ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Via a BasarabieiREVIST LUNAR

Editat de Asocia ia cultural „Cuvânt Moldovenesc" Director: PAN. HALIPPA

Vedere din Basarabia. La malul Nistrului.

S U M A R U L :Un cuvânt de mul umire ................................. Pan. HalippaCântecul Soarelui (versuri) ............................. Donar MunteanuIntroducere la| istoria Basarabiei sub st pâ

nirea ruseasc ........................................... Alexandru Boldur Amintiri. ........................................................ Pan. Halippa

Genenera ia noastr (versuri) ......................... Iorgu Tudor Spre p mântul f g duin ii (versuri)................. Elena Vasiliu-Hasna Sate basarabene............................................... Gh. V. Madan

Doina Basarabiei (versuri)............................ Al. I. U urelulbasarabia (preciz ri istorice)......................... I. ZaborovschiRoman (versuri)......................................... Cesar StoikaSuflatul Basarabiei subjugate...................... Ioan L MacoveiVia a (versuri) T. Lu canSta iuni preistorice în Basarabia P. Constantinescu-Ia iStihuri Centru zilele de azi (versuri) .............. Pan. HalippaCuvinte le îndrumare....................................... Zamfir C- ArboreInceputurile publicisticei române ti în Basarabia Liviu MarianPuterea rug ciunii (versuri) ........................... Vasile L. La cuImportanta cetituluil extra colar............... Cons. Popescu

tabs-c pitan Mazurenco ............................... Th. InculeO scrisoare dela Tadeus H jd u.................... T. G. BulatCriza agrar .................................................... Teofil Ioncu

RECENZII: „Basarabia Ro ie" de P. C. - „Dic ionarul enciclopedic ilustrat" Cronica de U, N. — Opera literar a d-lui Vasile L. La cu, de P. C. - Demostene Bo- tez, de G. Ra cu, profesor.— Al. Hasdeu i Skovoroda. — Eufrosina Dvoicenco, de U. N, -„Cultura Poporului", de Z. — Dela Hasdeu cetire, de V. B. — ÎNSEMN RI: D. Alexandru Vaida-Voevod, de P. H. — Bicentenarul lui George Washington, de P. C. — Colec ia de fotografii etc., de V. B. — __________________ REDAC IONALE: C r i, reviste. _____________

Redac ia i Administra ia: Chi in u, str. Ia ilor No. 15

Asocia ia Cultural „CUVÂNT MOLDOVENESC"Recunoscut persoan juridic prin sentin a Tribunalului L pu na S.

Scopul Asocia iei:ART. 1. din statut: Se înfiin eaz cu sediul in Chi in u i pe timp ne-

limitat, o asocia ie pentru crearea, ajutorarea i sus inerea fap-telor de cultur na ionala i educa ie cet eneasc cu denumi-rea „Cuvânt Moldovenesc".

ART 2. Ea va ajuta popula ia din Basarabia în scop de-a progresa pe calea culturei na ionale, educa iei cet ene ti i în domeniul eco-nomic, încurajând-o i sprijinind-o în toate începuturile bune.

Pre edinte, PAN. HALIPPA

ANIBAL GHEORGHIU, secretar g-l

Abonamente: 120 lei pe an; pentru autorit i, lei 500

Colaboratorii revistei:Alexandrescu C,—Arbore Zamfir,—Aca atov Mihail,—Antohi

Panait,— B lan St., — Balbareu L,— BahtalovschiL,— Boga L. T., — Bogos D., — Boldur A.,— Bulat Toma, prof., universitar, —Bulat tefan, — Bajbeuc Melicov, — Cazacu Aurel, — Cernâianu D., — Cerchez Ecat., — Ciobanu tefan, membru al Ac. Ro mâne, — Constantinescu Grig., — Constantinescu-Ia i Petre, prof. universitar, — Crihan Anton, — Cujb Sergiu, — Cuzminschi Pavel, — Carda Agricola, — Dun reanu N., — Dumistra cuIon, — Fal Profir, — Pitic Petre, — Friptu Iulian, — FrunzAuxentie, — Gala Galaction, — Ghibu Onisfor, prof. univ., —Ghelmegeanu Mihail, — Ghenzul Vasile, — Gheorghiu Anlbal, —Georgescu - Vrancea Const, — Halippa Pantelimon, — HonePetre, — Harea Vasile, — Hotnog Titus, — Huz rescu Vasile, lacobescu Th., — Iov D., — Ioncu T., — Ionescu Darzeu, —Ispir Mircea,— Lu can Anton, — La cu Vasile, — Macovei loan, — M -dan Gh., — Mitchevici luliu, — Marian Liviii, — Munteanu Do- nar, — Negrescu Ioan, — Nastase Gheorghe, conferen iar uni-versitar, — Niculif N. L — Obreja-Ia i G., — Pelivan Ioan, — Popovschi N., - Profiri N., — Poleac Manuil, — Porucic T. — Popescu Const, înv tor, — Smochin Nichita, — Stoica Al. Cezar, — Teianu Const., — Jerziman Al. — Tudor Iorgu,—Teodo-rescu Const,, avocat, — Tambur A., — U urelul AL,— Usinevici t Dr., — Vasiliu-Hasna Elena, — Vicol Teodor, D-r,— Za-

borovschi I.

ANUL I. No.2 FEBRUARIE 1932

Via a BasarabieiREVIST LUNAR Editat de

Asocia ia cultural „Cuvânt Moldovenesc"DIRECTOR: PAN. HALIPPA

Un cuvânt de mul umire

Cel dint i cuvânt, pe care ne sim im datori s 'l rostim în acest num r al „Vie ii Basarabiei", este cuvântul de mul umire ce adres m tuturor acelora cari au întâmpinat munca anun at de noi, cu v dite semne de bun voin ide încurajare. Am primit atâtea scrisori i telegrame de felicitare i de ur ri, încât ne sim im cople i i de un sim-imânt de mul umire sufleteasc i de mândrie p rinteasc

pentru pl pânda înc crea iune — revista noastr „Via aBasarabiei", care este salutat cu atâta dragoste.

A fost de ajuns s lans m o invita iune programaticde colaborare la revista noastr i au r spuns zeci de frunta i ai scrisului românesc din Basarabia, cari se gr -besc s - i trimit adeziunea la opera ce ne-am propus. A fost de ajuns s apar primul num r al revistei, i ne am pomenit cu abonamente sau angajamente i cu cereri de numere pentru a împ rt i bucuria apari iei „Vie ii Basa-rabiei" persoanelor care n'au primit revista, dar ar dori s'o aib . Unii din coresponden ii no tri fac pl cuta pentru noi legetur între revista „Via a Basarabiei" de ast zi iprima revist româneasc în Basarabia „Cuvânt Moldove-nesc" din anii 1913—17, care a avut un rol a a de îns m-nat la trezirea con tiin ei na ionale basarabene.

Al ii vin cu pre ioase sfaturi privitoare la programul publica iunii noastre i cu promisiuni de sprijin material i moral pentru consolidarea i ameliorarea operii începute.

2 VIA A BASARABIEI

Tuturor le r spundem cu un cuvânt de mul umire i-i rug m scread c cea mai mare r splat a muncii noastre este tocmai aceast leg tur sufleteasc ce se închiag între membrii aceleia ifamilii—scriitorii i cetitorii revistei „Via a Basarabiei".

La in din adun rile intime ale colaboratorilor revistei, am spus c doresc s tiu „Via a Basarabiei" nu opera mea, ci a tuturor participan ilor cu scrisul. De data aceasta mai adaog, c vreau stiu „Via a Basarabiei" în grija tuturor acelora cari sim esc

române te, cari cuget la înt rirea românizmului în Basarabia, cari î i dau seam c în l area neamului i statului român nu se poate f r basarabeni, cari în leg c la îmbog irea tezaurului cui-turei române ti sânt chema i to i românii, de ori unde s'ar trage, deci ibasarabenii; cari tiu, cum, tim i noi, c m dularul cel mai vulnerabil în organizmul românesc i partea cea mai amenin at a statului na ional român este Basarabia, deci aici trebue s se adune toat puterea de rezistent a neamului, aici - - toat aten ia conduc torilor statului, aici — toat puterea de crea iune a oamenilor d rui i de Dumnezeu, aici — toat jertfa cet enilor cu sim ul de r spundere, aici—preg tirea pentru supremul efort românesc, dac puteri du mane neamului i statului nostru ar încerca cu arma s ne t g duiasc dreptul la via .

Acesta ne-a fost gândul c l uzitor, când am conceput revista „Via a Basarabiei" i acesta ni este cuvântul, cu care ne îndrept mc tr intelectualii români de pretutindeni. Dac lucrul nu s'ar fi v zut îndeajuns din No. înt i al publica iunii noastre, mai spunem ide data aceasta c „Via a Basarabiei" vrea s f ie o revist de culturromâneasc i, în m sura puterilor, de îndrumare în cultura general .Ea vrea s cuprind domenii cât mai întinse i s fie de folos cât mai multor doritori de adev r, frumos i bine. Va reu i, în m sura în care va fi sprijinit : cu scrisul a-celor cari vor r spunde la chemarea noastr i cu banul acelora cari vor consim i la mica jertf ce le-o cere „Via a Basarabiei".

PAN. HALIPPA

Cântecul Soarelui

IZORILE

In casa noastr , alb i curat ,Se împletiau, ca edera 'mpreunâ, Sfin enia credin a, voia bun ,

i dragostea de mam si de tat .

Zorelele-o prindeau într-o cunun .In veselia soarelui sc ldat ;Iar în lumina noptei dealt dat ,Cât de t cut surâdea la lun !

Când zorile se rumeniau ca focul, V rsând prin geamuri o lumin blând ,Ne scutur din somn si visuri frigul...

Dar fr mântând cu aripile locul, Sl vind a vie ei vecinic isbând ,Coco ul cânt 'n curte: „Cutcurigul!"

II

CÂNTECUL COCO ILORi altul, si-altul „cutcurigu" cânt ,i altul din poean le r spunde...i unul strig cine tie unde...i strig tul de strig t se 'nferbânt ,

4 VIA A BASARABIEI

i cântecul de cântec se p trunde...i muzica coco ilor s'avânt

Spre r s ritul cu lumina sfântCe se revars ' n infinite unde...

i aripi fream t prin cur i, pe garduri,— i repezi-repezi flutur 'n lumin ,

Ca vie fâlfâire de stindarduri...

i ro ul zorilor, tivit în aur, Str fulgerat de-o gean de balaur, Veste te satului o zi senin ...

IIIR S RITUL

i iat c i soarele r sare!i boabele de aur î i arunc

Pe cas , pe gr din i pe lunc ...i sufletul p mântului tresare!

Femei i oameni trec t cu i la munc ,—Se-aud pe drum scârtâituri de care;i toate viet ile 'n mi care

Indeplinesc a cerului porunc :

G inele cotcodocesc gr madi cânt p s rile cânt toare;

Albinele se mistue 'n livad ...

Pl vana 'n poart - i linge 'n bot vitelu, —Iar „puiul mamei" fericit, la soare, Ce dr g la se joac cu c elu!

Donar Munteanu

Introducere la istoria Basarabiei subt st pânirea ruseasc .

I. PROBLEMA.

Istoria Basarabiei subt Ru i prezint pentru noi, Românii, un interes considerabil.

Basarabia a fost supus influen ei ruse mai mult de un se-col. Administrarea Rusiei i cultura rus au l sat urme nume-roase în provincia noastr ,

Imperiul rus a disp rut. Gra ie schimb rilor radicale în con-struc ia social-politic a Rusiei, trecutul nostru subt Ru i devine în con tiin a noastr prea îndep rtat.

Ins sim ul realit ilor trecute nu a disp rut la noi cu to-tul. Timpul tr it subt Ru ine pare ca un somn, din care nu de-mult ne-am trezit i pe care nu l'am uitat înc .

Posed m un avantaj în compara ie cu istoricii viitori, cari se vor na te din genera iile noastre tinere.

Nu numai c re inem în memoria noastr multe fapte, dar i cunoa tem raporturile dintre ele.

Trecutul Basarabiei subt Ru i este pentru noi un trecut proasp t.

De aceia trebue s d m mult aten ie studierei istoriei Ba-sarabiei i s îincepem s ne explic m leg tura între Basarabia româneasc i fenomenele din via a ruseasc .

Istoricul trecutului basarabean subt Ru i nici un moment nu trebuie s uite c Basarabia i-a p strat înf i area sa deosebitetnic , social-politic i juridic , întotdeauna cu un aspect na io-nal, pân la tragicul sfâr it al vastului Imperiu rus.

Expunerea faptelor petrecute în Basarabia trebue s fie pusîn leg tur atât cu evenimentele din centrul Rusiei, cât i cu starea sufleteasc a na ionalit ii vii române ti din Basarabia.

Prin urmare, problema pentru orice cercetare istoric a Ba-sarabiei subt Ru i este bilateral .

6 VIA A BASARABIEI

II SCURT BIBLIOGRAFIE.

Ar fi o mare cutezan s credem c cunoa tem istoria Ba-sarabiei subt Ru i. Exist foarte pu ine lucr ri istorice atât în limba român cât i în cea rus .

Pentru Ru i Basarabia a fost o provincie str in , alogen .Istoricii ru i î i îndreptau aten ia mai mult asupra problemelor centrale a istoriei ruse ti, asupra acelor procese, cari aveau loc pe teritoriul populat de ru ii mari i ru ii mici (velicoru i imaloru i). In cea mai mare parte aten ia este îndreptat asupra problemelor provinciale pe atât, pe cât ele au avut vr'o însem-n tate pentru istoria centrului. A a, de exemplu, exist cerce-t ri în istoria rii Kiewului, rii Pskowului, republicei Novgo-rodului, originei statului velicorus, în istoria social a Ucrainei etc. Ca excep ie g sim i lucr ri la istoria Finlandei i Poloniei. Basarabia n'a avut noroc.

In afar de lucrarea lui Nacco*) care este insuficient , fiind scris f r baz serioas istoric , uneori chiar superficial i ten-de ios,—aproape pân la sfâr itul veacului al XIX-lea nu a ap -rut nimic.

Lucr rile istorice asupra Basarabiei au început s aparmai mult -sau mai pu in regulat numai la finele secolului al XlX-lea i inceputul secolului nostru.

Una din primele lucr ri a fost cartea lui Batiu cov „Basa-rabia"**) tendi ioas i prea sumar . Ea a fost întocmit în urma poruncei împ ratului Alexandru III i dup gândul lui a trebuit s fie justificat st pânirea ruseasc în Basarabia. Lucrarea nu a reu it, deoarece nu numai c'a denaturat procesul istoric al vie ei Basarabiei, dar a fost i lipsit de un criteriu tiin ific.

Uneori ea degenereaz în citarea calendaristic a eveni-mentelor i anilor.

Dup aceast lucrare a ap rut în 1900 în „Notele Societ -ii Istorice din Odessa" i separat lucrarea sus numitului Nacco

„Administra ia civil în Basarabia, Moldova i Muntenia în

*) Istoria Basarabiei, I-II, Odessa, 1876, în limba rus ,**) S. Petersburg, 1892, în limba rus .

VIA A BASARABIEI 7

1806—1812", con inând în expunerea sa multe fapte interesante din a a zis „Arhiva Senatorilor".

Primul pas spre studierea serioas a istoriei provinciei noastre a fost f cut în domeniul bisericesc de A. Stadni chi. Lucrarea lui despre Mitropolitul Gavriil B nulescu-Bodoni (1894) a fost mult apreciat in literatura istoric .

Apoi pe de aproape a studiat istoria Basarabiei neobositul Ion Halippa, secretarul Comîsiunei Arhivelor Basarabene. Gra iemuncei i st ruin elor lui au fost publicate trei volume de „Opere" (Truda) ale acestei Comisiuni (1900, 1902— 1907). Te-mele elaborate i desvoltate în ele ne dovedesc calit ile savante de prim ordin ale acestui autor.

Dup aceasta apare i un istoric jurist generalizator, fost ministru al instruc iei publice în Rusia, Kasso. Lucr rile lui — „Dreptul bizantin în Basarabia" (1908)- i ,.Rusia la Dun re i în-fiin area OblastieiBasasabia" (1913) lumineaz unele fenomene imomente din istoria Basarabiei foarte interesante.

Dac la aceasta vom adaog unele lucr rii în chestiuni se-parate, de exemplu, a lui A. Krupenschi despre istoria nobilimei (1912), a lui P. Loto chi despre Seminarul Teologic (1913), a preo-tului N. Lascov despre Liceul de b e i Nr. l (1909) i a lui I. Parhomovicl în domeniul istoriei biserice ti, — enumerarea prin-cipalelor lucr ri în domeniul istoriei Basarabiei în limba rus va fi epuizat .

In ce prive te limba român , înaintea Unirei au ap rut dou interesante lucr ri: prima a lui Z. Arbore „Basarabia în secolul al XlX-lea (1898) i a doua a actualului prim ministru profesor N. Iorga „Basarabia noastr " 1912, scris cu ocazia centenarului anex rii Basarabiei de c tre Ru i. Ambele privesc istoria Basarabiei subt Ru i numai în liniile ei generale.

Cu aceia ocazie a centinarului a ap rut i bro ura d-lui Pan. Halippa, con inând expunerea general a evolu iei istorice a Basarabiei; cu prea pu ine men iuni din istoria intern a pro-vinciei noastre.

Dup Unire au ap rut unele lucr ri noui. D-l I. Nistor a pu-blicat o privire general asupra istoriei Basarabiei*). In ea s'a dat

*) Istoria Basarabiei, Cern u i, 1922.

8 VIA A BASARABIEI

pu in aten ie perioadei ruse ti. Paginele consacrate ei nu sunt produsul unei cercet ri istorice a acestei provincii la acea epoc ,ci o simpl expunere a câtorva legi i a câtorva c r i.

Dr. P. Cazacu în cartea sa „Moldova dintre Prut i Nistru” printre materialul diferit a dat loc i unor noti e de istorie,

D. t. Ciobanii a scos la iveal „Cultura româneasc în Basarabia sub st pânirea rus " (1923).Cu prilejul expozi iei la Chi in u din 1925 sub îngrijirea d-lui Ciobanu sfa publicat o monografie despre Basarabia (1926). Printre articolele în irate în ea g sim i cele istorice de mai mul iautori (în afar de d, Ciobanu — P. Gore, L. Boga i a.).

Dl. P. Sinadino în cartea sa „Creditul în Basarabia" (1929), trateaz i chestiuni de istorie.

De curând s'a publicat de d. N. Popovschi „Istoria biseri-cei din Basarabia" (1931).

Sub direc ia d-lor profesori ai Facult ii de Teologie T. Bu-lat i C. Tomescu apare revista „Arhivele Basarabiei".

Unele chestiuni interesante au fost tratate în „ Anuarele Comisiunei Monumentelor Istorice, sec ia Basarabiei", de d. P. Constantinescu Ia i, Berechet s. a.

Dac vom adaog la aceste, lucr rile mele (dou , trei), a-ceasta este totul.

Ar fi de prisos s insi'st m c în limbile str ine nu obser-v m nici un interes fa de istoria Basarabiei. Unele noti e scurte g sim numai la U. Clark.—„Bessarabia" (1927), Antony Babei—„La Basarabie" (Paris, 1926) i la Andrei Popovici — „The Po-litical Status of Bessarabia" (Washington, 1931).

Este prea pu in. In afar de aceste, nu exist nici o luc-rare, care ar cuprinde întreaga istorie a Basarabiei subt Ru i,

Arhivele Basarabiei î i a teapt cercet tori, O sumedenie de d ri de seam nu sunt utilizate de nimeni. Chiar i „Colec iu-nea complect a legilor" ruse pân acuma nu este studiat su-ficient. Faptele istorice nu sunt înc adunate i sistematizate. Ne lipse te o expunere bine înjghebat .

Socotim ca o chemare a timpului nostru i a genera iei nostre studierea am nun it a istoriei Basarabiei subt Ru i,

Ar fi bine ca mai ales tineretul s se ocupe cu examina-rea procesului istoric al Basarabiei subt Ru i.

VIA A BASARABIEI 9

III. ABSOLUTISMUL ARILOR

In rândul fenomenelor de cari s'a izbit Basarabia din mo-mentul anex rei ei de Ru i, primul loc îl ocup absolutizmul arilor. Basarabia a fost anexat de Rusia în 1812, adic în timpul

absolutismului rusesc.Trebue s fim mai întâi dumeri i asupra fizionomiei sufle-

te ti a Rusiei absolutiste, pentru ca s ne putem închipui la ce trebuia s se a tepte Basarabia anexat .

To i istoricii denumesc perioada dela Petru cel Mare, adecdela începutul secolului al XVIII i pân la începutul secolului al XX-lea —perioada absolutismului rusesc. Ce rol politic l’a a-vut acest absolutism în Rusia? S vedem ce r spund la aceasta istoricii ru i. D m unele date i considera iuni din domeniul isto-riografiei ruse.

Istoricii anteriori ru i, la cari apar in istoricii secolului al XVIII-lea i începutul secolului al XIX-lea (de ex., Tati cew, Lo-monosov, Karamzin . a.*) credeau c absolutismul, ca i în-treaga istorie a Rusiei în genere, este meritul principilor (kne-zilor). Principiul monarhic ar fi mi cat Rusia chiar din pri mele zile ale con tiin ei sale istorice. Principele (kneazul) Kievu-lui a fost în închipuirea lor acea figur , care, mai târziu, ce e drept în alte condi iuni istorice, era reprezentat de împ ratul rusesc al secolului al XVIII-lea.

Aci nu exista nici o idee a evolu iei. Rusia, chiar dela în-ceput, ca o s mân din care cre te planta, con inea într'însa întreaga desvoltare de mai târziu.

Partea slab a acestor p reri era i în faptul c principelui i se d dea o importan exagerat i nu se d dea de loc aten :ecelorlal i agen i istorici, de exemplu, nu se lua în seam poporul a c rui via constituie în realitate preocuparea principal a istoriei.

tiin a istoric nou , în persoana istoricilor Kliucewsky, Rojkow, M. Pokrovschi i Pavlow-Silvansky, a trecut centrul greut ii pe aceast ultim parte a chestiunii. Pentru Kliucevsky,

*) Istoriografia veche rus vezi în urm toarele lucr ri: Koialo-vici. .Istoria autocon tiin iei ruse (Istoria russcago samosoznania ). Mi-liucov”. Istoria ideei istorice ruse („Istoria russcoi istorîcescoi mâsli") iIconicov. încercarea istoriografiei ruse", vol. I — II.

10 VIA A BASARABIEI

absolutismul este consecin a procesului lent al coloniza iei Ru-siei *). Ia genere, întreaga istorie a Rusiei este mi carea colo-nist dela sud spre nord, ^dela Nipru spre încruci area râului Volga cu Oca. Tribul ru ilor mari (velicoru ilor) a fost elementul care înjgheba statul în triunghiul Oca-Volga. i pentru c prin-cipii velicorusi au fost conduc torii acestei mi c ri de coloniza-ie, datorit acestui fapt ei au devenit puternici politice te.

Dup p rerea lui Kliucewsky, însu i cuvântul de „absolu-tism" („samoderjavie") a fost împrumutat de Ru i din Bizan("autokratos"). Terenul pentru împrumut a fost eminamente pre-g tit în Rusia* Deja în secolul al XVII-lea, marii duci i-au in-tensificat mult puterea în dauna autorit ii boerilor. In „duma boereasc " (consiliul de stat), institu ie ce era al turat domnului, acesta din urm a întodus pe amicii s i. La finele secolului al XVII-lea, trecerea la puterea împ r teasc a fost cu totul gata.

Rojkow i M. Pokrowschi, partizanii materialismului istoric, au încercat s explice provenien a absolutismului din cauze e-conomice **).

i în fine, Pavlow - Silvansky a g sit explica ia absolutismu-lui, ocupându-se de chestiunile feudalismului rusesc ***). Pân la cercetarea acestuia, tiin a istoriei ruse ti era de p rere, c Rusia n'a avut feudalism, c aceast epoc , prin care au trecut popoarele continentului european, n'a fost de loc cunoscutRusiei,

Trecerea dela feudalism la absolutism a avut loc în statele Occidentului în secolele al XVI-lea i al XVII-lea.

Se pretindea pân la apari ia lucr rilor lui Pavlow –Silvanski, c aceste fenomene ale feudalismului au lipsit în istoria Rusiei. Aceast idee este clar exprimata la Sergheevici, care afirma, cîn Rusia nu a existat lupta între principe i boerii lui.

Pavlow-Silvanschi a dovedit existen a feudalismului în Ru-sia, demonstrând un ir de fapte. Dup p rerea lui, feudalismul a existat în Rusia în secolele XI - XIII, apoi el a degenerat în monarhia de st ri sociale, care este o etap anumit spre mo-

*) „Cursul istoriei ruse", vol. I.**) Rojkow. Origina autocra iei ruse („Proishojdenie russkago

sarnoderjaviia"). Pokrowski. Istoria Rusiei (vol, I - V), 1911 -1912.***) „Feodalism v drevnei Ru i", S-Petersb„ 1907, i „Colec ia,

operelor", vol. I-III.

VIA A BASASABIEI 11

narhia absolut i în fine, lupta între rege i vasali, cum s'ar zice, lupta cea din urm , ja avut loc la jum tatea secolului al XVII-lea. Spre finele secolului al XVII-lea, absolutismul autorit ii arilor moscovi i este în afar de ori ce îndoial .

Acest din urm punct de vedere este just. Absolutismul arilor ru i s'a n scut în lupta cu boerii pentru putere.

Dac provenien a absolutismului rusesc se datore te acelo-ra i cauze, cari ac ionau i în Europa Occidental , — în Rusia, pentru înt rirea lui au mai existat i condi iuni auxiliare, i a-nume: întinderea mare a statului i varietatea compunerii lui.

Ecaterina a II-a, la jum tatea secolului al XVIII-lea, era cu totul con tient d3 necesitatea absolutismului, anume, in leg turcu întinderea mare a Rusiei. „Ce alt autoritate, dac nu auto-ritatea arului, — spunea ea,— poate s p streze ordinea deplini supunerea popula iei pe o întindere atât de mare a statului

rus?"Pe de alt parte, tr s tura caracteristic a Rusiei a fost nu

numai întinderea mare a ei, ci de sigur i varietatea na iunilorcomponente Numai autoritatea puternic a unei persoane putea s in în ordine na ionalit ile atât de variate ca grad de cul-tur i unitate etnic .

Absolutismul împ ra ilor ru i a existat dou secole pline : al XVIII-lea i al XIX-lea.

Primul din aceste secole a fost un secol de înflorire a absolutismului rusesc. La început, Petru cel Mare în cursul pri-mului sfert al acestui veac, iar apoi, Ecaterina a II-a în cursul aproape întregei jum t i a doua a acestui secol, introduc în mod energic politica a a zisului „absolutism luminat". Ambii monarhi i i pun de scop a întroduce binele prin for a monarhic , prin constrângere. Ca baz social , monarhia absolutist se rezema pe nobilime.

Primul semn al desordinei suflete ti a for elor monarhice a fost apari ia c r ii lui Radi cev „Voiajul dela Petersburg la Mo-scova", înc sub domnia arinei Ecaterina a II a.

In aceasta carte se desâproba complect arbitrariul împ r -tesc, serbia ranului, s r cia poporului. Radi cev a fost de ori-gin nobil .

Ecaterina a sim it primejdia. Pe autorul c r ii ea Ta denu-mit „revolu ionar, mai primejdios decât însu Pugaciov".

12 VIA A BASARABIEI

R svrâtirea „decabri tilor", ofi erii nobili, în Decembrie 1925, a fost al doilea semn serios al descompunem monarhiei absolute. Cinci spânzura i au s pat o pr pastie între nobilimea progresist idiferi i intelectuali de o parte i arii de alt parte. Dup cum lupta cu boierii vechi a avut ca urmare întemeierea absolutismului, lupta arilor cu nobilimea progresist , care a vrut s fie la în l imea cerin elor vremei, a determinat declinul împ r iei ruse.

împ ratul Nicolae I a încercat s creeze biurocfa ia, lipsitde leg turi cu nobilimea, îns nu a reu it. Experien a a fost zadarnica. Ea a dat gre .

împ ratul Alexandru al II-lea a fost nevoit s dea reforme. Marile reforme din deceniul ai aselea au avut în istoria Rusiei cea mai mare importan i ele au determinat într'un mod oare-care i revolu iile ulterioare.

Pân acuma r mâne o enigm istoric , de ce a fost ucis de revolu ionari împ ratul Alexandru al II-lea.

Nobilimea a dat mul i lupt tori împotriva absolutismului arilor. Chiar i cel mai de seam distrug tor al Rusiei vechi,

Lemn provine din familie nobila. Prin urmare, Basarabia a intrat în rândul provinciilor ruse

atunci, când începea descompunerea absolutismului i deaceia ea a suferit o înrîurire adânc din partea ideilor liberatoare i re-volu ionare din Rusia.

Spiritul liberator i revolu ionar în decursul secolului al XIX i al XX, înlocuia consecutiv pe cel na ionalist restrictiv.

Cine vrea s în eleag istoria Basarabiei subt Ru i, trebuie s in seama de aceast lupta înver unat între dou for e so-ciale : prima —cea a arilor i a guvernelor lor i a doua —ceaa revolu iei.

Îns pe când desvoltarea social-economica i politica a Rusiei lua formele dialecticei lui Hegel, desna ionalizarea Basa-rabiei pe c ile de rusificare i „alogenizare" cre tea progresiv

din ce mai mult. În aceast coexisten i desvoltare diferit a dou rânduri

de fenomene în via a Basarabiei const specificul cel mai de seam al istoriei basarabene subt Ru i.

Alexandru BoldurConferen iar universitar.

Amintiri

Printre cele câteva c r i moldovene ti, tip rite cu litere chi-rilice, care mi-au r mas dela s rmanul meu tat , vechi dasc l de biseric din satul Cubolta, este i un „Calendar pentru bunul gos-podar", alc tuit de Ioan Ionescu, tip rit la Ia i in 1845, „la Can-tora Foii S te ti" a lui M. Cogâlniceânu.

Câteva amintiri din copil ria mea dep rtat sânt oarecum legate de acest calendar. De i nu era un calendar ca toate calen-darele, cu indica ia s rb torilor i sfin ilor pe toate zilele din an,— tata inea mult la el S rb torile cu to i sfin ii tata le c uta i le g sea u or într'o psaltire veche, prev zut cu fel de fel de

indica iuni pascalice, în care se orienta foarte bine. Tata inea la calendarul lui loan lonescu, pentruc în el g sea sfaturi bune pen-tru muncile în gospod rie pe toate lunile din an. Obi nuia s 'l cerceteze i s ne spuie i nou lucruri pe care socotea c le pu-tem pricepe i trebue sa le tim.

Tata se între inea cu noi, de obiceiu, în timpul mesei sau muncii, la care participa întreaga familie: tata, mama, sora Ca-sunea i Nata a i eu — mezinul. La drept vorbind, noi am fost mai mul i în familie, dar pe vremea aceia de care eu, b iat de 6 — 7 ani, îmi aduc aminte, sora noastr cea mai mare — acaMasa era m ritat , iar fratele — b di a Vanea era, cum zicea toat lumea cu adânc respect, la înv turi înalte la Chiu sau la slujbe împ r te ti la Chi in u, pe care noi cei r ma i acas le socoteam de neatins cu gândul nostru deprinsa str bate doar ori-zontul strâmpt al Cubol ii, cu apa ei erpuitoare, cu iazul mare unde prindeam pe te i vara ne sc ldam de nenum rate ori pe zi, cu moara tupil t în dosul iez turii i opustului, cu satul r sfi-rat pe ambele maluri ale apei, cu coala peste drum de casa noas-tr , cu intirimul în marginea satului, cu r pi adânci ce scrijelau dealul din fa , cu biserica i curtea boereasc învecinat i la o dep rtare bun de sat.

14 VIA A BASARABIEI

In timpul pra ilei, tat ne t lm cea cele, cuprinse în Calen-darul pentru bunul gospodar, vorbind despre felul de a pr imdespre folosul pr iturei pentru p mânt i plant , despre r rirea popu oiului la doua pra il , care — f cut bine — are darul de a îndoi road , despre greutatea de a stârpi din-ogoare buruenele rele ca p l mida, curcubetica, pir ul cu paragina lui, holbura ialtele care toate se înmul esc grozav i sug vlaga întreag din p -mânt, de nu m i r mâne nimic pentru popu oi. Toate acestea e-rau lucruri pe care noi le puteam u or în elege, c ci le vedeam cu ochii. M i greu era de priceput ce-i cu sapa calului: o ma in mi-nunat cu care s'ar fi pr ind aiurea spornic i bine.

Cineva din noi îl întreba atunci pe tata:— Cum s fie, m rog, sapa calului? S fie ca sapa noas

tr lat de cer cu dou colturi i cu coad lung de lemn? Sa lucreze cu ea calu? Da cum s lucreze murga noastr care în dat ce agiunge la popu oi, începe s -i rup i sâ-i m nânce de ti-i mai mare n cazu. Poate un cal s 'n eleag ^ce-i pop oi ice-i buruian ? Si cum s -i spui murgei noastre s pr asc pop- oiu i s tae buruiana? Z u, tat , nu 'ntelegem noi cum s de

sapa cea a calului!— Ap i d , cum s cie? Trebui s cie ca un fel de plug.

C ce-i sapa i ce-i plugu? Sânt ni te cu ite mari cu care scur-m m pâmântu i t iem buruenile. Si cu hârletu s p m p mântui cu sapa îl scurm m: da merge încet, îndat ce lu m plugu,

merge iute. Am cetit în c lindaru meu c un om cu sapa calului, poate pr i într'o za de var atâta, cât nu pot dovedi nici douzeci pr sitori buni cu sapa noastr r neasc . i-i mare lucru sâ- i pr e ti ogoru tot dintf odat , s nu'l scapi în buruene,caspoat s creasc tot pop oiu în slava lui!

'atunci Casunea, care era cea mai harnic , r spunzândparc gândului nostru comun, s tui cum eram de atâta pr it, cu: be ici peste be ici în palme i cu degetele picioarelor t iate de sap , zicea:

- Di ci, tat nu cumperi i mata o sap de-acelea di cal, cum spuni c lindaru, ca s sc p m i noi mai digrab di munca asta di roghi? Ni-am s turat di ar i a soarelui, di târna ce ti frigi la chicioare, di colbu ce-ti într în ochi i gur , s liche tidi sudoarea fe ii i sântem negri ca ni te ur i. Ni dor mânili, chicioarili, schinarea, ni do ri t t!

VIA A BASARABIEI 15

— Da, fat drag , t i-o fi durând, c i pe mine m dor. A a-i pr it cu sapa noastr . Da ce s ni f cim? S cumperi o sap di celi cu me te ug, n'ai di undi! Am c utat eu la B l i,da riam g sit. Pi la noi di a a sap nu s'a pominit. Nici pi mo ia boereasc n'am v zut. C pi mo ia boereasc cum s lu-creaz ? Tot ca la noi. Numa c nu pr a ti boeriu i cucoana, da pr sc oameni pl ti i cu zaua, ori cu falcea. i lucreaz cum lucr m i noi. Sapa nu-i mai bun , coada- i faci b t turi, n'ai cu ce s - i stâmperi s tea, c ap di b ut nu s d îndestul, ba înc mai st c lare ori pe jios câte-on v taf cari tot îi îndeamnpi oamini la lucru cu r cnite i sud lmi ca'n atra âg neâsc ,ori îi croe ti chiar cu harapnicu pi cei m i leni i. A a c gospo-d ria boereasc nu-i mai dihai dicât cei r neasc în treaba pr itului. Si asta pentru ca nici ranii, nici boerii n'o deprins înc me te ugu di a s m na popu oiu în rânduri, cum spuni clindaru bunului gospodari.

— Da atunci, tat , pintru cini-i scris c lindaru matali, dacnici noi cii di rând, nici boerii no tri nu tiu, n’o v zut i poati c nici n'o auzit di sapa calului i de popusoi sâmâna i în rân- duri?— face tot Casunea care era o fat istea i la vorb , nu numai la treab .

— He-hei, drag mea! C lindaru meu cred c -i scris pintru oamini mai lumina i i mai hâtri ca noi. Eu l'am cump rat la B lti, dila on mocan, când am cump rat i cu itu ista dila brâu. Da scris i tip rit c lindaru o fost la Ie i, în Moldova cei vechi di pi ti Prut. Acolo-i alt lume, cât s pari, nu ca pi la noi, legat la ochi, s nu vad nimica i s în eleag cât mai pu ântel.

— Ghirii, — face mama: da di ci zici, mata, c la noi lu- mea-i legat la ochi. S leag la ochi numa copchiii când sgioac 'n legea lor. To i ciitâl i nu, s leag la ochi. Numa noi fimeili, dac mai l s m pu ântel testemelile i barizurile pi ti ochi, s ni-i mai ascundim, s nu videm chiar tati câ i s fac pi lumea asta, ca s nu îmb trânim a a di iuti. încolo, tat lumea îmbla cu ochii holba i la f t ci s faci i bag nasu chiar undi nu li fierbe oala. A a c ...

— Da, da, a a e ti. Da vezi, mata, c omu f r carti if r di înv tur , chiar i cu ochii nelega i, nu vedi cât poati vide unu cu tiin . C la noi cini poati înv a cârti? Numai ficiorii

16 VIA A BASARABIEI

boerilor i a preo ilor. Iaca din sat di la noi, cini-a dat copchiii la înv tur mai diparti ? Numa preutu, numa noi dasc li di biseric i doi-trii gospodari mai chiaburi, încolo ta i copchiii câ i înva la coala noastr din sat, ci tiu i ci pot pricepi, s rmanii ?

Mama tace, nu mai zice nimic. Ea se simte cam ru inat de întors tura convorbirei, c ci ea, s rmana, nu tie carte i n'a fost dat de loc la coal . Pe vremea ei nici nu erau coli prin sate. Fat de pop de mod veche, fiica cea mai mare a preotului Di-mitrie au din Gvozdu,—Paraschi a, n'a urmat decât coala vie iLIn casa p rinteasc ea a înv at s toarc i sa ese: pânz ,ervete în nu tiu câte i e, sumani, l icere, macaturi, covoare... i

ce covoare! Te ui i la covoarele f cute în r zboaele dela Gvozdu, i nu- i vine s crezi ochilor, c femei simple de ar au tiut

acum un veac s ese a a de frumos, artistic de frumos i a a de trainic, dovedind cel mai rafinat gust întru alegerea culorilor iizvoadelor. A mai înv at Paraschi a au s coase, i la gherghef, i la c me i i s cârpeasc unde s'a rupt. A înv at s

deritice prin cas , sa g teasc mânc ri gustoase, s coacpâine i colaci, de s te minunezi de m rimea lor, de forma lor i de împletitura extraordinar de complicat a aluatului. A înv -at vara s ghile sc pânzele la izvor, s spele rufele i s le

fac albe ca spuma. A înv at s fac iarna col ani i m nu ide lân pentru to i, s coase sum ie e i m ni li cu glug . A înv at, s fac toate muncile din ograda gospod riei : s mulgvacile, s fac brânza i unt; s puie r saduri de legume i flori în gr din ; s mumie casa pe-afar i înl untm; s trag brâie în lungul prispelor i s fac flori pe la fere ti i u ori, de sâ- iia ochii. A înv at i cea mai mare parte din muncile câmpului : s mâie boii la plug i cai la trier; s prâ asc , s pliveasc , sa r stoarne brazdele i s le adune cu grebla, s s cere grâu ipopu oi,s îngrijeasc de vetrele de cânep sau de in, s le strân-g , s le dubeasc , s le bat , s le ragile, s le perie i apoi în lunile de iarn s fac gr mezi întregi de tot. Un singur lucru bun i folositor nu Va înv at, pentru care a j lit o via întreag ,f r îns nici o cârtire pe fa împotriva p rin ilor.

i când i-a venit vremea s se m rite, Paraschi a au a mers dup tân rul dasc l, de biseric din satul Cubolta, Neculai

VIA A BASARABIEI 17

Halippa care, precum înv ase, dup obiceiul timpului, d sc lia delaun dasc l mai b trân, tot a a urma s înve e i mai departe ca s ajung preot de ar , cum fusese bunelul s u — tefan Ha-lippa, uns pop pentru satul Cubolta de episcopul Gherasim al Musului in anui 1800. C nu-i-s'a împlinit lui Neculai Halippa visul de preo ie i nici chiar modestul dor de diaconie,— n’a fost de vin . el, care o via întreag a cetit, închis în casa cea mare, înaintea icoanelor, în picioare, sau cu ochelarii pe nas i în scaun spre b trâne e, ori de câte ori era liber, neh r uit de slujba bisericei sau treburile gospod riei,— fel de fel de minee zilnice, triodul din postul mare, ceaslovul, psaltirea, evanghelia, apostolul, cazaniile i vie ile sfin ilor. Da! n'a fost el de vin ... Se schim-base vremurile. Basarabia veche moldoveneasc , cu organiza iapatriarhal i cu biserica ei smerit , dar cu adev rat drept m r-turisitoare i apostolica, era n p dit de rândueli noui, poruncite de Sinodul rusesc a lui Pobiedono tev i de Consistoria eparhiala episcopului de pomin Pavel, care tindeau s fac din bisericun instrument de guvern mânt, de poli ie arist i de rusificare.

Acum, când scriu aceste rânduri, nici Neculai Halippa, nici mama — foasta Paraschi au — nu mai sânt printre cei vii. S'au stâns amândoi, f r s vad împlinirea visilui tinere ii lor: diaconia i apoi preo ia. In cursul vie ii familiare, i-am surprins adeseori b tu i de gânduri i din pricina acelui vis neîmplinit. C mai apoi visul a luat alt drum de înf ftuire i preo ia a fost cerut lui Dumnezeu pentru b di a Vanea sau pentru mine, asta ar fi s scriu o alt pagin din amintirile mele.

In ziu aceia, îns , de pra pe p mântul bisericesc, sau pe pãmant boeresc, inut în parte, — nu-mi mai aduc aminte, —vor-bele schimbate între cei patru pr sitori i cu mine cinci n’au atins chestiuni spre cari condeiul meu a alunecat f r voe. Tata î ispusese p rerea în privin a foloaselor înv turii i slabei price-peri a celor f r carte sau cu carte pu in . Mama, f r sa fi fost vorba anume de ea, în bu i în piept câteva oft ri, pentrucn'a avut parte i ea de înv tur i poate i pentruc înv -tura nu totdeauna duce la inta aceia pentru care porne te omul la drum.

Oricum, mama nu- i mai spune gândurile în auz. Tace. In schimb, nu tac surorile. Ele amândou înva la coala din sat,

18 VIA A BASARABIEI

dar înv ând în limba rusasc , pe care n'o tiu de acas , cu pu-in se aleg în cele câteva ierni umblate, cu leg turica de c r i în

basma, la coal . Una dup alta, ele povestesc, cât li-i de greu s citeasc în carte i apoi s povesteasc cum le pune înv to-rul. Tot a a-i -de greu s fac socotelile de aritmetic , s s puie rug ciunile într'o limb pe care n'o tiu, n'o pricep i n'o pot prinde cu una cu dou !...

Eu tac i ascultând, m gândesc tot timpul, ce am s mai p esc i eu la toamn , când am s m duc la coal , c ci îmi vine i mie rându. A a mi-a spus de-atâtea ori mama în sup rare i

n caz, când n'o ascultam, sau m b g m unde nu-mi fierbea oala:— De te-a mai vide odat dus la coal . Poati c te-ar mai tragi popa i înv toru de ureche, i-ar mai da câte-o v rguundi i s cuvini, ca s - i vie min ile la loc, c tare mai e ti neastâmp rat!...

Eu tac i m gândesc: va s zic asta mi se preg te te la coal — urechiala i b taia cu v rgu . Dar astea le gustasem eu

de câteva ori i acas . S te mai duci la coal tot pentru v r-gu ? In leg, dac la coal ne-ar înv ce-i sapa calului cu care s ne ajut m s sc p m mai degrab popu oii din buruene, f r ca s ne t iem degetele la picioare i s ne facem be ici pline de ap s rat la palm i la degete, care grozav mai dor când se sparg... Ce bine-i de cei cari pr esc popu oii cu sapa calu-lui!... Ferice de oamenii cari au astfel de sape... Cum i-o zis tata târgului de unde i-o venit c lindaru cu sapa calului?

Tat , — zic eu într'un târziu: Cum i-ai zis mata târ-gului di undi o venit c lindaru cu sapa calului ?

- Ie ii, m b ete! E în Moldova pi ti Prut... - Da, mata, ai fost la Ie i?- De fost, n'am fost, c -i departe i trebui s treci . ap

Prutului i la Prut îi grani i grani -i închis , nu-i slobod .Da a fost boeriu dela curte — conu Leonard, c el îi om bogat i îmbiat prin lume i tie s r zbat , nu ca noi oameni mititei i s raci.

- D'apoi bini, tat , ci însamn c la Prut îi grani ? idi ci pi ti grani r zbat numai oameni boga i?...

- E-hei, gragul tatii, prea multe vrei s le tii dintr'o- dat . S mai cre ti oleac 'atunci ai s pricepi i tu ce's t ti

VIA A BASARABIEI 19

estea. Pân'atunci mai adun i tu cii popu oi t ie i i du-i la c ru , c iac soarele sc pat în noru cela cu ploae i uvoiu are s treac i pe la noi. Si dac plou , plec m acas , ca nu-i potrivit s pr im pe ploaie. S bate p mântul si nu-i bini nici pentru noi, nici pentru popu oi...

Eu prind s adun popu oii t ia i la r rire i tot mai ciu-lesc urechile ca nu cumva s scap vre o vorb despre Prut, Ia i,Moldova, sapa calului, oameni înv a i, conu Leon rd i altele.

Pan. Halippa.

Genera ia noastr .

Purtând în suflet jur mânt, am mers pe margini de abise în noapte ... nici un semn, nici vise de mântuire i nici cânt!..

Tran eele gali iene,Strâmtorile din Daghestan, Sfin ind cu sânge moldovean, Visam al i ani i alte denii.

Negând hotare ce despart acela ideal i inte,desc tu a i, ce-a fost 'nainte am spulberat în zi de Mart.

In prag de prim var , noi vom ti s în elegem oare porunci i loznici în chemare i semnul vremurilor noui?

1932. Iorgu Tudor.

Spre p mântul f g duin ii

Pornit-au ase sute de mii de Ebrei spre Canaandin ara str vechilor urgii...

Aveau în ochi mirajul eternei fericirii 'n suflete otrava eternei nostalgii.,. Cu

tainica lui vraja Moise, misionarul, c l uzeanorodul spre nep trunsul z rii... Mâna i erau de-

un blestem, fl mânzi i ar i de sete,dar st pâni i de alba n dejde a iert rii. i 'n

nop ile senine, de arte, nesfâr ite, ei rechemautrecutul cu 'n fior ari de vise i

fiece-amintire îndep rta viziuneace-i atr gea în zarea comorilor promise. i de

tr ia p catul în firea lor str bun , p catulce-i gonise pe c ile pustii,î i înecau în suflet nem rginite doruri,vr ji i parc de jertfa chem rii lor târzii. Iar de-i

fura ispita pl cerilor pierdute, î i întorceauspre cerul Egiptului privirea;învin i de remu care î i blestemau c in ai r zvr ti i, în tain , huleau dumnezeirea.

Mureau, în ei cu setea de volupt i neatinse, tânjindpentru o floare, o umbr , un izvor;mureau fl mânzi de hrana ce nu le-o da pustiulîn ochi cu ve nicia dezam girii lor...

..................................................................................................... .....................................................................................................

i-au r t cit o vreme de patru-zeci de anitot mai stingheri, mai jalnici, mai înseta i, mai goi...Iar când f g duin a divin se 'mplinise,în Canaan intrat-au din to i... doar ,numai doi...

Elena Vasiliu-Hasna

Sate BasarabeneTRU ENII

I.

Vechiul sat r z esc de codru, Tru enii, este a ezat la douisprezece chilometri de Chi in u,

Când mergi cu trenul dela Chi in u spre Ia i, de la sta iaGhidighici (în vechime Highide ul) spre stânga, peste deal, in-tr'un cotlon costi at de vale, se afl Tru enii.

Satul e înconjurat de dealuri acoperite cu vii i livezi, cari-i dau o înf i are împodobit i pl cut .

Casele sunt a ezate pe coastele dealurilor, a a c apele de ploi au scurgere; dar rândueala lor este f r de nici o socoteal ,ca în toate satele vechi. Drumurile sunt rele, strâmbe i-ntr’oroat . O mul ime de hudi i cotite str bat satul în toate direc-iunile,

Clima-i s n toas i apa de b ut bun .Imprejurimele sunt cât se poate de frumoase. Locuitorii

Chi in ului nici nu b nuesc ce priveli ti minunate, ce aer curat i s n tos au la douisprezece chilometri de ora .... De cum

ai suit drumul Hânce tilor, pe culmea dealurilor, ce trec pe deasupra Chi in ului, Bâicanilor i Durle tilor i ai luat-o în sus spre Tru eni, — o zare larg , luminoas , se deschide în toate p r ile. De o parte i de alta, pe valea Bacului si a I nov ului,se v d ca în palm : ora ul Chi in u, apoi satele: Ialoveni, Pri-saca, D ncenii, Suricenii cu m n stirea, Nimor nii, Malcocii, Pitrecanii, Hidighi ii, ire ii i Ro canii.

Când ai ajuns pe mo ia Tru enilor, la ba tin numit Fras-na, sau mai în sus deasupra Tru enilor i Coju nei, la M mâe i Valea P mântului,—panorama devine i mai m rea . Ori

încotro î i rote ti ochii — numai verde i iar verde ; dealuri iv i—toate-s acoperite cu s m n turi, vii, livezi i mici p durici

22 VIA A BASARABIEI

r ze c ti; iar la picioare — marea p dure a C prienii; i-ncolo spre Prut, cât vezi cu ochii, valuri-valuri de dealuri acoperite de codri, în apropiere verzi, apoi alba tri-fumurii, pan ce devin intuneco i în zarea dep rtat .

S te iaci pe aceste locuri, a a cam spre sear , într'o zi de Maiu sau Iunie, — nu- i mai vine s pleci.. .

Un aer cu mirezme de flori, r corel i curat, î i învioreaztrupul Pe deasupra florilor — zâmzet de albine ; din livezi ip dure — uer de mierle i cântec de privighetori; de prin vii vre-un viers duios de fata îndr gostit ... i toate la un loc se îngân i se desmeard a a de armonios !... Din când în când câte un chiot voinicesc str bate n valnic v zduhul, parc'ar fi o isbucnire de fericire, un dor n prasnic de via . i ii a a de dragatunci via a! .. Parc ai fi în raiu!...

Iar când soarele începe a asfin i, atunci, din pânza lui de raze se scutur o pulbere aurie asupra p durei, i în toatfirea se face o lini te i o t cere evlavioasa.

Numai cântecul sfios i jalnic al turturelei r sun înce-ti or, parc-ar fi un cântec duios de leag n sau o rug ciune smerit înainte de culcare,.. Stai înm rmurit de atâta frumu-se e . . .

II

Tru enenii b tina i sus in, c satul lor este mai vechiu de-cât ora ul Chi in u; c r str bunii lor au fost desc lec tori de ar pe aceste locuri; c pe atunci nu se pomenea înc de târgul

Chi in ului i c pe locul unde-i azi biserica Mazarachi din Chi-in u era o capi te pâgâneascâ a t tarilor capcâni.

Dintr'o veche spi de neam, la butucul c reia st : „Grecul b trânul de mo iile Grecii de Tohatin, Grecii de Highidi ii i Iva -cova satul Tru eni", se vede, c unele neamuri din Tru eni, cum sînt M d ne tii, Grecu-Vrâncenii, Moise tii, care se trag din acest b trân, au ajuns azi la a paisprezecea genera ie, Dar se zice c neamul Ni ule tilor este l mai vechi pe aceste locuri.

Legenda poveste te, c numele satului vine de la numele mo iei, iar numele mo iei de la un c pitan de t tari „Tru -han" ceea ce înseamn pe moldovene te „Hanul cel groaznic".

VIA A BASARABIEI 23

Se zice c odinioar îi pierise lui tefan Vod mult oaste i ca s - i o tocmeasc la loc, s'a dus s caute o teni i printre

r ii din inchisori.i venind într'o ocn de sare a z rit ni te oameni foarte

zdraveni. Ace tia erau Zubrea haiducul cu cei doi ficiori ai s ii cu al i haiduci din ceata sa.

i cum s pau la sare i-a întrebat pre dân ii Domnul :— Vi-i greu, hai ? — Greu, greu, Doamne ! — a r spuns Zubrea haiducul. — M i, eu v ert osânda, v slobod din gherl i v voiu

milui i cu daruri, dac m ve i ajuta s stârpesc ni te cete de t tari de pe valea Bacului i a Ichelului, de care nu m pot mântui ; c nu vor s pl teaec nici un bir i es necontenit la leahuri pentru pr d ciuni.

— Mergem, Doamne, unde-i porunci, numai s sc p m din intirirnul ista ! — r spunser haiducii.

i a pornit ceata alc tuit din haiducii lui Zubrea, suprave-gheat de o tenii i c pitanii domne ti, spre acele locuri de pe Bac i Ichel.

într'o noapte au z trit pe t tarii lui „Tru -han", cari aveau stani tea pe mo ia Tru enilor de azi.

In alt noapte i-au stârpit pe t tarii de pe Ichel, cari aveau stani tea unde sunt Zubre tii de azi. Cei cari au r mas teferi i-au luat lumea-n cap i au fugit î i pustie.

i le-a d ruit tefan Vod c pitanilor mo ii i o tenilor r -ze ii pe aceste locuri, pentru ca s - i fac sate. i i-a miluit cu mici r ze ii i pe ocna ii din ceata lui Zubrea haiducul.

i au întemeiat c pitanii sate înconjurate de hindichiuri cu gard pe locurele r mase pustii.

Hergheliile de cai, turmele de oi, cirezile i tamazlâcurile de vite albe r mase de la t tari i le-a luat tefan Vod sie- i; dar a l sat i o tenilor o parte, ca s aib cu ce- i porni gospod ria în noile locuri.—

O tenii i haiducii cari n'aveau femei i-au oprit cu de-a sila i câte o t t roaic mai potrivit , ca s aib cine-i sp la, cine le

face o fiertur sau o azim , i s le miroas a femeie în case ibordeie; c ci, de, era pustietate pe aceste locuri, i nici ipenie de moldovanc nu se pomenea. i a a s'au întemeiat satele Tru eniii Zubre ti i altele în aceast margine de ar .

24 VIA A BASARABIEI

Din c pitani au e it mazâlii de azi, din o teni—r z ii, iar din haiducii-gherlani — ranii cei pro ti.

i de aceia mazâlii nu se amestec i nu se încuscresc cu ranii cei pro ti, fiind-c acestea sunt „soiu prost" „neam de

gherlani" adic de ocna i, — Numai cu r z ii de frunte se îm-prietenesc i se înnemuesc. — i de acea prin codrii Bacului iOrheiului se mai întâlnesc i azi moldoveni, cari spun, c se trag din tâlhari.

i nici în ziua de azi, când toat lumea de la sate este deopotriv , tot o ap , mazâlii nu se amestec cu gherlanii, iar când ace tia le spun mazâlilor, s nu se mai in mândri ca odini-oar , c ci li sfa luat boeria, ace tia le r spund :

—Da, m i, ne-au luat mazâlia!.. Ins noi tim, c v'am mânat pe voi din urm câteva sute de ani!. Noi, bre, mazâlii am a ezati inut rânduieala în ar , iar nu voi gherlanii! ...

Gheorghe V. Madan

Doina Basarabiei.

Dela Nistru pan' la Prut Moldovanu-i trist, t cut.Dela Reni pan'la Hotin Numai lacrimi i suspin.

Criv ul din mez-de-noapte C l re vr jit str bate;Vara, soarele i vântul încropesc întreg p mântul.

Peste sate, peste târguri, Peste vai i peste crânguri, De necaz e plin inutul Ca se pierde cu avutul.

Lacrimi picar din stele, Trec în cârduri r ndunele. Stropii de pe frun i ca bobul Picurând rodesc ogorul

Dar sudoarea e 'n zadar, Munca-i numai chin 'amar...Cine ne-o arunc 'n vânt, N'aib loc nici în mormânt!

Al. I. U urelul.

BasarabiaCÂTE-VA PRECIZ RI ISTORICE

Basarabia este provincia româneasc dintre Prut i Nistru, provincia r s ritean a rii i megie cu spaima lumii civilizate: Rusia Sovietic .

Face impresie i chiar s'a format un fel de p rere curent cdenumirile de român i basarabean cuprind no iuni diferite, ba poate i opuse.

De aci tribula iunile în publicistica de dup r zboiu asupra de-numirii de basarabean i Basarabia.

Nu rareori s'a observat evitarea acestor nefaste(I) cuvinte,înlocuindu-le, cu altele sinonime, de pild : Moldova dela Nistru, Moldova dintre Prut i Nistru, etc.

i totu i român i basarabean sunt dou cuvinte care expri-m aceia i no iune. Mai mult, provincia noastr p streaz în de-numirea .ei— Basarabia — una din reminiscen ele istorice cele mai scumpe i mai caracteristice române ti.

S cercet m pu in trecutul.întemeietorul rii Române ti i primul ei domn s'a numit

Basarab. Basarab este i fondatorul primei dinastii române ti. S'a c utat de înv a i s se precizeze origina numelui, care nu poate fi nici roman , nici slav . Genialul istoric i filolog B. P. Hasdeu, în opera sa „Istoria critic a Românilor" încearc , bazându-se pe o ciudat coinciden de sunete (Bas-Arab) i alte considerente inge-nioase, o fantezist explicare, cum c ar fi la mijloc o origine... arab ! Mai de grab acest nume vocalic i aspru, în pronun are f când impresia unui huruit greoiu de car de r zboiu, pare a fi de origin tracic .

Dar aceast chestiune s'o l s m în sama înv a ilor; noi strecem la ceea ce ne intereseaz în momentul de fa .

La mul i „basarabeni" i „reg eni", credem, li se va p reacurios dac vom afirma c numele de Basarabia a fost întru înce-

26 VIA A BASARABIEI

put al rii Române ti, i numai mai târziu a trecut asupra p r ii t rii dintre Prut i Nistru.

Intr'adev r — dup un uz al timpului — fat cu starea rudi-mentar a cuno tin elor etnografo-istorice de pe vremuri — str inii obi nuiau s denumeasc rile dup numele st pânului (rege, domn), care se confunda cu ara îns i. Ca urmare, în primele secole dupîntemeiere, ara Româneasc apare adeseori în documentele str ine sub denumirea de Basarabia. De pild : "terra Bassarabum", „Be-sarabia, alias Valachia transalpina", „Bessarabia" etc. 1)

Mâi târziu denumirea de Basarabia pentru ara Româneascdispare: evident odat cu stingerea dinastiei Basarabilor.

Dar numele de Basarabia nu dispare cu totul, el se mai p streaz pentru un colt de tar : partea limitrof a gurilor Dun riii M rii Neagr , între Prut i Nistru.

C l tori str ini, întâmpl tori pe p mântul românesc, de prin veac. XVI i XVII, vorbesc despre o tar „Moldova" sau „Basa-rabia" care se întinde de-alungul malurilor M rii Negre, unde sunt fort re ele Cetatea Alb i Chilia.2) Acela lucru îl afirm i marele cronicar al Moldovei, Miron Costin, într'una din scrierile sale po-lone. Denumirea de Basarabia pentru partea men ionat a t rii se p streaz i se precizeaz în sec. XVIII. In documentele din acest veac apar distinct trei ri române ti: „Moldova, Muntenia i Ba-sarabia" 3). De fapt în acest veac. al XVIII — sunt numai dou riRomâne ti: Moldova i Muntenia, iar Basarabia este partea pierduta Moldovei — Sudul Basarabiei de ast zi — aflat pe atunci în st pânirea Turcilor. Faptul îl precizeaz înv atul Domn al Moldo-vei dela începutul sec. XVIII, Dimitrie Cantemir, în scrierea sa la-tin „Descrierea Moldovei". Iat rândurile privitoare la Basarabia:

„Basarabia era odat a treia parte a Moldovei. Tot p mântul „ei este es, n'are dealuri, nici codri, se adap numai cu lalpugul, „care curge necontenit... Basarabia se împarte ast zi în patru inu-„turi: al Budjacului, Achermanului, al Chiliei i Ismailului" 4).

1) Documente în l. latin din sec. XVI: „ ara Basarabilor", „Ba- sarabia, adic ara Munteneasc " „Basarabia", citate de d-l N. Iorgain „Studii istorice asupra Chiliei i Cet i Albe" Bucure ti 1900 p.74

2) Op. citat p. 15. 3) Doc. Hurmuzaki V2 p. 195 4) D. Cantemir: «Descrierea Moldovei" (trad.) Bucure ti 1909

p. 54—55.

VIA A BASARABIEI 27

E clar deci c prin Basarabia, în trecut, se în elegea numai partea de miaz -zi a Basarabiei de azi 1).

Se impune o întrebare: de ce s'a întins denumirea de Basa-rabia în aceast parte a Moldovei i cum de a persistat aceastdenumire de-alungul veacurilor ?

R spunsul e simplu pentru cunosc torii istoriei Românilor. Domnii Basarabi ai rii Române ti i-au întins st pânirea,

îndat dup' întemeiere, în aceste p r i, c utând drum la mare. Acest drum mergea firesc la gurile Dun rii i el nu se putea întinde pe malul drept, unde se instalase formidabila putere politico-militara Turcilor (Dobrogea), dar pe malul stâng (Basarabia), unde u or s'a putut dislocui st pânirea t t reasc .

Cuprinderea acestei regiuni în st pânirea Basarabilor reiese cu precisiune din titlul lui Mircea cel Mare (1386—1418), consoli-datorul, întregitorul de hotare i organizatorul rii Române ti 2).Mai târziu — peste o jum tate de veac — s'a întemeiat a doua arromâneasc : Moldova, care, fire te, î i caut i ea drum la mare i drumul era acela . De aci lupta între cele dou ri surori. A

biruit în cele din urm Moldova, întrucât Muntenia a fost mai de vreme lovit i îngenunchiat de Turci. Sub st pânirea Moldovei, aceast parte a rii a continuat s - i p streze i s fie cunoscutsub denumirea pe care o c p tase dela primii ei st pânitori: p r-ile b s r bene ti sau Basarabia.

Aceast parte de tar a fost pierdut definitiv în sec. XVI c tre Turci, totu i — dup cum s'a v zut mai sus — ea continua- i p stra numirea de Basarabia 3).

Mai departe, se tie, în urma r zboiului turco-rus din 1806— 1812, prin pacea dela Bucure ti 1812, s'a cedat Ru ilor pe lângBasarabia propriu zis , întreaga regiune a Moldovei dintre Prut i

1) B. P. Hasdeu în „Ion Vod cel cumplit" Buc. 1894 p.p. 117—118precizeaz : „Valul lui Traian începând dela Prut mai jos de Fâlciu isfâr indu-se la Nistru, mai sus de Bender, desparte Moldova veche de raielele turce ti" (Basarabia".)

2) Titlul lui Mircea: „st pânitor i domn a toat tara Ungro-Vla- hiei i peste mun i, înc si peste rile t t re ti (b s r bene ti) .... (A. D. Xenopol), Istoria Românilor, Ia i 1896 III p. 70).

3) De acum începe a fi cunoscut în istoriografia contemporansuj) numele propriu zis de Basarabia (I. Nistor „Istoria Basarabiei" p. 107).

28 VIA A BASARABIEI

Nistru1), c reia Ru ii odat cu noua form politic de gubernie-ruseasc , i-a extins numele de Basarabia.

i acum ne întreb m, dece s nu rostim cu dragoste numele de Basarabia? Dece unii caut s -1 escamoteze ca o pat de ru-ine, iar al ii s -l agite cu v dite inten ii de regionalism r u în eles ?

Numele de Basarabia este o piatr scump din coroana Domnilor no tri dintr'un trecut glorios! Chiar dac aceast piatrscump a r t cit uneori, în vicisitudinile timpurilor, prin glod isânge, ea nu i-a întinat cur enia i nu i-a tirbit str lucirea.

Reg sit , Basarabia str luce te ca unul din cele mai scumpe diamante în coroana României mari!

I. ZaborovschiProfesor

ROMANNATALIEI

Dac'ai arunca vreodatO privire de felinPeste versurile mele —Cânt -le la mandolin ...

Dac vei presa în cartea-mi O petal de verbin

i vei l cr ma în treac t —Nu uita c e ti de vin ...

Iar de vei umbla r zleaPe c rarea din gr din : Linisteste- i remu carea Sub polei de lun plin ...

Cesar Stoika

1) Partea ocupat , cuprinzând raielele cet ilor turce ti depe Nistru i Dun rea de jos (Hotin, Bender, Akkerman, Ismail, Chilia) legate între

ele prin spa iul intermediar, r mas în directa st pânire a domnilor Mol-dovei cu cet ile Soroca, Orhei, L pu na, Tigheci i Greceni, totul al-c tuind o unitate geografic , a fost rubricat de Ru i cu denumirea Basarabia, numele pân atunci numai al p r ii sudice din inutul anexat (I. Zaborovschi: Istoria Basarabiei (monografie) Chi in u 1926 p. 139.

Sufletul Basarabiei subjugate.

Nu de mult, cu prilejul serb toririi zilei de 24 Ianuarie, s'au inut în ar discursuri i conferin e publice, în cari oratorii au c u-

tat s înf {i ese publicului procesul sufletesc prin care a trecut nea-mul nostru pentru înf ptuirea Unirii din 1859 i apoi a reîntregirii statului din 1918. S'a insistat asupra adev rului c ideia Unirii a fost vie în con tiin a Românilor înc în epoca preistoriei lor, atunci când Moldovenii i Muntenii îi goneau pe T tari, luând în st pâ-ilire p mântul unde le-a fost menit s - i a eze casa i masa, s - iridice tronul i altarul; c aceia con tiin i-a f cut mai târziu pe Moldoveni i Munteni s in piept sumetilor Unguri i Poloni, sse ridice împotriva Turcilor spre a- i ap ra „s r cia i nevoile ineamul"; c aceia con tiin vibreaz în versurile profetice ale poe-tului rede tept rii noastre, care în an. 1857 vedea „scris în ceruri sfânta Unire, scris în inimi cu foc ceresc".

Trezit de vechii no tri cronicari, înc lzit cu argumente noui aduse de c rturarii-ardeleni, între inut prin lupt i fapte politice în Principate, aceast con tiin a format fondul unui proces istoric, sufletesc prin natura lui, care a f cut ca un neam n scut în negura vremilor din încruci area a dou mari popoare, s se afirme, in ciuda împrejur rilor vitrege, ca un factor de progres, ca un popor unit i îndependent, la a c rui m rire, dup expresia aceluia poet, „lucreaz bra ul Dumnezeesc".

Dar Basarabia? A fost oare aceast frântur r s ritean a neamului nostru al turi de fra ii s i de peste Prut, de peste mun i,în marele fr mânt ri pentru unire i reîntregire ? Pân Ia anul în-str in rii Moldovenii dinte Prut i Nistru, ca o parte nedeslipit de trupul vechii Moldove, au fost p rta i la acele fr mânt ri, iar dupan. 1812 orice manifestare deschis n zuin ei spre unire a fost z -d rnicit de statul rus; prin suprimarea treptat a oric rei urme de autonomie local , prin unificarea administrativ , prin întroducerea limbii ruse în institu iile publice, prin înfiin ri de coli secundare,

30 VIA A BASARABIEI

bine organizate i înzestrate, guvernul din Retrograd c uta s alto-easc pe sufletul moldoveanului blajin cultura altui popor str in, cu alt structur sufleteasc i cu alte aspira iuni. Totul a fost înszadarnic: Basarabia a r mas cu sufletul ei curat pentru a se con-firma adev rul, c un popor nu poate fi nimicit suflete te. Con tiin ade neam, con tiin a c are un rost i o menire pe acest p mânt îndep rtat al str mo ilor, a r mas vie în sufletul moldoveanului ba-sarabean, chiar în vremurile de cea mai grea înstr inare. Ca dovad a acestei afirm ri avem în trecutul provinciei noastre câteva figuri culturale, cari prin scrisul lor au dus nestins facla cuget rii i sim-irii române ti în provincia înstr inat ; poate c numele lor nu str -

lucesc în panteonul literaturii neamului, dar scrierile lor, în cari palpit un suflet îndurerat de vitregia vremurilor i dornic de altviea , vor române pururea neuitate ca un document omenesc.

M gândesc la boierul moldovean Teodor Vârnav, care a tr itîn întâia jum tate a veacului al XIX i care ne-a l sat frumoasa sa autobiografie „Istoria vie ii mele". Viea a provinciei noastre — so-cietatea moldoveneasc de pe atunci, obiceiurile i tradi iile boierilor moldoveni — ni-se înf i eaz în lumina cald a unui suflet româ-nesc, plin de iubire pentru neamul s u îndurerat.

M gândesc la alt figur , la Ion Sârbu, care prin 1851—52 a scris mai multe poezii i fabule în române te. Izolat de fra ii de dincolo, cari în frunte cu un alt basarabean A. Russo, cu M. Cogâlni-ceanu i V. Alexandri vesteau o nou er în evolu ia literar i cul-tural a poporului românesc, modestul scriitor basarabean cade sub influen a literaturii ruse i scrie fabule i poezii dup modelul fabu-lei lui Crâlov i poeziilor poetului Derjavin. Dar tutu i, cu toatdibuirea timid în c utarea motivelor de inspira ie i subiectelor li-terare, cu toat admira ia lui pentru o literatur str in , Ion Sârbu î id pe fa sim irea de Român, care- i iube te neamul i deplânge soarta provinciei cotropit de „multe neamuri str ine".

„O Moldov , ar frumoas ,P mânt bun i îmbel ugat, Cu p duri multe i dese

i cu izvoare bogat" — exclam poetul nostru în, poezia „Moldova" 1).

1) „Cultura româneasc în Basarabia sub st pânirea rus " de D-l t. Ciobanu, pag. 210.

VIA A BASARABIEI 31

M gândesc mai departe la Gheorghe P un, un activ provincial i un cânt re bisericesc din jum. a doua a veacului XlX-a; este în

acela timp i un poet poporan prin limba i spiritul poeziilor sale; cugetarea simpl i s n toas a ranului basarabean, sentimentele lui — iubirea, desn dejdea tr d rii, durerea desp r irii, chinurile a -tept rii zadarnice, farmecul întâlnirii — toate întrupate în frumoasele imagini ale cântecilor populare—a ,,turturic i", a „cucu orului", „pui-cii", „stelelor" i „lunii"— iat fondul poeziilor lui Gh. P un. Pri-vit în acest fond, modesta oper a poetului nostru apare ca un pre ios document omenesc ce ne desv luie tainele unui suflet înc tu at.

Urmeaz Mateiu Donici cu sentimentul lui de iubire de neam i cu nota puternic de protest împotriva soartei nemiloase ce a a-dus

poporului basarabean jugul str in.„Of! ce zile am agiuns,S fiu de soart r u împuns,C ci soarta me-a prepusS m fac pe aicea Rus,S m fac eu porcotin

i de-a Rusului scatin " — scrie poetul în poezia sa „Soarta" scris în Odessa în luna August 1869. 1)

Un fenomen foarte interesant prezint Tudose Roman, un alt poet basarabean, ran de origine de prin p r ile Orheiului, mort în anul 1921 la vârsta de 34 ani. Lipsit aproape complect de cul-tur , c ci nu avea decât coala primar cu un curs complimentar f cut în limba rus în satul natal, Tudose Roman este tipul ranu-lui poet, în ale c rui aspira iuni, n zuin e i motive de inspira ie g -sim un reflex puternic al sufletului îndurerat al ranului basarabean. Soart grea a plugarului moldovean, care

„Dela zori de diminea ,Cu sudorile pe fatEl lucreaz în greu mare,Dar folos tot nu mai are", credin vie c acest

plugar „uitat de Dumnezeu", robit i sc p tat, va fi „st pân pe vii-tor" numai prin carte i cultur — iat aspirajiunile t ranului-basa-rabean contopite toate în sufletul sensibil a lui Tudose Roman. A-

1) „Cultura româneasc în Basarabia sub st pânirea rus " de D-l t.Clobanu, pag. 256.

32 VIA A BASARABIEI

ceste aspira iuni culmineaz în îndemnul poetului nostru la luptpentru „drepturile sfinte", îndemn adresat ranilor basarabeni cu pri-lejul izbucnirii revolu iei ruse ti din 1917.

„Voi, rani, copii ai t rii,Milioane de b rba i,Din Hotin la malul m rii,Glasul vostru ridica i,Cere i drepturile sfinte, Ge de-un veac vi s'au r pit". 1) .

In aceast fr mântare poetul î i îndreapt privirea, obosit de priveli tea suferin ei omene ti, spre izvorul de mângâiere i împ ciuire - spre natur . Acolo „în câmpul verde", în „singur tate", auzind „cucul cântând" i biata ciocârlie sus în aer ciripind, acolo poetul nostru, i cu el ranul basarabean, uit de durerea robirii, de ne-cazurile vie ii, acolo î i reg se te lini tea sufleteasc . Iat pe drept cuvânt un „poet al r nimii basarabene".

M gândesc, însfâr it, la cea din urm i cea mai str lucitmanifestare a sufletului Basarabiei robite, la preotul poet Alexei Ma-teevici, contimporan cu Tudose Roman i stins, ca i el, în floarea vârstei, în lun August 1917. Dac în poeziile ranului T. Roman pal-pit , cum am ar tat mai sus, sufletul ranului basarabean, în ope-ra p rintelui Mateevici, unul din str luci ii absolven i al Academiei teologice din Kiew, vedem sufletul tineretului basarabean, ie it din colile secundare i superioare ruse, pe al c rui fond sufletesc st -

pânii de alt dat c utau s altoiasc cultura sa. E drept c aceastcultur prin anumite elemente suflete ti a contribuit în Basarabia la formarea unei noui psihologii, dar în fondul ei original, prin n zuin-ele i poruncile ei fire i, aceast psihologie nou a r mas tot româ-

neasc .Preotul poet A. Mateevici cu concep ia idealist a marilor po-

e i i filosofi mistici ru i, dar i cu dragostea pentru neamul s u, cu admira ia lui pentru „limba vechilor cazanii" ne d reflexul unor n zuin e ale tineretului basarabean din epoca marei revolu ii ruse ti, r t cit prin colile din imens împ r ie, dar suflete te legat de p -

1) „Cultura Româneasc în Basarabia sub st pânirea rus " — t,Ciobanu pag, 268.

VIA A BASARABIEI 33

mântui str mo esc i de soarta neamului, pentru a c rui mântuire trebuia s ias din sânul lui „Prorocul" („Basarabenilor") 1)

Iat în tr s turi vagi aspectele unei vie i, unei sim iri româ-ne ti în provincia noastr dup an. 1812. O cercetare mai adânc a acestor manifest ri literare ar fi, credem, de mare folos pentru cu-noa terea sufletului Basarabiei.

Vom încerca aceste cercet ri în paginele revistei noastre, dacne vor permite timpul i împrejur rile.

Ioan L Macovei,Profesor Ia Liceul „Al. Donici", Chi in u.

VIA A.Nu spune: viata-i juc rie, Pe care'n dezn dejdea ta S’o sfarmi, s'o nimice ti ai vrea! Arunc -ti ochii pe câmpie : R sar pe 'ntinse paji ti flori; Iar în p duri, ascunse 'n r amuri,Atâtea p s ri cânt 'n zori, Binevestind ca 'n sfinte hramuri In mii de voci pe Ziditor, St pânul nostru-al tuturor... N dejdea 'n^sulfet a murit?

inte te ochii t i pe mare i vezi acolo, în dep rtare:

E un pescar neobosit, Vâslind pe doaga b rcei sparte: El lupt în sudori de moarte.

Tony Lu can.

1) „Cultura româneasc în Basarabia sub st pânirea rus " — t, Ciobanu, pag. 282.

M rg ritare de cugetare româneasc .de Alexandru Russo.

Cel ce nu cunoa te nevoia legei, nu cunoa te ce e slobozenia, c ci nu poate fi slobozenie f r lege... si acel ce nu se ine de duhul legei, se leap d de slobozenie...

Slobozenia e îndoit ... cea din l untru i cea din afar ... ele sânt surori, una tar alta nu pot tr i... Slobozenia din afareste neatârnarea mo iei în care na tem i care ne hr ne te, mo iadela care tragem numele nostru i dreptul de om, de sub biruirea ori carii alte âri si împ ra ii. Pentru sângele ce ne d , sântem datori cu sângele nostru. Pentru aceast au fost b t liile neamu-lui nostru i a neamurilor, b t liile cele vestite scrise cu movile i m n stiri pe esuri i pe dealuri. Slobozenia din l untru este

legea, icoana drept ii dumnezeie ti, legea a ezat prin învoirea tuturor si la care to i deopotriv se supun. Acolo unde nu e lege, nu e nici slobozenie, si acolo unde legea e numai pentru unii iceilal i sânt scuti i de sub ascultarea ei, slobozenia a pierit... si fericirea e stins ... c ci atunci asuprirea, nevoile, necazurile si s r cia izvor sc în lume', atunci lumea se împarte în s raci iboga i, în st pâni i robi, fl mânzi i îmbuiba i... atunci lumea st în cump n de peire.. c ci dreptatea dumnezeiasc este ve-cinicâ: ea ur te i blast m pe omul i pe neamul ce alunecîn calea nedrept ei...

Strâmb tatea izvor te din siluire, din pizm , din jefuire idin ne tiin ... legea drept ii e fr ia, i ce fr ie poate fi intre uliu i prada lui, între r pitul i r pitor, între dreptul i ne-dreptul?...

Din „Cântarea României".

Sta iuni preistorice în Basarabia

Omul preistoric i-a ales s la , din primele timpuri ale apari-iei sale, pe meleagurile Basarabiei, prielnice pentru a ez ri, de oa-

rece prezint dou condi ii elementare: ape i în l imi de ap rare. Cea mai mare parte a Basarabiei fiind un podi br zdat de v i,chiar dac apele ce le str bat nu sunt a a bogate, prezint mai a-les pozi ii naturale de ap rare, care meritau putin schimbare din partea omului spre a fi transformate în „sate preistorice". Iar acolo unde materialul de lucru—materia prima de azi—se g sea pe loc, în primele timpuri preistorice silexul (cremenea), i sta iunele preistorice sunt mai numeroase. A a e cazul în Nordul Basarabiei, unde vom în ira câteva localit i, cercetate sumar, dar cu îndestul toare probe de vechimea a ez rilor 1)

Cea din ai epoc a preistoriei este paleoliticul, numit astfel dup folosin a pietrei (litos) cioplite, în mare majoritate silexul sau cremenea, pe care oamenii primitivi o foloseau pentru unelte i ar-mele de ap rare sau atac. Aceste urme se g sesc în p mînt, la o mic adîncime ce variaz — l pân la 3 metri—, formînd un strat care se nume te „p tura arheologic ". De cele mari multe ori acesta es la iveal prin ruperea malurilor; alte ori prin lucrul plugarului se dau peste asemenea pietre, lucrate cît de rudimentar, deci u ordeosebindu-se de cele naturale, aflate întîmpl tor acolo.

Pe ambele maluri ale Prutului, începînd din dreptul satului Ripiceni din jud. Boto ani i pan la Mitoc din jud. Dorohot, s'au descoperit o serie de sta iuni, adic a ez ri ale omului preistoric, obiecte de piatr grupate sau izolate i chiar ateliere unde se luc-rau pietrele, ceia ce se distinge u or prin mul imea a chiilor împr -tiate ling buc i nelucrate sau ispr vite. O sta iune mai bogat în urme se afl lîng sateie Cucone ti i Corpaci depe malul basara-bean din fata Ripicenilor, la locul numit „Ponoare", ceia ce i a-

1) Dup N. N, Moro an „Noi contribu iuni preistorice asupra Ba-sarabiei de Nord „Bucure ti 1929 i I. N. Moro an „Cîteva sta iuni preis-torice noi descoperite în Basarabia de Nord" Ia i 1928.

36 VIA A BASARABIEI

rat realitatea surp rilor de care aminteam. S'au g sit acolo unelte lucrate în silex de culoare aproape neagr sau alb strue, care sunt la fel, ca structur i culoare, cu cremenele ce se afl în stare na-tural prin partea locului. Uneltele au fost deci confec ionate pe loc.

Urcînd pe valea pîrîului Ciuhur s'au mai g sit unelte de silex ia Proscureni (jud. B lti), care dovedesc un me te ug foarte simplu, dela începutul paleoliticului. Mai în sus, în dreptul satului Ruseni (jud. Soroca), se v d urme paleolitice chiar pe malul Ciuhurului, amestecate aici i cu oasele unor animale ce au tr it numai în a-ceast epoc — str mo ii cerbului i calului de azi.

La grani a jude elor Soroca i Hotin, între satele Naslavcea iVolo covo se 'ntinde pe malul Nistrului o p dure pe p mîntul c reiai mai ales la punctul „Stânca", s'au g sit unelte paleolitice,

amestecate cu altele de dat mai nou . Nu departe, pe mo ia Os-ta ov de lîng satul Bîrnova (Soroca), s'au dat de urmele mai multor sta iuni, dintre care una bogat la punctul numit „Ciornîia Gorî". Pe platoul i'n rîpa numit „Haidamatchii-Iar" se 'ntâlnesc unelte de silex cu o patin (urmele vechimei ca rugina pe fer) pronun at de culoare alb strie.

In coltul nord-estic al Basarabiei s'au descoperit nu mai pu inde 15 sta iuni neolitice, dar i cîteva paleolitice. A a urmele vî-.n torilor primitivi au fost scoase la iveal , dup cercet rile de ani întregi ale d-lui Ambrojevici1) în localit ile : Chi la-Nedjimova a-parjinând celei mai vechi epoci a paleoliticului; la Corman urmelea dou culturi; alte dou sta iuni Ia Darabani i Mori oara. Oparte din materialul adunat se afl la muzeul de istorie naturaldin Chi in u i a servit la alc tuirea unei p r i importante a luc-r rii arheologului elve ian Otto Hauser 2).

Regiunea Naslavcei a fost continuu populat , de oarece se g sesc numeroase sta iuni din epoca imediat urm toare paleoliticului, a a numitul mezolitic. E drept c unii savan i mai noi nu sunt de p rere s se disting o alt epoc între paleolitic i neolitic, totu ivom p stra vechea disp r ire.

Pe 'ntinsul v ii dela Naslavcea se g sesc cel pu in 9 sta iuni la punctele cu denumiri ucrainene date de popula ia afl toare aici, ca „Costachieva-Dolîna", „Na Hori", „Zaicin-Iar", „ umna-Hora",

1) C. T. Ambrojevici în „Buletinul Muz. de ist. nat ." Chi in u 1926. 2) „O mare ras primitiv a Europei centrale la Micoque—Ehrings-dorf-Byci — Scala, Predmost—Chi la -Nedjimova — (Basarabia)".

VIATA BASARABIEI 37

„Carpin-Iar", etc.—toate cu fragmente de piatr numai la suprafade mare abunden . Intr'o singur cercetare s'au ales peste o mie de buc i. Mobilierul industriei, cum se obi nue te a se numi unel-tele, variaz dela centru la centru, compunîndu-se din; lame, r z -toare, cu ite, sfredeluri, topora e, percutoare, sf rm toare, vârfuri de lance, nuclee i a chii. Este una din cele mai importante sta iuni preistorice, care merit un studiu am nun it, mai ales dup ce s'ar practica s p turi în malurile acestei v i înguste, i lungi. Abundîn deosebi uneltele mari-unele 0,23 m. lungime, dimensiune consi-derabil în epoca pietrei —, ceia ce dovede te valoarea marii a-ez ri, care s'a desvoltat de-a lungul întregului paleolitic i mezo-

litic. Malul Nistrului a cunoscut deci cea mai str veche civiliza ie uman , avînd în vedere num rul mare al uneltelor, suprafa a în-tins i durata vie ii în continuare.

Trecînd la Volo covo, pe ambele maluri ale rîpei cu numele „Sobarisca-Chirini ea" s'au g sit urme de mezolitic asemenea celor dela Naslavcea, dar mai pu in numeroase. Pe coasta dreapt a v ei s'au g sit unelte lucrate din calcar, in chip primitiv, ceia ce denotcentrul unei industrii cu totul aparte, ca material în deosebi.

Urcînd pe Nistru în sus, la vre-o 40 klm., în regiunea satu-lui Piliwanov-Iar sau Slobozia Ianou i, la 5 klm. de malul apei se afl urmele unor sta iuni ce se 'ntind de-alungul paleoliticului imezoticului. Nu departe pe-o mo ie apar inînd comunei Comarova (jud. Hotin) s'au g sit mai multe unelte de lucru grosolan, de mici dimensiuni—ceiace denot o a ezare mai modest . Important îns e faptul c unele din ele se aseam n , ca dimensiuui i mod de lucru, cu cele dela Smiatcica i alte localit i preistorice din Ucraina- ceia ce arat str vechile rela iuni între locuitorii celor dou maluri ale Nistrului. Pe acela i teritoriu înc o sta iune la punctul „Veprig", care dovede te înc odat trecerea lin dela epoca petrei ciplite la cea lefuit din neolitic.

O vast sta iune mezolitic se poate considera cea dela Restev— Atachi (jud. Hotin). La punctul „Britchi" s'au descoperit numeroase unelte asemenea celor dela Naslavcea, de factur i rost foarte va-riat. Unele produse ale industriei de piatr se aseam n cu paleo-liticul inferior, altele cu industria neolitic , de care urmeaz a ne ocupa.

Prin neolitic se' n lege a doua mare perioad de timp a cul-turei pietrei, care se lefuia acum, pentru a-i da o form i o fo-

38 VIA A BASARABIEI

losin superioar . In aceasta epoc a pietrei lefuite — de fapt ne-olitic înseamn „piatra nou " — omul preistoric ajunge i la alte descoperiri; în primul rînd tie s fac oale i obiecte din lut ars, pentrue tie acum s foloseasc mai bine focul. Toat industria ol ritului se nume te cu un cuvînt ceramic i urmele ei determinimediat epoca neolitic .

Traiul omului este mai lesnicios, pe deoparte ajutîndu-l o climmai prielnic , pe de alta pu ind cî tiga mai u or hrana cu instrumente perfec ionate. Popula ia se'nmul e te, urmele sta iunilor neolitice sunt numeroase în întreaga Românie, nici Basarabia nu face excep ie.

Una din cele mai vechi a ez ri neolitice scoase la iveal este acea dela Petreni-B l i, unde s'a g sit un bogat material de silexuri lefuite i ceramic , în urma s p turilor unui membru al societ ii

arheologice dela Odesa, Asupra descoperirelor de aici s'a publicat acum cî iva ani un studiu interesant de d-1 ihalenco într'o publi-ca ie dela Praga.

Unele sta iuni neolitice urmeaz pe cele anterioare. A a pe valea Ciuhurului, nu departe de Proscureni, pe mo ia satului Cos-te ti la punctul numit „La Perla", s'a constatat prezen a unei a ez ridin ultimul timp al neoliticului. S'au g sit acolo vase i scoici-fosile, fragmente de ceramic lucrat dintr'o past fin i bine ars , silexuri, un fragment de rî ni .

Tot din aceast epoc mai veche dateaz i unele puncte din jurul satului Naslavcea, dovedind continuitatea civiliza iei locale pan 'n pragul epocii istorice. La fel, din cele trei sta iuni amintite la Slobozia Ianouti una este din neolitic ; probabil c ea se con-tinua i dincolo de Nistru, unde valea se nume te „ ein-Iar" (din-coace poart numele „Piliwanov-Iar"). Tot pe teritoriul comunei în-vecinate Comarovo s'au g sit dou a ez ri neolitice: Dabneachi i„ irochii-Sdolinoc". In ultima numai dou centre de industrie, pe-o suprafa restrîns , îndicînd o popula ie mai redus . Ca mobilier preistoric: unelte din silex, gresie i cvar , din care topoarele cu o u oar lefuire; de asemeni ceramic grosolan —aceste sta iuni trebuesc atribuite neoliticului inferior.

La hotarul mo iilor Comarovo i Restev-Atachi se 'ntinde un loc numit în popor „Popova-Honda", unde s'a g sit material din ultimul timp al neoliticului. Mai spre Nord, în regiunea satului Bu-zov i s'au dat de numeroase urme de industrie neolitic , unele unelte de-o frumuse rar . In fa a sta iunii mezolitice dela Britchi

VIA A BASARABIEI 39

se ridic o important a ezare, ale c rei urme erau s disparcomplect, de oarece proprietarul locului arîndu-1, a aruncat „pietrele" tn rîpa învecinat . E sta iunea neolitic dela „ Velica-Houda" cuunelte de silex mici i fine, nuclee i a chii, cele mai mari fiind asvîrlite, cum am spus. Este un caz cunoscut, din atîtea altele ne-tiute, de distrugere a urmelor atîtor centre de veche civiliza ie

local .O alt serie de sta iuni neolitice se g sesc, tot în Basarabia de

Nord i Centru, spre versantul Prutului. Prin brazdele plugului s'au scos la iveal cîteva unelte din piatr de rîu rezistent în satul Volcine i-L pu na; un frumos topora , bine lefuit, de circa 0,13 m. lungime, se afl în posesia noastr .

O sta iune bogat se afl lîng satul Alex ndreni (B lti), al c rui descoperitor 1) a fost mînat într'acolo dup ce i s'a prezentat de-un ran un topor i cîteva cioburi de vase, numite de locuitori „oale turce ti". Pe o suprafa de aproape dou hectare apar nu-meroase fragmente ceramice: cioburi de oale împodobite cu motive geometrice i mici gropite, n sturei, butona e conice sau urme de degete. Pe unele cioburi se vede înc urma unei împletituri ce pre-supune c neoliticii locali aveau obiceiul de-a lucra vasele ca i unii s lbateci de azi, ungînd cu lut partea inferioar a unui co , care arzînd l sa vasul. S'au mai g sit vase cu diferite tor i ca form im rime, str chinute, pietre de m cinat din calcar oolitic i o statuet —idol. Industria litic e reprezentat prin dou topoare bine lefuite, vîrfuri de s ge i, cutita te, bile — toate din silex.

Contemporan cu aceast a ezare, ale c rei urme dovedesc o via îndelungat , pare a fi cea dela Corpaci pe malul Prutului, unde am v zut c'a existat i o a ezare paleolitic . In malul surpat, la o jum tate metru dela suprafa , s'au g sit numeroase urme ce-ramice: vase aproape complecte, unele de-o form curioas ca o macara — fusaiolele erau cunoscute în neolitic, — poate un sus in -tor de vase cu fund rotund, din care s'au i g sit acolo ; str chinute, p h rele, o lingur , fragmente de statuete. Din piatr : topoare lus-truite, nuclee, a chii, vîrfuri de s ge i, cu ite, râz tori, lame — toate din silex, unele cu minere de corn. Interesante sunt i unele urme

1) I. N. Moro anu, articolul citat în „Revista tiin ific " Ia i 1928 pp. 117-121.

40 VIA A BASARABIEI

casnice: o rî ni i alte pietre de m cinat, ca i-buc ele de var, ce presupune c locuitorii v ruiau p re ii caselor ca i ast zi.

Dou sta iuni, la distan numai de 500 m. una de alta, sunt a ezate pe malurile Racov ului-Sec la Cucone tii-Vechi învecina icu satul anterior. Cea depe malul drept pare mai fertil , iar dupurmele ceramice pare c locuitorii se bucurau de-un sim deosebit artistic; unii me teri modeleaz chipuri de animale din lut. R m -i ele, mult sf rmate, ale celeilalte sta iuni, dovedesc o a ezare mai

veche. Pe aceia i mo ie se mai g sesc urme la cap tul satului, chiar pe malul Prutului, afar de sta iunea paleolitic , asem n toare cu cele dela Ripiceni de dincolo de Prut. O via îndelungat de mii de ani i 'n întinderea ambelor maluri ale Prutului.

In jude ul Hotin o sta iune important se afl pe mo ia tîrgului Edine , cu urme larg r spîndite de ceramic i unelte din silex; o a doua a ezare învecinat pare s fie mai modest , de i aici s'au g sit i unelte din corn de cerb cu urme de cioplire. La Horghine ti sta iunea neolitic , pe lîng cea mai veche, se manifest prin cioburi de vase decorate cu brîe i unelte din silex. Cîteva urme dovedesc prezen a omului neolitic la Halahori-de-jos, pe toloaca satului; la Volodeni cu dou a ez ri; la Brînzeni în imediat vecin tate a sa-tului, cu frumoase vîrfuri de s geat , lame, cu ita e i cioburi gravate cu desenuri. La 2 km. de satul Terebna apar cioburi cu preferinde culoare cenu ie. La C line ti i Hiliuti (din jud. B l i) s'au g sit acelea i variate urme ; în deosebi la ultima un obiect ce pare roti a fusului de tors sau o greutate de n vod servind la pescuit în iazurile naturale, existente înc i azi. La Lipcani (Hotin) curioase troni oare—altare din lut, piese aproape unice.

Din aceast sumar ochire, cu în irare de nume i materiale, se poate constata prezen a aproape a o sut sta iuni din epoca pietrei, dovedind o via intens i continu din cele dintâi timpuri ale a-pari iei omului preistoric. Basarabia a contribuit înc depe atunci la patrimoniul culturei omene ti. Exacta sa participare r mîne s fie pe larg cercetat de cei interesa i i preg ti i. De altfel un apel similar a mai publicat d. Ambrojevici acum 7 ani i eu acum 3 ani. 1)

P. Constantinescu- Ia i1) In „Natura- 1925, 3, pp. 18—19; i în „Doina Basarabiei" 1932,

Mai 15.

Stihuri pentru zilele de ast zi.

Vremea noastr -i tulbure, Duh al r zvr tirilor,Toate sânt în cea . Piei din ar iute! Pretutindeni murmure, Arma uneltirilor R zvr tiri pe fata. N'o s te ajute!

Vreme de tranzi ie — Toate-s pe schimbare. To i fac opozi ie:Oameni, ri, popoare.

Stâlpii vechi se clatin ,Harul de credin ,Mo tenit prin datin ,Zace 'n neputin ...

Dar din largul z rilor, Zvon de prim var !Ziua preschimb rilorPâlpâie ca 'n par .

Suflete buimatice, Face i-v pace!Ce ile iernaticePrind a se desface.

Mâine, poate, soarele Pâcla va str bate,Luminând hotarele

i'nc lzind pe toate.

Altora cu farmeceVei orbi vederea;La noi sânt zadarnice Coada- i i puterea.

Noi cu primenirile Sântem la porunc ,C ci în brazd firele Mintea le arunc .

Noi urâm n tângeleC i de r sculare.Al ii verse sângele, Noi v rs m sudoare!

Plugul si cu na iain la noi în seama

Toat situa ia — N'avem nici o team !

Pas deci cu suspinele. S muncim ogorul, Harnic ca albinele:El ni-i viitorul!

42 VIA A BASARABIEI

Iar de-i vremea tulbure, S lu m cea carte, Cea s ne-o spulbere, Soare s ne 'mparte.

Slova ar 'n cugete, Ca i plugu 'n glie: Sufletele bugete Se 'nt resc, învie.

Carte deci plugarilor,S deprind minte! Iar voi, c rturarilor,Merge i înainte!

Pan. Halippa.

Cuvinte de îndrumare.de Zamfir C. Arbore.

Intelectualii personific în societatea modern func iunea muncii intelectuale; dân ii, prin urmare, formeaz azi tocmai acea grupare sociala, care lucreaz îndeosebi la crearea tezaurului cul-tural în toate ramurile. De aceia dân ii, mai mult decât oricare alte elemente sociale, se afl în strâns leg tur cu destinele cui-turei umane si ale progresului pe calea civiliza iunei. Este dar firesc ca artistul, maestrul, omul de tiin , publicistul, medicul, inginerul, — fiecare p strând intact personalitatea lor, s fie in-teresa i ca activitatea lor s nu fie stânjenit prin nici o piedecextern , iar fructul muncii lor s nu cunoasc alt criteriu, decât acela al frumosului i al adev rului.

Iata pentru ce interesele culturei libere i independente sânt în acela timp interesele specifice profesionale ale p turei intelec-tuale; odat ce aceste interese sunt gignite, sufer to i intelec-tualii, deopotriv de sim itori în exerci iul func iunii lor sociale.

Din vol. „Temni i exil".

Inceputurile publicisticei române ti în Basarabia

(1872-1876)

Primul i unicul studiu documentat asupra publica iilor pe-riodice române ti din Basarabia îl dator m d-lui profesor uni-versitar i membru al Academiei române tefan Ciobanu 1).

Dup cum era de a teptat, prima încercare de cercetare în aceast direc ie nu putea fi complect . i aceasta din simplul motiv c mijloace directe de investiga ie avem foarte pu ine (A-cademia român posed prea pu ine colec ii de periodice româ-ne ti din Basarabia i aceste de dat recent ), iar mijloacele in-directe, adec informa iuni scoase din periodicele contemporane româno-ruse, presupun o munc anevoias , îndelungat , care n'a ispitit pân acuma pe nici un cercet tor.

Dup noi în istoria publica iilor periodice române ti din Basarabia trebue f cut o distinc ie între publica iile propriu zise moldovene ti (fondate i sus inute numai de moldoveni ba-sarabeni, fie în Basarabia, fie în afar de ea) i între cele ro-mâne ti, cari au ap rut între 1856—1878 în jude ele din sudul Basarabiei, ata ate vremelnic la Moldova, i c rora le-au urmat dup 1906 2) cele fondate de români veni i de peste Prut chiar în Basarabia.

Este tiut c prin tratatul de pace dela Paris (din 30 Martie 1856) Rusia a fost obligat , s înapoieze Moldovei o parte din sudul Basarabia, partea limitrof cu bra ul dun rean Chilia i cu partea cursului de jos al Prutului,

In triunghiul acesta mic de p mânt, care cuprindea întregul jude Ismail de ast zi, o bun parte din jude ul Cahul i ceva

1) Formeaz capitolul VIII (pag. 285—313) din lucrarea „Cultura româneasca în Basarabia sub st pânirea rus ", Chi in u, 1923,

2) i în special dela 1917 înainte, când se produce noua i ultima, revolu ie rus .

44 VIA A BASARABIEI

din jude ul Cetatea-Alb , st pânirea moldoveneasc a creiat trei jude e : Cahul, Bolgrad i Ismail, având fiecare din ele câte un ora -capital de jude cu acela nume.

Cu toate c Moldova a st pânit acest col de p mânt basa-rabean numai 22 de aai (1856 - 1878), totu i ea a tiut s facioarte mult pentru rede teptarea i înt rirea vie ii române ti din acea parte a vechii Moldove, care st tuse 44 ani (1812 - 1856) sub st pânire ruseasc .

Amintim între altele a ezarea scaunului episcopiei Dun riide jos la Ismail (1864), înfiin area gimnaziului din Bolgrad (1858) de c tr caimacamul Moldovei Nicolae Vogoride i a celui din Ismail (1873) 1).

O bun parte din activitatea episcopului Melchisedec tef -nescu, eruditul teolog i istoriograf bisericesc, care- i f cuse stu- diile teologice la Academia din Kiew (1848), este legat de a-ceast parte a Basarabiei, pe care a p storit-o ca episcop în Ismail.

Chemate imediat dup alipirea la Moldova (1856) la o noui intens via politic -cultural na ional , necunoscut în restul

Basarabiei moldovene ti, r mas i mai departe sub st pânirea ruseasc , aceste trei jude e basarabene începur s - i aleag ireprezentan i în parlamentul românesc. Amintim între ace tia pe marele patriot român basarabean Bogdan Petriceicu Hasdeu, ales la 1868 deputat la colegiul III de Bolgrad.

Ismailul i Bolgradul au avut câtva timp i o pres localromâneasc i aceasta într'un timp, când în restul Basarabiei, st pânite de Ru i, Moldovenii nu se bucurau nici de drepturi politice, nici de coal i pres na ional , fiind inu i departe de orice amestec nedorit în treburile ob te ti ale imperiului rus.

In special nu putem vorbi de o pres na ional în acea parte a Basarabiei între 1856 - 1878, c ci dac „Buletinul epar-hiei Chisin ului", foaie bisericeasc ruseasc , ap rut la 1867, admisese la început i publicarea de articole religioase în mol-dovene te, într'o limb primitiv , stricat , (de regul traduceri din ruse te), aceast favoare deosebit acordat moldovenilor a fost

1) Vezi in monografia „Basarabia" din 1926, pag. 267 din studiul meu publicat acolo „Cultura si coala".

VIA A BASARABIEI 45

totu i retras în curând (1871), când autorit ile ruse ti au su-primat cu totul partea moldoveneasc a numitei foi 1).

Ziarele române ti, ap rute în intervalul dela 1856 - 1878 în sudul Batarabiei, a c ror colec ii nu ni s'au p strat, dar cari sunt men ionate în alte ziare române ti contemporane din Moldova, Muntenia, Transilvania i chiar Ungaria (Budapesta), sunt urm -m toarele: 2)

1. „Echoulu Belgradului", care a ap rut la Bolgard din Iulie 1872 pân la Mai 1873, având ca redactor pe V. Br ni teanu.

2. „Gazetta de Ismail", editat la Ismail între anii 1873-74.3. „Ecoulu Basarabiei", care a ap rut la Bolgrad în 1874,

având ca redactor pe Teodor Boldur - L escu, o figur bine cu noscut în via a politic din acea vreme,

4. „Curierulu Bessarabiei, diariu allu interesseloru generale i locale", ziar s pt mânal, ce ap rea în 1875 la Ismail sub re

dac ia lui V. Poreanu. 5. „Curierul Belgradului", care a ap rut la Bolgrad în 1876.Vor fi ap rut desigur i alte ziare române ti în sudul Basa-

rabiei între 1856 - 1878, despre cari îns nu avem înc pân acum cuno tin . Dar i aceste pu ine, pe cari le cunoa tem numai dupnume, ar fi suficiente pentru a cunoa te via a româneasc a Basarabiei de atunci, dac am poseda colec iile lor.

Dup 1878 i pân la 1918, aceast regiune a Basarabiei nu a mai avut pres româneasc i nici chiar moldoveneasc .

Inainte de 1906, când începur s apar foi moldovene ti în Basarabia, se mai înregistreaz apari ia în 1884 a foaei „Mesa-gerul Basarabiei", la Chi in u, având ca redactor pe un oarecare Riabcic, iar ca editor pe un oare care Drumascu 3), dou nume cu des vâr ire necunoscute în mi carea politic -cultural a Mol-dovenilor basarabeni.

Dup revolu ia rus din 1905 încep s se fac încerc riserioase i continue de a întemeia o pres moldoveneasc ba-sarabean .

1) Vezi t. Ciobanu, op. cit. pag. 286-287. 2) Datele privitoare la aceste ziare sunt scoase din Nerva Hodo

i Al. S di Ionescu: „Publica iunile periodice române ti", tom. I (1820- 1906), Bucure ti, 1913

3) Vezi Nerva Hodo i Al. Sadi-Ionescu, op. cit. pag. 408.

46 VIA A BASARABIEI

Prima încercare nu este îns gazeta na ional-democratic„Basarabia", condus de avocatul E. D. Gavrili , dela 1906, cum se credea pân acum 1), ci o alt foaie, cu acela nume de „Basarabia, organ al partidului na ional român din Basarabia", care a ap rut în 1905 la Geneva (cu toate c în foaie se ar ta ca loc al apari iei Chi in ul!) sub redac ia lui Zamfir C. Arbore i Dr. P. Cazacu.

Foaia numit trebue s fi avut un caracter pronun at re-volu ionar, dat fiind faptul c era scris de doi basarabeni ex-patria i, precum i faptul c se tip rea pe hârtie sub ire, format mic (30 X 24), probabil pentru a putea fi r spândit în plicuri închise. De r spândirea acesiei foi purta grij „Societatea pentru r spândirea presei libere ruse ti", prin orice mijloace posibile 2).

i faptul acesta tr deaz caracterul revolu ionar al foaei, din care au ap rut numai 6 numere în Decembrie 1905, Cum ambii re-dactori ai foaei sunt în via , ne-ar putea da l muriri pre ioase asupra acestui organ revolu ionar al partidului na ional român din Basarabia.

Restul periodicelor moldovene ti din Basarabia (dela 1906-1918), pe care îl g sim men ionat la d. tefan Ciobanu, credem c este complect. Totu i trebue s relev m faptul c unii din redactori — editori ai acestor foi moldovene ti basarabene de dup1905 erau tineri cu studii f cute în vechiul regat român (ca d. e. Sergiu Victor Cujb dela „Basarabia" din 1906 i Gheorghe Ma-dan dela „Moldovanul" din 1907), iar unul chiar român reg ean, stabilit în Basarabia : preotul Grigore D. Constantinescu, fost profesor de limba român la coala eparhial de fete din Chi-in u, care la 1913 a întemeiat gazeta na ional moldoveneasc

„Glasul Basarabiei".Mai amintim c la 1879 (din Septembrie pân în Decembrie)

a ap rut la Ia i o gazet bis pt mânal „Basarabia" 3), tip ritla început în tipografia lui „Anton Se. Savul", iar în urm la „Buciumul român". Titlul gazetei ne face s b nuim ca gazeta

1) Vezi t. Ciobanu, op. cit. pag. 287-291.2) Vezi Nerva Hodo si Al. S di Ionescu, op. cit. pag. 64.3) Vezi Nerva Hodo i Al. Sadi-Ionescu, op. cit. pag. 64.

VIA A BASARABIEI 47

servea cauza Moldovenilor basarabeni i c avea poate în re-dac ie i basarabeni, lucru care ar trebui i ar putea fi stabilit.

Despre o foaie asem n toare, ap rut tot la Ia i dar ulte-rior (1907), ne aminte te d. tefan Ciobanu 1), a a c „Basarabia”

din 1879 dela Ia i ar putea s fi fost i ea o încercare identicanterioar .

Liviu Marian

Puterea rug ciunii *)de Vasile L. La cu.

Când dorul inima-mi fr mânta i n'am în jur decât p re i;

Când ne'mp cutul gând s'avântDin searb dul pustiei vie i

i sufletul ar vrea s fugDin închisoarea lui de lut,— Atunci spre cer cu cald rugEu m îndrept cu glas sc zut... Sfioase oapte a mea gurRoste te 'n tremur de amurg, Iar peste-a patimei arsurOstoitoare lacrimi curg.

i ele-mi spal vechea ran ,Iar sufletul mi'l cresc în dor De via f r de prihan —In crez, n dejde i amor...

i inima din nou se bate.Voios mâ'mpac cu-al meu destin, Iar gândul zboar 'n ri visate Si i pace 'n suflet i senin.

A tradus Pan. Halippa,1) Vezi op. cit. pag, 296-299. *) Din volumul „Co i ", 1891, Vasile L. La cov.

PROPAGANDA C R II.

Importan a cetitului extra colar.

Cetirea — f r îndoeal — are o mare importan pentru progresul înv mântului, iar în coala primar — mai ales în cea rural —este „cuiul" principal, f r care nu s'ar putea preda celelalte obiecte din restrânsele programe oficiale. Am putea spu-ne c dela cartea de cetire din clas depinde instruc ia colari-lor. Ins , în coalele rurale, instruc ia dureaz 7 ani numai pe hârtie, iar în realitate, majoritatea covâr itoare a colarilor dela ar nu vin regulat la coal decât 2-3 luni i numai în primii

3-4 ani, iar în restul cursurilor vin numai în zilele, când nu mai au de lucru acas .

Pe lâng acestea, în coal cetitul propriu zis cuprinde o singur or pe zi. Se în elege lesne la cât se reduce cetitul ele-vilor la coal în asemenea condi ii. Pentru complectarea cetirei din clas , cea mai potrivit i cu totul fireasc este cetirea colarilor acas .

Din experien o spunem c progresul instruc iei se simte odat cu introducerea cetitului extra colar. La coalele, unde a-cest complement este organizat întrucâtva, colarii cetesc mai bine atât în privin a mecanicii, cât i în privin a în elesului con inu-tului, iar acolo unde cetitul extra colar se practic regulat în în-tregul curs al coalei, elevii ies din coal în general mai des-volta i — atât în privin a intelectual , cât i în privin a cuprinsu lui cuno tin elor însu ite. Cu alte cuvinte, cetitul extra colar dez-volt programa coalei, f r prelungirea timpului. Ins aceasta nu-i înc totul.

Una din problemele principale ale coalei, f r îndoeal ,este preg tirea colarilor pentru a folosi tiin a de carte dupabsolvirea coalei, i mai ales s -i deprind pe colari s poatg si în carte un izvor de lumin ; fiindc f r de aceast , ce rost ar mai avea cetitul? Cunoscând scopul, vom g si i mijloacele potrivite pentru atingerea lui, cât mai lesne i cât mai sigur.

VIA A BASARABIEI 49

Cetitul la lec iile din clas îl deprinde pe colar s p t-rund mai adânc în cuprinsul buc ilor cetite ; îns însu irea cup- rinsului i a cuno tin elor folositoare pentru mai târziu, în clas ,depinde mai mul dela înv tor, decât dela elev. Se întâmpl cun colar, care în clas cite te bini or i în elege lesne cuprinsul Buc ilor cetite, acas nu în lege simple propozi iuni i mai ales cuvinte cu dou în elesuri, a a zise omonime, ca de exemplu : r zboi — lupta i r zboiu de esut, spata dela corp i spata de esut, cot, coate, coturi etc. Evident, cetirea cu înv tor i ce-

tirea f r înv tor sunt lucruri deosebite. Iscusin a la cetire se cap t treptat i numai prin cetit, pentru care lucru colarul are timpul necesar numai acas , S'ar putea obiecta c pentru ase-menea cetire elevul va avea destul timp mai târziu, dup absol-virea coalei. Ins aceast obiec iune nu ni se pare întemeiat ; colarul, lipsit de îndrum tor, neap rat se va afla înt'o situa ie

grea, mai ales dac nu mai urmeaz apoi la o coal secundar , în clas colarul cete te ce-i d înv torul; pune întreb ri nu-mai acolo unde crede c va putea r spunde iar i numai în-v torul. Dup absolvirea coalei îns , toate acestea, el tre-buie s le priceap ( i dac nu le pricepe?) singur. De aceasta oare n'ar fi mai potrivit ca, în loc de a l sa colarului calea des-chis pentru o situa ie grea, s -1 preg tim pentru cetitul — s -i zicem — liber, înc el fiind în coal ?

Apoi înc mai trebuie s inem seama i de faptul, c du-p ie irea din coala primar , colarii cari nu într în licee, în împrejur rile de ast zi, dac nu s'au deprins cu cetitul, nu mai deschid cartea. Pentru ca elevii no tri s se deprind cu cetitul, trebuie ca înc din coala primar ei s îndr geasc cartea, ssimt pl cerea cetitului. Tot în coala primar trebuie s se dez-volte i gustul la alegerea c r ilor, pentru ca colarul s tie ce s foloseasc din c r i. Iar pentru colarii cari vor urma cursu-rile secundare cetirea le va înlesni însu irea cuno tin elor noi. Prin urmare, cetirea extra colar se potrive te, cum nu se poate mai bine, pentru atingerea scopurilor ar tate.

Dar mai exist înc un motiv, care-1 for eaz pe înv tors - i îndrepte b deosebit aten ie asupra cetitului extra colar. La ar mai ales, acolo unde cetirea acas intr în obi nuin , ea a-

duce în casele r ne ti ceva îmbucur tor. In zilele de s rb tori i în serile lungi de iarn , cetirea colarului este ascultat de în-

50 VIA A BASARABIEI

treaga familie. Iar în localit ile cu popula ie strein , cetitul în-lesne te ascult torilor însu irea graiului românesc. Cunoa tem chiar p rin i minoritari, cari au înv at dela colari nu numai svorbeasc române te, ci i-au însu it cuno tin e folositoare din istoria, geografia i literatura româneasc . Ar fi o gre eal sse neglijeze asemenea lucruri. Popula ia, v zând folosul tiin ei de carte, pe nesim ite ar începe s pre uiasc coala, socotind-o ca un prieten al s u. Ce-ar fi mai de dorit decât aceasta ? ! icu cât mai mul i prieteni va avea coala, cu atât mai bine pentru ea; dar mai ales trebue pre ui i prietenii din popor, c ci coala noastr — orice s'ar spune — înc nu s'a familiarizat complect. Ea este înc protejat de guvern, de comun , de persoane par-ticulare. Srijinul acesta — sper m — nu-i va fi refuzat niciodat .Ins o baz temeinic coala o va avea numai atunci, când îns ipoporul va primi-o cu dragoste, luând grija ei pe umerii s iputernici. Iar aceasta se va înf ptui atunci, când popula ia în-s i—adev ratul stâlp al coalei — va sim i i va cunoa te bine facerile aruncate în via a din coal .

In sfâr it, introducerea obiceiului cetitului extra colar este folositoare i pentru înv tori, mai ales pentru încep tori. Ob-servând elevii zi cu zi, înv torul (ca i p rintele) îi cunoa te mai de aproape pe fiecare dintre ei, cerceteaz mai des aptitu-dinele lor intelectuale, privind îndeob te cre terea copiilor. Iar când mai târziu, fo tii elevi vor cere îndrum ri i sfaturi la ale-gerea colii ce trebuie s urmeze sau despre c r ile ce-ar dori sle ceteasc , dasc lul mai lesne va ti s le recomande coala sau cartea mai mult sau mai pu in potrivit cu firea colarului.

Prin urmare, importan a cetitului extra colar are urm toa-rele temeiuri:

a) ajutând cetirei în clas , contribue în general la progre-sul înv mântului;

b) cetitul extra colar dezvolt la copii dragostea de carte;c) elevul se preg te te înc dela coal pentru a se putea

orienta singur în cetitul c r ilor;d) înlesne te p rin ilor i înv torilor cunoa terea aptitu-

dinelor fire ti ale fiec rui copil, pentru o mai potrivit îndrumare a lor dup ie ire din coal ;

e) cetitul extra colar dezvolt activitatea coalei, atr gândspre carte întreag popula ie.

Cons. Popescu.

tabs-c pitan Mazurenco.

"Iar cine. va sminti pre anul dintru ace timici, mai bine este lui, s se spânzure o piatrde moar de grumazul lui, i s se înnece întru adâncul m rii".

(Evangh. Matei, 18,-6.)

Insist asupra titlului de mai sus, c ci de numele acestui ofi era tic los se leag pentru basarabeni o epoc întreag a multor i multor nenorociri care dureaz înc i ast zi.

Cine a fost tabs-c pitanul Mazurenco? In primele luni dup Unire, pe când exista statul Ucrainei

sub protectoratul nem ilor i podul de peste Nistru înc nu era aruncat în aer, asupra unei case impozante dela Chi in u într'o bun zi s'a v zut fâlfâind steagul na ional ucrainean. Era consu-latul statului vecin. Titularul acestui consulat, tabs-c pitan Ma-zurenco, s'a ar tat a fi un om foarte sociabil, un om de via .Il vedeai în mai multe case dela Chi in u i în localuri publice, serviabil i voios, într'un cuvânt, fire larg ; se vedea în el omul cu parale. Dar nu numai în case particulare, îl întâlneai adesea i pe la institu iuni publice. In special era des v zut pe la tribu-

nalul regional Chi in u, care înc nu fusese românizat, i pe la Comandamentul teritorial. In cercurile române ti era privit ca filoromân, se recomanda chiar Mînzarencu, l sând s se în eleagc ' i trage obâr ia dela un oarecare vechiu Mânz românesc. Se optea c tân rul consul ne f cea unele servicii deosebite, pro-

curând informa iuni pre ioase pentru Comandament, Nu era deci de mirare a-1 vedea în tov r ia ofi erilor români.

i în cercurile ruse ti... Aicea tabs-c pitan Mazurenco-Mînzarencu se purta cam în alt fel. Dela o vreme încoace îl ve-deau aproape zilnic pe la tribunalul regional, de altfel consulatul îi era peste drum numai. La tribunalul regional, pe atuncea, în vara anului 1918, era o mare fierbere. Se preg tea românizarea

52 VIA A BASARABIEI

tribunalului. Paralel cu forurile române ti se proectase pentru magistra ii cari nu cuno teau limba statului un tribunal de lichi-dare pentru afacerile începute în limba rus , cu dreptul pentru cei cari vor înv a limba de a fi trecu i la tribunalele române. Era deci b fierbere, c ci atât pentru nouile tribunale, cât i pen-tru cel de lichidare în limba rus , ca o condi ie sine qua non, se cerea prestarea jur mântului în conformitate cu Constitu ia ilegea de organizare judec toreasc . Aproape zilnic se ineauadun ri secrete cu participarea... consulului ucrainean.

Iat ce sfaturi li d dea tabs-c pitan Mazurenco magistra-ilor fostului tribunal regional :

— De ce s v lega i capul cu românii, dac v invit eu la Ucraina noastr ? Avem nevoie de magistra i, c ci înfiin m un tribunal nou în unul din ora ele maritime: Mariupol sau Ber- deansc, dup alegerea d-voastr . Numai s v decide i. Deci re fuza i jur mântul românesc i trece i Nistrul în corpore — pentru to i se vor g si locuri.

Au urmat consf tuiri i adun ri peste adun ri ale magistra-ilor i ale func ionarilor, în urma c rora au început a se com-

plecta tablourile doritorilor de aer de mare dela Berdeansc. In-tr'una din zile sunt chemat la superiorul meu:

— De i ' i cunoa tem sentimentele, îmi fac datoria de ca maraderie s - i propun i d-tale a merge cu noi la Berdeansc. Cu mici excep iuni tribunalul în corpore, magistra ii i func ionarii, am primit propunerea consulului ucrainean.

I-am mul umit, r spunzând c , b tina al Basarabiei, sunt decis s împ rt esc soarta acestei provincii.

La solemnitatea întroducerei justi iei române ti în Basara-bia, în Octombrie 1918f în prezen a ministrului de justi ie Ion Mitilineu, a autorit ilor civile i militare, în fa a episcopului Ni- codem, din tot fostul tribunal regional, ne-am prezentat la de-punerea jur mântului numai doi.

Vestea despre refuzul tribunalului de a presta jur mântuls'a r spândit pe întreg teritoriul basarabean. Chestiunea era acut .Se p ea la românizarea pe rând a institu iilor i pretutindeni pentru a p stra slujba se cerea jur mânt. Pasul tribunalului pen-tru mul i a dezlegat o problem grea :

VIA A BASARABIEI 53

- Tribunalul tie zacoanele. Dac tribunalul a procedat a a, e o pild de urmat,

i în majoritate, func ion rimea basarabean , urmând pilda tribunalului, ademenit la rândul s u de t.-cap. Mazurenco, dupexpresia oficial , a refuzat jur mântul, în realitate îns , în fa apasului atât de hot rît al tribunalului, n'au f cut decât s se ab ie temporar pentru a se desmeteci, a se orienta în noua si-tua ie i foarte curând au revenit, prezentându se pentru depu-nerea jur mântului; dar era deja târziu, locurile lor fiind imediat ocupate de func ionari refugia i din Cadrilater.

Iat dar adev rul: o împrejurare fatal , o provocare, o a-demenire, o smintire, cum se zice în Evanghelie, din partea unui aventurier, i-a l sat pe mul i basarabeni pe drumuri, ba le-a mai atras i suspiciunea legal din partea centrului.

Iat de ce am insistat asupra titlului prezentului articol, iat de ce am reprodus cuvintele Evangheliei despre smintirea "celor mici"; împrejurarea descris ne fiind pân în prezent re-levat , avem preten iunea de a spune un cuvânt nou în încurcata problem basarabean .

Ei bine, în cei 14 ani dela Unire încoace, basarabenii au putut fi îndeajuns cunoscu i, S'a pus cândva la îndoial loiali-tatea lor? In aceast privin , între altele, cu alt ocazie, ne ob-lig m a reproduce extrem de interesantele preciz ri, cum vedea st rile din Basarabia regretatul general Mircescu, fost ministru de r zboi i fost comandant al corpului III de armat din Chi in u.

Omului de rând nu i se cere eroism, ci numai loialitate. Dac basarabenii au gre it atuncea printr'o ezitare, apoi nu

li se întâmpl oare chiar i eroilor ezit ri! D'apoi statul n'a gre it transplantând un corp întreg func ion resc, adaptat la mediu i localitate, din Cadrilater în Basarabia! N'a descoplectat oare cadrele acolo Ia grani a dun rean , care este parc mai pu in important decât cea nistrian ? Cadrilaterul cu o popula ie mixt are nevoie de colonizare, Basarabia cu popula ia ei ro-mâneasc autohton n'are nevoie decât de cultivarea elementului indigen dup sistemul protec ionismului în industrie.

Dar revenim la eroul nostru. Desigur v ve i întreba, cum a putut s se întâmple c magistra ii fostului tribunal regional, în loc de a emigra la Berdeansc, sau alt ora maritim din Ucraina,

54 VIA A BASARABIEI

îi vezi i ast zi pe str zile Chi in ului într'un hal f r hal, mu-ritori de foame ? Explica ia e simpl i banal . Foarte curând dup gestul lor de a refuza jur mântul, în timp ce î i preg teau bagajele pentru Ucraina, vine de peste Nistru o telegram cifratcu urm torul con inut: „Prinde i, urm ri i, înainta i de urgenpe individul ce se d drept consul ucrainean la Chi in u, tabs-c pitanul Mazurenco, învinuit pentru delapidarea sumei de 200.000 ruble dela Divizia XV din Poltava". Individul Mazurenco a fost arestat i extr dat peste Nistru.

i .. finita la comedia.Istoria aceasta ar fi desigur plin de haz, dac n'ar fi fost,

cum spune neam ul, eine schlechte Geschihte, dac n'ar fi stors atâtea i atâtea lacrimi la unii dintre ace ti sminti i depe urma unui oltic, care a tiut s poarte de nas un întreg tribunal regional de magistra i;

Th. Incule .

CUGET RIDe Bogdan P. Hasdeu

A crede si-a iubi e una. Eu cred, de-a i zice c -s nebun, C ci arde 'n pieptu-mi totd 'auna V paia pentru iot ce-i bun.

Când lung a fost r zboiul,Se 'ntâmpl câte-odatC lare veteranulS 'adoarm zdruncinat ;Dar gându-i tar voie

i-atunci b tae cati chiar dormind s ‘l duc

E calul s u dedat.

DOCUMENTE INEDITE.

O scrisoare dela Tadeus H jd u.

Intre boerii Sturze ti, latifundiari i urma ii H jd ilor a luat na tere în 1809 un mare proces pentru st pânirea mo iilor Tulbu-reni, P sc u i i Medveja. Suntem în epoca când întinderea de ar ,cunoscut supt denumirea de raiaoa Hotinului, revenea vechilor ei proprietari. Documentele trebuiau scoase din mucede te cherele ide mult vreme nedeschisele sipete i prezentate Divanului, spre cercetare. Cu acest prilej s'au ridicat multe contesta ii. Discu iile au fost lungi i au provocat multe complica ii. Pentru noi ele prezintun necontestat interes istoric, mai ales din punct de vedere genea-logic. Multe din aceste m rturii le-atn tip rit aiurea1). In actele pre-zentate, în procesul amintit mai sus, 2) afl m i scrsoarea care ur-meaz . Ea porne te dela Tadeus H jd u „ce s afl în Ros e m r-turis toare c ne cunoa te ruden iea sa din H jdeu". Este o copie tradus în române te i ruse te depe originalul grec. O dovad în plus de dispozi ia special a familiei, spre poliglotism. Tadeus se g sea la acea dat la Dubna, in inutul Voliniei, deci nu prea de-parte de hotarele Moldovei. Din rândurile misivei se constat mai multe lucruri i anume: un cult al trecutului neamului, o con tiina originei familiei sale, care ajunge în timp de glorie voevodal , la

tefan Petriceicu, i pe lâng altele i dorin a de a tr i, din nou pe p mântul „str mo ilor no tri". Pentru realizarea acestei speran eTadeus cere originalele „documentarilor mo iilor din Moldova ce au fost a noastre" i care fuseser l sate polonezului Stevenovschi. Era vocea sângelui, care i-o poruncia, erau larii cari-i impuneau res-pect. Este o m rturie scris din cele mai rari, i de aceia socotim c merit s fie cunoscut în cercuri cât mai largi.

1) A se vedea colec ia Revistei „Arhivele Basarabiei" 2) „Dela" Nr. 1388/1899. Arhiv. Senat. Chi in u.

56 VIA A BASARABIEI

COPIE IN T LM CIRE DIN GRECEASC .Dubna gubernie a Ros ei Volinschi la 15 Aprilie 1809.

Dorit lucru este ca s ni aducem aminte de curgire niamului nostru din vechi i de câte lucruri str mo ti au r mas, i datorie avem ca s cercet m pentru aceaste. Iat dar v în tiin m spre a-ducere aminte a str mo ilor no tri, i ai lui Constantin Bal pahar. Moldovii, i care este Mar ia Hejdeoae. Este cunoscut i din isto-raia locului. tim bine c în vremi acea când au fost Domn tefan Petreceicu Vod am avut mo ii str mo e ti noi to i ce s ntem niam precum s vor dovedi toate. Pentru aceia trebuin cere ca s -s cer-cetezi toat pricin pentru niamul nostru, ca câ i ne afl m dintr'a-cest niam, s ni agiot m unul pe altul cu toate c sântem desp r-i i unul aice i altul acolo. i este cu dreptate s nu ne lep d m

unul de altul ce s urm m dup lege i dup pravil . Nu m mier c Dv. ve i fi uitat numile lui Hajd u carile au fost adiv rat niam al nostru i i~au fost afierosit ce din ai moa a i str inoa a noastrDrept acea îndr znesc a te ruga s cercetezi îndrept rile spre po-menire p rin ilor no trii i s -mi trimi i orighinal documenturile mo-iilor din Moldova ce au fost a noaste, care li-au fost l sat tat l

liahului Ignat Stevenovschi. Aceste documenturi sânt foarte trebuin-cioase ca s urm m dreptatea noastr pentru mo ile niamului nos-tru ce s afl în Moldova, fiindc rusasc giodecat ne f g due te s ni agiote la dreptate noastr , ca s putem câ tiga ce adiv ratmo tenire. i Dv. înc ve i fi mul mi i. i Dumnez u s fac mils li lu m înapoi ca s putem tr i to i dimpreun în jocurile str -mo ilor no trii. Parte ce s va veni Dv. avem dup dreptate a v-o da. A tept r spunsul Dv. cu po ta cât de îngrab , scriind pe numile mieu ca s poci scoati trebuincioas le documenturi. i sânt iobit iadev rat frate

Tadeus Hajd uT. G. Bulat

CRONICA ECONOMIC

Criza agrara

Basarabia i, în genere, toat ar trec ast zi printr'o crizgrozav , agrar i economic . Unii basarabeni, nefiind ini ia i în chestiunele economice, cred c aceast criza are un caracter local basarabean sau românesc i deci cauza care a provocat criza se datore te regimului politic de guvernare. In mic parte, aceastcredin este just . Un regim economic, care ar fi stimulat din timp înt rirea material a agricultorilor, putea desigur contribui ca rezisten a în fa a crizei de ast zi s fie mai puternic . Cauza principal , îns . a crizei are alt provenien i anume: criza agrar româneasc este în func ie de criza agrar i economicmondial .

întreaga structur economic a agriculturei mondiale de ast zi se g se te într'o situa ie grea din cauza dispropor iei ce exist între costul de produc ie i produsul depe urma vânz rei,care nu mai acord nici un fel de rentabilitate celui mai bun te-ren. Criza actual nu este o criz obi nuit , economic în sensul strict al cuvântului, ci se repet aproape regulat din timp în timp i coincide deobicei cu contingen e precare dar trec toare. Criza

agrar actual se caracterizeaz printr'o stare anormal , latenti cronica, de despresiune.

Cauza fundamental a crizei este urm toare. Inc înainte de r zboi, se sim ea c dezvoltarea produc iei

industriale dep e te cu mult nevoile de consuma ie. Acest fapt, împreun cu concuren a neînfrânat , a creiat o stare de discor-dan între produc ie i consuma ie. Dar echilibrul se men inea i poate s'ar îi g sit mijlocul de adaptare la st rile creiate. R -

zboiul îns a schimbat radical ritmul evenimentelor. Evolu ia len-t i fireasc se transform într'o serie de cataclisme.

Din cauza nevoilor r zboiului produc ia industrial ia o dezvoltare formidabil , îns dup încheierea p cei ne-am aflat brusc în fa problemei adapt rii produc iei la noile împrejur ri.

VIA A BASARABIEI

Regiunile devastate i stocurile de rezerve epuizate recla-mau reconstituirea lor, ceiace impunea intensificarea activit ei industriei pân la nivelul din timpul r zboiului. Uzinele uria eale Germaniei, Americei etc. arunc pe pia cantit i enorme de m rfuri pe cari pia a nu le poate mistui. Se ive te în toate -rile cu o industrie dezvoltat omajul. Puterea de cump rare a consumatorilor se ridic .

In domeniul agricol se constat c în perioada quinquenal ,1921-1925, produc ia mondial a cerealelor de tot felul a fost de 1.510.000 milioane quintale (vagoane), deci cu 472% mai mica decât media produc iei din perioada de dinainte de r zboi. Limi-tat la Europa, produc ia a sc zut cu 18%, iar acea a Republicei Sovietice cu 24%.

In acela timp se constat c i consuma ia de cereale a sc zut cu 13% (f r Rusia Sovietic , unde a sc zut cu 22%) fade aceia de înainte de r zboiu.

In anii 1926-1928 produc ia mondial a cerealelor dep e-te produc ia dinainte de r zboi cu 6-7%, aceast cre tere de

produc ie a sporit în anii urm tori, treptat dela an la an. Rezervele mondiale de grâu, de exemplu, au fost la l De-

cembrie în milioane de bu eli:

1925

257

1926

300

1927

347 1928 460

1929

550

Fa de anii 1903-1913, în anii 1925-1928 produc ia mon-dial a grâului a crescut cu 16%.

In Rusia Sovietic în anii 1920-1928, produc ia proprie de cereale abea ajunge pentru satisfacerea nevoilor interne de con-suma ie. In ultimii ani Rusia arunc pe pia a mondial cantit iînsemnate i tinde spre reluarea locului pe care-l ocupase îna-inte de r zboi. Acest fapt înr ut e te i mai mult condi iile de desfacere a produselor agricole pe pia a mondial . Pre ul grâului scade în 1930 cu 30% fa de pre ul din 1928, a orzului cu 29%, iar a secarei cu 26%.

In anul 1931 pre urile produselor agricole sufer o sc derecatastrofal , în timp ce costul de produc ie al agriculturei a r mas acel de mai înainte, iar pre urile produselor industriale întrebuin-

58

VIA A BASARABIEI 59

tate de c tre agricultori nu s'au eftenit. Sc derea mare a puterei de cump rare a agricultorilor spore te la rândul ei în mare m -sur criza industrial i omajul.

Trecând la criza agrar din Basarabia, trebue s constat mc ea este f r precedent. Condi iile locale, ca lipsa aproape to-tal de credit pentru agricultori, împov rarea cu dobânzi mari, lipsa de numerar suficient pentru punerea în circula ie a produselor agricole, lipsa unor bune c i de comunica ie, regimul taxelor va-male la export, impozitele grele i multe altele, au creiat o stare desperat .

Ins s'ar face o mare gre eal , dac s'ar afirma c Basara-bia n'a mai trecut i în alte da i prin crize mari agricole. In Ba-sarabia se obi nue te a se compara starea grea economic de ast zi cu aceia din anii antebelici 1908-1914, când îhtr'adev ragricultura se dezvolta în cpndi iuni foarte favorabile. Cu totul altfel se prezint îns lucrurile, dac vom lua pentru compara ie epoca dela 1880-1905, în care agricultura Basarabiei trece printr'o criz extrem de grea.

O serie de fenomene economice sânt m rturie în aceastprivin . O ar , care servea mai înainte ca centru de colonizare i a ezare a tuturor veni ilor din alte p r i ale Rusiei, în epoca

de care am pomenit, nu este în stare s hr neasc nici popu-la ia b tina e, care este silit s lucreze la boeri pentru o platridicol , sau s - i p r seasc locul natal, c utând alte locuri în

ri îndep rtate, Caucazul, Siberia, Amur, etc., pentru a i pu-tea câ tiga existen .

Marii proprietari de p mânt epuizeaz toate sumele primite dela stat ca desp gubiri pentru mo iile expropriate în anul 1868 i, pentru a face fa necesit ilor gospod riei lor în înprejur -

rile noui creiate, din cauza marilor transform ri sociale, recurg la înprumuturi, pl tind dobânzi mari, cari r pesc gospod riei pânla 40% din venitul net. Pe de alt parte, desvol area agriculturii în America i oferta ei de cereale pe pia a mondial în cantit ienorme provoac o sc dere mare de pre uri la produsele agri-cole, constituind o grea lovitur pentru agricultura basarabean .Germania, una din cele mai mari consumatoare a produselor agri-cole ruse ti, c utând s - i protejeze progria agricultur , fixeaz

60 VIA A BASARABIEI

taxe vamale de import pentru produse str ine, deci i pentru acele ruse ti. Aceast tax , la început, este de 5%, fiind ridicat pe urm la 20% din valoarea produselor importate. Intre Germania i Rusia începe un r zboi vamal, din care cauz produsele ruse ti

sunt taxate cu o tax special de 25 copeici pe pud, fa de 7 copeici pentru celelalte ri. Aceast tax asupra cerealelor ruse-ti trebuia s fie suportat i de produc torii de cereale din Ba-

sarabia, aceasta f când pe vremea aceia parte din Rusia. Exploatarea agricol înceteaz de a mai fi rentabil .Pre urile pe pud (16,38 kgr.) în copeici metalice la cereale

în portul Odessa se prezint astfel:

1890 1891 1892 1893 1894 1895 1896 1897 1898 1899

Grâu . . . 89.2 107 89,8 71,3 58,5 66,1 78,6 — 103,7 —Secar . . 68,2 97,4 78,6 65,9 48,5 51,1 53,0 — 71,8 —Ov z . . . — 74,5 56,1 56,4 57,4 — 76,8 —Orz . . . . 60,4 73,8 58,2 50,5 39,5 47,5 51,5 — 57,5 —Porumb . . 53,0 73,9 54,5 57,3 48,4 54t4 48,6 — 51,3 —

Dac din pre urile cerealelor existente la Odessa vom scade costul transportului pe C. F. R. care era 10-12 copeici pe pud idac vom mai sc dea o parte însemnat din valoare cerealelor ce se re inea de intermediari, vom constata c pre urile ob inute de agricultor nu defereau cu mult de pre urile actuale.

Pe lâng acest eveniment importan i Basarabia sufer i o serie de fenomene naturale, din cauza c rora se m re te criza economic , Aceasta devine cronic pentru un timp îndelungat. In aceast epoc , în fiecare an agricultura suferea de secet , grin-din , epidemii zootehnice, insecte parazitare etc. Nu era an, ca un jude sau mai multe s nu sufere de o recolt agricol slab(afar de anul 1893, când recolta a fost suficient ).

Produc ia agricol înregisteaz mari sc deri atât la rani cât i la proprietari. Criza agricol se manefest i prin faptul mic or rei num rului de vite. Pe când în anul 1882 num rul gos-podarilor f r cai era de 76.832 (41,4%), în anul 1891 este de 113.482 (46,1%).

In cifre reale mic orarea vitelor cornute este urm toarea : în 1889 cu 4.786 capete, în anul 1890 cu 43.656 capete, în 1891

VIA A BASARABIEI 61

cu 60,348 capete, în 1892 cu 66,363 cap., în 1893 cu 189.820 cap. i în 1894 cu 229.629 capete ; a a c în timp de 6 ani, nu-m rul vitelor s'a mic orat cu 594.202 capete.

In aceast epoc decade i cultura tutunului. Pe când în 1880 tutunul se cultiva pe o suprafa de 4.087 desetine de c tre 10.920 de plantatori, in 1893 cultura tutunului s'a redus la 2.046 desetine cu 6165 de plantatori; în 1894—2159 desetine, cu 5921 plantatori. Pre ul tutunului în ace ti ani este circa de 15 ruble (hârtie) pe un pud, fa de 25—50 ruble, cu cât se pl -tea mai înainte.

Prin aceia i criz trece i viticultura. Pân în 1885 se re-colta în Basarabia aproximativ 9 milioane deka de vin, iar în 1891 numai 7 milioane i în 1892 numai 5 milioane deka.

Dup aceast perioad de paralizie, cu începere dela 1905, dela r zboiul Ruso-Japonez, agricultura treptat î i revine în fire i se des volt în condi iuni relativ favorabile. Pre urile cereale-

lor pe pia mondial se afl în continu cre tere, pân în anul 1914. Ilustr m mi carea în copeici a pre urilor din centrele prin-cipale ale Basarabiei cu urm torul tablou :

M e d i a1901—1905 1906 1907

Prim v.—Toamna Prim v —Toamna Primâv.— Toamna

Grâu de var ..... 82 13 79 62 82 120 Grâu de toamn ... 81 75 81 67 87 123Ov z ........... 62 54 62 56 72 77 Secara ...... 65 58 65 57 76 100 Orz.............. 61 52 58 51 72 76

M e d i a1908 1909 1910 1906-1910

Prim v—Toamna Prim v.—Toamna Prim v.—Toamna Prim v.—Toamna

Grâu de var . 119 125 128 110 108 77 103 99 Grâu de toamn 120 120 135 126 110 80 107 103 Secar .... 82 98 98 83 80 55 80 79 Ov z ....... 75 72 79 67 90 54 76 65 Orz ...... 76 70 75 68 65 50 69 63

62 VIA A BASARABIEI

Pre urile alimentelor în anii 1910—1912 în Rusia s'au urcat fa de anul 1900, cu 21%.

Socotind pre ul grâului la Odessa în 1846 drept 100 uni-t i, ob inem acest index numerus al mi c rei pre urilor la ce-reale în curs de 65 ani (1846—1911):

Anii : 1846 1850 1855 1860 1865 1870 1875 1880Grâu . .

Anii : Grâu . .

1001885166

941890148

1731895111

1401900144

1301905155

1581910176

1711911 183

240

Pre ul celorlalte cereale drept 100 unit i în 1890.

Anii : Orz . . .

1890 100

1895 95

1900 112

1905 122

1910117

Ov z . . 100 73 103 89 94Porumb . 100 98 119 149 124

Din aceste date reese c pre ul la grâu atinge punctul maximal de urcare în anul 1880, iar mai departe a mers în sc -dere, care în anii 1894-1896 este la grâu 25%, la secar 20%, iar fa de pre urile din 1880 pân la 30%

Din aceste date se evinde iaz faptul c Basarabia agricolpe lâng vremurile bune a trecut i prin vremuri grele asem -n toare celor de acuma. Ast zi criza este doar mai pronun ati de o durat , pe cât se prevede, mai lung . Faptul se explic

prin complexitatea i multiplitatea cauzelor, cari au provocat a-ceasta criz . Ce va aduce ziua de mâine, nimeni nu poate prezice. Mai ales nu se pot da solu ii cu caracter local pentru sl birea crizei. Starea de lucruri local depinde de starea mondial inumai sfor rile mari ale tuturor popoarelor civilizate vor putea contribui ca m surile pentru combateraa crizei actuale s dea roade. In cazul când popoarele nu vor c dea de acord asupra acestor m suri, nu suntem siguri c nu vom asista la noui igrave catastrofe.

Teofil Ioncu.

CRONICA.

RECENZII.„Basarabia Ro ie" se nume te o

revist în limba rus pe care o scot la Moscova a a zi ii basarabeni din Rusia, costitui i în societate i lup-tând „pentru eliberarea provinciei noastre de sub ocupa iunea româ-neasc ". Revista este in al aptelea an de existen i dintr'un sumar pe anul 1931, publicat în Nr. l (55) pe luna Ianuarie 1932, vedem cam cine sunt colaboratorii constan i ai publi-ca iunii. Singurele nume cunoscute sunt: V. Dembo, redactorul technic al revistei, A. midt. fost primar al Chi in ului i dr. Ecaterina Arbore, fiica venerabilului Zamfir Arbore, în-colo, tot nume streine urechii noastre basarabene: Crechlng, G Sandomir-schi, B- Jur, Conrad Bercovici, Da-cus, L.Peasetchi, Leonov. D, Ravlci, G. Lurie, D. Haschin, Bave, M.Dia-ciuc, P. Alisov. V. Dimir. M. Mudric, M. Iordanov, Mihail Uemidov, N. Ermacov, D. Tiraspolschi, S. Rozen-blît, N. Marcov, G. incariuc, A. Sa-poltean, D. Bogopolschi.P. Nicolaev, C. Peco, I. Palcov, L. Cri man, M. Dubinschi, B. Vere , M. Serebrier, F. Levenzon, F. Barscaia, P. Sve -nicov, I amraenco, Machedonschi, Belov. Temis, Bolgarov, Cutilo, Bo-ciacer, Crasnâi, Slavovici, Podrabi-nec i Cu nir. Am în irat pomelnicul acesta lung de nume spre a se convinge ori i cine cum se înf i eaz emigra iunea basarabean din Rusia Sovietic ipentru ca s nu mai fie nici o îndo-ial asupra faptului, de mult cunos-cut, c în numele Basarabiei î i per-mit s vorbeasc oameni cari n'au nimic comun cu ea. De altfel i te-mele, pe care le trateaz în „Basa-rabia Ro ie" ace ti ilu tri necunos-cu i, sânt doar formal în leg tur cu Basarabia, în fond îns ele ating nu-mai chestiuni de îdeolpgfe comunisti de l ud ro enie bol evic . Despre

sinceritatea convingerilor celor cari

scriu la „Basarabia Ro ie" am pu-tea spune doar atât, c V. Dembo a fost pe vremuri colaborator la zia-rul antisemita lui Cru evan, A midt a fost liberal (ca-de) i apoi „narod-nic" (poporanist) împreun cu actu-alul ministru al Basarabiei d-1 Vla-dimir Cristi, iar doctori a Ecaterina Arbore a fost adepta doctorului Ra-covschi care, dup cat se tie, este ast zi în disgra ie i a fost exilat de Stalin într'o republic t t rascoarecare de prin p r ile Volgeî.

Una din temele de predilec ie ale „Basarabiei Ro ii" este r românii sunt ni te ocupan i ai provinciei noa-stre i c ar face bine s p r seascBasarabia de bun voe. c ci altfel — vorba becisnicului: ie'1 de pe mine, c 'lucid. Spre marea nepl cere a bie-ilor scribi dela „Basarabia Ro ie"

trebue sale spunem, c puterile ar-mate ale statului nostru în Basara-bia sunt trup din trupul basarabe-nilor b tina i, sânt na iunea îns iînarmat i ca atare nu poate s - ip r seasc patria i teritoriul na io-nal, cum au f cut-o o mân de r -t ci i cari ast zi fluer a pagub pe la Moscova sau aiurea. Adev ra iifii ai Basarabiei n'au p r sit-o nici sub Turci, nici sub Ru i i cu atât mai pu in o pot face acum, când i-au dobândit un stat na ional cu toate a ez mintele ocrotitoare de viana ional . De 14 ani fiii Basarabiei fac serviciul militar în armata na io-nal ; de 14 ani rezervi tii basara-beni stau încorpora i în unit ile mi-litare na ionale. Ast zi toat aceastlume româneasc , p dure deas de baionete na ionale într'un eventual r sboi, nu poate fi invitat a a de elegant s - i p r seasc vatra, ogo-arele, patria, Acei domni dela „Ba-sarabia Ro ie", cari sânt cu adev -rat emigran i din provincia noastr ,n'au decât s - l aduc aminte hot -rîrile congreselor r ne ti basara-bene din vara anului 1917: acele ho-t râri au fost clare i le-au priceput

64 VIA A BASARABIEI

i haimanalele moscovite care dezer-tase de pe frontul român, în senzul ca r nimea basarabean nu vrea sîmpart p mântul provinciei cu ni-meni, ca ea vrea s -1 st pâneascsingur , f r a se întov r i chiar cu bol evicii. i cei dela „Basarabia Ro ie" s nu uite c lucrurile aceste se hot rau în 1917, când r nimea basarabean era dezarmat i se mai afla sub farmecul puterii Marei Rusii sc pat de sub jugul arilor. As-t zi, când r nimea basarabean face a cincea sau a asea parte din ar-mata româneasc , va îng dui ea ca al ii s fie st pâni pe vatra ei din str buni? i mai ales va îng dui ea ca acei st pâni s fie ni te pârpalagi adu i de vânt? Asta s'o cread d. d-

midt, Boceacer, Dembo i al i sur-tucari f r patrie i obraz...

Alt tem pe care o trateaz „Ba-sarabia Ro ie" este cre terea con-tiin ei de clas a proletariatului ba-

sarabean i din toat ara roma-neasc . Asupra acestui proletariat î i indreaot n dejdile lor de viitor pârpalagti dela Moscova. In mate-ria aceasta îns , colaboratorii re-vistei ro ii au de formulat o mul i-me de nemul âmiri la adresa parti-delor politice burgeze din România i chiar la adresa social tilor ro-

mâni. Partidele acestea, dup spusa ro ilor, i-au dat mâna i împiedicprocesul de trezire i de organi-zare revolu ionar a proletarilor ro-mâni. In privin a aceast , nu le pu-tem da moscovi ilor ro 'î nici o mân-gâere: 85% din popula ia rii româ-ne ti sânt rani, pe care o s fie greu s -i proletariz m dup concep-ia comunist , iar colectivizarea în-

treprins de dictatorul caucazian Sta-lin nu prea d rezultate nici în Ru-sia, cu toate c aceasta a fost dep-rins din vechime cu st pânirea în dev lm ie a p mântului.

Intr'o m sur oarecare, lucrul aces-ta îl în leg i cel dela „Basarabia Ro ie" i atunci, ti i care ar fi lea-cul, pentru ca revolu ia s isbucnea-sc odat i odat i în România ? Organizarea nucleelor, un ac ivizm mai pronun at, îndr zneal mai mul-t , ur mai nest pânit împotriv a tot ce este cultur i stat na ional,

nega iune absurd a tot ce este în-treprindere burghez — capitalist .Si cum panele dela „Basarabia Ro-ie" nu-i prea cred pe activi tii i

propagandi tii de ast zi ai bol evis-mului din Basarabia i România (so-cotindu-i, poate, chiar trântori ne-| trebnici ai bugetului sovietic),—î i| aduc aminte cu mult drag despre vremurile din trecut i- i povestesc cu foarte pu in modestie ispr vile r zboinice împotriva puterilor armatei române ti, în anul 1918 i mai târziu. Este materialul cel mai interesandin „Basarabia Ro ie" i noi cari am dori s întreprindem scrierea istoriei Basarabiei dela Unire încoace, rug mpe cei cari ar avea în posesiunea lor materiale i mai ales din izvor bol e-vic, s ni le pue la dispozi ie, fie a-cestea—scrisori, c r i, bro uri, mani-feste, ziare, numere din „Basarabia Ro ie" i altele.

P. C.

„Dic ionarul enciclopedic ilustrat". Suntem printre cei dintâiu, cari ssalut m cu bucurie apari ia acestui mare i frumos dic ionar al limbei române i s apreciem duo cuviinmeritul „C r ii române ti" din Bucu-re ti, care 1-a editat.

Au trebuit s treac 13 ani dela Unire, ca s avem în sfâr it pe lâng„Enciclopedia român " (3 volume, 1898-1904) a lui Corneliu Diaconovici, demult epuizat i învechit , i pe lâng „Dic ionarul universal al limbei române" al lui Laz r ineanu, în-suficient i e l , — un „Larousse" ro-mânesc, cuprinz tor i modern, c re s satisfac pe deplin exigen ele ce-titorilor din România Mare.

Desigur c nu ne vom al tura a-celor critici foarte preten ios! i greu de satisf cut, cari caut în marea itrudnica oper a autorilor acestui dic ionar, d. d. A, Candrea i Gh. Adamescu, numai lipsuri, defecte igre eli.

Era firesc, ca numai doi autori iîntr'un timp relativ foarte scurt de cinci ani, s nu ne poat da chiar dela prima edi ie o" lucrare f r absolut nici un defect.

VIA A BASARABIEI 65

Apreciind pe deplin munca grea, cinstit i plin de râvna a autori-lor, nu putem trece totu i cu vede-rea un neajuns, pe care-1 dorim în-dep rtat într'o viitoare edi ie.

Este vorba de partea a doua, isto-ric -geografic a dic ionarului, com-pus de d. Gh. Adamescu.

Am c utat cu fireasc curiozitate s vedem, cum a fost tratat în a-ceast parte Basarabia. i m rturi-sim c n'am r mas deplin mul umi i,g sind c i-s'a dat prea pu in aten-iune.

Un exemplu. Din num rul mare de figuri reprezentative din trecutul Ba-sarabiei, ni se dau numai 19 nume, când acest num r putea i trebuia s fie dublat. A a constat m lipsa unui: N. Alexandri, L. Casso, V. Crasescu, A. Cotru â, L. i M. Do-nici, I. Doncev, P. Dicescu, E. Gavri-li , C. Goian, VI. Her a, I. Hîncu, St. Margella, S. Murafa, Al. Nacu, Gh. P un, C. Stamati-Ciurea, I. Sîr-bu, I. Sîrcu, Th. Vârnav etc.

Autorul î i putea procura u or in-forma iuni despre ace ti b rba i, cari pot sta cu cinste al turi de al ii din celelalte provincii române ti.

Introducând în dic ionar i numele basarabenilor în via , autorul pare a se fi lipsit de un criteriu precis la alegere. C ci numai astfel putem ex-plica prezen a celor 7 nume (de alt-fel bine alese) i omiterea (cu inten-ie sau din necuno tiin ?)a vre-o 20

altele, cari m ritau i ele s figureze in dic ionar. Repro m autorului a-ceast omisiune numai din motivul, c D-sa a g sit în celelalte provincii române ti un num r relativ mult mai mare de personalit i, pe cari le-a crezut vrednice de a f i-introduse în dic ionar, cu toate c nu meritau în-t etatea fa de basarabeni.

Nu vom în ira numele basarabeni-lor, cari dup noi meritau s între în dic ionar. Ii avem i-1 putem servi autorului, care va trebui s recu-noasc c a gre it, cu voie sau f rde voie, omi ându-i. Gre ala se poate repara la o nou edi ie când autorul va outea face dovada c n'a fost p rtinitor.

Revenind la biografiile basarabeni-ior intra i în dic ionar, vom releva câteva erori i omisiuni.

tefan Gonat’a (nu Gon’ata !) nu este macedo-român, ci basarabean. A fost numit la 2 Iunie 1867, membru activ ai „Societ ii literare române" care ar fi meritat o tratare mai pe larg, independent de „Academia român ",care a luat ulterior fiin din ea. Gonat’a a fost silit de guvernatorul Basarabiei s renun e la numire.

Despre Alexandru Hasdeu trebuia i se putea spune mai mult. In scurta

schi biografic se afirm gre it ca fost proclamat membru al Acade-miei române la 1886, când dânsul a fost numit membru al „Societ ii li-terare române" la 1866 i oprit de autorit ile ruse de a primi numirea i a pleca la Bucure ti. Academia

român 1-a proclamat membru de onoare la 1870.

Bogdan P Hasdeu este tratat prea sumar. S'a n scut la 1838 i nu la 1836.

Nu insist m mai mult. ta încheere recomand m d-lui Gh. Adamescu, s - i asocieze pentru edi ia a doua a dic ionarului nu colaborator basa-rabean. Lucrul acesta se impune icredem c -1 va face.

Aceasta nu însemneaz c pânatunci s se lipseasc un c rturar român de aceast comoar a limbii române ti.

- U - N

Opera litera-r a d-lui Va-sile L. La cu nu credem s fie cunoscut ceti-torilor români, pentru c acest român basara-bean a scris iscrie numai în limba rus . Am publicat în nu-m rul trecut al

revistei noastre câteva cuget ri luate din volumul d-lui V. L. La cu, tip rit înc în a-nul 1891 la Petersburg, sub titlul Co i =Opere. Acest volum cup-rinde poezii i cuget ri scrise de au-tor în perioada dela 1878 pân la 1888. De atunci si pân la Unirea Basarabiei, autorul a mai scris, în afar de poezii piese de teatru, nu-

66 VIA A BASARABIEI

vele, schi e, povestiri pentru copii, iar dup Unire, f când cuno tin cu poezia româneasc , a tradus cu mult talent i îndemânare din Grigore Alexandrescu, Vasile Alixandri, M. Eminescu, Gheorghe Co buc, A. Vl -hu â, P. Cerna. G. Murnu, Ion Mi-nulescu, Mih. Zamfirescu, N. Beldi-ceanu, t. O. losif, D. Anghel, G. Top rceanu, A. T. Stamatiad, I. C. Savescu, T. Robeanu (G. Popovici), Ion Al-George, G Bacovia, Lucian Blaga, Demostene Botez, Mihail Codreanu. Nichifor Crainic, V. De-metrius, Ovid Densu eanu, Victor Eftimiu, Ion Fo i, Octavian Goga, G. Gregorian, E. Isac, I. Valerian, V. Voiculescu, G. Talaz, M ria Baiu-lescu, N. Milcu, A. Terziman, I. Ne-ni escu i A. Verea, tip rind în anul 1928 la Chi in u chiar i o Antologie cu buc i din poe ii cita i—antologie, prefa at de d. tefan N. Ciobanu— membru al Aca'demtei Române iprofesor la Facultatea Teologic din Chi in u.

Lirica original a d-lui V.L.La cua fost pe vremuri apreciat de cri-tica literar rus , iar numele s us'a v zut în revistele i ziarele mari al turi de ale unor poe i cari au în-trat cu triumf în panteonul poeziei ruse ti. Noi ne facem datorîa i a-tragem aten ia poe ilnr români basa-rabeni, cari tiu limba rus , asupra operii poetice a d-lui V. L. La cui-i îndemn m s încerce s -l trans-

puie în limba noastr româneasc .Asta ar fi o r splat dreapt pentru acela care cu atâta dragoste a i-nut s -i fac cunoscu i publicului cetitor rus pe cânt re ii no tri na-ionali.

D m în num rul de fat traduce-rea unei poezii din volumul d-lui Va-sile Lascu i îl rug m s încerce el singur, m car acum la b trâne e,s ne cânte ceva în limba dulce ro-mâneasc . Noi îi st m la dispozi iecu paginile „Vie ii Basarabiei".

P. C.

Demostene Botez. C l torii (Via aRomâneasc , anul XXII No. 7-8, anul XXIII No. l—7). Descrierea c -l toriei dela Marsilia la Cairo e

u oar î pl cut , autorul având da-rul de a nu plictisi pe cititor, prin varia ia stilului. Original e descrie-rea portului Marsilia cu Cannebiera lui celebr i a Buiabezei. Via a pe bord e de asemenea plin de cu-loare. Despre portul Alexandria ni-mic! O trecere dela debarcader la gar în fug de automobil. Fraza aruncat in prip de „case joase imurdare" e departe ca steaua polarde realitate. Nu exist în Egipt un ora mai modern i cu case mai fru-moase ca în Alexandria. Dac n'ai vedea curmalii i femeile acoperite te-ai crede într'un ora din apusul Europei. Atâtea rarit i ca: muzeul, coloana Pompei, catacombele, pia asi statuia lui Mehmet-Ali, gr dina Nuzha, statuia lui Nubar-Pa a icoloana Kartum, palatul Raz-el-Tin cu re edin a de cas a Kedivului, farul i fortul Napoleon, autorul nu le-a v zut i nici n'a auzit de ele... Oricât de pu in ar sta cineva în E-gipt, Alexandria nii merit o ase-menea insult de „case joase imurdare" i atât!

Peisagîul deltei Nilului e prins des-tul de bine din fuga vertiginoas a trenului. Parcelele irigate i ve nic verzi, lanurile de grâu i porumb, sem n turile cu flori albastre de in, livezile de banani i curmali printre canalele pline cu b rci, munca mile-nar i invariabil a ranului felah la udatul lanurilor cu sakieh învârtit de, c mile sau aduf învârtit cu man , bivolii ce merg agale cu frâul vârît prin n ri, satele cu locuin ipreistorice i mizeria vie ei de felah în mijlocul opulen ei generale, toate corespund realit ei i impresioneazpe cetitorul ce nu a v zut delta Ni-lului, care d trei recolte pe an icareera considerat în evul antic „Grâ-narul Romei".

Cât despre mirarea autorului csplendizii curmali seam n cu pal-mierii din a c ror familie fac parte, confuzia ibî ilor cu elegan ii flamanzi, tubul de aur ce-1 poart femeile la nas i care nu e decât de alamstr lucitoare, precum i culoarea gal-ben a Nilului pe care i-o închi-puia î Eminescu care nu vizitase Egiptul, când a scris versurile:

VIA A BASARABIEI 67

Nilul mi c valuri blonde pe câm-pii cuprin i de Maur

Sub acel. cer de Egipet rev rsatîn foc i aur.,.

toate aceste fraze necontrolate ipuerile, stric mult ansamblul des-crierei...

Ajungem în sfâr it la Cairo, în lu-na August, când toat lumea cu dare de mân fuge din Egipt, în plin sezon mort. Pentru acel ce cunoa te aceast metropol , cea mai populatdin toat Africa, strânge urît din sprincene la citirea celor în irate de autor atât de încomplect i uneori atât de fals...

Este mai întâi inadmisibil pentru un c l tor s viziteze în Cairo nu-mai Windsor-otel, moscheia Hassan i Kait-bey, Citadela, cimitirul Ma-

melucilor, cafeneaua Arab-Pa a, pi-ramidele i sfinxul. Dar Muzeul care reprezint quintezen a muncei atâtor arheologi vesti i dela Mariette pa ai Masoero pân în zilele noastre

când s'a descoperit mumia i bog -iile din cavoul lui Tout-ank-Amon ?!

Dar gr dina zoologic unic în tot continentul african ?? dar universi-tatea arab El Azhar?? i câte al-tele! Afar de descrierea plastic a c l ritului pe c mile, o scen de ca-re abuzeaz to i turi tii spunând ve nic acela lucru i descrierea m -cabra a uniii cimitir arab îngropat în nisip, nu g se ti de cât dou -trei fraze despre moscheia Hassan iKait-bey, c ci restul sjnt aprecieri asupra societ ii ce mergea dupbagheta ghidului incult... Acolo unde îns s'ar revolta to ic l torii ce s'au perindat de secole prin ara Faraonilor, dac ar putea s citeasc spusele autorului, e de bun seam la capitolul vizit rei pi-ramidelor. Pe lâng informa ii gre-ite î necontrolate ca: 15 klm. dis-

tan din ora la piramide, în loc de 6; intrarea în piramida Keops oe la-tura de r s rit, când toate pirami-de au intrarea pe fa ada de nord ; nici un turist n'a vizitat toate trei piramide Giseh, etc , nu tii cum sc lifici starea de spirit a autorului care afirm c la poalele piramide-lor n'a sim it nici o impresie, c mai

emo ionant este un zgârie nori din America, c inutilitatea acestor con-struc ii ciclopelne 1-a f cut s ex-prime c toate trei piramidele sînt o stupiditate ! Compara ia între splen-doarea de civiliza ie i tehnic a arhitecturei piramidelor — unica r -mas din cele 7 minuni ale lumei — cu satele preistorice ale felahilor din delt , o ru ine a civiliza iei, pe care nici nu face a- i rezema pri-virea, e cu des vâr ire lipsit de gust, tocmai prin tendin a de a de-veni original ...

G. Ra cu, profesor

Al. Hasdeu i Skovoroda. Sub tit-lul „Un filosof mistic" a ap rut în 1930 (la Socec) traducerea din ru-se te a studiului istorico-critic al lui Alexandru Hasdeu despre filozoful mistic ucrainean Grigorie Varsava Skovoroda. Studiul a ap rut în re-vista ruseasc „Telescop" din 1835 i a fost tradus de d-l M. Majewski.

In prefa a traducerii f cut de d-1 Em. C. Grigora se arat pelângimportan a studiului i locul, pe care-1 ocup Al. Hasdeu în literatura noastr filozofic . Dup metafizica teosofic a lui D. Cantemfr i cea crestino- tiin ific a lui Petre Stama-tiadi urmeaz mi carea mistico-reli-gioas cu nuan ortodox a lui Al. Hasdeu. El a reîntronat în Rusia tradi ionalismul i misticismul cre-tin.

Misticismul, care a c utat s r s-toarne regimurile politice, explic la Al. Hasdeu ideile sale revolu ionare i lupta contra lumii celei nou .Re inem din interesanta prefa a

d-lui Grigora aceast trist veste : „Mo tenitorii (lui B. P. Hasdeu) pun mare pre pe necunoa terea opere-lor Hasdeilor" S fie'vorba de un sechestru aplicat pe opera acestor mari b rba i, care a devenit demult un patrimoniu na ional ? Ar fi i ne-drept i antina ional i ilegal, deci— condamnabil i nu putem crede c -i adev rat!

—U—N

68 VIA A BASARABIEI

Eufrosina Dyoicenco. Acesta este numele unei tinere cercet toare a rela iilor literare româno-ruse. De origin rus , din inuturile Volgei, doamna E. D. este ast zi înv -toare la Bucure ti, unde i-a luat ilicen a în litere. Relev m din cerce-t rile D-sale studiul „Influen a lite-raturii ruse asupra scriitorului Con-stantin Stamati", ap rut în 1929 la V lenii de Munte. Studiul este foarte documentat,interesant i aduce multe contribu iuni nou la cunoa tereascriitorului basarabean Stamati, de-spre care D-Sa preg te te un studiu mai întins. Tot D-Sale îi datorim stabilirea definitiv a datei mor iiscriitorului: 12 Septembrie 1869. Sta-mati este înmormântat în curtea bi-sericei vechi din satul Ocni a (Hotin), A avut în momentul mor ii 72 ani: s'a n scut deci la 1797. (Vezi: .Mor-mântul scriitorului C. Stamati" în ziarul „Adev rul" din 24 Septembrie 1931). A tept m dela harnica cerce-t toare i alte lucr ri în direc ia a-ceasta cât i colaborarea la revista noastr .

—U—N

Cultura Poporului, apare sub în-grijirea Asocia iei înv torilor din Cetatea-Alb , director T. Iacobescu, An. III, No. 1, Ianuarie 1932, Ceta-tea-Albâ.

Basarabia nu este provincia r s-f at de publica iuni periodice. O revist de cultur na ional în pro-vincia noastr este ca o rara razde lumin si c ldur binef c toare. Iat dace ne bucur m c revista „Cultura Poporului", de sub îngrijirea Asocia iei înv torilor din Cetatea-Alb , a p it în anul al III-lea al existen ei sale, Meritul în primul rând revine desigur, directorului ace-stei publica iuni, d-lui T. Iacobescu, deputat de Cetatea-Alb . D-l Iaco-bescu, se tie, este un activ om po-litic, care, aparent,—de zece ani ne-întrerupt face parte din parlament, a rupt de mul t i or cu coala . D-sa este înv tor i a fost, pe vremuri, revizor colar. Totu i, dacd-l Iacobescu nu mai are posibili-tatea de a preda lec ii în clas , suf-

letul i-a r mas legat pentru tot-deauna de coal . Dovad preocupa-rea de interesele înv mântului, ma-nifestat în atâtea rânduri în cari-era d-sale politic i oarecum sim-bolizat în frumoasa publica iune dela Cetatea-Alb .

Num rul recent din „Cultura Po-porului" ap rut în Ianuarie c. este închinat s rb toare! na ionale din ziua de 24 Ianuarie. Articolul prim, cu un reu it portret (cli eu) al Domnitoru-lui Alexandru Ion Cuza, poarta semn tura d-lui T. Iacobescu. Arti-colul în întregime este o evocare istoric dela pl m direa neamului, pân în zilele noastre, exprimat în, termeni de cald inspira ie i drago-ste de ar . D-l T. Iacobescu are me te ugul sintetiz rilor istorice ex-puse în limpede lumin , tiind a ocoli balastul am nuntelor, astfel, ca sreias un tot concentrat i armonic. D-sa întrebuin ez în exprimarea gândurilor întreaga gam literardela în l imea poetic la conturarea de termeni cea mai simpl . i acea-sta f r sfor are, f r poz , ci sim-plu i firesc.

Iat câte-va rânduri, care reda imomentul dup scurgerea n v liri-lor barbare:

„Puhoiul barbar se mistue lent; „valurile lui se preling cu încetul „de pe stânci i rmul r mâne cu-„rat i fertil, însetat dup hran„proasp t i curat ".

Sau portretul lui Alexandru Ion Cuza :

„Alexandru Cuza r mâne vie a-„mintire în inima Românilor, fiindc„a fost cel dântâiu Domn al rii „libere i cu dragoste adânc pen-,tru poporul muncitor.

„Subt el s'au înf ptuit reforme cu „adânci rezultate, sim ite de norod.

„A fost Domnul ranilor.Revista„este îmbog it cu un va-

riat material în proz i versuri. „Dasc lul" — versuri— poart sem-nitura cunoscutului poet ardelean I. U. Soricu. „Dasc lul" este un imn de slav la adresa umilului i umi-litului muncitor al colii: înv to-rul.

T cut i singuratec te-au cunos-cut str mo ii.

VIA A BASARABIEI 69

„Prin pulbere cu pasul, cu gândul printre nori, ...........................................................

„Mun ii no tri ciur poart " esteurmarea unei lungi i interesante în-semn ri dlntr'o excursie în mun ii Moldovei, povestit de d. Murcea Ispir. Articolul este ilustrat i cu câte-va vederi si de teapt interes pentru pitorescul naturii române ti D-na Elena Ionescu face în nGruiu-Sânger" o interesant analiz critica legendei cu acest nume. Revista are i articole, de infor-

ma ie i deslu iri privitoare la via aob teasc ca „S n tatea public ajud. Cetatea-Alb " deD-r C Sufleri. „Satul i primarul s u" de d Al. T. Buza, „Legile rii deslu ite pe în-elesul s tenilor de d-1 V. G. Mi-

rescu etc.Ca încheiere avem o bogat parte

informativ mai ales privitoare la nevoile înv torilor (salarii, b nci, activitatea Asocia iei, îndrum ri di-dactice etc,), apoi recenzii, informa-iuni etc.

Tip rit cu îngrijire pe 40 pagini format prezentabil, revista „Cultura Poporului" merit s treac margi-nile unui jude , putând fi pre uit , pe drept, ca una din publica iile serioase i pre ioase din Basarabia.

Z.

Dela Hasdeu cetire, a a se nume tem nunchiul de cuget ri, pe care le-a cules d. Liviu Marian din vasta opera marelui român basarabean. Acest m nunchi de cuget ri igânduri înaripate ale nemuritorului Bogdan Petriceicu Hasdeu vine cât ou se poate mal la vreme. Anul a-cesta se împlinesc 25 ani dela mo-artea marelui scriitor i patriot, isocietatea, în aceste vremi fatale pentru om, este bine a -si împro-speteze sufletul cu înv turi înalte din izvorul nesecat de credin , în-

lepciune, tiin , adev r, frumos, iubire de oameni si de patrie, rev r-sate ca m rg ritare pre ioase în o-pera lui B. P. Hasdeu. Aceast o-per nu-i u or de g sit. Ea st în-chis în c r i i publica iuni uitate, pe cari numai cercet tori neobosi i,

ca d. Liviu Marian, le mai cautprin biblioteca Academiei Române, sau a Universit ii din Ia i.

Ne facem pl cuta datorie înregi-strând apari ia bro urei d-lui profe-sor Liviu Marian, care pe lâng sar-cina de grea r spundere pe care o poart ca director al „Liceului B. P. Hasdeu, g se te timpul i deli-ciul vie ii sale întru cercetarea ope-rii marelui fiu al Basarabia, pe ca-re tocmai noi basarabenii o cunoa -tem a a de pu in.

Bro ura „Dela Hasdeu cetire", cu cli eul lui B. P. Hasdeu i 32 pa-gini, a ap rut chiar zilele acestea la tipografia „C r ii Române ti" din Chi in u i s'a pus în vânzare cu 5 lei exemplarul.

V. B.

ÎNSEMN RI.D. Alexandru

Vaida - Voevod, cunoscutul b r-bat de stat, fost prim ministru al primului guvern parlamentar în România Mare, fost ministru de externe i de interne, fruntaal vie ii publice din Ardeal, a împlinit pe ziua

de 27 Februarie 60 ani de via .Toat presa româneasc i-a consa-crat s rb toritului articole elogioase i a redat festivitatea în cinstea d-lui

A. Vaida-Voevod, organizat de a-micii s i ardeleni la Cluj.

Noi basarabeni particip m la s r-b torirea d-lui A. Vaida-Voevod cu sentimentul de recuno tin adâncpentru clipele neuitata de entuziasm na ional, pe care ni le-a procurat acest lupt tor al cauzei române ti i pentru serviciile aduse Basara-

biei de acest remarcabil b rbat de stat.

Tr i i în izolarea grozav , pe care numai arizmul moscovit a putut s-o conceap i s-p înf ptuiasc Ia Prut pentru românii basarabeni, ace tia

70 VIA A BASARABIEI

au luat cuno tin de A. Vaida-Voe-vod în Octombrie 1918, când au aflat fapta de curaj sublim a aceluia care vorbea in 18 al acelei luni în parlamentul dela Buda-Pesta în nu-mele na iunei române din Ardeal iUngaria, anun ând deciziunea Co-mitetului Na ional Român de a uza de dreptul firesc al popoarelor de a i hot ra liber soarta, drept, con-sfin it i de r zboiul mondial. Basa-rabia, abia sc pat i ea de sub ju-gul rusesc i unit cu pârtia, saluta cu entuziazm declara ia d-lu A. Vaida-Voevod. In glasu-i tun tor din parlamentul Ungariei, Basarabia pre-sim ea un viitor sprijin în treburile ei politice, care se turnau cu atâta anevoin în formele de drept na ional i interna ional.

i Basarabia nu s'a în lat. La Conferin a P cii dela Paris si apoi la Londra, d. A. Vaida-Voevod, în-tâi ca delegat al Ardealului, apoi ca prim-delegat si prim ministru al României, a avut marele rol de a înl tura multele piedeci care se pu-neau în calea statului român între-git si de a prezint cauza româ-neasc general si, in special, pro-blema Basarabiei sub aspectul isto-ric-natural al lumei noul ce r s reaîn Europa Central în urma r zbo-iului i triumfului dreptului i drep-t ii asupra robiei i nedrept ilor seculare, Ca rod al muncii d-lui A. Vaida-Voevod, secundat de colabo-ratorii s i, printre cari i basarabea-nul nostru d. Ion Pelivan, a fost a-cel act diplomatic de îns mn tate istoric , prin care ni se recuno teade c tr marile puteri formal Basa-rabia. Toat lumea româneasc imai ales cea din Basarabia, care a urm rit cu înfrigurare lupta ce s'a dat la Paris i Londra, a primit cu adânc recuno tin serviciile primu-mulul ministru ' i diplomatului cu mila lui Dumnezeu — d. Alexandru Vaîda-Voevod. Totodat Basarabia a regretat mult, c tratativele înce-pute de d. Vaida-Voevod cu statul vecin Rusia în 1920, în scopul unei normale vecin t i, cu toate c erau promi toare de succes, au fost în-trerupte, i de atunci i pân ast zi încerc rile, care s'au mai f cut, n'au mai dat rezultatul dorit.

Activitatea de mai târziu a (d-lui A. Vaida-Voevod se încadreaz în marea str danie na ional , pe câre au depus-o i o depun românii din noul stat românesc pentru adapta-rea lui i a tuturor institu iilor pub-lice la nevoile neamului românesc ipentru unificarea sufleteasc , recla-mat de consolidarea des vâr it a statului român, dar în leasc de-seori gre it ca o nivelare, inutil id un toare chiar a energiilor na io-nale, sau, ceiace-i i mai gre it, ca o nesocotire a aspira iunilor drepte iverde române ti ale provinciilor u-nite. Basarabia a privit i prive tei aceast activitate a s rb toritului

de azi cu mult i cald interes, re-cunoscând în munca i luptele d-lui A. Vaida-Voevod un ecou al prop-riilor ei fr mânt ri i n zuin e. De aceia, Basarabia îi ureaz frunta u-lui român A. Vaida - Voevod ani mul i i ferici i, spre izb direa de-s vâr it a idealului na ional român.

P. H.

Bicentenarul lui George Washing-ton. Implinindu-se 200 ani dela na te-rea lui George Washington, f u-ritorul Statelor U-nite ale Americei de Nord, în toate statele din lume iîn ara noastr s'a s rb torit data a-ceasta, sco îndu-se în evident ro-lul istoric i caracterul

sublim al erou-lui american. N scut în 22 Februarie 1732 dintr'o familie de mici proprie-tari de p mânt în statul Virginia George Washinton n'a avut posibili-tatea s - i facînv tura la vre-o coal mai înalt . A avut o copil rie i o tinere grea, plin de munci obositoare în gospod rie, care însnu l'au împiedicat s se cultive prin cetit i studii f cute în familie, sub conducerea mamei sale — o femeie foarte vrednic . La vârsta de 16 ani G. W. a ajuns s st pâneasc cea mai rentabil meserie de pe vremea acea de geometru, ceia ce i-a dat

VIA A BASARABIEI 71

posibilitate s câ tige bani, pe care i-a plasat nimerit în p mânt i în gospod rie. Aceasta, apoi mo tenireaunui frate al s u i zestrea din c -s torie l'au f cut pe G. W. om bogat i cel mai mare gospodar pe mo ia

sa din Mount Vernon, Este epoca luptelor de întâietate

între englezi i francezi pentru st -pânirea de colonii. In 1763, Anglia, dup lungi r zboaie, r mâne st pânpe America de Nord i pe India, dar si cu mari datorii, pe care vroia sle pl teasc i cu ajutorul coloniilor. Acestea n'au vrut i s'au r sculat. G. Washington, fost maior în mili iaenglez i ca unul din frunta ii a-mericani ce au militat pentru ideia independen ii coloniilor americane, este pus în 1775 de Congresul Ge-neral al Coloniilor, întrunit înc din 14 Septembrie 1774 în Filadelfia, comandant suprem peste armata a-merican . Lupta între americani ienglezi dureaz pân la 1783 i se încheie, dup o interven ie armat a Fran ei, prin recunoa terea indepen-den ei celor 13 state americane, foas-te colonii, închegarea lor într'o U-niune s'a f cut cu mult trud , icontribu ia lui G Washington a fost mare. Când în 1789 Constituia Uniunii Statelor Americane de Nord a intrat in vigoare, G. W. a fost ales cu unanimitate de voturi de Congresul General ca pre edinte i aceastdemnitate i-a fost dat i pentru o nou perioad de patru ani. Ca ef al noului stat, G. W, a prezidat pu-nerea bazelor acelei politici de muncsistematic pe toate t râmurile i de neutralitate în raporturile cu statele Lumei Vechi. Aceste au f cut din Sta-tele Unite ale Americei de Nord cea mai puternic republic democraticdin toat lumea. G. W., mort în 14 Decembrie 1899, a trecut în istoria patriei sale ca „cel din ai la r zboi, cel din ai în pace i cel din ai în ini-mile concet enilor s l",iar în istoria universal ca cet eanul ideal, care a tiut s - i serveasc statul prin mun-

i neobosit pe t râm economic, prin fapte de caracter la posturile de co-mand , prin lupt i jertf unde îl cerea datoria. A fost si r mâne o pildcet eneasc pentru toate timpurile

i neamurile de pe lume. D. N. Iorga, vorbind la festivalul dela Ateneu, la Bucure ti, unde s'a comemorat bicen-tenarul lui G Washington, a spus : „A fost un nobîl f r prejudec i, un mo ier f r l comie, un lupt tor f rcruzime, un om popular f r dema-gogie. Prin toate st rile el a dus a-celas suflet, neschimbat în cur enia lui absolut ".

P. C.

Colec ia de fotofrafii etc. Ni se aduce la cuno tin despre colec ia d-lui Manuil Poleac care ar prezint un interes destul de mare pentru cercet torii trecutului Basarabiei. Am avut prilej s vedem parte din aceast colec ie. D-l M. Poleac a început strângerea acestor docu-mente materiale asupra trecutului basarabean din dragoste pentru pro-vincia noastr i ast zi are peste 2000 fotografii de oamenii din trecut i de vederi basarabene.

D-l M. Poleac mai adun docu-mente i c r i si bro uri editate în Chi in u si în alte centre din Basa-rabia, sau privitoare la provincia noastr . Printre documente, ar fi manuscrise dela poetul rus A. Pu -chin, dela mitropolitul Gavriil B -nulescu-Bodonî, dela comandan-tul suprem al o tilor ruse din r z-boaele ruso-turce la începutul seco-lului trecut—generalul conte Goleni-scev-Cutuzov. i altele. D-l M. Poleac ar avea inten iu-

nea s elaboreze un volum cuprin-zând enumerarea documentelor icon inutului lor, o bibliografie i fo-. tografiile cele mai interesante i mai caracteristice.

Noi îi dorim succes i a tep-t m lucrarea.

V. B.

REDAC IONALE.Romanul d-lui C. Stere este eveni-

mentul literar cel mai proasp t pe care revista „V. B." ar fi dorit s -ldeslu asc cetitorilor s i chiar în nu-m rul de fat , D-l prof. Const. Ale-

72 VIA A BASARABI EI

xandrescu, colaboratorul nostru în-târziind îns cu studiul d-sale, ne fa-cem pl cuta datorie de ai anun a pe cetitori c pomenitul studiu îl vom publica în num rul viitor.

Basarabia, studiu istoric, politic, etnografic, datorit d-iul L-ct, Colonel I. A. Popescu II i ap rut de curând în editura „C r ii Române ti" din Chi-in u, va Interesa pe to i cei ce ur-

m resc problemele legate de provin-cia noastr . D-l prof. G. Râ cu va da în num rul viitor al „V. B.* cuprinsul lucr rii d-lui I, A. Popescu mai am -nun it. Aici ne m rginim a spune, cstudiul este oref at de d-nii profe-sori H. D. D sc lescu i Ion Peretz i se prezint într'un exerior pl cut

cu tot pre ul modest de 40 lei exem-plarul,

S'AU PRIMIT LA REDAC IA „V. B."1) „Cetatea Alb " revista ceapa;

re în anulai doilea, ca organ al coa-lei normale din ora ul cu acela nu-

me. Abonamentul anual 60 — 100 lei. 2) „România literar ", noua gazet

s pt mânal de critic i informa ie literar , artistic i cultural , ce a- pare la Bucure ti sub direc ia scrii torului Liviu Rebreanu. Abonamentul anual 300 i 500 lei. cu num rul 5 lei

3) „M n stirea Hârbov — foaie misionar , ce apare la acea m n s-tire din jud. Orhei i este în anul al doilea. Se împarte gratuit i se sus ine din jertfe.

4) „Sfatnicul meu" — patru bro uridin Biblioteca „Astrei" culturale ba- sarabene, cu sfaturi i îndrum ri sn toase pentru gospod rie.

5) „Cultura porumbului" — de ing. agr. D. C r u - pre edintele Came rei de Agricultur jud. L pusna. a cincea bro ur din Biblioteca popu lar a „Astrei" basarabene.

6) „Observatorul social economic revist trimestrial de studii i an chete social economice, apare la Cluj sub conducerea profesorului Gheor- ghe Moroianu. Abonamentul 300—500 lei, un num r 75.

GRE ELI OBSERVATE IN No. l.

La pagina 11, rândul 13 : în loc de Nevodcicov i Neofit tre-bue Nevodcicov - Neofit.

„ „ 25 „ 20 : în loc de complect trebue complex.„ „ 40 „ l - 2 : Sufletul ei ? O îmbinare de misticism i

pozitivism.„ „ 40 „ 17 - 18 : Temperamentul ei ? O fluturare per-

petu de evantai peste jarul pl -cerilor, la care nu renun .

„ „ 41 „ 3 : în loc de eveniment trebue aver-tisment.

„ „ 62 jos: Vezi „Istoria Bisericii din Basarabia" 1931,de N. Popovschi.

Tipografia B ncii Centrale Cooperative Chi in u, str. Principele Nicolae No. 25

CHEMARE.„Via a Basarabiei" î i expune programul în primele ei

pagini. In cadrul acestui program în elegem a fi plini de luare aminte fa de manifest rile de acest ordin ale vl -starelor n scute i crescute pe p mântul Basarabiei i care azi s'or g si altoite ori unde în cuprinsul României Mari. De aceia îndrept m ast zi chemare c te to i ace tia, în-demnându-i s r spund la ea.

Faptele bune, faptele de cultur , lucr rile de tiini scrisul m estrit ale acestora vor g si întotdeauna ecou i ad post în paginile revistei noastre.

Nu vom precupe i nimic i nu ne vom da înl turi dela nici un sacrificiu, pentru a putea ar ta colectivit ii româ-ne ti de pretutindeni comorile suflete ti ce zac înc nede-sl n uite în spiritul fra ilor dintre Prut i Nistru.

Basarabia cultural înc nu s'a manifestat colectiv inu i-a dat înc m sura puterilor ei, încurajând pe tinerii ei scriitori i dând posibilitate oamenilor ei de cultura safirme aci posibilit ile intelectuale ale provinciei noastre, socotim c este pasul care duce la crearea unei atmosfere nou pe un t râm pe care s'a lucrat pân acum disparat i f r ecou.

Chem m deci pe fra i no tri la lucru.„V.B.".

Abonamentele i toat coresponden a pentru revista „Via a Basarabei se trimite pe adresa urm toare: D-lui Pan. Halippa, str. la ilor 15, Chi in u.

Redac ia iAdministra ia Revistei „V. B."

Colaboratorii revistei „Via a Basarabei sunt ruga i strimit materialul lor scris cite i numai pe o parte.

Orele de lucru i de primire la redac ia i administra-ia revistei „Via a Basarabei" sunt: diminea a între 11-1 i

seara între 5-6.Redac ia i administra ia

revistei „V. B."

Acest num r al revistei „Via a Basarabei" vi se trimite spre a lua cuno tin de editura noastr , cu rug mintea de a v abona.

Re inerea num rului acestuia o vom considera ca un consim imânt de a v prenumera printre abona ii no tri.

Dac nu dori i s fi i abonat la revist , rug m s ne restitui i num rul de fa .

Administra ia revistei „V. B."

Rug m st ruitor pe prietenii i abona ii revistei sdea num rul de fa spre cetire tuturor doritorilor, îndem-nându-i s se aboneze la ea.

La prima cerere i se va trimite oricui num rul de fa i cele ce vor urma.

Rug m adresa s fie dat exact, ar tând i oficiulpo tal.

Administra ia revistei „V. B."

TIPOGRAFIAB ncii Centrale Cooperative

CHI INAUStr. Principele Nicolae No. 25

4.73 Telefon 4.73

Pre ul 15 lei