Anul XXIV. Cluj, 13 Iulie 1322 Ho. 2§.

R E V I S T A 6 C O M O M I C A ORGAM FmAMCIAR-CCOlHO/AIC

Apare odată pe săptămână sub direcţia şi editura .SOLIDARITĂŢII" asociaţia institutelor financiara române

Redacţia şi administraţia: Cluj, Calea Regele Fevdinand Nr. 38 (edificiul Băncii Agrare S. A. Priv. Cluj).

Membrii asociaţiunii „SOLIDARITATEA-, s u n t : Agricola {Hunedoara), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Atmonia, Aurăria, Aurora (Baia-mare), Avrigeana, Bănătana, Banca Agrară, Soc. An. privilegiată Cluj, Banca Centrală pentru Industrie şi comerţ Cluj, Banca Poporală (Caransebeş, Banca Poporală (Dej), Banca Poporală, (Arpaşul-inf.) Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea), Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişie), Cămpiana, Cârţişoreatia, Chiorana, Chiseteiana, Codfeana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Cluj), Corvineana, Creditul, Crlsana, Cagiereana, Decebal, Detunata, Doina, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, .Grămţerulj Grăniţerul Bănăţan, (Mehadia) Insoţitea de credit (Veştem), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul (Atba-Mla), Isvorul (Sebeşul-int), Isvorul (Săngiorgiu), Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Mărgineam, Mercur, Mielul, Minerva, Muateana (Corniareva), Murăş.^na, Murăşanul, Maramurăşana, Nădlăcana, Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (SACADATE), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Reun. de împr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureatta (Cap.-Mănăştur), Satana, Săimăfeana, Soje-' şana (Caransebeş), Secăşana, Selăgeana, Silvaniay Someşana, Speranţa (Hosman), Şercătana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Tărnăveana, Timişana, Ţibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Volleana, Vlădeasa, Vulturul (Sănmărtui), Vulturul (Tăşr.ad),

Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile.

ABONAMENTUL

NUMĂRUL 2-50 LEI.

COMITETUL DE REDACŢIE: Dom. RAŢIU, Ion I. LĂPEDATU şi Const. POPP

Redactor responsabil: Vasile Vlaicu.

TAXA PENTRU INSEKŢIUNI: P e fie-care cm- • 2 Lei.

Bilanţurile după tarif special.

S U M A R U L : Adunarea de constituire a soc. Industria Aurului

din Abrud — Din istoria reformei Agrare — Cum este apreciat atacul îndreptat contra economiei Ardealului prin leziunea adasă Băncii Agrare — Apel.

Impozite — Ordonanţe, îndrumări — Cronica săptăminei.

Adunarea de constituire a soc. Industria Aurului din Abrud.

Joi în 6 Iulie c. s'a ţinut adunarea de con­stituire a soc. Industria Aurului în Abrud. î n această străveche cetate a românismului ală­turi de reprezentanţii băştinaşi s'au întâlnit, re­prezentanţii deaproape şi departe ai acelora, ce având inimă pentru acest frumos colţ de ţară şi pentru muu încercaţii ei fii au vrut să contri-bue la închegarea unei opere menite a le pro­mova traiul greu ai moţilor — bâieşi. Din în­chegarea şirunior micilor proprietari din loc cu concursul capitalului venit in ajutor s'a pus bază unei acţiuni, care va încerca să pue mai multă statornicie în câştigul pâinei de toate zi­lele a locuitorilor băieşi. în şedinţa ţinută sub prezidenţia vrednicului fruntaş dr. L. Pop, în numele fondatorilor şi a comitetului de acţiune a luat cuvântui dl ctr. C. David, din Abrud şi a schiţat antecedenţele istorice ale operei şi a expus rezultatele apelului lansat. Con-statându-se că s'au semnat împreună cu apor­tul în natură 10.000,000 Lei, s'a declarat so­

cietatea de înfiinţată. S'a cetit pe urmă pro­iectul de statute ee deasemenea s'a aprobat, în consiliul de administraţie au fost aleşi : dr. L. Pop, dr. St. C. Pop! dr. V. Bontescu, dr* A. Borza, dr. Z. Chirtop, dr. V. Bologa, Vic­tor Sîanciu, A. Suluţiu, A. Stoica, N. David, ing. D. David, ing. I. Hossu, N. Gheran, Emil Lazar şi 2 delegaţi ai Băncii Agrare şi Cen­trale cu a căror puternic şi binevoitor concurs s'a închegat opera şi Alex. Gura. Acesta din urmă ca un omagiu adus fitritti munţilor care cu atâta măestrie a ştiut eterniza părţi din ini­moasa viaţă a moţilor băieşi. Censori au fost aleşi: Dr. O. Russu, dr. G. David, et. I Reis, dr. Bruttts Macavei, Emil Ghiffa, K Micu, Sa-moil David şi Fodorean. Director tehnic al în­treprinderii a fpst ales dl ing. V. Lazar, ca ad­ministrativ dl dr. C. David. Prin o excursiune la mina Concordia s'a serbat după obicei» bă-ieşesc începutul operii. Această mină, carë prin bogăţia ei a creat o epocă de înflorire, în {ti­rul ei, ce a avut largi repefcurstuni chiar şi a-, supra luptelor naţionale de odinioară,.ceea ce ştiu bine toţi cei ce au vizitat munţii înainte cu 20—30 ani şi o ştie bine dl Vaida de»a ale-; gerile pe vremuri la Ighiu. Cei ce au contribuit prin obolul lor la refacerea ei şi prin ta la re­naşterea vieţii munţilor au plătit şi o recunoş­tinţă faţă de un trecut meritos şi se speră, că, mina cu teritoriile asociate prin marile bogăţii, le va răsplăti din belşug şi va ajuta la reînflo-rirea munţilor atât de necăjiţi acum. Sperăm că

şi guvernul ţării va da tot sprijinul acestei în-treprindejri chşnaie^ întări viaţa,economică a mp^lof. %)ţi|ce|^'^Li gustat clipe senine neui­tate î n i B u ^ c f l Ineţil atât 4 e Irumos patriar­hale a băieşilbr munteni se yor asocia într'a, urare pornită din inimă: Doamne ajută. x .

Din istoria reformei agrare. (Anticitatea)

Cel mai yechiu document istoric despre reforma agrară, cunoscut până acum, este Legea Civilă babi­loniană de pe la anul 2200 înainte de ChristOs, lege care poartă numele regelui Hamnurab i , primul rege al Babilonului. care a unit ţărişoarele Babilonienilor într'un regat.

In arc. 37 al acestei legi se cuprinde dispoziţia de a sparge tab a de cărămidă, ce conţine contrac­tul de cumpărare al pământurilor ofiţerilor, soldaţi­lor, sau contribuabililor. Cumpărătorul îşi perde banii iar pământul, gradina şi casa s revin proprietarului acelora. In art. 48 legea iartă pe agricultorul îndato­rat de plată 'carnetelor pentru anul, când grindina sau potopul a nimicit recolta, sau dacă seceta a di­strus récolta. Cărămida datoriei se va muia în apă şi dobânzile pe acel an nu trebuesc plătite, Artico Iul 60 regulează raporturile de arendăşie A în parte": proprietarul se împărtăşeşte numai în al 5-lea an din recolta pământului dat cu arendă.

Dacă s'a pus în aplicare sau nu şi cât timp a fost respectată legea-babiloniană, istoria economiei naţionale" nii ne arată nici un document.

La Israilteni legea agrară se cuprinde în cartea Iii. a Iui Moise, capitolul 25, în care se spune:

^iehova^vorbi cu^ Moise pe muntele Sinai, zicând: . „Pământul să nu se vânză de tot; că al meu este

pământul, şi voi sunteţi la mine străini şi nemernici". Patru 1 zeci şi nouă' de ani şe putea cultiva pă­

mântul (împărţit din Canaan tuturor familiilor scă­pate din rooia Egîpetuiui) şi anume, cum putea omul: în regie proprie; sau cu arendă, dar de vândut, nu se puiea vinde decât cel mult recolta pentru anii câţi mai prisosiau până la anul al 50-lea, numit anul iubileului, când Djmnezeu i-a poruncit Iui Moise, ca „fie-care din' vol să se întoarcă la moşia sa!"

Interesant e, că bogătaşii, marii proprietari at Israiltenilor au ascuns cărţile Iui Moise într'un colţ al templului, de unde nu au ieşit la iveală decât sub regele (osia, care, ordonând curăţirea templului pe ia anul 620 a.„ Ch. a găsit aceste cărţi şi a pus po­porul Îritreg^să jure respect faţă de'dispoziţiile legei. Cu toate acestea, 1 din cauza bogătaşilor poporul a căzut din nou în sărăcie şi încă înainte de împlini­rea àriûlulîûbiièu^ Israriltétiii au fost supuşi de Babi­

lonieni. Reîntorşi din robia Babilonului pe la anul 538, regele Neiemia ordonează bogaţilor:

* „De azi încolo veU restitui fiecăruia holdele sale, viile, grădinile de ulei şi casele şi veţi şterge toate datoriile lor de bani, grâu, vin şi ulei, care le-aţi că-mătărit dela oameni.'1

Scurt timp se şi ridică o clasl puternici de ţărani Israilteni, făcând să înflorească din nou rega­tul ebraic. In curând însă cămătăria l'a ruinat din nou şi legiunile romane l'au subjugat cu uşurinşă.

In Sparta pentru prima dată se face împărţirea pământălui prin legile lui Lykurg, care a dat Sparta­nilor 9000 loturi egale, iar sătenilor mărginaşi 30.000 loturi mai mici. Independenţa economică a Sparta­nilor a fost la temelia forţei acestui stat.

D.n contră, în ñttica, unde in fie-care holdă de pământ era înfiptă câte o piatră hipotecara, purtând numele creditorului şi a! sumei datorite, forţa statu­lui & decăzut până intr'atâta, încât sute de ani n'a fos>: în stare să redcbâadtască insula Salamis dela mi .a Megara. ttbia după-ce Solon răscumpără cu bani publici libertatea cetăţenilor ñtenieni deveniţi sclavii creditorilor, după-ce a'au smuls pieţrile hipo­tecare din pământurile ntticei, u.meazá ridicarea Ate­nei, ajunsa însăşi de batjocură.

Peisistratos continuă opera lui Solon, dând credit ieftin ţăranilor şi impti ţ ina pământurile exila­ţilor între plugari. Centru împedecarea formării de noui latifundii a stabilit un impozit de 5 % din veni­tul părr ântuiui. Inzadar boerii din ñttica se aliază cu cei din Euboea la 508 a. Chr. pentru a zădărnici re­forma agrară, c a á rezultatul a fost subjugarea Eu-boeei şi împărţirea pământului în 4000 loturi. Forţa Atenei se sprijinea de aici înainte pe 24.000 familii înstărite §i independente economiceşte. Această forţă a fose suficientă spre a sdrobi armata Persiei în lupta dela Marathón şi spre a salva libertatea Euro­pei în lupta navală dela Salamis.

Reforma agrară a rămas însă totuşi imperfectâ-Lipsea o lege, care să apere pământurile de a fi împănate d n nou cu pietri hipotecare. Micii plugari erau copleşiţi de mer i proprietari de pământ, cari îşi lucrau moşiile cu sclavi. In curând micii proprie­tari au ajuns deposedaţi şi Pericles s'a văzut nevoit a i susţine din vistieria statului. Camătă pe vremea lui So lo j era 18%. S'a urcat însă până la 25»/» şi 3Q»/« sub pretextul împrumuturilor maritime riscate. Ca­mătă minimală ce o lua templul din Delos, una dintre cele mai mari case de bani, n'a fost nici când sub 10%. A mai lipsit introducerea impozitului de 2000 Drahme asupra fiecărui cap de cetăţean, pen-tru-ca din 21.000 cetăţeni Atenieni nu mai puţin de 12.000 sâ fie escluşi din Atena.

Intre astfel de împrejurări Sparta subjugă Atena şi Lysander în cântări de flaute d ă r | m ă zidurile Atenei,

Nr. 29 - 13 Iulie 1922. REVISTA ECONOMICA

Lăcomia bani'or ruinează insă în curând şi puterea Spartei. Puterea politică a fost întrebuinţată exclusiv pentru dobândirea de latifundii şi de averi mari în dauna poporului, aşa încât după 33 ani de stăpânire hegemonia politică trece în mâna Tebani-; lor. La leuktra anul 371 a. Chr.) Sparta este învinsă de Teba, condusă de generalul Epaminondas, Care ;

a operat o nouă colon'zare. In Sparta şi provincia ei n'a mai găsit însă din cele 39000 gospodării in­stituite de Lycurg decât v r e o 700, dintre cari însă 600 erau înglodate complet în datorii.

Când regele Ag's al Spartei în anul 242 a. Chr. Dropuse senatului (eforatului) s i anuleze datoriile hipotecare şi să opereze o reformă agrară pentru de a ridica numărul gospodăriilor libere la 4500, se­natul după lungi desbateri a respins legea cu majo­ritate de un vot. La nouile alegeri din anul 241 a reuşit să aibă majoritatea partida rontrară reformei agrare. Regele însă ţinând cu poporul, a anulat a-legerea şi era hotărât să procedeze la reforma agrară. In executare însă a urmat după sfătui unch'ului său Aegislaus, care era un mare prop-ietar de pământ înglodat cu datorii. Acesta a sfătui» pe regele să procedeze Ia reforma agra'S .numai treptat şi paş pe paş". Mai întâi r b e r ^ e a de datorii şi apo ! împărţi rea pământului. Bstfel fură smulse d'n rământuri , a-duse în piaţa Spartei v ano' arse toate pi»tr'!e h'-potecare. Dar mari' p>-opr?e?arf. foşti aderertl a< re­formei agrare câtă v e i e moşiile lor erau î m ^ v ă -rate cu datori , văzându-se acum !ibe ri de datorii au deyen't contrari ai reformei. Au comolot ' t cont r a regelui, l'au *jrhs şi l'au u-is împreună cu n*3ma <?' cu "bunica Iui, ambele aderente ale re fc r 1 -^ . P<= văduva au silit-o să se mărite duoă corifeul latifun­diarilor, după Kleomenes. Acesta însă ajuns reae a învăţat din Păţan'a Iui Agls. că reforma nu s f i noat* 1

face decât cu forţa Cu ajutorul poporul"! a în '^tn-rat pe toţi bogătaşi dela putere şi a creat 4 p 00 gos podarii noui. Bogătaşii exilaţi s'au a'iat cu ^tifun-diarii Pelnponesu'ui contra Spartei. Dar Kleonr nes cu armata sa însufleţită i-a bStut definitiv la Dyme în 224 a Chr. Bogătaşii însă n'au încetat a con­spira din afară contra Spartei, Au chemat în ajutor pe Macedoneni, predându le Corintul. Kleomenes nu avea decât 6000 de luptStori devotaţi şi încă 14.00o mercenari. In special din laşitatea acestora din urmă a trebuit sâ piardă lupta contra Macedonenilor Ia Selassia în 221 a. Chr.

Lupta p e r t r u reforma agrară se continuă însă şi sub dominaţiunea oligarchîei macedonene, care în sfârşit s'a văzut necesitată să lifereze Grecia întreagă în stăpânirea Romanilor.

La Romani reforma agrară a fost un conţinu măr de ceartă socială între patricieni şi plebei, până la legile cunoscute sub numele tribunului Licinius

Stolo Prima lege a stabilit egalitatea.politică între patricii şi "plebei. Unul dintre cei doi consuli trebuia să fie plebeu. A doua lege ordonează .stingerea da­toriilor astfel, că dobânzile plătite până atunci să fie considerate ca amortisment, iar restul să .se amor­tizeze în rate. A treia lege regulează împărţirea pă­mântului astfel, ca nimeni să nu poată ayea r t mjai mult de 500 de iugăre. Ca impozit s5 se ia a zecea parte din cereale şi a 5-a parte din fructe. ^Lşţfm-Părţirea fondului public fager, publicus) să nu se mai ^acă deosebire între patricii şi plebei. ..

Reforma lui Licinius este urmată <de . o K epocă de înflorire a Romei. Războaele pun|ce,Jnsă, ruinează în 1,4 ani teritorul şi populaţia Italiei. Mii de,,plugari romani au căzut în aqeste războaie şi moşiile lor au devenit fără stăpân. La acestea s 'au .mai adăugat si moşiile ace 'o r politiciani romani, cari fiind aderenţii Iui Hannlbal, au fost expropriaţi ca duşmani ai patriei. Pământul era ieftin. Intr-o şedinţă furtunpasă a se­natului, capitaliştii romani au pretins, dela Stat restitu­irea imediată a împrumuturilor acordate Statului, pentru-ca să-şî poată cumpăra pământ. Ce e , drept senatul a încuviinţat vre-o 40 000 de laturi de câte 5 hectare pe seama soldaţilor lui Scipio, Afară d e ace­stea, dună al do ?lea răsboi punic s'au mai. înfiinţat şi 18 colqnîi romane şi 5 colonii. latine. Acestea, erau însă risipite în nordul si sudul Italiei, în timp-ce Italia He •^ !j'oc era o-uoati de latifundiari. Micii proprietari f-irfi 3H" Si "n<!* cu încetul la sapă de lemn prin con-r,,rpnţ^ rnarilor proDneta-i, Cari:îşi lucrau pământurile

R"r 0 rma aorară a-lui Seipio Aemilianus Afrrca-n"5. Ji-*ru<'ătoru1 C^rrggînei; • resD. a amicului său G L"l'us,'""«n«ul în Mfl a. Chr. s'a isbit de re-<-:<rf< n t ' '•er»9tut»' «i 3 < " * 7 U r .

C ~ * P an' rn"î t ^ ' 7 i " 'notare' T 'berus Grachus i - f r a *e> «.5,, T'b= r ' ' <; G-arhns să dea o soluţiune

re'ormpi «qr-ra a . -b» "emoţii a» Iui Scipio Africanus înv'noătonil ! u ! H ? n n î V H

Leaea 'u' Gains" Grachus pentru răscumpărarea pământului pub ' ! c ş' noua îmoărţice a aceluia în laturi d«» câte 7 hectare şi jumătate, abia începută a ff pusă în aplicare, nu a împroprietărit decât 76.000 de cetăţeni, dar numai după-ce senatorii au ucis, pe Gaius Grachus sub pretextul, că vrea s ă r s e pro­clame de rege. In curând sera tu 1 şi-a asumat dreptul, să hotărască singur, ce este,' ager publicus şi ce,eşte proprietate privată. Fireşte, că întreagă-reforma.agrară s'a sistat.

Acum urmează rolul lui Tiberius Grachus în re forma agrară. Ales în două rânduri tribun,?"ef voia să continue împroprietăriraa cetătennilor, ap^rându-i însă de datorii şi de speculaţiunHe : cămătarilor. Se­natul însă şi a câştigat departea sa pe celşlalţ. tribun, pe Drusus, care în adynările poporului rfĂcea' s ă ' f i e '

respinse propunerile sănătoase ale lui Tiberius Qrac-ntis, promiţând totdeauna mai mai mult decât aceasta, ftşa de ex. când Tiberius Grachus porpunea şâ se creeze mal multe mii de colonii în afară din Italia, Drusus propunea să se facă imediai 3.000 de colonii chiar în Italia. Când Tiberius Grachus propunea, ca loturile de pământ să fie inalienab'Ie şi să fie consi­derate ca proprietatea Statului, pentru-ca să nu în­capi pe mina cămătarilor, Drusus era pentru liber­tatea absolută de ori-ce'sarcini şl pentru proprietatea absolută a loturilor. Poporul amăgit de Drusus, la a treia alegere a trântit pe Tiberius Grachus, Prima lege a luf Drusus după aceasta a fost desfin tarea coîoniîlor din Africa aie ful Galus Grachus. Agenţia produsă !n popor din cauza aaestei legi 'a fost ex­ploatat! de senat pentru a înscena o luptă de stradă, fn cursul căreia Tiberius Grachus s'aVnuds, pentru-ca să nu cadă în manile duşmanilor săi de moarte. Drusus. cu senaţi*. sllpâni acum pe situaţ'e, au dat imediat libertate de vânzare a Ioturilor şl poporul o rb'ţ şi-a yându* imediat, lot urile, cari au revenit iar In mâna marilor proprietari.

In . cel .mai scurt ţjmp mulţimea cetăţenilor li­beri ai Jtanţel au devenit cerşitori în toată forma: locuitori cu chirie pe care nu aveau din ce sâ o pllteascâ îşi procurau alimentele cu cartele gratuite, ţrândlyindurşi vişţa in locurile, publice, unde aseme­nea aveau intrarea gratuită..

^Tlnd tribunul poporului Rulus în anul 64 a. Chr> a l&cut propunerea s i . se . exmijft-o..r omisiune, care să se creeze proprietăţii rurale, deschizându-le calea unei independenţe- economice, vestitul, dema gog Cicero vprbia către popor aşa:

„Cementf pacd vreţi să ascultaţi de mine, rvţi se ţineţi *trâ*s la cee-ce aveţi tn mână: iată darurile graţioase ale concetăţenilor voştri distinşi feri, pomana aruncată în o'iblie„ jactus misilium") yioia voastră Hberâ, votul vnstru, autoritatea voas-frâ, privina oraşuM, a forului, a teatrelor, a festivităţilor şi altor lucruri trtmmase. ce mai gă­sit' î" Roma. Doar nu veti fţrfW voi tonte a<*'st<>a şi în In» săvâ desfofati în strălucirea Statului v f

vftl lăfa conduşi â* Rulluş în pustietăţi şi în mlaştini mafprioasei"

Efecţitf demaoogiel lu! Cicero * fost înlăturat însă de rAsb oalele civile «le Iul. Marlns •! SuHa. care a îm-ro*rletărH . 106.000 dintre soldat'! să!, luând si dlsnozItH de . apărare a pro-»rietăt'i contra SDecuf»t'eî. Deta SuHa nâ"5 1» îmt>«r#tul Nerv» s'an fmiwoorletârl* <-am la 506.000 de fam»!!. Soco-Hnd flnmlHa în mediu eu 4 persoane, aceasta însem-neari o plasare, economlHI a 2 mWoann de suflete.

,t. De observat eo împăratul Nerv» a cumpăr»t în Ha-!«'a pe banfl lu' pământ de 13.OoG.0OO Lei pentru îm-proprietârirea «ţeranHcr.

Ori-cât s'au silit însă împăraţii Romanilor să împroprietărească pe veteranii lor, păcatul cel mare a fost, că nu s'a putut opri speculaţiunea cu pămân­turile, înglodarea lor în datorii şi apoi scăparea lor de către mar i proprietari. Urmarea a fost că împă­ratul Marcus flurelius n'a mai putut aduna din întreg imperiul mei mulţi de 30 000 de cetăţeni romani sub arme în contra Marcomanilor, şi imperiului roman cu o populaţiune de rotund 100 m lioane locuitorii a fost sdrobit de vre-o trei milioane de barbari, des­pre cari Tacitus scrie, că . . . „aceştia nu cunosc afa­cerile de bani, nici carnetele. Pământul îl stăpâneşte acela, care îl lucrează" (Cap. 26 din germania)

(Jstoria Economiei Nap'onale" de L. D.)

Cum este apreciat atacul în­dreptat contra economiei Ar­dealului prin leziunea adusă

Băncii Agrare? Modificarea reformei agrare din Ardeal, în ce priveşte finanţarea, a stârnit o indignare generală nu numai în publicul şi presa arde­

leană, da şi în presa din vechiul Regat.

Pentru informarea băncilor asociate, spicuim din comentarea presei ca urmare din numărul trecut următoarele:

„ A r g u s " în n u m ă r u l său din 9 Iu l i e sub tituia „Autoritarism sau duhul blândeţei" scrie ur­mătoarele :

In toiul muncei de refacere atunci când e vorba de o renovare din temelie a casei româneşti — o Constituţie nouă, leqea administrativă, legea electo rală, reforma impozitară, r e foma şcolară, când pe deasupra tuturor acestor întocmiri mai rămâne şi sarcin» mare a pregătitei sufleteşti a vechiului regat cu teritoriile alipite, se iscă o ceartă în jurul privile­giilor acordate acum trei ani, unei Bănci din Ardea'; cuvinte grele sunt pronunţate dincoace şi dincolo de munţ i ; din patima aprinsă e limbi de foc cari ră­nesc adânc si sapă prăpăstii înh-e fraţi. Conducătorii ardeleni, bărbaţi de valoare cari s'au sacificat sub Unguri pentru conaţionalii lor, sunt tratat' ca slugi ai qrofilor Bethlen sau Banffy oameni de stat d'n România veche cari au făurit România Nouă sunt dincolo, atacaţi în modul cel mai violent, rot> temând diili-se iubirea de ţară. Urâtă privelişte I

* In Septemvrie 1919, a apărut în .Monitorul Ofi­

cial" un decret purtând semnătura dlor 1. Brătianu,

I. Q. Duca şi alţi prin care se acorda Băncei Agrare din Cluj intre alte privilegii, şi acel al finanţare! re­formei exproprierei in Ardeal. Banca urma s i înca­seze pentru Stat sumele ce I s'arfi cuvenit din ope­raţiunile reformei agrare şi s i lichideze cea ce Statul ar fi avut ds plaţi peatru pământurile expropriate

După un interval de trei ani, în cursul ultimei sesiuni parlamentare de doui zile, o lege presentati de guvern şi votată de Corpurile legiuitoare, anuleezi acest drept câştigat. Procesai «cesta unilateral a rliU' cai protestări vehemente din partea conducMorilor a*-' deleni cari arată că prin asemenea sisteme se sdrum-ciumă orice încredere în stabilitatea legilor tarei si eă un astfel de aci nu e menit să întărească creditul sta­tului în afară. Intr'un moment când tara are nevoie de concursul striinitiţei pentru restabilirea prestigiu­lui ei financiar, nu e bine s i se dea un exemplu ai desinvoUurei cu care guvernul se pune pe deasupra unui contract încheiat In reguli fmuiindii*l prin* ir'un cuvânt de autoritate.

Să se noteze bine e i până aci «'am «tins de loc chestiunea în fond, adică acea de a se şti daci

; convenţia încheiaţi în Septemvrie 1919 între Stat fi j Banca Agrari din Cluj, este folositoare Intereselor | obşţrşti sau dăunătoare lor. Nu avem nici o indica­

ţii ne precisă ca s i ne putem rosti fn cunoştinţa de cauză. Dar să admitem c i guvernanţii actuali sunt perfect convinşi c i acum trei ani s'a comis o gre* şa'â; c i aceiaşi miniştri cari au acorda* privilegiul Băncei Aerară îşi dau acum seami, în urma unor experienţe temeinice c i Interesele ţări ni mei ar suferi dacă o instituţie particulari ar fi înşire fişaţi cu ope­raţia expropriere! şi că, în genere, nu e bine ca pnntr 'o reformă de o însemnătate atât de mare s i existe două regimuri diferite: unul in vechiul regal unde Statul a asumat asupra sa operaţia, şi un altul în I r d e a l . . Cu toate c i o asemenea terorizare spre recunoaşterea adevărului e cam tardivi, înci s'ar fl cuvenit c i guvernul s i nu fl denunţat contractul din propria sa autoritate, fără măcar a face Băncei Ag­rare cinstea de a sta de vorbi cu dânsa. Din mo» mentul ce guvernanţii au greşit încheind convenţia, o datorie elementari din partea lor ar fi fost s i de­schidă negocieri, s i expună cazul cu francheţi şl să nu proceadi cu străşnicie brutală care jigneşte.

* lati î t s i c i vine pe tapet în urma patimei aprinse

de o parte şi de alta, şi chestia neconstituţîonalită-tei lege! care răpeşte privilegiile sale Bir cei Agrare. Deci proces mare ce se va desfăşura în fa (a înaltei Curţi de Casaţie chemată a „pipăi* Constituţia în j speţă . • . par'că suntem readuşi cu peşte douăzeci I

ani în urmj.dnd cu faimosul proces al S, T.B-eului de pătimită memoriei De altmintrelea s'a şl tras paralele între ambeta cazuri, (tapă părerea noastră, ele nu se potrivesc.

In procesul trarnvaelor controversa şi-a făcut drum liber In jurul u»ui interes pur pecuniar. UoH au pretins c i Primării CVtffei a fost frustati pen­tru că a concedat unei societăţi particulare dreptul regelten «pentru un bttd de Hnte" ca să tntrtbulm-ţim expresia de pe vremuri, fUfli au arătat că *H* mării a făcut o afacere exceterraj. «ici i s'a rexef. vat trei pătrimi *fln beneficiul «t «a exclude 12 le sutăj ci exploatările noastre pur municipale ou pot trece 4« medel «j aă trjunvayuj administrat da pnV mărie ar fi un prilej de a face politica de favo­ritism,

la materie 4e «^opriari, care constliue o re­formă «octali dj# cei» mai însemnate pa cart I«

nia* pentru unii tau al (U, i lel ai» pua* IfitnaWta «Mia t chemat jr> Jftfăpfcpiafci aafj repede in mod mai echitabil, m nvwimul «Ii reerict p*Hrtrn dreptu­rile «apropriaţilor. Statui seu • Semsă particulari? Cum c i întrebarea «re şi un subiuat politic, na se pute eonteste. Diriguitorii fatneet Agrare, ffia forţa lucrurilor, ar fi «natal poate Irigi un capital politic din Împroprietărirea a mü d e ţăisaai; precum deasemenea fi a§ai auwefnanţi ca», lş eăfaU fiind în momentul punerei ta apliüre a ţagei, «UNT pfev fltai politiceşte de accesiunea ţăranukM la proprietate, Privită sub aceasta prismi, toattVfiraa dintr'e parte şi d inţata se eipufli. Nu e mai puţin adev§ra* Că guvernul a procedat tu agaaiti. chestiune cu un eu* toritarism care ii va prllejj multe ftepvkeri ţi dU neflind fn dreptul aău fermei da a amil* obUgeţiuui contractate 4f Stat, ar « fost mult mai bine ipspi< rat dacă proceda cu duhul Mândaţel

„Artfuş" in Mânerul aăai di« t f I«He serie ur­mătoarele :

Ae *e aştepta eavanfeti feefltlel ? In urma recentei legi votaţi de Corpurile le*

giultoare prin care se retrage Bincei Agrare privi-legfhe cei fură acordate de eătre guvernul din 1919, prin decretlege, s'a iscat o întreagă campanie peH» Mei care a culminat In declaraţia parHdukri naţio­nal din Ardeal c i se va adresa Curtej supreme ţa si se Bfpnufţte asupra &»n*itutfentlitltei j#g*i

Wn ei ti parte, dl Sonteseu, administrator de­legat al Băncei Agrare fntr'p recent! audienţi ta rege, i-a expus cazul printr'un memoriu.

Aflim că partidul naţional a mai supus rege­lui şi un alt dpeuatent amănunţit, cerând ca legea sä nu fia aplicată pănâ ce justiţia se va pronunţi,

„Personalele-cari au remis,Suveranului actul în ches-ţie, au cules impresia că propunerea a fost primită jn mod fayorabil şi că va fi 'recomandată guvernu-Iui ca s o studieze cu bunăvbinţ*.

Ui : : , «..-•.•.-•••- .- . « -• v ~ ~T, ~ -l , ! ; " F ) •. *!*.)*::•»•': R' •> ţ S; « . | * !R. r ' ' . ' •• <J R':. . • !

lutqsftfe » i » l u o t t i » q ; J i J* i3Q* b n u teb*?no9 • kt u r i | • Comitetul pentru' ajutorarea familiilor. inunda­ţilor ide potop djn Nâsăud ţie trimite snre publicare .urrrjătorul apel asupra .căreia 8 ţ rap ; em a tenţ iunea ' băncilor noastre,îndeosebi, cari totdeauna a fost in fruntea donatorilor la asemenea colefce. ['~ 0 groaznică nenorocire a căzut Luni în 19 Iunie asupra comunei „Nâsiud, Vech îu*fccar de cul­tură românească.' ' ' •*

O rupere de nori a deslănţuit asup-a Nă?ău-dulUi "un potop fie-mai pomenit., care a şters de pe faţa păni5ntulur27 case şi 55 edlPcii economice nfrnicind 32 v'eţi omeneşti, rănind alte 24 persoane rui'ntd aproape total ""72 case $i 35' edificii eco­nomie'» şi distrugând întreaga recoltă din anul ace­sta acelor mai mulţi economi de act. '• ' • Toată agonî 'eaîs de zeci" «i sute de a*i a atâ­tor fam Iii a fost mânată de po*-op, rămânâd ' 'aces te victime numai Cu rândul de haine srjremţuite, cu t a r i au putut scapă din' mvjlocuf valurilor.

Durerea noastră a'tutijror este 1 'nemărginită, ş !

Viu credem să se 'afle' inimă românească, care"*s* nu 'a lerge cu obolul său pentru a'inarea suferinţelor acestor nenorociţi.

•'''«Subseronat'jl comitet Vă roagă în numele ace­stor năpăstuit?'să contribuiţi D-Voastră cu dsumă cât1 de mică la ajutorarea c*t mai grabnică a 'or. îndemnând şi Cunoştinţele D^Voastfă şi stăruind la toate instituţiile financiare şi caritative, cu cari sun-t e ţ l î n legătură! penfru adunarea 'de colecte cât mai multe în scopul-de ma¥ sus °3 •bioo'iq l'>«b

Fiecare ban ce S 3 va dona va aliua o durere, va şterge o lacrimă si va eontribui la întărirea în­crederii în puterile noastre proprii.

Sumele ce'se- vor dărui, dimpreună cu listele de cplectă, ruaăm a se trimite cel mai târziu până ia dala de 1 Septemvrie la adrje;a casierului comi­tetului de ajutoare;»- Emil Tişca, directorul băncii .Mercur", Nâsăud, • .-. ,

, '• r ' '3 i

' „Cine are urechi de auzit, s ă ' a u z ă " , ^ zis Mântuitorul. Cine are 'och i de văziît, să vază, -că „Revista Economică" e s te s ingura foa ie românească luptând, pentru sol idari­zarea forţe lor economice româneşt i .

,Nu spera şi nu ai teamă", speranţa şi frica sunt cele mai grele sarcini din bilanţul vostru}' Ele se pot balansa numai prin o coftViitgére deplin Intemeitta şi prrn si inc ríe'. 1

IMPOZITE -»1 r 9 i i ] n s n i l ie I w b Iţ ,rf^rîvncj tfjî ţ u l j n i b

Plata i m p o z i t u l u i c e d u l e i G.

Inspectoratul finenc'ar al Capita'ei, în conformi­tate cu dispoziţiunile art, 42 şi următoarele din 'eqwa asypra contribuţiunilor directe de'a 1 August 1921 aduce la cunoştinţa tuturor persoanelor v'zate de menţionata lege, indivizi cât şi societăţi cooperative, în comandite şi anonime că sunt oblicate a vărsa de urgentă la admimstraţia financia ă a Capitalei imooz'tul cedutei G. cu cota respectivă, pentru veni­turile ce au realizat dela 1 Rnrilie 1921 din: dobânzi dela împrumuturile din once fel, dividende, tantieme, rente*perpetue, părţi de fondator, părţi de interes în societăţile coopera t ive^ cele în comandită (comandi­tarii), câşfguri din loterii, cesiuni de drepturi încorpo-rale pentru care se primeşte o sumă reriod ! că. Con­tracte de iocaţiuni, drepturi succesorale, fonduri de romerţ. exploatarea f a r m 5 c i i l o r exploatarea de păduri, trenuri petrolifere si alte produse d» o rice fel.

Impozitul se o?rcene pentru epoca df-la 1 Apri­lie 19??, !» venitul brut realizat si este datorit din 7iua exigibilităţi plăţ'i drepturilor crediteru'ui, chiar dzcă aceste d r eptur! nu au fost efectiv achita'e

Societăţile simt obligate ca în termen de 20 zile de'n închiderea bilanţului să depună adminis­traţiei financiare dări!« d a seamă „în intenso" ale consiliilor ce aarninistraţTe .cu bilanţul si contul de profit şi perdsri. 'mpozitul este în sarcina exclusiv a creditorului; totuşi creditori;! ca s' debitorul sunt sn-liclar<i tjăspunzători faţS de fisic, debitorul având obli­gaţiunea să reţină din drepturile creditorului şi să versei^reet impozitul cuvenit.

Cine r*u s'a conformat încă. are termen de 20 zile*ca ..să s e - p u n ă Ia curent cu r la 'a , duoă care celor în restanţă Ii se vor aplica sancţiunile aspre ale Ie£i|.j» f.t^tno *t si<

ORDONANŢE. ÎNDRUMĂRI. C o n t r a c t e l e d e a s i g u r a r e ! a s o c i e t ă ţ i l e u n g a r e .

-»b DirecVunea Executării Tratatelor din Ministerul Afacerilor Străine, aduce la cunoştinţa interesaţilor, că termenul prevăzut de articolul 238, pargraful 11 din anexs Tratatului de Pace dela Trianon, expiră Ia 26 Iulie 1922.

Prin acest articol se prescrie că asiguraţii la Societăţile de Asigurare din Ungaria, ale căror con­tracte au dovehit caduce, din cauza stării de războiu, urmează să-si ceară' valoarea poliţei de asigurare din ziua caducităţii sau anulării ei. fie direct, fie

I printr'un împuternicit până la acea dată.

Pentru asigurarea drepturilor lor, este de ajuns o simplă notificare din partea interesaţilor, către societatea de asigurarea, urmând apoi că restituirea sumelor să se facă printr'o conventiune specială cu guvernul ungar.

Regimul t ransacţ i i lor în indus t r i e .

Comisia ce se ocupă cu funcţionarea societăţi-" lor în teritoriile alipite compusă din ,d-nii prof. L. Mrazec, secretar general al Ministerului de Industrie şi comerţ; D-l I. Gheorghiu secretar generai al Miniş terului de Finanţe, Eftimie Antonescu, ca jurist; dr. Gh. Medici, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Oscar Kiriacescu, director la Banca Naţională , ;se va complecta cu doi delegaţi tehnici din Transilvania, un delegat technic din Basarabia şi un delegat tech-nic din Bucovina.

Comisia astfel complectată va avea să şe mai ocupe în viitor şi cu următoarele chestiuni: -

Autorizări pentru funcţionarea a oricăror fel de societăţi comerciale sau industriale;

Sporiri de capital: î Tranzacţiuni miniere 51 industriale; Infinţării de sedii secundare şi strămutări de

sedii principale, ctc. Imediat ce această comisiune se va .începe să*

funcţioneze se vor soluţiona numeroasele CereYi de tranzacţiuni şi creaţiuni industriale cari zac în cartoa» nele ministerului de aproape un an de zile.

Naţionalizarea industriilor şi întreprinderilor.

Comisiunea superioară de pe lângă min'sterul de industrie pentru aprobarea cererilor de înfiinţări de noui societăţi In teritorile alipite precum şi pentru mărirea capitalului acestora, în ultima sa' şedîrijă a hotărît următoarele norme ce se vor avea în vedere la aprobarea cererilor de mai s u s :

Două treimi din consiliul societăţilor Ce se vor înfiinţa pe viitor în Ardeal, Bucovina şi Basarabia vor trebui să fie capital românesc, adică acţiunile vor trebui s i fie în manile cetăţenilor români.

Trei pătrimi din consiliul de administraţie al acestor societăţi va trebui să fie compus din cetă­ţeni români. *

Aceste proporţii p ivitoare afât la capital cât şi la consiliul de administraţie, vor fi obligatorii, oricei schimbare s'ar produce în forma societăţilor.

Comisiunea s'a mai hotărît ca; acţiunile nomi­native şi la purtător, să nu poată fi transmise fără aprobarea consiliului de administraţie. .

> -CRONICA SĂPTĂMÂNEI Necrolog, .iqan CMrfy director al şcoalei de

economie -alpină din SalişteVl'ireprăş'iedîrite al „Casei de păstrare" 1 şi al -•- ;Cdop>frauveT'iftr/'^Sănşte",• vice­preşedinte al „Reuniunei române de agricultură" din judeţul Ştb'iului e t c , a adormit ?n Domnul Marţi în 2r*Iunie (4 Iulie) 1922 la ora 6 a. m. în vârsta de 62 ani. "; - 1

E r a t a : Din articolul ,Sarmisegethuza şi Mwţeu din Deva din numărul trecut, a rernas din nebăgan de ' seamă, propoziţia ce urmează, pentru care brriî „: ; . Axi-: »1 ţ • T siune cerem scuză autorului:

, Totodată cutez a spera că ş i ^ n C î f ^ ş i jj Inţîje prinderile vor vedea insemnăiateş ^chestiunej, -jş) -dir sumele destinate pentru scopurile de binefaceri a to contribui şi ele cu obolul* Ibr 'Si îndeplinirea icrele dar însemnatei lucrări.- - - FÀMMII* *-R? ; '*V1

Fabr i că de asfa l t ş i ib i tumîn Braşov , In 15; JttlU se va pune în funcţiune apfo*pé !a^«gafa Bartoţeintit din Braşov, o fabrică de asfa#i%1prn care şe-ăj^e rează că va avea o producţie*Hé"$6'lotie asfalt màstû şi 20 tone bitum rafidat Harri^Hafira necesară fa bricaţiuaei se estrage din poalele, dealujui: c^lçafo: -de acolo. . • ... . . . hr^îs1? i \

Expor t de t^aci" : ,t^é*cfraîftW ' 'regiei' moiibiîo-Jurilor a semnat contractul de export de 500.000 Kg tabac în Austria şi 300000 Kg tabac în Cehoslovacia.

.Tabacul, se ,va exporta pe calea fluvială a Dunărei. B o g ă ţ i a poporului f jancez dţjpă cça mai nouă

statistică se estimează ia 800 Hiîiarde" franci faţă d ţ 300 Miliarde i în aritil 1914. " "

* r. •>•%},• ti ki ; j * . i - '• 1

Vedeţi, că economia oamenilor deş*tep0 : s i întemeiază pe administrarea .cjimjnte a- avefitof disponibile. Veţi chivernisi deci-,din averile v«ar stre, cel puţin, ceasurile vieţei şi sănăttfteţt

"voastră. •• • •; :'' \

- ' J Târgul de cereale ^ | • ; * \ după buletinul oficial al Bursei Brăila.! > |

Ce rea l e v â n d u t e in Oborul Bră i la \ ţ &~9^ul |e

Grâu vândut piaţa Brăila Lei 315— : p | r 1 0 0 k i r Porumb „ „ „ „ 333—^; * ; j w ! j v ? . l Orz nou Ovăs. . „ Secară „ Meiu „ Fasole , m

3 4 0 -

:| m t

I u r s a.

Din cauza sclderij Leului, aproape toàte adunile , cari sunt Cotate la bursele străine s'au urcat. Târgul devizelor i înregistrat însemnate diferinţe.

T â r g u l d e e f e c t e .

Cotări oficiale la Bursa din Bucureşti şl târgul Hber.

¿ 7 0

*h Vil . nom. 50g 500 500 500 m 500

5 r j 0 | 500

110001

tex».™. Impr. Refacerii . . . .

Bea. Naţională Marmorosch B. & Co . Ramar**** f* pàti . Generala a Ţarii Rem Albina, Stein . . . . Ţărăneasca . . . .

tmteprìwé&it Reíj 4í- .- , ¡ ," . . ¿ I R. D Petrol Intrepn Forestiere Rom. Ctuj.

»

» 0 m

Divid. L u n a I u l i e

7 - 8

— 8 1 -82 - ¡ -82-50

8 i y 2

82»/ 2

8 2 - -

8 1 -

lz/é

81-— 81 5/s 81 Va

8 1 -81 — S i ­

320 ! 100

gÒ « • / •

1150Ó 990 970 520

11 500 990 970 520

11.500 990 950 520

E a

u 0

•rt

c a

u m

11 500 9 9 0 9 5 0 520

l i . 5 0 0 9 9 0 9 6 0 520

¿5 230 230 230 > > 2 3 0 2 3 0

20% 2550 2000

| 1150

2590 2110 1150

2490 2110 1150

2 5 2 5 1 2 0 0 1 1 5 0

263U 1 7 8 5 1 1 5 0

10 It

S c h i m b u l d e Bani. s v a r i

Paritatea In Lei fnainfe d e rázboiu

I

III (ito m t o o

i l e o 100 100 100

ì

100

t 1

100 t o o

- too 100 100 100

C u r t u í fa É u c ü r é f t í Franci fi

• • •

« ui iywre .- , ,< , A.gfc..,.,.«t.<».

»ţ virau i e*c « . . . . »* , Mărci . Lira St .

# W . Dinari . Drahme Leva

Luna I u l i e

• • . . » • ' * . • » . • • • • • • • • Y • •

. P » r U Leí Dolar Lira St. . Lft« Ita). Marci . . . . Ka», cehostov. . Kor. ung. . . . Kor. austr. . . .

• • • « . « • » . . . . . .

^¿.elv. | ^ . . , . , , ,

fr.

US ti® m m

t o o 100 100 TOO

5

i d o 5

2 5

105 105 105 100

1378'—

325-

0 83 ,39—

729>— 775?.

2 0 9 -

lOSf-

6-50 12-06 5*58 5^10

2-7S

, 0 0 8 229-50

1472

356 —

0 9 4 3950

774'—

234 —

122 —

7 — 1219 54.1« 55-70

2V 8

22 72

23275

1410 —

312—

0 9 0 4 2 -

780-2 0 2 —

172-50

6 8 0 12-26 54-75 55 80

2-93

2 3 5 —

7 - S

u a >

6-75 1263 56-58 55-80

2 4 0 2592

2 4 2 -

XB

c 13

a

>

10

1 4 1 0 -

3 8 5 —

3 8 —

2 0 2 —

180—

6 . 8 0 1 2 8 0 5 6 7 8 5 6 7 C

2 40 27 .40

0 0 6 2 4 4 - 5 0

11

1 4 l 2

4 2 3 -

0 7 5 37"

8 > 0 — 8 3 5 -

n o -181 —

ŢRISTITOTOI- OE ARTE QRARCE .ARDEALQL' CWJ, STRADA MEMORANDULUI No. 22.

A o a r e d e d o u ä o r i p e l u n ä — E r s c h e i n t Z w e i M a l m o n a t l i c h . A b o n a m e r t u l : L e i 2 0 0 a n u a l .

A b o n n e m e n t s p r e i s L e i 2 0 0 j ä h r i i c h .

R e d a c t i a s i A d - t i a — R e d a c t i o n u n d V e r l a g :

CALEA V I C T O R I E I 7 8 E T A J I I

Revistă Română pentru întreaga industrie a metalelor Rumânische Rundschau fur die gesamte Metaliindustrie

Inserţiuni şi Reclame: linia pe o coloană Lei 5 Anzeigepreis pro Milimeter Spaltenbreite Lei 5

Director proprietar: ADOLPHE CANO EL Redacţia ştiinţifică: Ing. chimist H. M. FORSTNER

Anul 1 No. 1. BUCUREŞTI

C u r s u l m e t a l e l o r B e r l i n

1 Iulie 1922

1)

Metale preţioase - Edelmetalle

29 Iun. 30 Iun. Platină pură — Fein

810 830 Aur—Gold 1 0 0 0 / 1 0 0 0 214000 218000 Argint — Silber iOOO/1000 7025 7125 Argint în Bare — Silber

in Barren . . . . 6925 6950

Metale • Neu-Metalle

29 Iun. 30 Iun.

Cupru electrolitic — Ra-îinade Wire bars (E lektrolyikupfer) . . 10255 10224

Plumb moale original Mine — Or. Huetten

3525 3575 Zinc crud orig. Mine—

Orig. Huettenrohzink 3488 3490 Remeltezink 2850 2900 Aluminium blocuri 98/99

Huettenaluminium in Blotken 13050 13150

Bancazinn 22300 22500 Straitzinn 22500 22600

22500 22600 Hue.tenzinn . . . . 22000 221(0

21100 21400 3300 3350

Mercur — Quecksilber • 3000 3500

Metale vechi - Ait-Metalle

29 lun. 30 Iun,

Kupru electronic vechi Alt Eleckrolytkupfer . 8005 8050

Tiegelr. unverzinntes Schwerkupfer . . . 7250 7230

Tiegelr. Maschinen Rot-5400 5500

Rein, neu, weich Mes-singbl, A b f . . . . 5780 5850

Handelsübl. Schwermes­sing 4500 4550

Handelsübl . Messing­schraubenspäne . . 3700 3780

Altes Weichblei . . . 2800 2850 Handelsuebl. Altzink . 2450 2475 Alum. Blechabfaelle. . 10200 102.0

Cursul schimbului Bucureşti

Preţul ferului - Eisenpreise

29 lun. 30 lun, I 3500 3500

Blechschrott . . . . 2600 2600 Gusseisen I. Qual. . . 4630 4600 Gusseisen II. Qual. . . 7500 7500

3000 3000

— —

30 Iunie 1

fecnsori Efectiv

Oferit Cerut Ì i Oferit Cerut

Paris . . . 1 3 7 2 - î 1371,-1

1374 — 1 3 7 3 -

Bruxelles Í j Zarich . . »

Milano . 770 — 7 6 8 . - ! 773 — 7 6 9 , -

Atena. . . — —.—1 —.— Bei grad . . 2 1 2 - 2 1 0 - 2 1 2 , - 2 1 0 -

A gram . —,— î i -,— —— Praga. . . 322,— 3 2 1 - 323 - 3 2 2 -

Vieu a. . 108, - 105,-¡ 108,25 105 :50

Budapesta . > * i ?

Sofia . . . 1 0 8 - 1 0 7 - , 108 50 105 50

Berlin. 4 6 - 45'/J 45 V2 45 —

Varşovia. . — .— —,-| _ —,— Amsterdam . —,— . j —,—

Stocholm New-York . Londra . . 7 2 5 - 723^-1 Madrid . . —,—

B a n q u e d e Dev i se s e t L o m b a r d s

Bucureşti, str. Smârdan 7

1) Nota: In urma legăturilor contractate c j îneeperei numărului viitor vom da la timp cursul metalelor din

centrele principale de negoc iere: Zurich, Paris, N e w - Y o r k şi Londra.

C U V Â N T U L N O S T R U Apariţia primei reviste româneşti MONITO­

RUL METALELOR se datoreşte dorinţei noastre sincere de a pune la dispoziţia acelora ce se interesează de exploatarea, extragerea, ofinarea şi comercializarea, metalelor ţârei noastre o re­vistă de specialitate de care se simţea nevoe, mai ales azi când industria metalelor a h ceput să ia un avânt mare.

MONITORUL METALELOR va căuta prin sursele cele mai exacte să pue la dispozfia cetitorilor cursul metalelor preţioase şi a celor­lalte metale, date economice, studii ştiinţifice, târgul liber din diverse centre principale de ne­gocierea metalelor, inovaţmni, experienţe, tran-sactjuni precum şi un bogat material informativ de specialitate din ţară şi străinătate.

Informatiunj Ziarul «Iswestia» anunţă ca se proectează ca minele

de aur «Lena» să fie concesionate pentru exploatare. Wie die «Iswestia» meldet soll in Russland die Con-

zession, zur Ansbetüng der «Lena» Goldminen verge­ben werden.

Bancnotele americane sunt cu 100°A> acoperite cu stock metalic aur. America are azi un surplus mare de aur.

Die amerikanischen Noten sind mit 100°'i Gold ge­deckt. Amerika hat Überfluss an Gold.

In Ungaria sunt cereri mari de chimicale, din care cauză unele sau urcat considerabil.

Die Nachf rage auf dem Ungarischen Chemikalien Markt ist lebhaft, einige Preise sind infolge dessen sehr gestiegen.

Metallwerke A. G.. S t a b e n n ow una din fabricile mari din Cehoslovacia a piătit un divident însemnat cu ocazia ultimului bilanţ.

Die Metallwerke A. S. Stabennow eine der grossen Fabriken der Cehoslowakei hat auf Grund der lezten Bilanz hohe Dividendeverteict.

După cele din urmă ştiri pozitive din Londra, Paris şi New-York se aşteaptă o scădere foarte însemnată în preţul aurului, platinei şi argintului, această scădere se atribue cauzei existenţei metalelor preţioase americane.

Nach den letzten Nachrichten der Fachwelt in London, Paris und New-Iork ist infolge des Überflusses an Edelmetallen in Amerika, in kurzer Zeit eine bedeu­tende Senkung der Preise für Gold, Platin und Silber zu erwarten.

MONITORUL METALELOR deschide larg şi cu multă plăcere coloanele sale tuturor celor ce doresc să i acorde colaborarea literară şiiin-ţifică sau economică.

MONITORUL METALELOR fiind o publi-caţiune de specialitate va avea o conduită lipsită de orice tendinţă de a se manifesta în vrc o direcţiune politică.

Odată cu încrederea şi sprijinul pe care le solicităm lumei financiare, industriale şi comer­ciale, făgăduim că vom ţinea seama cu recu­noştinţă de toate sfaturile binevoitoare ce ni se vor adresa.

MONITORUL METALELOR

Bucureşti Iulie 1922.

Wie das Gold gewonnen wird, Die auri Sacra fames, der verfluchte Hunger nach

Gold, wie die alten Römer sagten, herrscht heute mehr denn je, gerade deshalb, weil das Gold, an dem alies hängt und zu dem alles drängt, unserem Gesichtskreis entschwunden ist und nur mehr wie eine dunkle Erin­nerung aus ferner Zeit in unserem Gedächtnis lebt. Die Bedeutung des Goldes in unserem wirtschaftlichen Leben ist so gross, dass es für jeden von Interesse ist» zu wissen wie das Gold gewonnen wird. — Gold rostet weder an der Luft, noch im Wasser, sokommt es, dass m a n es in dem Geröll der Flüsse findet, wenn Felsen und Gebirge, die Gold enthalten, allmählich verwittern und von den Regen und Schneeschmelzwässern in die Flüsse getragen werden. Infolge seines hohen spezifis­chen Gewichtes bleibt es in den Sanden der Flüsse liegen sobald diese einen langsameren Lauf annehmen. Die Gewinnung des Goldes wurde deshalb schon im Altertum und bis vor einem Jahrhundert dadurch be­trieben, dass man den Flussand der goldführenden Flüsse schlämmte, wobei der Sand fortgewaschen wurde und das schwere Gold zurückblieb. Diese Methode lie­ferte aber viel zu wenig Gold für den steigenden Be­darf der Welt. Auch die Goldbergwerke in denen das kostbare Metall mit Hammer und Meissel aus den Felsen herausgehauen wurde konnten die Nachfrage nicht decken, so dass bis zum Einsetzen der Gross-producktion, für Münzzwecke hauptsächlfch das leichter und in groesserer Menge gewinnbare Silber diente, das heute in Asien noch eine weit grössere Bedeutung auf dem Baargeldmarkt besitzt, wie das Gold. — Endlich hat die Wissenschaft neue Wege zur Gewinnung des Goldes gezeigt, so dass es möglich ist, das Gold auch noch aus solchen Gesteinen herauszuholen in denen man es mittels der früheren Methoden nie und nimmer

hätte gewinnen können. Bei der Goldgewinnung in neuerer Zeit spielen zwei Mittel eine grosse Rolle: das Quecksilber und das Cyankalium. Ersteres hat die Eigenschaft, Gold eben so aufzulösen, wie etwa das Wasser den Zucker auflöst. Die alten Römer benutzten deshalb bereits das Quecksilberdazu um aus alten gold­durchwirkten Gewändern das Gold wieder zu gewinnen. In umfassender Weise wurde aber das Quecksilber lange Jahre hindurch im kalifornischen Bergbau ver­wendet in dem sog. Amalgamierungsprozess. Nachdem man das dort in Körnern vorkommende Gold sehr räch gesammelt hatte und der oben erwähnte Wasch -prozess nicht mehr lohnend erschien, kam man auf den Gedanken die Natur nachzuahmen und und legte bis zu 300 kirn Wasserleitungen bis hoch in die Berge hinauf an, aus denen man das Wasser mit einer Gesch­windigkeit von 45. Meter in der sec. auf die Felsen niederstürzen Hess. Dadurch und mit Hilfe von Spren­gungen wurdeein künstlicher Zerfall der Felsen und Gesteine bewirkt, und das zu Sand zerriebene Gebirge floss durch angelegte Gerinne in den nächsten Fluss. In diesen künstlichen Gerinnen befanden sich sinnreich -angelegte Bassins, die mit Quecksilber gefüllt waren und das mit dem SanddarüberhinwegfliessendeGold auflösten und zurückhielten. Auf diese Methode wurden aber nur etwa 80% des Goldgehaltes der Gesteine gewonnen, 20"/. gingen verloren und dazu noch etwa ebensoviel Quecksilber. — Der hydraulische Abbau der Felsen in Kalifornien war sehr rentabel, aber die fruchtbaren Täler wurden zu S a n d w ü s t e n , so dass die Regie­rung die Ausübung des Verfahrens verbot Zur Gewi­nnung von 2.000.000 Dollars Gold war es nötig 35 Millionen' cbm Fels abzuschwemmen und diese Schutt­massen bedeckten weithin das Land. — Eine neue praktischere Methode führte man zur Gewinnung des Goldes in Afrika ein. Das goldhaltige Gestein ist dort in ungeheurer Menge vorhanden aber es ist zum grös-

sten Teil sehr arm an Gold. In 1.000 Ko hartem Gestein stecken nicht mehr als höchstens 20—30 Gramm Rohgold. Es sind deshalb Riesenbetriebe erforderlich die täglich Tausende von Cubikmetern Gestein verar­beiten. Da wäre auch die Quecksilbermethode, die Amalgamierung nicht rentabel gewesen, wenn nicht durch den Chemiker Artur Mac Forest die glückliche Beobachtung gemacht worden wäre, dass das Gold, wie es in dieser Gegend vorliegt, sich ziemlich leicht in Cyankalium auflöst. Insbesondere sind es die sehr fein verteilten Goldkörner, die sich in einer wässrigen Lö­sung von Cyankalium unter besonder e n Bedingun­gen leicht lösen. Man hat deshalb die Amalgamation mit der Laugung mit Cyankalium combiniert und löst die grösseren Goldkörner mit Quecksilber und die sehr fein verteilten Anteile an Gold mit einer Lösung von Cyankalium. Die südafrikanischen Goldbergwerke sind mustergültig betrieben und sind erst vor kurzem e lek­trisiert worden. Die sehr grossen dazu nötigen Elektri­zitätsmengen werden von den Riesenwasserfällen des Zambesifiusses erzeugt und miteiner Leitung von über 1.000 klm Länge nach den Werken a m Rand (Abkür­zung für Witwatersrand) bei Johannisburg geleitet. Die Zementbottiche, in denen die Auflösung des Goldes erfolgt fassen etwa 400.000 liter und werden mit Pres­sluft umgerührt. Die Abscheidung des Goldes erfolgt meist durch Zink oder nach einem besonderen Verfa­hren d e Siemens und Halske A. G. in Berlin. Das so gewonnen Rohgold muss n u n erst raffiniert werden u m es ganz rein zu erhalten, wie e s der Handel und die Münztechnik verlangen. In letzter Zeit wurde vers­chiedentlich verlautbart, dass einige dieser Betriebe am Rand wegen der hohen Arbeitslöhne und der allge­meinen Erhöhung der Fabrikations Unkosten ihre Tätig­keit einzustellen gezwungen waren. Grosse S t r e i k waren die Folge die teilweise noch nicht beendigt sind!

Chim. Ing. Forstner

Ecouri Ziarul «Lupta» din 23.6.22. anunţă: «Că guvernul

va soluţiona în scurt tfmp în mod favorabil atât pentru stat cât şi pentru producători, chestiunea valorizării şi comercializării aurului provenit din minele din ţară.»

Suntem informaţi că în ziua de 2 Iulie a. c. are loc inaugurarea fabricei «Platora» cu o deosebită solemnitate.

Această societate este cea dintâi care îşi propune pe cale pur ştiinţifică şi cu ajutorul celor mai moderne

maşini şi aparate să întemeieze o industrie nouă, foarte principală în ţara noastră.

Dat fiind competenţa şi mijloacele couducătorilor spe­cialişti, suntem convinşi de reuşita acestei întreprinderi.

«Monitorul Metalelor» transmite pe această cale odată cu felicitări, urările cele mai sincere pentru propăşirea întreprinderei spre binele economic al ţărei.

Informaţiuni de specialitate se dă de Monitorul Me­talelor cetitorilor prin Poşta Redacţiei sau prin core­spondenţă în care caz rugăm a se anexa mărcile pentru răspuns.

&„PLATORA" AFINĂRIE ROMANĂ PENTRU METALE PREŢIOASE

BUCUREŞTI — Calea Victoriei 7 6 , Etaj II — BUCUREŞTI

• C U M P Ă R A

î P L A T I N A , A U R , A R G I N T " Metale brute, resturi, pilitură, etc. — după cursul zilei

B H i a i l B B I I l I l i g M i B l i B E i a H l l I H l l i l B a i

Kadmium pur Wismuth pur Staniu pur

s e g ă s e s c la

âfinăria „PlfltOFfl" — Bucureşti —

Calea Victoriei Nc. 76

^ PorPOt^h CI An9ll70 P e n t m orice Minerale, Metale, = | UBIlfClul I Ol Hllul l tü Aliajuri, orice mărfuri indus- — I triale. Preţuiri; Consultaţiuni chimico-technice pentru ± | industria metalica şi pentru industria chimică anorganică g I execută prompt şi conştiincios g

I ÂFINĂRIa „platora" cal. victoriei 76 et. II j I - BUCUREŞTI — g = llntaroiinhlinrran T 0 1 1 Erzen, Metallen, Matall-Legierun- g I UIÜOlOUüllUllgGll gen. Handelswaren, Gutachten, Che- g I misch technische Beratung, für die gesamte Metallurgie g | und snorganische chemische Industrie führt prompt und g z gewissenhaft aus, die Rumänische §

I edeimetailschsideanstall „platora" gal. victoriei 76 et. II j | — BUKAREST — g ill!llilllill!lllli!llllll!l!lllillll!ll!!l!l!l!lllllll!llll!lll!lll!lllllllllllllllllll!lllllllllll^ Ii"

platina aur argint mercur

SALZE platin gold silber QUECKSILBER —

Fabrică, Liefert

Âfinăria „PLÂTORA" - cal. victoriei 76 et. ii -

z . — : : ; Indicatorul nostru : : : """"""""""" ® @ Bezugsquel len Nachweis ® ®

P R E f t r i i unei inserţiuni o singură dată (maximum zece cuvinte) lei 3 0 . — La 2 4 inserţiuni lei 2 5 . P R E I S für einmalige Insertion (höchstens zehn Worte) I e i 3 0 . _ B e i 2 4 maligem Einrücken lei 2 5 .

Asfalt-Smoală Soc, Asfaltul Aleea Tonola 7 Kadmium Âfinăria „Platora" Calea Victoriei 76 Chimicale-Chemikalien Soc, Anonimă „Centrala" Spl. Brâncoveanu Fer-Eisen I. Nacht Str. Labirint 80 Oţel-Stahl I. Nacht Str. Labirint 80 Aur-Gold Âfinăria „Platora" Calea Victoriei 76

Platină-Platin Afinaría „Platora" Calea Victoriei 76

Argint-Sil ber Afinaría „Platora" Calea Victoriei 76 Bijuterii Engros Fraţii A, I. Roller Str. Carol 50 Cronometrai S. A. Str. Carol 18

Wismuth Afinaría „Platora" Calea Victoriei 76 Aur Dentar-Dental Gold Centrala Dentară Adolphe Candel Cal, Vic­

toriei 76 Et, II

Cupru-Kupfer Cărbuni Koks Benzină-Benzin Steaua Română Bulevardul Carol 5

Motoare-Motore Jaques Paucker Str. Smârdan 27 Jaques Gold Str, Paris 21—23

Zink Petrol-Fetroleum Steaua Română S. A, Bucureşti

Curele-Leder Riemen Jaques Paucker Str. Smârdan 27 Jaques Gold Str. Paris 21 - 23

Asigurări Dacia-Romania Soc. de Asigurare Maşini de scr i s „Yost" Cal. Victoriei 54 Reminglon Cal. Victoriei 28 Imprimate Tipografia Brânişteanu Cal, Victoriei

Transporturi- Camioane „Viteza" Karagheorghevici 7 1

Telegrame : „ P L A T O R A"

Bucureşti UATORA PLATORA T e l e f o n 4 7 4 2 49192

Afinărie Română pentru Metale preţioase B U C U R E Ş T I

BIROUL: Calea Victoriei 7 6 Etaj. II LABORATOARELE AFINARIEI: Str . Olari 3 8 (Casa proprie)

Toate ramurile industriei metalelor preţioase sunt tratate după metodele pur ştiinţifice

S e c ţ i u n e a I . Prelucrarea aurului, platinei şi argintului din starea nativă şi derivate precum şi a tu­turor rezidiilor cari conţin metale preţioase. Cumpărarea şi vânzarea metalelor preţioase sub orice formă.

S e c ţ i u n e a I I . Prepararea şi vânzarea tuturor aliagelor metalelor preţioase de cea mai bună calitate pentru orice industrii în orice culoare de orice Karat sub forma de tablă, sârmă şi în orice grosime.

S e c ţ i u n e a I I I . Analize calitative şi cantitative a aliagelor şi fixarea karatelor.

Specialităţi " P l a t i n ă A u r s i s u d u r ă pentru uzul

Diverse suduri de platina, Aur, Argint, Bronz, Alamă, Aramă în toate gradele de fuzibilitate sub formă de tablă sau sârmă

8374. — BRÂNIŞTEANU, ' Imobiliara