din gîndu-ţi lege, din tine adorare ; Vei retrăi în lume avînturi de eroi...

Drumeţule, viaţa e forţa ce învinge, în suflet strigă glasul de mîine cînd tăcerea în lanţuri te-o cuprinde ; izbînda-i mîngîierea — Porneşte, căci în noapte chemările s-or stinge.

496

Page 466: Antologia poeziei simboliste româneşti

A P O T E O Z Ă

S e v o r a ş t e r n e u m b r e t o t m a i m u l t e , Ş i t o t m a i s i n g u r i , v o m v o r b i c u n o i ; O , s u f l e t e , n a m i n t i r i l e s-ascul te V e n i - v o r , c u m p r i n n o a p t e t r e c s t r i g o i .

Amurgul fi-va umbră şi uitare P e - a z i l e l o r s e n i n ă p r i m ă v a r ă , î n n o i c î n t a - v a b u c u r i a c l a r ă C ă a m î n v i n s f a t i d i c a v i sare . . .

Şi tot mai singuri risipi-vom flori, S u r î z ă t o r i c ă a m s t r i v i t r o b i a — Ş i - n c r e z ă t o r i î n d r u m u l s p r e n o i z o r i î n suflet v o m culege v e ş n i c i a .

L E V I A T H A N

O r a ş e l e v ie ţ i i c î n d î n s e r a r e a c a d e P e f r u n ţ i l e d e p i a t r ă a d u n ă o c u n u n ă , D i n f l ă c ă r i z d r e n ţ u i t e , c u c a r e s e - n c u n u n ă C î n d v i s u l ş i t r e c u t u l a d o r m sub v e c h i a r c a d e .

Oraşele vieţii în care vremea moare, E t e r n i t a t e - n ele de v e a c u r i î m p i e t r e ş t e ; D e - a p u r u r i l e b l e s t e m ă , d a r v e ş n i c l e i u b e ş t e A c e l ce le î n a l ţ ă — şi-i s u n t s t ă p î n i t o a r e .

Oraşele vieţii se-nalţă-n infinit, P l u t e s c p e s t e a z u r u r i ş i d e p ă r t a t e sa te — Să laşe d e d u r e r e î n c a r e n u m a i b a t e S p e r a n ţ a c h i n u i t ă ş i su f le tu l c e r n i t .

497

32

Page 467: Antologia poeziei simboliste româneşti

O r a ş e l e v i e ţ i i — m i n u n i a t r ă g ă t o a r e — S u n t suf lete c u r a t e p e l a c u r i d e o t r a v ă , î n c ă t u ş î n d î n l a n ţ u r i c î m p i a - n s o m n b o l n a v ă , C e - n z a r e r ă s t i g n i t ă s e s t inge v i s ă t o a r e .

Oraşele vieţii, în care credinţa-nvinge, S u n t m i n ţ i n e o b o s i t e u r z i n d e t e r n e f o r ţ e , C î n d s u f l e t e l e - a p r i n s e î n d r u m lucesc c a t o r ţ e Ş i o c h i i a r d î n r a z e c e p l î n s u l î l v o r s t i n g e ,

Oraşele vieţii sunt mii de uragane, S u n t s t r i g ă t e d e l u p t ă - n e t e r n e l e h i m e r e , î n e le f o r ţ a - i l u p t ă ş i l u p t a e d u r e r e , D u r e r e a - i m î n g î i e r e , suspinele-s d u ş m a n e .

Oraşele vieţii-s titanii ce în taină D e d a l i c e l e - a v î n t u r i î n a l ţ ă c ă t r e cer, N u şt iu c e e s t e j e r t f a , ş i t o t m a i m u l t e cer, S i n u se-opresc l a g l a s u l î n ă b u ş i t d e s p a i m ă .

Oraşele vieţii sunt falnice icoane C e m î i n e s t r ă l u c i - v o r d e p a r t e î n n e a n t , î n v a l u r i d e l u m i n ă — g i g a n t i c d i a m a n t — C u r a z e s c l i p i t o a r e î n nes f î r ş i te g o a n e .

Oraşele vieţii o mînă nevăzută L e - n c i n g e s t r ă l u c i r e a , l e - a p r i n d e f u l g e r a r e a , -V o r f i v o i n ţ a n o a s t r ă c e - n t u n e c ă v i s a r e a Ş i g e n i u l de m î i n e ş i g l o r i a t r e c u t ă .

Oraşele vieţii sculptate-n fier şi aur V o r f i i c o a n a l u p t e i , d u r e r i i ş i m â n d r i e i — Ş i suf lete le n o a s t r e d i n c î n t u l veşnic ie i , T r ă i n d v i a ţ ă n o u ă , v o r s t r î n g e - u n n o u t e z a u r .

498

Page 468: Antologia poeziei simboliste româneşti

I N M E M O R I A M O V I D I I D E N S U S I A N U

N - a u z i c u m v i n e - n p a s u l v r e m i i , n u a u z i ? P r i n a d i e r e a n e a g r ă d e sub d u z i , P e u r m a ş a r p e l u i d e casă, D i n m i e z d e n o a p t e , d i n a d î n c d e v e a c , î n c r u g u l zi lei , p e s t e f lor i d e s o a r e , Ş i - a d o a r m e t o t î n n e v ă z u t ă p l a s ă ?

N-auzi cum se strecoară, vine — D e p r e t u t i n d e n e a , i s p i t ă f ă r ă l e a c , Şi u r s i t o a r e , u r s i t o a r e — D i n m u n t e l e î n t u n e c a t Ş i d i n c î m p i a l u c i t o a r e , C u u m b r a m e a ş i u m b r e l e d e ier i , D i n n o a p t e a f ă r ă p r i m ă v e r i , î n s ă r b ă t o a r e a z i le i , l u m i n a t ă ? E - a l ă t u r e a d e m i n e ş i d e t i n e , D u h f u l g e r a t p e s t e r u i n e , Şi, p e s t e v e a c u r i gre le,-n m i n e , D i n s c o r b u r e d e v r e m i p r o f u n d e — D u h g i n g a ş , a d e m e n i t o r , m î n g î i e t o r , D e n i c ă i e r i ş i d e o r i u n d e .

Auzi cum vine-n pasul vremii, nu auzi ? — S u b stele r e c i ş i în v ă z d u h u r i , P e - o r a ş u l c l o c o t i n d d e v i a ţ ă — C u d o i n a ş i c u v a i e r u l d e ja le , î n s t r i g ă t u l i z b î n d e i t r i u m f a l e , î n z b o r u l s u n ă t o r a l v î n t u l u i .

Se-apropie mereu, mereu, C u m e r s d e fulg, c u p a s u l g r e u , P e v a l u r i f r a g e d e d e f lor i Ş i p e s t e u m b r e d e m o r m i n t e , — E c l i p a d e s p ă r ţ i r i i s f inte ,

499

Page 469: Antologia poeziei simboliste româneşti

Cînd furişat, tîrîş, se-apropie mereu Duhul pămîntului — Pe aripile negre ale vîntului, Te du spre noaptea altor zori.

BALETUL

Stol alb, în largi cercuri, Ispite, veniţi, în cercuri, în cercuri de soare, Şi zîmbet, coloare,—armonii înfloriţi, Meandre de vise în floare ; Cunună de soare în jur împletiţi, Extaze de dans sclipitoare, Şi-n zbor bucuria în dar risipiţi, în cercuri, în cercuri de soare zîmbiţi — Copiile-ispite, ca zborul de crini, Uşoare, uşoare, veniţi.

Minuni efemere, iluzii, parfum, O, albe ispite, vîrtej de lumini, în suflete floarea durerii striviţi — Cununi de coloare, de zîmbet, în drum, O, albe ispite, suave veniţi.

Extatic e zborul Şi arc e buchetul, Aprinde-se stolul Baletul... baletul...

Nou vis te înalţă săgeată pe lumi, Departe durerea, departe de noi ; în cercuri, largi cercuri de soare, Copile, ispite cu zîmbet de floare, Veniţi în extaz, sclipitoare.

500

Page 470: Antologia poeziei simboliste româneşti

O , a l b e i s p i t e , sub c e r u r i î n sa lbă, C u v o i c î n t ă - n c o r b u c u r i a ; M i n u n i e f e m e r e , î n a l b ă s e r b a r e P î n d e ş t e e t e r i c vec ia . . .

Extatic e zborul Şi a r c e b u c h e t u l , A p r i n d e - s e s t o l u l B a l e t u l . . . b a l e t u l . .

Stol alb, în largi cercuri, cu graţii de crini, C o p i l e , i s p i t e s u a v e , z î m b i ţ i .

în cercuri, în cercuri de soare, C u n u n ă d e f l o a r e d i n s o a r e - m p l e t i ţ i , E x t a z e î n z b o r s c l i p i t o a r e — O , a l b e i sp i te , î n r o n d u r i v e n i ţ i , î n c e r c s c l i p i t o r d e l u m i n i .

Page 471: Antologia poeziei simboliste româneşti

BARBU SOLACOLU

Născut în Bucureşti, la 5 martie 1897, descendent direct din Dimitrie Hagi-Anghel Solacolu, participant la revoluţia de la 1848. Urmează liceul fi studiile economico-filozofice la Bucureşti. Debutează în 1912, la revista Flacăra. Luptă pe front între 1916—1918. După război obţine două doc­torate în Germania, în filozofie şi economie politică (1923), cu tezele Tonnies Begriff der Gesellschaft und Gemeinschaft şi Die rumănische Erdolfrage, trecute cu Werner Sombart, Heinrich Herkner şi Alois RiehL Conferenţiar onorific în Bucureşti la Academia de înalte studii economice şi la catedra de istoria doctrinelor economice şi sociale. Desfăşoară acti­vităţi sociologice în cadrul Institutului social-român (director D. Guşti). După 23 august 1944, ocupă diferite funcţii cu caracter economic-indus-trial. în anii din- urmă, bogată activitate de traducător: Shakespeare, Ronsard, Carducci.

OPERE (poezii; :

Umbre pe drumuri, Buc, 1920 ; Umbre pe drumuri, cu o prefaţă de Şerban Cioculescu, E.P.L., 1968.

COLABORĂRI:

Facla, Rampa (1912) ; Versuri şi proză (1912—1914) ; Flacăra (1912, 1916) ; Convorbiri literare (1915, 1924) ; Cuvîntul liber, Letopiseţi (1918— 1919) ; Viaţa nouă (1920) ; Secolul 20.

503

Page 472: Antologia poeziei simboliste româneşti

REFERINŢE :

[Ovid Densusianu], Umbre pe drumuri, Viaţa noua, XVI, 4—6, 1 iunie—1 august, 1920, p. 106 ; G. CăJinescu, Istoria literaturii romane, Buc, E.F., 1940, p. 851.

Poeziile sînt reproduse din Umbre pe drumuri, Buc, 1968.

Page 473: Antologia poeziei simboliste româneşti

D E C O R

G î n d i r e a s t ă t ă t o a r e c a a p e l e d e b a l t ă d i n c a r e l u n a ţese o p î n z ă d e t ă c e r i p l u t e ş t e d e s p l e t i t ă c a - n p a p u r a î n a l t ă o a l g ă ce n u - ş i a f l ă s f î r ş i tu l n i c ă i e r i .

O pajişte e balta, verzuie, argintată, — î n t i n d e r i de m i n c i u n ă ş i l e a g ă n d e - n d o i a l ă , — p r i n oare v î n t u l p o a r t ă o c a l e î n s t e l a t ă şi-i p r i n d e s t r o p i d e a p ă î n p u l b e r i d e b e t e a l ă .

în apele gîndirii se oglindeşte cerul, c î n d l u n a - n t r - o c l i p i r e d e o c h i h a i n , s t i c l i n d , a r u n c - o r a z ă a l b ă d e p a r c - a d î n c j u n g h e r u l î n f i p t şi-1 v r e a - n n ă l u c a t ă c e r i l o r d i n g r i n d .

Gîndirea e nebună cînd flamură şi prapuri î n c h i p u i e s t ic l i rea d i n a p e l e n ă l u c i i , d e s e - n c o n v o a i e - n m a l d ă r p ă d u r i l e d e p a p u r i ş i t r e c e d u h d e m o a r t e p e a p a b ă l ţ i i l u c i i .

Pe apa otrăvită marame în plutire a c o p e r ă a r g i n t u l d i n l u n a n n t r - u n p ă t r a r . M i a s m e l e t ă c e r i i s e - m p l î n t ă î n g î n d i r e ş i v î r c o l a c i i - n r o p o t c ă l ă r i p e t re s t i i sar .

505

Page 474: Antologia poeziei simboliste româneşti

S O N E T (Centaurii)

Au stat la sfat centaurii-n ogradă şi-au c h i b z u i t o l o v i t u r ă c r u n t ă . S e s o c o t e a u , f r e m ă t ă t o r i , s ă v a d ă d e - a r m a i p u t e a s ă s t r ice î n c - o n u n t ă .

Rotind din cozi, cu ochii lor de pradă p r i v i n d c o p i t e l e c u m l i s e - n f r u n t ă c u b u l g ă r i i p ă m î n t u l u i ; g r ă m a d ă s ă l t a u o h o r - a c r u p e l o r î n j u n t a .

Apoi, cu iureşe de cavalcadă c a v i f o r p r i n c a t a r g e î n t r - o r a d a şi-n t r o p o t e m î n a ţ i c a d e - o p r i g o a n ă ,

dintr-un alai de vis al depărtării r ă p i n d , c u b r a ţ v în jos , m i r e a s a z ă r i i -c e n t a u r i i s-au a ş t e r n u t p e g o a n ă .

S O N E T (înfiorare)

Pe buza cerului un strop de stea s - a - n f i o r a t î n n o a p t e . D e p ă r t a r e a v o i n d să-i î n t e ţ e a s c ă - n f i o r a r e a , fir d e b e t e a l ă - 1 p r i n s e - n g e a n a m e a .

Eu apei i l-am oglindit — să stea î n l i c ă r i r e m i ş c ă t o r c a m a r e a , d i n a u r s f redel l u m i n î n d c ă r a r e a c e - m i î n t r e t a i e î n ţ e l e g e r e a .

Şi s-a urzit o pînză de lumină î n cer, î n o c h i şi-n a p a c r i s t a l i n ă . P ă r e a î n t r e a g a n o a p t e u n d e c o r

506

Page 475: Antologia poeziei simboliste româneşti

de p r ă b u ş i r i de stele, ş i feer ic ţ î ş n e a u l u m i n i l e d i n î n t u n e r i c , c a l i c ă r i r i d i n a p a m o r ţ i l o r .

P A S T E L F L O R E N T I N

Fiesole. . . î n s c h i t u l p r i n s î n v î r f d e p i sc , l a u m b r a u n u i p a t i o v e t u s t ş i v e r d e — î n j o c u r i d e f î n t î n ă , c e r u l m i s e p i e r d e sub s t o l u l p a s ă r i l o r s f î n t u l u i F r a n c i s c .

Cu fruntea rezemată-^ mîini, privesc în gol ş i c a u t t r i s t r e f u g i u l d i n a l t e o r e , c î n d v e c h i î n ţ e l e p c i u n i , d i n c i r i p i r i s o n o r e a d u n ă n e g u r ă d e secole î n s t o l .

Aş vrea cenuşa toată-n pulberi s-o ridic ş i g o a n a v e g e t a ţ i e i l u x u r i a n t e , ş i j o c u l a p e i , s t r e c u r a t ă p r i n t r e p l a n t e , s-o leg cu i e d e r a - a m i n t i r i i d e - u n p o r t i c .

Printre zăbrele raze calde cad pieziş — s î n t p a r c ă m î i n i l e d e s c h i v n i c d i n chi l ie î n t i n s e - n b i n e c u v î n t a r e a d e vec ie p e f iecare glas d e p a s ă r e - n f r u n z i ş . . . S-or s m u l g e n o r i i t o ţ i î n c r e a s t a - a c e l u i p i s c ş i s-or t o p i ca l a c r i m i p i c u r i i f î n t î n i i , — m o n a h i i î n s ă n u v o r f l ă m î n z i b ă t r î n i i d i n s p i ţ a p a s ă r i l o r s f î n t u l u i F r a n c i s c .

507

Page 476: Antologia poeziei simboliste româneşti

S O N E T (Consolare)

Nu-mi cere azi răspunsul dragostei ce-mi porţi. M i - e a m i n t i r e a - n v ă l u i t ă - n n o p ţ i d e g î n d , N u şt iu, a fost d e m u l t sau p o a t e - a s e a r ă , c î n d i u b i r e a m e a ţ i - a i t r a s - o s i n g u r ă l a s o r ţ i .

Ne este sufletul închis cu mii de porţi, l a f i e c a r e s t r ă j u i e u n v i s p l î n g î n d , ş i z ă v o r i t ă î n t r e b a r e - n ţ e l e g î n d n e - a n i n ă p a r c ă l i c ă r i r i î n o c h i i m o r ţ i .

Dar sînt statui ornamentale la intrări s t e r e o t i p î n p o z a u l t i m e i i e r t ă r i . Ş i t o t u ş i , n e v o m s t r î n g e m i n a , t e m ă t o r i .

Vom face streaşină privirii noastre-n zare, u i t î n d d o v e z i l e d e m î i n e , ş t i u t o r i că d i n u i t ă r i a l c ă t u i m o c o n s o l a r e .

Page 477: Antologia poeziei simboliste româneşti

MARCEL ROMANESCU

Fiul lui N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei, născut la 11 octom­brie 1897, la Liege, în Belgia. Urmează clasele primare la Paris şi Craiova, liceul la Craiova, Turnu Severin, Iaşi şi Mănăstirea-Deaiului. In 1920,

obţine licenţa în drept şi filozofie, cu orientare spre funcţiile publice şi serviciul diplomatic, în care debutează ca ataşat de legaţie pe Ungă Vatican (1920—1921). La Roma va conduce şi foaia de propagandă România (1921). Ulterior, ocupă diferite posturi în diplomaţie (Varşovia,

Haga, Madrid, Cairo, Belgrad, Copenhaga etc), secretar, în 1924, al co­misiei româno-ungare, însărcinată cu aplicarea tratatului de la Trianon. Stil de existenţă asemănător lui Duiliu Zamfirescu, diplomat şi scriitor.

In 1926, conduce la Craiova revista Flamura. Colaborator la numeroase

reviste literare din ţară, se consacră în ultima perioadă a vieţii sale stu­diilor de istorie, publicate anterior, sub rubrici variate, şi în Arhivele Olteniei

OPERE (poezii) :

Izvoare limpezi, sonete şi poeme, Craiova, Ramuri, 1923 ; Cîntarea cîntărilor, Buc, Socec, 1925 ; Cuiburi în soare, Buc, Flamura, 1926 ; Her-manosa din Corint, Buc, Cartea românească, 1927 ; Grădina lui Teocrit, idile antice, Buc, Cartea românească, 1928.

509

Page 478: Antologia poeziei simboliste româneşti

COLABORĂRI :

Capitala (1913—1914) ; Flacăra (1915—1916, 1921—1922) ; Ramuri (1919) ;• Luceafărul (1919) ; Zburătorul (1919—1920) ; Adevărul literar şi artistic (1925) ; Mişcarea literară (1925) ; Flamura (1926) ; Universul literar (1926) etc.

REFERINŢE :

E. Lovinescu, Critice, VI, Buc, 1921, p. 191—192 ; IX, p. 169—172 ; Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice. Buc, Ancora, 1927, p. 121—123 ; Perpessicius, Cuiburi în soare şi Hermanosa din Corint, Cuvîntul, I II , 930, 1927 ; Pompiliu Constantinescu, Herma­nosa din Corint, Viaţa literară, II, 51, 1927 ; Perpessicius, Grădina lui Teocrit, Cuvîntul, IV, 1928 ; Şerban Cioculescu, Grădina lui Teocrit, Ade­vărul, iulie, 1928 ; Ion Pillat-Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, II, Buc, Cartea românească, 1928, p. 205—214 ; Perpessicius, Menţiuni cri­tice, II , Buc, E.F., 1934, p. 19—26 ; 156—161 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 899, 920 ; Eugen Constant, Reeva­luări : Marcel Romanesc/*, în Ramuri, I II , 9, 15 august 1966.

Poeziile sînt reproduse din Izvoare limpezi, Craiova, 1923.

Page 479: Antologia poeziei simboliste româneşti

TÎRZIU

Tîrziu, tîrziu pornesc pribeag pe stradă şi tăinuiesc cu umbra mea-mpreună ; ascult cum ritmic paşii mei răsună ; de prin salcîmi prind florile să cadă.

Şi ning mereu pe fruntea mea, grămadă s-anină-n păr, mă scaldă, mă-ncunună ; tresare-n mine inima nebună : îmi amintesc o tainică baladă.

O mandolină cîrrtă vechi romanţe... vibrează în văzduh atîtea vise, atît balsam, atîtea noi speranţe.

Şi cum străbat oraşul în neştire tot numărînd ferestrele deschise, în noapte e-un preludiu de iubire.

511

Page 480: Antologia poeziei simboliste româneşti

C A P I T A L A

S e p o t o l e ş t e - a s t r ă z i i - n v ă l m ă ş e a l ă ş i t r a p u l d e c o p i t e p e a s f a l t ; d i s p a r p e r e c h i î n c o l ţ u l ce la la l t . . . a d o a r m e - n v i s t r u d i t ă c a p i t a l ă .

Ca un ciocan izbind o nicovală sub n e c l i n t i r e a c e r u l u i î n a l t , r i t m î n d p r e l u n g a l c e a s u r i l o r sa l t , u n c l o p o t t r i s t s e r o a g ă - n c a t e d r a l ă .

Dar dacă-n noapte patimile tac, o , c l ipe d u l c i , de ce v ă - m p r ă ş t i a ţ i c a n i ş t e a l b e f lor i d e l i l iac,

Cînd, dezlegat de^a lumilor păcate, r i d i c s p r e s l a v ă o c h i i î n s t e l a ţ i , să s o r b p l î n g î n d a ei s e n i n ă t a t e ?

R O U Ă

A s e a r ă , s t î n d c u p l e o a p e l e î n c h i s e , d e o c h i i t ă i î m i a d u c e a m a m i n t e : t ă c e r e a s e - m b ă t a de ş o a p t e s f inte ; p a r f u m u l t ă u î n j u r u - m i s e t o p i s e .

Cum încercam să strîng atîtea vise, î n t r e a g ă - m i răsăr i seş i d i n a i n t e : s t ă t e a i l a g e a m ş i f r u n t e a t a f i e r b i n t e cu s t i c l a r ă c o r o a s ă se î n f r ă ţ i s e .

Priveai în cer cum norii deşi se-adună şi-şi f l u t u r ă n ă f r a m a p e s t e l u n ă , î n v ă l u i n d i c o a n a - i z î m b i t o a r e .

512

Page 481: Antologia poeziei simboliste româneşti

Dar, presimţind că mîine o sa plouă, din ochiul tău îndrăgostit de soare ai picurat un diamant de rouă.

S Ă R U T U L

Mi-ai dăruit aroma gurii tale şi freamătul de buze-nfrigurat, punînd în ochiul tău înnegurat ispitele plăcerilor fatale.

în aiurarea strîneerii brutale, eu m-am trezit deodată mai curat, căci sînii tăi în piept mi-au prefirat o frăgezime albă de petale.

Dar dacă ochii mei rătăcitori plutesc în zări şi cată uneori mai mult albastru în nemărginire,

e că mi-e dor să simt, cînd mă mîngîi, că-n al meu suflet ultima iubire înalţă imnul dragostei dinţii.

REVEDERE

Aseară, ca în vremi de-odinioară, cum depanam al amintirii fir, ce mi-a ven i t : Să-ţi duc un trandafir ; dar m-am oprit la geam ca-ntîia oară.

513

Antologia poeziei simboliste româneşti

Page 482: Antologia poeziei simboliste româneşti

T e - a m r e v ă z u t ; m î n u ţ a t a u ş o a r ă s e l e g ă n a c u t r e m u r p e c l a v i r ş i t e p i e r d e a i î n n o t e d e d e l i r , s i m ţ i n d c u m t r u p u l t o t ţ i s e - n f i o a r ă .

Dar n-am voit să-ţi tulbur fericirea, a m - n ă b u ş i t î n m i n e a m i n t i r e a ; a p o i î n c e t m - a m d u s , m - a m d u s , m - a m

Şi mă simţeam mai bun. Ploua alene şi nu ştiu de | > l î n g e a m p o r n i n d în sus, sau dacă ploaia mă lovea pe gene.

S E A R A B Ă T R Î N Ă

C ă s u ţ a d i n f u n d u l aleii c e m o a r e a ş a e de t r i s t ă c î n d t r e m u r ă în s o a r e ; f e res t re le-n s e a r ă s î n t r o ş i - a u r i i ,

o d ă i l e t o a t e p u s t i i .

Bătrînul se-ndeamnă pe-aleea bătrînă ; şi paş i i l u i leneş i s e - n s e a m n ă - n ţarină : şi-n l i n i ş t e a m o a l e , î n a e r u l u d ,

d o a r p a ş i i b ă t r î n i s e a u d .

Se-opreşte pe treapta de piatră a scării o c l i p ă s e - m b a t ă d e r o z a - n s e r ă r i i ; c l i p e ş t e b ă t r î n u l d i n o c h i i - i b ă t r î n i . . .

ş i sc î r ţ î ie u ş a - n ţ î ţ î n i .

Un geam se aprinde : perdeaua se lasă ; ş i t o t u ş i , e - a t î t a - n t u n e r i c în casă , d e p a r c ă p l u t e ş t e î n visu-i n e s p u s

c e v a d e d e m u l t , ce-a a p u s .

514

Page 483: Antologia poeziei simboliste româneşti

Şi pîlpîie geamul şi pîlpîie-n şoapte ; şi geamul mai pîlpîie-n miezul de noapte... Şi-n jurul căsuţei, cu glas de mormînt,

cad frunzele reci la pămînt.

RUINE

Eu vreau singurătatea străduţelor murdare, ce-şi regăsesc în noapte tăcerea lor măreaţă, cînd albele căsuţe se-nvolbură de ceaţă, iar bălţile răzleţe sticlesc sub felinare.

Şi vreau ca-n astă seară de jalnică uitare, cînd tremură-al meu sînge şi inima îngheaţă, să caut prin ruine vlăstarul de viaţă ce rîde printre lacrimi cînd suferă mai tare.

Şi vreau să-1 strîng la pieptu-mi, să-1 strîng ca o comoară, să-1 legăn în săruturi de frică să nu moară şi să mă duc cu dînsul şi să mă pierd în noapte.

Şi să m-opresc la balta de aur s-o contemplu, — cu ochii plini de vise şi buzele de şoapte, — ca-n tainica oglindă să-mi reclădesc un templu.

AGONIE

Sub largul luminiş de seară, pe lacul cu palori de ceară zbura cocorul ameţit ; cu pene lungi şi tremurate,

515

33*

Page 484: Antologia poeziei simboliste româneşti

vîslea nevolnic pe-nserate scoţînd un ţipăt ascuţit.

Şi soarele-i ardea pe rana, topind din fiecare pană o boabă caldă de rubin : iar lacul, copiind pe ape bătăile de-aripă şchioape, îi înmiia cumplitul chin.

Picau din guşa lui rozalbă pe iacul vioriu de nalbă însîngeraţii fulgi de nea. Zadarnic, nu-1 puteau pătrunde şi apa nu-i ştia răspunde, căci lacul neclintit... dormea.

Ultimul ţipăt pe-nnoptate rupea tăria-n jumătate ca o lumină de stilet; dar de sub putreda lui vîslă creştea-ntunericul de pîslă şi-1 gîtuia, — încet.

Page 485: Antologia poeziei simboliste româneşti

BARBU FUNDOIANU

Printre primii promotori ai poeziei noi, Barbu Fundoianu — pe nu­mele adevărat Benjamin Wexler, fiul unui mic comerciant — s-a născut în 14 noiembrie 1898, la Iaşi, unde urmează şcoala primară, liceul şi Fa­cultatea de drept. Dezabuzat şi sceptic, poetul impresionează de timpuriu prin informaţia sa literară, filozofică şi estetică. După licenţă, se stabi­leşte la Bucureşti, în 1920, unde debutase la revista Viaţa nouă, în 1914. Cu N. D. Cocea, Ion Pillat, Ion Vinea şi alţii, înfiinţează teatrul de arta Insula. Titular al „Cronicii ideilor" din Sburătorul literar, şi al „Cronicii unui inactual" din Rampa, publică în diverse reviste poezii originale, tra­duceri din poeţi moderni francezi, studii, eseuri, strînse în Imagini şi cărţi din Franţa (1922), angajîndu-se adesea în vii polemici.

In 1923, B. Fundoianu părăseşte ţara pentru a se stabili definitiv la Paris, unde sub pseudonimul Benjamin Fondane colaborează cu poezii şi eseuri la numeroase publicaţii (Commerce, Les Nouvelles litteraires, Raison d'etre, Message, Cahiers de Pe*toile, Revue philosophique). Un timp va lucra la Imprimeries Gourmontiennes. Tipăreşte şi cîteva volume de

eseuri, printre care Rimbaud, le voyou. Ca reprezentant al studiourilor

Paramount, călătoreşte în America Latină, unde colaborează la revistele

argentiniene Sur şi Sintesis. In 1940, obţinînd cetăţenia franceză, se înro­

lează în armată pentru a lupta împotriva fascismului. Arestat de Gestapo la 3 martie 1944, împreună cu sora sa, moare gazat la Auschwitz, în octombrie 1944.

517

Page 486: Antologia poeziei simboliste româneşti

OPERE (poezii) :

Privelişti, poeme, Buc, Cultura naţională, 1930 ; Ulysse, Belgia, ecL Cahiers du Journal des poetes, 1933 ; Titanic, Paris, 1937 ; Poezii, anto­logie şi traduceri de Virgil Teodorescu, prefaţă de D. Petrescu, Buc%

E.P.L., 1965.

COLABORĂRI :

Viaţa nouă (1914, 1915) ; Cronica (1915, 1916) ; Flacăra (1915— 1916, 1922) ; Chemarea (1918) ; Rampa (1919—1922) ; Cuvîntul libet (1920—1924) ; Adevărul literar şi artistic (1920—1923) ; Sburătorul literar (1921, 1922) ; Contemporanul (1923) ; Integral (1924—1929) ; Unu (1928— 1931) ; Viaţa studenţească (1934) etc.

REFERINŢE :

E. Lovinescu, Critice, VII, Buc, Ancora, 1922, p. 125—128 ; T. Teo-dorescu-Branişte, Oameni şi cărţi, I, Buc, 1923, p. 67 ; Ion Pillat-Per-pessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc, Cartea românească, 192$,, p. 221—224 ; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluţia poeziei lirice, Buc, Ancora, 1927, p. 445—446 ; P. Constanti-nescu, Critice, Buc, 1936, p. 56—60 ; G. Călinescu, Istoria literaturii române, Buc, E.F., 1941, p. 780—782 ; Adrian Maniu, Corectorul de noapte, Steaua, XIV, nr. 12, 1963, p. 10—12 ; Mircea Tomuş, Poezia lui Fundoianu, Steaua, XVI, nr. 12, 1963, p. 96—105 ; Ov. S. Crohmălni-ceanu, B. Fundoianu, Gazeta literară, nr. 43/554, 22 octombrie 1964 Mihail Petroveanu, Poezia lui B. Fundoianu, Viaţa românească, XVII,, ni . 3, 1964, p. 87—110 ; I. Negoiţescu, Poetul B. Fundoianu, Steaua, XVII* nr. 8, 1966, p. 75—82.

Poeziile selectate sînt reproduse din voi. Poezii, E.P.L., 1965.

518

Page 487: Antologia poeziei simboliste româneşti

H E R Ţ A

I

în tîrg miroase-a ploaie, a toamnă şi a fîn. V î n t u l n i s i p a d u c e , f i e r b i n t e , î n p l ă m î n , ş i fete le a ş t e a p t ă î n u l i ţ a m u r d a r ă t ă c e r e a c a r e c a d e î n f i ecare s e a r ă , ş i f a c t o r u l , c u g l u g a p e c a p , g r e o i ş i s u r d . C ă r u ţ e f u g ă r i t e d e p l o a i e a u t r e c u t , ş i l in i ş tea î n l u c r u r i d e m u l t m u c e g ă i e ş t e . î n case o a m e n i s i m p l i v o r b e s c p e o v r e i e ş t e . G î ş t e , c u p a n t o f i g a l b e n i , v i n l e n t d u p ă - u n z a p l a z ; a u z i c u m p l o a i a s t i n g e f a n a r e l e c u g a z , c u m î n v e c h e ş t e f r u n z a î n c l o p o t e d e - a r a m ă , a u z i t ă c e r e a l u n g ă ş i g r i c a r e e t o a m n ă ş i d i l i g e n t a c a r e v i n e d i n D o r o h o i . P u s t i u , d i n şes, s e u r c ă c i rez i le d e b o i , ş i c u m m u g e s c , c u c a p u l î n t o r s , d e p a r c - a r suge — c u o c h i i roş i i , t î r g u l , c u p r i n s d e s p a i m ă , m u g e .

V

în toamna asta ziua — de ce ? — s-a micşorat. C î m p u l p u s t i u ş i n e g r u s - a p r o p i e d e s a t d e p a r c ă v r e a p r i n g a r d u r i d e l e m n s ă s e s t r e c o a r e , s ă m a i p ă t r u n d ă î n c ă o d a t ă î n h a m b a r e . M a i e c e v a p e - a i c e a ş i n u - i d i n ce-a t r e c u t ;

519

Page 488: Antologia poeziei simboliste româneşti

casele, după geamuri, au duşumea de lut, şi au cerdacuri lingă camere goale, unse cu baligă, de ploaie şi de urzici împunse. Poate-ar mugi aicea, de-ar fi să fie, vaci ; viţa se ţine-oloagă cu mîna de araci şi-aşteaptă-acum, cînd ţîţa a încetat să-i crească, ploaie s-o-ngălbenească, ploaie s-o putrezească. Şoseaua ca o talpă s-a rupt de-atîtea ploi. Trec porcii, cei cu suflet de baltă, spre noroi, trec porci urîţi, să doarmă stupid întro băltoacă ca haosul pe lume din nou să se desfacă.

UN T R E N DE MARFA

Un tren de marfă a trecut, şi, uite, curtea fabricii de gaz ar vrea să urce-n degete să-1 vadă ca o găină albă din zăplaz.

Tăcerea doarme cu genunehi-n gură, cu mîna pe pleoapă s-a trezit, a spintecat-o trenul, ori îi pare că sîngele din jur e învechit ?

Sculată de viteză se întreabă ce-i energia asta fără somn, şi-ar vrea din nemişcare să se rupă, cu cel puţin o umbră, ca un pom.

Soarele-acesta, fără de cusur, o doare-n carnea încă nencepută, şi-ar vrea să-şi poată un minut lipi pe-o roată faţa slută.

520

Page 489: Antologia poeziei simboliste româneşti

P R O V I N C I E

I

Din nou tăcerea umedă în munţi — şi-i v a r ă t o t u ş i , d u p ă c a l e n d a r e ; c a p r e b ă r b o a s e a u t r e c u t , m u r d a r e , ş i p l o u ă , p l o u ă . . .

G î ş t e l e sub p u n ţ i a u l e ş i n a t î n t o a m n a a l b ă , l î n g ă s u f l e t u l c a r e a r v o i s ă p l î n g ă .

Castanii simpli, peste bănci de parc, l ipesc c u p a l m a m ă r c i d e - a l a m ă l a t e 5 t ă c e r e a , u d ă , s-a c u l c a t p e s p a t e , ş i-un C u p i d o n , c i u p i t d e t i m p , c - u n a r c , a r u n c ă o f t i c o s ş i p a r a l i t i c a p a a s c u n s ă - n m ă d u l a r u l m i t i c .

Au fost şi-aicea lebede-n bazin ? ( P o a t e ş i-au d u s l u m i n a p r i n t r - o p o a r t ă . ) B a z i n u - i g a l b ă n c a o f r u n z ă m o a r t ă , şi v a r a a p l e c a t aşa de l in , c u o c h i i l i m p e z i ş i c u ţ î ţ e p l i n e , c-o s i m t ş i - a c u m a , g o a l ă , l î n g ă m i n e .

In cea din urmă toamnă eram doi. ( F î n t î n ă , c u r g i a d u c e r e a - a m i n t e ! ) P r i v e a m c u m p l e a c ă b e r z e l e , c u m i n t e , s p r e a l t e ţ ă r m u r i ş i s p r e a l t e p l o i , ş i t o t ca ş i a c u m s t ă t e a m pe g î n d u r i —

şi cineva cioplea ceva din scînduri.

521

Page 490: Antologia poeziei simboliste româneşti

U R Î T U L

î n c a s a d e t ă c e r e c u i e d e r i ş i u r z i c i , p l i n ă c u s o m n d e b u f n i ţ i c î r n e , c u o c h i i m i c i , n i m e n i n u şt ie t o a m n ă c î n d a i n t r a t î n c a s ă , ş i a n i i d e c î n d s u r p ă p e r e ţ i i , c a s ă iasă . U n c l o p o t s u r d l a m a s ă ş i l a c u l c a t c h e m a ; a v e a ş i - a t u n c e a s p a r t ă a r a m a , ş i c o c l e a , şi-1 a s c u l t a m , c u g u r a p e l e s p e d e , c u m g e m e , s ă ţ i e - n l o c m o l u z u l ş i c u r g e r e a d e v r e m e . M o t a n i d e p o r ţ e l a n ă , c u o c h i i v e r z i , a u t o r s p l e e a r e a - n l u m e - a c e l o r c e n u s-au m a i î n t o r s ; d a r s - a u z e a u , î n s e a r a c u g e a m ă t d e l ă u z e , c i a p e l e - n t î r z i a t e p e m î n i , c a n i ş t e b u z e . P o a t e e m a m a c a r e m o ţ ă i e - n j î l ţ , a ic i — c o a s e c i o r a p i d e l î n ă m o a l e , p e n t r u b u n i c i . D a c ă - a r c ă d e a o d a t ă p l o i l e r o ş c o v a n e , p r i n m ă d u l a r e - a r c u r g e d i n n o u , c a p r i n

b u r l a n e , şi-ai f i în c a s ă s i n g u r , p u s t i u ş i m o n o t o n —

ca-n insula vreunui sălbatec Robinson.

C Î N T E C E S I M P L E : M Ă R I O R

V

Dac-ai veni pe bancă c-un roman i n m î n ă , sur î su l t ă u m - a r c ă u t a î n p a r c p r i n f i la c ă r ţ i i .

Romanul tău, cu litere nemţeşti, e Werther —

522

Page 491: Antologia poeziei simboliste româneşti

l -a i p ă r ă s i t p e c î n d îşi î n c ă r c a p i s t o l u l .

Surîsul tău mă caută ca-n rîu o u n d i ţ ă , ş i v r ă b i i l î n g ă t i n e s lovenesc r o m a n u l .

Sunt lîngă tine şi tu nu mă vezi, s u n t p o a t e g o l u l î n c a r e t e a p l e c i , s u n t p o a t e go l fu l d e l i n i ş t e .

Sunt lîngă tine şi-mi încarc pistolul — s u n t u m b r e l u ţ a c u c a r e scri i d i s t r a t ă p e n i s i p , s u n t m u z i c a p e c a r e - o iei d e m î n ă .

Sunt umbra ta culcată pe nisip, t u n u m ă v e z i ; «continui f i la u n d e l-ai l ă s a t p e W e r t h e r ,

O R A D E V I Z I T Ă

Lui Gala Galaction

In seara asta capul ca o lampă îşi a r d e r e s t u l f u m e g o s de g a z — ş i c i n e v a a p u s m î n a p e c l a m p ă . ş i c i n e v a m - a t i n g e p e o b r a z .

în seara asta lungă, cineva t u ş e ş t e - n m i n e , s c u i p ă şi-şi d ă d u h u l , ş i n i c i m ă c a r n - a ş v r e a să fug — n - a ş v r e a s-a jung d i n n o u c u m î n e l e v ă z d u h u l !

523

Page 492: Antologia poeziei simboliste româneşti

S t a u în oda ie ca-ntr-un tren în care aştept în g e a m să crape-un peisaj, şi-mi ţ in în m î n ă sufletul de soare — sărmanul paşaport pentru voiaj .

Mă doare liniştea crescută-n mine — mă doare întunericul crescut, ca o mocir lă-n care dorm pe v ine b ivol i i negri de necunoscut .

O umbră parcă mi-a fugit din trup şi-n seara asta mi-e atît de bine, că parc-aş vrea cu mînele să rup urzici le care-au crescut pe muie.

R O N D E L D E T O A M N A

î ţ i p l î n g e t o a m n a î n p r i v i r i şi-ţi m o a r e leneş l a f e r e a s t r ă , î n o d ă i ţ a t a a l b a s t r ă p r i v e ş t i b o l n a v i i t r a n d a f i r i .

Tu stai pe gînduri şi te miri, f r u m o a s ă p a s ă r e s i h a s t r ă . î ţ i p l î n g e t o a m n a î n p r i v i r i şi-ţi m o a r e leneş l a f e r e a s t r ă .

în cripta sfintelor iubiri t e p o a r t ă l in i u b i r e a n o a s t r ă . Ş i te-of i leş t i p r e c u m î n g l a s t r ă se s t i n g b o l n a v i i t r a n d a f i r i .

îţi plînge toamna în priviri...

524

Page 493: Antologia poeziei simboliste româneşti

A M I N T I R E A (După Henri de Re*gnier)

O, tu, a cărei umbră îmî stăruie, dar nu e, a t î t î n a m i n t i r e t r ă i e ş t e t r u p u - ţ i gol , ţ i-oi p o d o b i g r ă d i n a cu-o s i n g u r ă s t a t u i e d e a s u p r a , c e d o r i n ţ e i s luj i-va d e s i m b o l ş i b r a ţ e l e - i c ă t a - v o r f ă p t u r a t a , ce nu e .

Ţi-or podobi grădina irişi şi chiparoasă cu D r a g o s t e a , ce f i-va un ţ î ş n i t o r h a v u z ; în f r e a m ă t u l d i n s e a r ă ce lesne-o să-1 a u z i , p e - a l e e a u n d e p a s u l s-opreş te ş i a p a s ă , c î n d , î n a p u s d e s o a r e , d e c l a r a r o u ă u z i , s e - n a l ţ ă c h i p a r o ş i i ş i r o z e l e se lasă .

Fîntînă şi statuie, adeveriţi-mi visul d e - a f i t r ă i t c u d î n s a a ic i , î n s e a r ă , p l i n a se fac f lor i le s înge ş i a r b o r i i ţ ă r î n ă , i a r celui ce va t r e c e , s t a t u i e ş i f î n t î n ă , să-i s p u n e ţ i că a i c e a fu D r a g o s t e a ş i Visul . . .

Page 494: Antologia poeziei simboliste româneşti

Prefaţa 6

12 Nota editorului

ALEXANDRU MACEDONSKI 1*

Hinov g Excelsior ^ Plecare Vînt de toamna

20 în arcane de pădure Nepăsare ^ Mai 2 1

oo Corabia

22 Cîntecul ploaiei Rimele cîntă pe harpă Rondelul lucrurilor 2^ Rondelul oraşului mic 2^ Rondelul crinilor 2 5

Rondelul ţiganilor ^ Rondelul rozelor ce mor Rondelul înecaţilor 2 6 529

Page 495: Antologia poeziei simboliste româneşti

MIRCEA DEMETRIADE

Pianistul . . . . Spleen Monotonia . . . . Pastel alb . . . Din pragul unui vis . Amorul meu Păianjenul de aur . Colocviu sentimental Sonuri şi culori .

ALEXANDRU OBEDENARU

Naiadele Anxietas Mai sus de stele Sar-ului Peladan Altare Iahtul negru Linţoliul sufletului . Departe de pamînt . Flori de sînge .

IULÎU C. SĂVESCU . .

Prima vera . . . . La Polul Nord . . . Nenorocit . . . . Cînd Excelsior . . . . Precum Te-ai dus . . . . Ah, mi-e dor . S-a dus

TRAIAN DEMETRESCU .

Simfonie de toamnă Corbii Acelaşi farmec Clavirul Trec orele Floare de drum

530

Page 496: Antologia poeziei simboliste româneşti

Flori de seră Gînd de toamnă ^ Tablou de iarnă ^ Melancolie ^

DIMITRIE ANGHEL • 67

în grădină . . ^ Murmurul fîntînei

70

în Luxemburg 71

Melancolie 72

Fantazie Imn . . . . . • 7 3

Moartea narcisului 74 Cum cîntă marea 76 Nemulţumitul 77 Reverie 78 Fantome 79 Visătorul * 79 Scrisoare 80 Curcubeul . • • • * * * ' 81 Metamorfoza . 82 Duminica • 82 Călătorii 83 Ex-voto 84 Cîntec 85 Gherghina 85 Cîntecul greierului - 8 6

CINCINAT PAVELESCU 89 Corbii . . . . • 91 Cîntecul omului . . . . . . . . 9 2 Impresii de toamnă • 93 Poetul . . . . . . . . . . . 94 Cele trei năluci . . . . . . . . . 9 4 Simbolul neantului . . . . . . . . 9 5 Ftizica 96 Simfonia ploaiei . . . . . . . 96

OVID DENSUSIANU 99 Cînd morţii sînt aşa departe . . . 103 Solii depărtărilor . . . . • . . . • 104

531 34*

Page 497: Antologia poeziei simboliste româneşti

Heroica (I, III) 105 Cîntecul pribeagului 107 Cei fără stea 108 Salba clipelor 109 Scorburile 110 Călătorii nevăzutului 110

GH. ORLEANU 113

Pendula veche de stejar 11° P e muche mănăstirea a-ncremenit . . . . 116 Ceaţa U& Anamnisis 117 Scrisorile

CONSTANT CANT1LL1 119

în largul trecutului 121 In largul mărei . 122 Pădurea de purpură 123

GABRIEL DONNA 125

Un bob de rouă 127 Nord letargic 123 Nebuloasa din Andromeda 128 Statuia • 12^

ŞTEFAN PETICĂ 131

Fecioara î n alb (V, VIII, XIX) . . . . 133 Cînd viorile tăcură (I, li, III, IV, IX, XII, XIII, XIV, XV) 135 Moartea visurilor (VII, IX) 142 Cîntecul toamnei (II, VII) 143 Serenade demonice 145 Varia. Necunoscută 146 Semi Orient • 1 4 7

D. KARNABATT 149

Rubine 151 Presimţiri 152 Neînţeles 153

532

Page 498: Antologia poeziei simboliste româneşti

Elegii celei care a murit 163 Nostalgia roşie Invocaţie 1^6 Suflet bolnav . 1 5 7 Tristeţe 1&8

ELENA FARAGO 159

Trecea un om pe drum 161 Despărţire x * Era o fîntînă l ^ 2

Durerii l 6 ^ Cîntă astăzi viaţa 165 Lumini de amurg 166 Noiemvrie 167 Sufletul meu astăzi îşi dezgroapă morţii . . . 168 O femeie trecuta vorbeşte cu toamna . . . 169 Tăcerea dezvăluitoare 171

ALEXANDRU GHERGHEL 173

Pribegi i75

Cînd toamna 176 Melancolie 177 Sonet (Strada) 178 Sonet (în portul fără nume) . . . . 178 Sonet (Exodul) 179 Din port 180 Bibelouri 1&0

ION MINULESCU 181

Romanţa noului-venit 185 Spre insula enigmă 187 Romanţa celor trei romanţe 189 Romanţa mortului 191 Romanţa corbului 192 Romanţa celor trei corăbii 193 Celei mai aproape 194 Celei care pleacă 195 Trei lacrimi reci de călătoare . . . . . 196 Romanţă nordică 197 Prin gările cu firme-albastre 198

533

Page 499: Antologia poeziei simboliste româneşti

Cînta un matelot 200 într-un bazar sentimental 201 Va fi 202 Celei din urmă 203 Cu toamna în odaie 204 Acuarelă 205 Marină estivală 206 în aşteptare 207 Romanţa tinereţii 208-

EUGEN ŞTEFĂNESCU-EST 211

Spre alte ţări 213 în Eldorado 216 Parcul galben 218 Balada Evei 220 în rîul roz . . 222 Romanţă 223 Viziune 225 Simfonie de toamnă 227

G. BACOVIA 231

** Decor 235 Amurg 236 Lacustră 236 Gri 237 Sonet 237 Tablou de iarnă 238 în grădină 238 Pălind 239 Nevroză 239 Moină 240 Oh, amurguri - 2 4 1

/ C u p t o r 241 Panoramă . . . 242 Plumb de toamnă 243 Plouă 243 în parc < . . . . 244 Singur 245 Marş funebru 245 Nocturnă 246

534

Page 500: Antologia poeziei simboliste româneşti

Nervi de primăvară 247 Note de primăvară 248 Fanfară 248 Toamnă . 249 Ou voi... . 250 Ego . 2 5 0 Amurg 250 Mister 251 Poemă finală 252 De iarnă 252 Versuri 253

AL. 7. STAMATIAD 255

Spre alte ţări 259

Crinul 2 6 0

Melancolie 261 Iubirea noastră moare 261 Singurătatea • . . . 263 P e etajera roză, p e etajera neagră . . . . 264 Simfonia toamnei (III, IV, VIII) . . . 266 Melodie tristă . . . 268 Spleen . . . . . . . . . . . 268 Simfonie în roz • • 269 în noapte 270

AL. PETROFF 273

Pe chitară . ". . - 275 Toamna 276 Invocaţiune Casandrei 276 E un mormînt 277 Miramare . 278

EMIL ISAC 279

Spleen 281 Aştept . 2 8 1 Ceaţă, ceaţă 282 Sirena fabricii 283 Oraş bolnăvit 283 Nava vieţii 284

535

Page 501: Antologia poeziei simboliste româneşti

Cîntece de toamnă Cîntec 2 8 &

HORIA FURTUNĂ 287

Menhirii 289

Focul 291 Scara muzicală 292 Trăsnetul 293 Moartea 294

ALICE CĂLUGĂRU 297

In grădină 299 Poveste 3 0 ( >

Pe drum 3 0 1

Ploaia 302

Cîntec străin 3 0 3

Cîntec de ploaie 3 ^ 3

Şerpii 3 ° ± Pustietatea 3 0 &

CLAUDIA MILLIA N-MIN U LE SC U .... 311

Garoafe roşii 313 Voluptate 314 Pisicele 315 Simfonii de toamnă 316

Himeră 318 Nevroză 318 Vazele de flori 319

Primăvară . 320 Toamnă 320

BARBU NEMŢEANU 323

Toamnă 325 Toamna-n tren 32G în automobil (Pe malul mării) 327

Galaţii 328 Psalm păgîn 330

536

Page 502: Antologia poeziei simboliste româneşti

M1HAIL CRUCEANU 3 3 1

Trandafirii galbeni 3 3 3

Fecioarele pale 3 3 4

Poemele oglinzilor 3 3 5

Bătrînul sol 3 3 6

Călătorul 3 3 6

Sufletul odăii mele 3 3 8

O uşă s-a deschis în noapte 3 3 9

Anii dragi de altădată 3 3 9

Muritor 3 4 1

M1HAIL SĂULESCU 343

Excelsior 3 4 5

Cînd plouă 3 4 6

Aseară 3 4 8

Iulie 3 4 9

î n port 3 5 0

E secetă 3 5 1

Postumus 352 Un vers răzleţ 353 Cei singuri 3 ^ 4

Oraşul 3 5 5

Nevroză 359 Pe strada asta tristă. 362 în mine 363 întuneric 365 Templul 366 Cînta o caterincă 368

EUGENIU SPERANTIA 369

Hexametrii străinului 371 Hexametrii tainei mele 372 Izvodul corbilor 373

Pe cellalt mal 378 Şi totuşi 374 Clarinetul 374 Inelul cu safir 375 Balada II (Peregrinul) 376

537

Page 503: Antologia poeziei simboliste româneşti

N. BUDURESCU 377

Clipe de extaz 379 Poema navelor plecate . . . . . . . 380 Icoană îndurerată 381 Sub balconul d e glicine... . . . . . . 382 Ironie 383 Pustiul 384

NICOLAE DAVIDESCU .385

Umbra camerilor 387 A m plecat s ă caut floarea . . . . . . 388 Nevroză • 388 Excelsior . . . . . . . . . . • • 389 Eternă duminecă . . . . . . . . 390 Desemn î n provincie . . . . . . . 391 în amurg 391 Noapte de toamnă . 392 Prăbuşire 393 Spleen 394 Interior de iarnă . . . . . . • - 394 Sfîrşit de toamnă 395 Frămîntare 396

VINTILĂ PARASCHIVESCU ... 397

Spre ţărmuri de-ntuneric 399 Visul poetului 400

Contrast 401 Privind oştirile de valuri 402 Oraşul în amurg 403

I. M. RAŞCU ,405

Fiorii serilor de toamnă . . . . . . 407 într-un castel sînt trei fecioare 408 Oraş . . . . . . . . . . . . 411 Imagini triste - 413 Convalescenţă 414 Oraşele dezamăgite 415 Nelinişti . 4 1 6 în salonul vechi de ţară 419

538

Page 504: Antologia poeziei simboliste româneşti

ALFRED MOŞOIU 421

în seara asta a murit ceva 423 Toamna 424 Cîntecul amintirilor 424 Pe valul roz 425 Moartea florilor 426 î n Luxemburg (Pe-o z i d e toamnă) . . . . 427 în portul mort 427

ION PILLAT 429

în toamnă 433 Jardin du Luxembourg 434 Thule . 4 3 5 Rodul mării 436 Fereastra pe mare 4:37 Gheţarul 437 Părăsire 439 Departe 439 Balada toamnei 440 Păsări pe mare 441 Scoica 442 Asfodela 443

ALEXANDRU VIŢ1ANU 445

Voluptatea pisicilor .447 Spleen 447 Umbra . 4 4 8 Ironie meschină 449 Comedianţii 449 Fetele de şcoală e 450 Melancolia primăverii 451

CONSTANTIN T. STOIKA ...... 453

Un sol neaşteptat 455 Refugii (II, V, VI, IX, X) 456 Odaia tapetată cu amintiri 460 Vis mort 460 Acorduri de toamnă 461

539

Page 505: Antologia poeziei simboliste româneşti

DEMOSTENE BOTEZ »**

Cînta o catirincă 466 Spleen de duminică 466 Duminici 4 6 6

Tristeţi atavice 467 Pustietate 468 Singur 468 Pustiu . . 469 Noapte pustie 470 Monotonie 471 Tristeţi fără motiv • • 473 Scrisoare 474 Nostalgie 475

D. IACOBESCU .477

Spleen 479 Nocturna ultimei nopţi 480 Marşul izolaţilor 480 Poem de amiază 481 Amintiri, în amurg 482 Dimineaţă 482 Elegia unui tînăr modern 483 în umbră 484 Melancoliei 484 încătuşare 485 în port 486 Scenetă 486 Noapte fantastică 487 Eldorado - 4 8 8 Revolta - 4 8 8

ALEXANDRU COLORIAN ..... 491

Sonată . 493 Vom retrăi 494 Exil postum . . . . 494 Drumeţul « , 495 Apoteoză . •'. 497 Leviathan 497 I n memoriam Ovidii Densusianu . . . . 499 Baletul 500

540

Page 506: Antologia poeziei simboliste româneşti

BARBU SOLACOLU 503

Decor 505 Sonet (Centaurii) 506 Sonet (înfiorare) 606 Pastel florentin 507 Sonet (Consolare) . . 508

MARCEL ROMANESCU 509

Tîrziu 511 Capitala 612 Rouă 512 Sărutul 513 Revedere . 613 Seară bătrînă 614 Ruine 515 Agonie 515

BARBU FUNDOIANU 517

Herţa (I, V) 519 Un tren de marfă 620 Provincie 521 Urîtul 522 Cîntece simple : Mărior 622 Ora de vizită 523 Rondel de toamnă . 524 Amintirea (După Henri de Regnier) . . . 526