44
“Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul Hidrografic Argeş - VedeaVersiunea 1 Titular: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGES - VEDEA Bucureşti 2012

“Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

  • Upload
    others

  • View
    9

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

“Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea”

Versiunea 1

Titular: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGES - VEDEA

Bucureşti

2012

Page 2: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

2

Cuprins

1 DATE GENERALE ŞI LOCALIZAREA PROIECTULUI 3

1.1 Denumirea proiectului 3

1.2. Scopul şi obiectivele proiectului . 3

1.3. Amplasamentul proiectului, inclusiv vecinătăţile şi adresa obiectivului 4

1.4. Date de identificare a titularului proiectului 5

1.5. Încadrarea în alte activităţi existente 5

1.6. Bilanţul teritorial 5

2 DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI 6

2.1. Cadrul legal si justificarea proiectului 6

2.2. Rezumatul proiectului 7

2.3. Situaţia actuală existentă în cadrul BH Arges-Vedea 9

2.3.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundaţii . 9

2.3.2. Măsurile nestructurale 13

2.3.2.1. Planurile de apărare împotriva inundaţiilor 14

2.3.3. Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale

17

2.3.4. Sistemul de desecare şi drenaj a suprafeţelor cu exces de umiditate în bazinul hidrografic Arges-Vedea

20

2.4. Etape de lucru pentru realizarea PPPDEI 22

2.5 Lucrari propuse 25

2.6 Caracteristicile planului 28

2.6.1 Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare 28

2.6.2 Gradul în care planul influenţează alte planuri şi programe 28

2.6.3 Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile

29

2.6.4 Problemele de mediu relevante pentru plan 29

2.6.4.1 Delimitarea spaţiului hidrografic 29

2.6.4.2 Relieful 29

2.6.4.3 Utilizarea terenului 30

2.6.4.4 Geologia 31

2.6.4.5 Clima 31

2.6.4.6 Hidrografia 32

2.6.4.7 Resursele de apă 34

2.6.4.8 Factori de risc 36

2.6.5 Relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu

42

ANEXE 44

Page 3: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

3

1. DATE GENERALE ŞI LOCALIZAREA PLANULUI / PROIECTULUI

1.1. Denumirea proiectului: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Argeş - Vedea”

Proiectul face parte din cadrul obiectivului de investiţie “Planul Naţional pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor”.

Acest plan are la bază principiile cuprinse în Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii şi răspunde prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaţii.

„Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş - Vedea” este un instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, şi devine astfel parte integrantă a politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor.

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş - Vedea” este cofinanţat de Fondul de Coeziune in cadrul Programului Operaţional Sectorial de Mediu, Axa Prioritară 5, Domeniu major de intervenţie 1 - Protecţia împotriva inundaţiilor.

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor in bazinul hidrografic Argeş - Vedea ” abordează prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor la nivelul întregului bazin hidrografic Argeş - Vedea pe o lungime de 649 km cursuri de apă principale, bazin administrat de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea.

Evaluarea strategică de mediu (SEA) se va realiza conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. De asemenea, se va ţine seama şi de prevederile următoarelor acte legislative:

OG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,

a florei şi faunei sălbatice;

OM nr. 19/2010 - Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale

ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

1.2. Scopul şi obiectivele proiectului:

Scopul Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş - Vedea este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale (inundaţii) cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în anul 2015.

Obiectivul general al Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş - Vedea este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea planurilor de management al riscului la inundaţii, prin măsuri concentrate asupra prevenirii, protectiei si diminuarea efectelor inundatiilor.

Obiectivele specifice ale Planului pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş - Vedea, sunt:

Page 4: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

4

Identificarea bazinelor sau sub-bazinelor hidrografice în care există riscul producerii de inundaţii;

Realizarea hărţilor de inundabilitate şi ale bunurilor supuse riscului la inundatii;

Regionalizarea hazardului la inundaţii;

Prezentarea principalelor viituri produse în ultimii 30 de ani şi care au provocat inundaţii;

Descrierea vulnerabilităţii la inundaţii a zonelor ce prezintă risc la inundaţii;

Efectuarea evaluării riscului de inundaţii folosind echipamente de cartografiere;

Evidentierea cauzele inundaţiilor cu descrierea factorilor antropici care contribuie la acutizarea fenomenului de inundaţii;

Estimarea influenţei/modificărilor asupra regionalizării hazardului viiturilor şi al vulnerabilităţii;

Estimarea tendinţelor în ceea ce priveşte producerea unor inundaţii viitoare;

Evaluarea consecinţelor inundaţiilor viitoare asupra populaţiei, bunurilor şi a mediului;

Stabilirea gradului de protecţie la inundaţii acceptat pentru aşezările umane, obiective economico-sociale, terenuri agricole etc;

Prezentarea măsurilor şi acţiunilor necesare pentru reducerea riscului la inundaţii, estimarea lor monetară şi identificarea proiectelor necesare;

Analiza cost a măsurărilor structurale şi nestructurale potenţiale efectuată alternativ folosind analiza hărţii inundaţiei 2D;

Analiza riscului de inundaţii în scopul evacuării şi a planului de contingenţă.

1.3. Amplasamentul proiectului, inclusiv vecinătăţile şi adresa obiectivului

Proiectul analizat vizează o abordare a inundabilităţii pentru debite cu diferite probabilităţi de depăşire şi întocmirea hărţilor de hazard (inundabilitate) pe cele 2 bazine hidrografice: Argeş şi Vedea.

Nu au fost abordate toate râurile cadastrate din bazin, din motive economice, dar pentru modelarea hidrologică s-a luat în studiu întreg arealul natural al structurii hidrografice Argeş - Vedea de pe teritoriul national în suprafaţă de circa 21.479 km2.

Situat în partea de sud a României, structura hidrografică Argeş - Vedea se află în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Argeş – Vedea si are următorii vecini:

- la nord cu bazinul hidrografic Olt;

- la vest cu bazinul hidrografic Olt;

- la sud cu bazinul Dunării şi

- la est cu bazinul hidrografic al Ialomiţei.

Page 5: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

5

BH Argeş - Vedea este încadrat între 43°54’50” şi 45°36’30” latitudine nordică şi 24°30’50” şi 26°44’25” longitudine estică, incluzând următoarele râuri principale: Argeş, Vedea, Călmăţui, Dâmboviţa, Teleorman, Ilfov, Colentina.

1.4. Date de identificare a titularului proiectului:

Titular proiectului: ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ "APELE ROMÂNE"

Beneficiarul Proiectului: ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ - VEDEA

ADRESA: Calea Câmpulung, Nr.6-8, Cod -110147, Piteşti, Judeţul Argeş ROMÂNIA TELEFON: 0248-223449; 0248-218.250, FAX: 0248-220.878; 0248-211549 E-MAIL: [email protected]

Persoane de contact: Marian Coman – Coordonator UIP

Cristian Barbu – Manager UIP

1.5. Încadrarea în alte activităţi existente

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în bazinul hidrografic Argeş - Vedea” este parte componentă a „Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”.

Obiectivul PPPDEI este obiectivul specific al POS Mediu pentru axa prioritară 5 - Reducerea riscului de producere a inundaţiilor cu efect asupra populaţiei prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone

1.6. Bilanţul teritorial

Suprafaţa totală a BH Argeş - Vedea este de 21.479 km2 care reprezintă circa 9% din teritoriul ţării, repartizaţi pe sub - bazine hidrografice prezentate în tabelul următor:

Denumire

Subbazin

Suprafaţă

(km2)

Argeş 12.550

Vedea 5430

Călmăţui 1413

Dunărea 2086

BH Argeş - Vedea cuprinde aproape integral judetele Arges, Giurgiu, Teleorman, Ilfov

(inclusiv municipiul Bucuresti) si parti mai mici din judetele Dambovita, Olt si Calarasi. Aceste perimetre sunt prezentate în tabelul următor, atât în suprafaţă absolută, cât şi procentual din suprafaţa totală a judeţului:

Page 6: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

6

Nr. crt. Judetul Suprafata

(km2)

%din suprafata totala pe

bazin

Populatie (locuitori)

%din populatia totala pe

bazin

1 ARGES 6416 29.87% 633724 16.25%

2 DAMBOVITA 2368 11.03% 243918 6.26%

3 TELEORMAN 5460 25.42% 406885 10.43%

4 GIURGIU 3520 16.39% 297859 7.64%

5 CALARASI 1019 4.74% 70259 1.80%

6 OLT 1401 6.52% 72892 1.87%

7 BUCURESTI 240 1.12% 1926334 49.40%

8 ILFOV 1055 4.91% 247574 6.35%

TOTAL 21479 100% 3899445 100%

2. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI

2.1. Cadrul legal şi justificarea proiectului

Directiva Cadru 2007/60/CE în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie 2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obţine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât pentru cele de suprafaţă cât şi pentru cele subterane, cu excepţia corpurilor puternic modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenţialul ecologic bun”.

România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de măsuri, ţinând seama de cerinţele deja existente la nivelul Comunităţii Europene.

Amenajările hidrotehnice realizate pe cursurile de apă din această structură hidrografică au dus la modificări ale apelor subterane. Iar acest impact este major în zona de câmpie unde acumularea devine o sursă de alimentare a subteranului.

Ecranele de etanşare din fundaţia digurilor de contur nu sunt perfect impermeabile, astfel încât potenţialul hidraulic din lac se transmite integral în acviferul subteran. In acest mod, efectul global al acumulărilor de şes asupra regimului apelor subterane din zonă, este de ridicare a nivelului acestora şi de reorientare a scurgerii către zonele albiilor minore care îşi conservă regimul natural al nivelelor de suprafaţă.

In cadrul sistemelor de irigaţii, se constată acelaşi fenomen de ridicare a nivelelor subterane, din cauza cantităţilor importante de apă care se pierd prin reţelele de trasport sau la aplicarea udărilor în câmp. Alimentarea suplimentară a acviferelor, face ca în zona tuturor sistemelor de irigaţii să asistăm la ridicări importante ale nivelelor apelor subterane.

În numeroase situaţii, ridicarea nivelelor subterane datorată acumulărilor, a fost insoţită de efecte negative asupra obiectivelor social-economice sau asupra unor factori ai mediului ambiant, prin saturarea sau înmlăştinirea terenurilor, afectarea unor construcţii existente şi alimentarea suplimentară a unor lacuri naturale din zonă, însoţită de modificarea calităţii apei acestora.

Page 7: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

7

Proiectul vizează îmbunătăţirea managementului riscului la inundaţii prin cunoaşterea cât mai precisă a arealelor supuse hazardului la inundaţii reprezentand o bază necesară pentru gestionarea infrastructurii de gospodărire a apelor în conformitate cu abordările şi politicile europene ce se regăsesc în Directiva 2007/60/CE şi in Directiva Cadru 2000/60/EEC.

În ceea ce priveşte politica de protecţie împotriva inundaţiilor, implementarea acesteia are la bază realizarea de Scheme directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic, care reprezintă instrumentul de planificare în domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic.

Aceste scheme sunt alcătuite din două părţi:

Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic (PABH) şi

Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).

În anul 2005 Guvernul României a aprobat Programul de realizare a Planului naţional pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor şi finanţarea acestuia, ca urmare, s-a dispus elaborarea "Planului pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor".

„Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor in bazinul hidrografic Argeş - Vedea” abordează prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor la nivelul întregului bazin hidrografic Argeş - Vedea, bazin administrat de Administraţia Naţională „Apele Române” prin Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea.

2.2. Rezumatul planului

Obiectivul general al proiectului actual îl reprezintă realizarea unui plan de reducere a riscului de producere a inundaţiilor cu efecte dezastruoase asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone.

Modul de abordare implica doua zone de detaliere:

o detaliere generală pentru tot bazinul;

o detaliere ridicată pentru râurile principale.

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei faze de desfăşurare:

A. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;

B. Măsuri operative în perioada de inundaţie;

C. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.

Pentru acest lucru s-a stabilit necesitatea realizării hărţii de hazard (de inundabilitate) a bazinului hidrografic Argeş - Vedea, pe baza căruia a fost elaborat planul de prevenire, protecţie şi diminuare a efectelor inundaţiilor.

Pentru realizarea PPPDEI au fost parcurse următoarele etape:

Page 8: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

8

1. realizarea de Studii topo-geodezice pentru baza de date digitale şi a modelului digital al terenului (DTM) prin:

- lucrări de aerofotografiere necesare actualizării informaţiilor topo-geodezice pentru întregul bazin hidrografic:

o recunoaşterea terenului;

o fotogrametrie realizată prin scanare laser aeropurtat;

- studii topo pentru completarea cu măsurători topografice de detaliu de-a lungul celor 3 cursuri principale (Argeş, Vedea, Călmăţui) şi pe porţiunea de Dunăre corespunzătoare.

o realizări de profile – planuri de situaţie şi reţea GPS;

o măsurători batimetrice;

- iar pentru restul bazinului, unde cerintele de precizie au fost mai mici, s-a făcut prelucrarea avansată a datelor aerofotogrammetrice obtinute de la A.N.C.P.I.

2. efectuarea modelării hidraulice, ceea ce a presupus:

- construirea modelului hidrologic prin analiza celor mai mari viituri;

- prelucrarea statistică a datelor hidrologice, în secţiunile statiilor hidrometrice;

- modelarea hidrodinamică folosind aplicaţii informatice de modelare.

3. realizarea hărţilor de hazard la inundaţii:

- s-a făcut pentru debite pe râuri la asigurări corespunzătoare claselor de importanţă ale obiectivelor din bazin (cu probabilităţi de depăşire a debitelor de 10%, 1%, 0,5%, 0,2% ).

4. realizarea hărţii hidrografice de ansamblu a BH Argeş - Vedea;

5. realizarea de scenarii de amenajare a BH Argeş - Vedea.

- după realizarea hărtilor de hazard s-au realizat scenarii de amenajare pentru combaterea efectelor distructive ale viiturilor. Aceste propuneri se vor aplica atât pentru actualizarea parametrilor functionali ai infrastructurii de apărare împotriva inundatiilor existente, cât şi pentru lucrări hidrotehnice noi (diguri, acumulări, sau zone de inundare controlată).

6. elaborarea planului de măsuri structurale şi nestructurale de prevenire, protectie şi diminuare a efectelor inundatiilor în BH Argeş - Vedea;

- pentru fiecare scenariu realizat, se propune o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor distructive ale viiturilor;

- s-a făcut o analiză a zonelor potential inundabile în regim natural şi a modului de comportare al lucrărilor hidrotehnice existente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor;

- se vor selecta solutii posibile de prevenire şi combatere a potentialelor efecte distructive.

Page 9: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

9

7. evaluarea impactului măsurilor propuse asupra mediului, conform directivelor europene şi legislatiei nationale în vigoare.

- se va realiza un „Raport de mediu” cu descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului.

- se va elabora un „Plan de măsuri” pe baza căruia se va realiza o prioritizare a măsurilor propuse.

Prin prioritizarea măsurilor, se vor crea oportunităţi de optimizare / extindere a infrastructurii şi a sistemului de prevenire, protectie şi diminuare a efectelor inundatiilor.

- se vor identifica punctele critice prin analiza spaţială GIS a curbelor de inundabilitate şi a obiectivelor industriale, socio-culturale, a zonelor rezidenţiale, căi de comunicaţie, etc. evidenţiate pe hărţi tematice ale infrastructurii.

- vor fi analizate diverse scenarii de amenajare pentru toate aceste zone identificate ca prezentând un risc semnificativ de a fi afectate de inundaţii, scenarii care să reducă impactul viiturilor de calcul.

- se va realiza „Evaluarea Strategică de Mediu – SEA”.

Realizarea documentaţiei se va face conform HG 1076/2004 şi cu Directiva Consiliului European nr.2001/42/CE, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită Directiva SEA).

2.3. Situaţia actuală existentă în cadrul BH Argeş – Vedea

Având o retea hidrografică vastă si desfăsurându-se intr-un spatiu hidrografic care cuprinde toate formele de relief, Administratia Bazinală de Apă Arges-Vedea benefeciază de cea mai bună amenajare hidroenergetică dintre toate Administratiile Bazinale de Apă din tară, principalele amenajări cu volume semnificative aflându-se pe râurile:

- Arges: Vidraru (450,6 mil.mc), Vâlcele (51,2 mil.mc.), Budeasa (54,9 mil.mc.), Golesti

(66,3 mil.mc.), Mihăilesti (99,0 mil.mc),

- Dâmbovita: Pecineagu (69,0 mil.mc.), Văcăresti (53,8 mil.mc.), Lacul Morii (19,41

mil.mc.)

- Târgului: Râusor (66,8 mil.mc.).

2.3.1. Amenajări structurale existente pentru reducerea riscului la inundaţii

Principalele lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, a populaţiei şi a bunurilor, din spaţiul hidrografic Argeş - Vedea, sunt:

Page 10: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

10

- 221 lacuri de acumulare, cu un volum total de 1.004 mil. m3, având un volum util de 921,1 mil. m3. Dintre acestea, 31 acumulări sunt reprezentative (21 având folosinţă complexă). Acestea au un volum total (la NNR-Nivel Normal de Retentie) de 798,82 mil. m3 şi o suprafaţă (la NNR) de 5.362,324 ha.

o din care 49 lacuri de acumulare cu suprafeţe mai mari de 0,5km2

- Pe 25 râuri există iazuri piscicole, care în majoritate sunt realizate prin bararea cursurilor de apă şi nu au incinte indiguite. Pe unele cursuri de apă din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea aceste iazuri sunt realizate în cascadă, modificând puternic cursurile naturale, cum este cazul râurilor: Urlui, Nanov, Izvoarele, Vâjiştea, Gabur, Clăniţa, Câlniştea, Izmar, Ilfovăţ, etc.

a) lacuri de acumulare permanente şi cu rol de atenuare a viiturilor şi lacuri temporare pentru controlul viiturilor:

- 53 de acumulări permanente, cele mai importante fiind :Vidraru, Curtea de Argeş, Goleşti, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Ogrezeni, Mihăileşti, Lacul Morii, Grădinari;

- acumulări nepermanente (poldere), mai importante fiind: Lereşti, Voineşti, Dragoslavele, Văcăreşti, Dragomireşti, Giuleşti Sârbi;

Lacurile de acumulare a căror suprafaţă este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 49 în Spaţiul Hidrografic Argeş - Vedea şi produc ca impact principal, întreruperea continuităţii scurgerii şi regularizarea debitelor.

Acumulările sunt aşezate cu precădere în bazinele hidrografice ale râurilor Argeş, râul Târgului, Dâmboviţa. Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, energetic şi apărare împotriva inundaţiilor.

o Acumularea Vidraru este cea mai importantă acumulare din bazinul hidrografic al râului Argeş urmată în aval de o salbă de 9 acumulări construite în scop hidroenergetic, dar şi cu rol de regularizare a debitelor şi asigurare cu apă a folosinţelor.

o În bazinul hidrografic al râului Dâmboviţa se regăsesc două acumulări importante Pecineagu şi Văcăreşti, precum şi salba de 6 acumulări de pe râul Ilfov, construite în scop hidroenergetic, apărare împotriva inundaţiilor a municipiului Bucureşti,

o Pe râul Târgului este acumularea de capăt Râuşor cu scop hidroenergetic şi de regularizare a debitelor.

Page 11: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

11

Page 12: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

12

b) îndiguiri şi regularizări de albii:

- 18 derivaţii cu scop de suplimentare a debitului afluent în acumulările de pe râurile Argeş, Dâmboviţa, Ilfov şi Ilfovăţ, precum şi asigurarea cerinţei de apă industrială pentru municipiul Bucureşti,

exista o derivaţie mai însemnată cu rol de apărare este canalul de derivaţie Dâmboviţa - Argeş;

cea mai lungă este derivaţia Cocani-Dârza, L= 12.5 km, care derivă din râu un Vtr = 205 mil.m3/an, (la nivelul anului 2008)

Derivaţiile produc în principal efecte asupra curgerii minime, asupra stabilităţii albiei şi asupra faunei acvatice.

- sunt 59 sectoare cu lucrări de regularizare a albiilor, pe Argeş, Dâmboviţa, Sabar, Ciorogârla, Brezoaiele, reprezentând o lungime totală de 399,35 km = se constată că un număr de 10 lucrări de regularizare totalizând 148,3 km pot fi considerate cu impact semnificativ;

- exista 62 lucrări de îndiguiri, însumând o lungime de 308.26 km = doar 3 îndiguiri, având o lungime totală de 154.16 km pot fi considerate semnificative din punct de vedere al impactului asupra mediului;

Regularizările şi indiguirile, produc în principal ca impact, modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale continuităţii laterale.

Unităţi de evacuări de apă (prize) în Spaţiul Hidrografic Argeş Vedea;

Prelevările de apă, restituţiile (evacuările), din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea produc alterări hidromorfologice semnificative care se materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziţionate atât prizele de apă cât şi evacuarile de apă ale căror debite prelevate respectiv restituite, sunt semnificative din punct de vedere cantitativ.

Lucrări de consolidare a albiei minore;

Principalele lucrări în domeniul lucrărilor de desecare şi de combaterea eroziunii solului sunt:

- lucrări de desecări;

- lucrări de combatere a eroziunii solului.

Reţeaua de monitorizare şi control din cadrul bazinului hidrografic Argeş – Vedea, cuprinde:

- 60 staţii hidrometrice;

- 18 staţii meteorologice (7 clasice şi 11 automate);

- 133 staţii pluviometrice, cu transmisie zilnică a datelor:

Page 13: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

13

68 în judeţul Argeş;

22 în judeţul Dâmboviţa;

12 în judeţul Teleorman;

13 în judeţul Giurgiu;

9 în judeţul Olt;

3 în judeţul Călăraşi;

4 în judeţul Ilfov;

1 în Bucureşti.

Serviciile hidrologice din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă Argeş Vedea elaborează prognoze hidrologice pe cursurile de apă şi staţiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situaţia la zi, prognoza pentru 24 de ore şi valorile culminaţiei raportate la cotele de apărare, pe care le transmite Centrelor operative ale Sistemelor de Gospodarire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice şi la Comitetele locale, prin Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

2.3.2. Măsurile nestructurale

În cadrul protecţiei împotriva inundaţiilor, o componentă importantă o au măsurile ce trebuiesc şi pot fi luate pentru micşorarea potenţialului de pagube produse de inundaţie. Aceste măsuri nestructurale completează funcţiile amenajărilor structurale în vederea reducerii vulnerabilităţii zonei.

Măsurile nestructurale existente în cadrul managementului BH Argeş – Vedea, constau în:

dezvoltarea de sisteme informaţionale de avertizare şi prognoză a viiturilor şi a sistemelor decizionale de acţiune operativă în timpul şi după producerea inundaţiei;

stabilirea de reguli de exploatare a acumulărilor bazate pe informaţii prognostice asupra caracteristicilor, duratei şi momentului producerii viiturii;

planificarea şi gestiunea teritoriului ameninţat de inundaţii prin:

zonarea şi managementul albiei majore;

elaborarea hărţilor de risc;

introducerea restricţiilor de realizarea a unor noi construcţii în albia inundabilă;

precizarea restricţiilor în autorizaţiile de construcţie;

reţinerea apei în sol prin planificarea utilizării terenului agricol în mod adecvat.

reforma instituţională:

Page 14: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

14

realizarea unui cadru legal de funcţionare şi coordonare a instituţiilor responsabile cu elaborarea strategiilor şi deciziilor operative la nivel local, bazinal regional şi naţional;

actualizarea şi/sau elaborarea de regulamente, planuri de acţiune operativă şi modele de intervenţie (simulări) pentru scenarii de evenimente, precum şi sisteme de cooperare cu apărarea civilă şi populaţia;

activităţi de conştientizare a populaţiei situate în zonele inundabile şi factorilor de decizie la nivel local şi niveluri superioare, privind mărimea riscului de inundaţie, pagubele potenţiale, pericolul pierderilor de vieţi omeneşti, modurile de intervenţie şi de apărare, mijloacele şi metodele de atenuare a efectelor inundaţiei după producerea evenimentului;

dezvoltarea unor instrumente economice:

asigurări de bunuri materiale prin societăţile de asigurare ;

elaborarea unor criterii de evaluare corectă a pagubelor şi de despăgubire.

2.3.2.1. Planurile de apărare împotriva inundaţiilor sunt cele mai bine dezvoltate măsuri nestructurale, aplicate pentru gestionarea situaţiilor de criză în caz de inundaţii.

Există:

A. Planurile Locale, de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale, întocmite de către Comitetele Municipale, Orăşeneşti şi Comunale pentru situaţii de urgenţă cu asistenţă tehnică din partea unităţilor de gospodărire a apelor din cadrul ANAR.

B. Planurile judeţene de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale şi reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor şi ale obiectivelor, a planurilor sistemelor hidrotehnice şi a planurilor de avertizare – alarmare în aval de baraje.

C. Planurile bazinale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor acidentale se constituie prin asamblarea planurilor judeţene de apărare şi se întocmesc de către administraţiile bazinale de Ape, se verifică de către Administraţia Naţională "Apele Române" şi se aprobă de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă din cadrul MMP.

Toate planurile mai sus menţionate se realizează în conformitate cu Ordinul Comun al MAI şi MMP nr. 192 / 1422 / 2012 – REGULAMENT privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră.

Planurile de apărare împotriva inundaţiilor se referă la măsurile care trebuie luate în cele trei faze de desfăşurare:

1. Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie;

2. Măsuri operative în perioada de inundaţie;

3. Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii normale.

Page 15: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

15

Organizarea sistemului informaţional de gestiune a inundaţiei se realizează prin cele două componente:

a) Subsistemul de avertizare, prognoză şi informare hidrometeorologică;

b) Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei.

a) Subsistemul de avertizare, prognoza şi informarea hidrometeorologică este asigurat de către:

- compatimentele specializate din cadrul autorităţilor bazinale de ape (biroul de hidrologie şi hidrogeologie, dispeceratul Administraţiei Bazinale de Ape Argeş - Vedea),

- dispeceratul central al Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Agenţia Naţională de Meteorologie.

Sistemul informaţional hidrometeorologic constă în

- observarea, măsurarea, înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice,

- elaborarea prognozelor, avertizărilor şi alarmărilor,

- transmiterea acestora factorilor implicaţi în managementul situaţiilor de urgenţă, conform schemei fluxului informaţional definit în planurile de apărare bazinale, in vederea luării deciziilor şi măsurilor acestora.

Schema sinoptică a sistemului informaţional hidrometeorologic pe ansamblul fiecărui district de bazin hidrografic, conţine următoarele date şi informaţii referitoare la:

• unităţile meteorologice şi hidrologice din bazin;

• comitetele judeţene, municipale, orăseneşti, comunale;

• obiectivele care trebuie avertizate direct;

• legaturile cu Centrul operativ al Administraţiei Naţionale “Apele Române”, (ANAR) Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) şi cu Centrul Operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP), precum şi cu Administraţiile Bazinale de Apă vecine şi organele de resort din ţările vecine.

La nivelul ANAR, sistemul informaţional este bazat pe o Reţea Naţională de Transmisie a datelor de gospodărire apelor, structurată pe sistem piramidal pe 4 niveluri:

• nivelul 4 – nivelul local care include unități de producere a datelor (staţii hidrometrice și de calitate a datelor, etc, sub jurisdictia unor staţii de colectare judeţene);

• nivelul 3 – nivelul de decizie teritorial şi sub-bazinal care include unităţile de colectare a datelor hidrologice (Sistemul de Gospodărire a Apelor – SGA şi stații hidrologice), aflate în subordinea Administraţiilor Bazinale de Apă;

• nivelul 2 – nivelul de decizie bazinal, care include Centrele de decizie bazinale din cadrul

Page 16: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

16

Administraţiilor Bazinale de Apă;

• nivelul 1 – nivelul naţional care cuprinde Centrul Naţional de decizie de la nivelul Administraţiei Naţionale „Apele Romane”, INHGA şi Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Prin acest sistem sunt transmise atât informaţii operative - fluxul rapid (date hidrologice, privind poluări accidentale, accidente la construcţiile hidrotehnice, etc.), cât şi informaţii în flux lent (prognoze, diagnoze, date informative, rezumate, baze de date, etc.).

Sistemul informaţional ANAR asigură următoarele funcţii:

• colectarea datelor şi informaţiilor;

• stocarea datelor şi informaţiilor;

• transmiterea datelor şi informaţiilor;

• diseminarea datelor şi informaţiilor;

• procesarea datelor şi informaţiilor;

• structuri de intervenţie;

Transmisia datelor este asigurată de infrastructura existentă la sediul fiecărei administraţii bazinale, reprezentată prin:

• reţeaua de radiotelefonie

• reţeaua de telefonie fixa si mobila si fax;

• reţeaua de calculatoare existentă şi legăturile cu sistemele de gospodărire a apelor de la nivelul fiecărui judet din bazin;

• reţeaua VPN dintre Direcţiile bazinale şi ANAR

b) Subsistemul de decizie şi acţiune pentru gestionarea crizei este alcătuit din structuri de intervenţie, care la rândul lor sunt compuse din:

- Sistemele de Gospodărire a Apelor, care au constituite, la nivel de judeţe, formaţii de intervenţie operativă (utilaje şi personal);

- Sistemele hidrotehnice şi formaţiile de intervenţie ale acestora;

- Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă cu personal specializat în intervenţii la inundaţii;

- Consiliile locale pentru situaţii de urgenţă ale unitatilor administrativ – teritoriale prin formaţii proprii de intervenţie

La nivel judeţean, deciziile şi intervenţia propriu-zisă, sunt gestionate pe scară ierarhică de la Comitetul Judetean pentru situaţii de urgenţă, până la Comitetele Locale pentru situaţii de urgenţă constituite la nivelul municipiilor, oraşelor şi al comunelor şi al centrelor operative. Componenta tehnică a unei decizii în caz de inundaţii revine cu prioritate autorităţii bazinale de gospodărire a apelor.

Page 17: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

17

La nivel superior, funcţionează Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă pe lângă Ministerului Mediului şi Pădurilor, comitet care avizează deciziile majore luate în teritoriu.

Centrul Naţional de Prognoză Hidrologică din INHGA elaborează prognoze hidrologice pe care le transmite la Centrul Operativ din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi la Centrele operative bazinale.

Planul de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi poluări accidentale ale bazinului hidrografic Argeş - Vedea se aplică barajelor şi altor construcţii hidrotehnice.

Deţinătorii acestor baraje şi a altor construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi:

- să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător,

- să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora,

- să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi

- să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.

2.3.3. Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale

Fenomenul de eroziune a solului nu se manifestă numai pe terenurile agricole, ci şi pe cele silvice.

a) Acţiunea de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp, deoarece:

efectul vegetaţiei forestiere, instalate pe terenurile degradate, se face simţit abia după 15 – 20 de ani de la împădurire;

refacerea capacităţii solului este un proces îndelungat;

consolidarea albiei şi malurilor formaţiunilor torenţiale se realizează în timp, pe măsură ce se formează aterisamentele lucrărilor executate.

Lucrări de corectare au fost executate pentru consolidarea albiilor torenţiale doar în zona montană şi de dealuri, pe teritoriul judeţelor Argeş şi Dâmboviţa. În zona de câmpie predomină amenajarea de iazuri piscicole.

Page 18: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

18

Lucrările executate au avut ca rol apărarea localităţilor, pentru apărarea drumurilor publice şi forestiere, pentru apărarea terenurilor şi diverselor obiective forestiere, pentru consolidarea terenurilor degradate în vederea împăduririi.

b) Lucrări agricole de ameliorare a eroziunii solului

Amenajări cu lucrări de combaterea eroziunii solului de suprafaţă

Situaţia amenajărilor antierozionale în funcţiune are un grad de aproximaţie, existând posibilitatea reală ca pe anumite zone să fie incompletă:

- o parte dintre lucrările în execuţie au fost sistate din cauza lipsei fondurilor necesare iar situaţia acestor amenajări antierozionale nu este cunoscută la ora actuală.

- o altă parte din lucrările în funcţiune au fost casate cu toate că nu şi-au depăşit perioada normală de funcţionare.

Schemele de amenajare au constat în următoarele categorii de lucrări, care s-au aplicat folosind tehnologiile specificate:

reamenajarea drumurilor de exploatare;

canale marginale şi de evacuare;

podeţe tubulare, canale şi debuşee;

drenuri absorbante şi colectoare ;

modelări – nivelări;

traverse şi baraje;

cleionaje duble;

plantaţii de protecţie;

scarificări;

recalibrări văi;

defrişări;

amendamente;

lucrări agropedoameliorativ.

Amenajări cu lucrări de combatere a eroziunii în adâncime

Eroziunea în adâncime se produce mai ales, pe terenurile înclinate, unde scurgerea de suprafaţă se adună în curenţi după o ploaie puternică, devin torenţi şi taie şanţuri adânci în pământ, şanţuri denumite ogaşe, ravene, torenţi.

Page 19: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

19

c) Lucrări silvice de ameliorare a terenurilor degradate

Interesul pentru investiţii în domeniul Corectare a Torenţilor şi Ameliorare a Terenurilor Degradate a crescut începând cu anul 1976, când s-a adoptat “Programul naţional de perspectivă pentru amenajarea complexă a bazinelor hidrografice din România” (Legea nr. 1/1976) şi “Programul naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier pe intervalul 1970 – 2010” ( Legea nr. 2/1976 ).

De aceea, a fost prevăzută amenajarea complexă a râului Argeş, a râului Târgului şi a Dâmboviţei cu o suită de baraje şi lacuri de acumulare, pentru producerea de energie electrică, atenuarea undei de viitură, pentru alimentări cu apă şi de regularizare a debitelor.

d) Lucrări de corectare a torenţilor

Pe teritoriul B.H. Argeş - Vedea au fost proiectate şi executate:

- baraje şi praguri de greutate: cu secţiune trapezoidală, cu fundaţie evazată, cu redane pe paramentul amonte, cu fruct pe paramentul amonte, baraje subdimensionate

- baraje şi praguri din grinzi prefabricate pe contraforţi: baraj din grinzi de beton armat, dispuse vertical, baraj din grinzi de beton armat, baraj cu zona centrală din grilă de beton armat pe contraforţi din beton simplu, barj filtrant din contraforţi de beton simplu şi grinzi prefabricate din beton armat, baraj din contraforţi de beton cu fruct pe paramentul amonte şi grinzi prefabricate din beton armat, baraj din plăci armate, curbe sau plane, pe contraforţi, baraj cu fundaţie evazată, plăci în consolă şi pământ, baraj din arce multiple şi contraforţi

- baraje şi praguri din blocuri prefabricate din beton: baraj din blocuri prefabricate de beton cu paramentul amonte vertical şi paramentul aval înclinat, baraj din blocuri modulate prefabricate din beton, baraj în arce, cu paramenţii verticali, din blocuri prefabricate sprijinite pe contraforţi din elemente prefabricate, baraj din blocuri prefabricate cu talpă din beton, prag din elemente prefabricate şi beton

- baraje şi praguri din tuburi prefabricate din beton: baraj din tuburi prefabricate „PREMO” (umplute cu material local) şi grindă din beton armat pentru solidarizare, prag din tuburi prefabricate (umplute cu materiale locale) şi grindă din beton armat pentru solidarizare, baraj din tuburi prefabricate (umplute în fundaţie cu beton simplu şi paramentul amonte înclinat în sens negativ, cu grindă de solidarizare din beton armat, baraj din tuburi prefabricate tip „PREMO” (umplute cu materiale locale, ancore din oţel beton, aterisament artificial pe 50% din înălţimea utilă şi grindă de solidarizare din beton armat), baraj din tuburi prefabricate din beton armat (umplute cu materiale locale) solidarizate cu grindă din beton armat

- baraje, praguri şi traverse din alte tipuri de elemente prefabricate: traversă din elemente prefabricate din beton, prag din anvelope uzate, baraj din beton monolit şi anvelope uzate, baraj din fâşii cu goluri, prag din traverse de cale ferată

Page 20: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

20

Starea tehnică şi funcţională a lucrărilor

Toate tipurile de baraje executate s-au comportat foarte bine în perioada scursă de la punerea în funcţiune cu unele excepţii.

Cu toate acestea s-ar putea concluziona că pe viitor să nu se mai proiecteze baraje subdimensionate, baraje cu goluri multiple, baraje cu fundaţie evazată cu plăci în consolă şi pământ, baraje care se construiesc din elemente prefabricate din beton armat.

Deteriorarea barajelor s-a produs datorită:

unei realizări necorespunzătoare la execuţie sau ca urmare a unor viituri de excepţie;

subminării în faţa fundaţiei şi decastrări de aripi, deteriorarea unor părţi din anexe (radiere, ziduri de conducere);

datorită protejării insuficiente (lipsa pintenului terminal, lipsa aripilor întoarse la capătul zidurilor de conducere);

datorită trecerii peste deversoare a unor aluviuni de dimensiuni foarte mari, supracolmatarea unor piese etc.

În cazul execuţiilor de calitate, s-au comportat foarte bine lucrările din zidărie de piatră cu mortar de ciment, cele din beton monolit şi, în bună parte, cele din grinzi prefabricate (dacă aluviunile transportate nu au fost de dimensiuni mari).

Au fost parţial avariate unele baraje din blocuri prefabricate.

Au fost aproape complet distruse unele praguri din lemn.

Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au fost nesemnificative în ultimii ani, la nivelul întregului bazin hidrografic Argeş - Vedea

Lucrările longitudinale au constat din:

- canale din: beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment, prefabricate, mixte;

- epiuri;

- ziduri de sprijin.

În ce priveşte comportarea în timp a lucrărilor, se pot face aceleaşi observatii ca în cazul lucrărilor transversale.

2.3.4. Sistemul de desecare şi drenaj a suprafeţelor cu exces de umiditate în bazinul hidrografic Argeş – Vedea:

Canalele colectoare au un rol deosebit în cadrul reţelei hidrografice:

Cea mai mare scurgere medie multianuală specifică se întâlneste în zona montanã, unde poate atinge 30-35 l/s/km2. Acest fapt se datorează precipitaţiilor bogate care cad în bazinele colectoare (media anualã 1400 mm), pantelor accentuate de scurgere şi substratului petrografic impermeabil în bunã parte.

Page 21: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

21

Cea mai redusă scurgere se întâlneste în zona joasă a câmpiei (3 l/s/km2), unde precipitaţiile sunt mult mai reduse (600 mm media anualã), pantele de scurgere sunt foarte puţin accentuate iar substratul petrografic este permeabil.

Pe reţelele de canale sunt proiectate construcţii hidrotehnice constând din:

căderi pentru compensarea pantei în concordanţă cu vitezele admisibile,

podeţe la traversare pe sub drumurile de exploatare,

drumuri clasificate şi căi ferate,

subtraversare de canale şi de conducte de gaze sau petrol.

Pentru descărcarea apelor in emisar s-au proiectat treceri prin dig cu clapeţi atât la punctele de evacuare mixtă cât şi pe parcursul traseelor pentru a grăbi evacuarea, când nivelurile în emisar sunt inferioare nivelurilor apei din canalul respectiv.

Pentru asigurarea accesului în toate unităţile de lucru agro-productive, circulaţia pe drumurile clasificate, compensarea pantei, subtraversarea conductelor subterane existente în zonă, descărcării în emisari s.a., s-au proiectat următoarele construcţii:

- podeţe pe drumuri de explorare clasificate în DN, DJ, DC;

- poduri pe căile ferate;

- căderi pentru compensarea pantei şi racordarea în plan vertical a canalelor;

- subtraversări canale; treceri prin dig cu clapet.

Pentru atingerea scopului urmărit, de ameliorare a terenurilor depresionare, s-au preconizat:

a) Lucrări de nivelare a terenurilor cu pantă către canalul de desecare sau firul de concentrare executate cu screperul si buldozerul.

b) Lucrări de modelare a terenului în benzi cu coame si rigole. Pe terenuri cu pantă mai mică de 0,001 fără scurgere cu soluri impermeabile cu ape stagnate, se execută pe fondul mai întai nivelat uşor, modelarea suprafeţei prin arătură succesivă la cormană. Între coamele astfel formate, se execută rigole care preiau apa scursă de pe coame şi o transportă la canalul de desecare.

- Odată nivelat terenul, arăturile ce se vor face trebuie astfel organizate încât să se menţină modelarea, iar rigolele să se refacă de câte ori este nevoie.

Starea tehnică şi funcţională a lucrărilor

Lucrările de îmbunătăţiri funciare (desecări) executate în majoritate înainte de anul 1990 sunt nefuncţionale din cauza lipsei echipamentelor de exploatare, a neasigurării fondurilor pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi exploatare conform planurilor tehnice şi regulamentelor de exploatare.

În ultimii ani nu s-au făcut lucrări de extindere a sistemelor de imbunătăţiri funciare.

Page 22: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

22

2.4. Etape de lucru pentru realizarea PPPDEI

Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra corpurilor de apă, există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaţie, producere de energie electrică, apărare împotriva inundaţiilor, indiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă.

Este destul de dificilă cuantificarea presiunilor şi a impactului produs de aceste proiecte, dar este posibil ca implementarea lor să conducă la deteriorarea starii actuale a corpului de apă.

Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de Directiva Cadru a Apei prin Art.4.7 – şi următoarele condiţii trebuie îndeplinite:

(a) sunt luate toate măsurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra stării corpurilor de apă;

(b) motivele acestor modificări sau alterări sunt prezentate şi explicate în mod specific în Planul de Management Bazinal, conform art.13 al Directivei Cadru a Apei, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;

(c) motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public predominat şi/sau beneficiile aduse mediului sau societăţii prin atingerea obiectivului de “stare bună” sunt depăşite de beneficiile noilor modificări sau alterări aduse sănătăţii umane, menţinerii siguranţei umane sau dezvoltării durabile; şi

(d) obiectivele benefice aduse de acele modificări sau alterări ale corpurilor de apă, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproporţionate nu pot fi atinse prin alte mijoace, care sunt o opţiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului.

Realizarea PPPDEI în cadrul bazinului hidrografic Argeş – Vedea va fi conform legislaţiei în vigoare şi a recomandărilor făcute de Administraţia Naţională „Apele Române”, Administraţia Bazinală de Apă Argeş – Vedea şi Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor.

etapa I – Elaborarea hărtilor de hazard (inundabilitate):

I.a Studii topogeodezice – Modelul digital al terenului

Acestea au drept scop actualizarea informaţiei topogeodezice pentru întreg bazinul hidrografic Argeş – Vedea:

- au fost realizate prin scanare laser aeropurtat şi completare cu măsurători topografice de detaliu, de-a lungul celor două bazine hidrografice (Argeş, Vedea) şi prin prelucrarea avansată a datelor aerofotogrammetrice pentru restul bazinului, unde cerinţele de precizie au fost mai mici.

I.b Studii şi modelari hidrologice şi hidraulice

Această etapă a presupus:

- construirea modelului hidrologic prin analiza celor mai mari viituri;

- prelucrarea statistică a datelor hidrologice, în secţiunile staţiilor hidrometrice;

Page 23: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

23

- modelarea hidrodinamică se va face folosind aplicaţii informatice de modelare.

Elaborarea hărţilor de inundabilitate se va face pentru debite pe râuri la asigurari corespunzătoare claselor de importanţă ale obiectivelor din bazin (10%, 1%, 0,5%, 0,2% ).

etapa II – Redactarea P.P.P.D.E.I.:

II.a Intocmirea documentatiei PPPDEI

Au fost avute in vedere următoarele aspecte:

- analiza actualului sistem de aparare împotriva inundatiilor;

- starea tehnica si functionala a lucrărilor de apărare (îndiguiri, regularizări, acumulări);

- analiza diagnostic – puncte tari şi puncte slabe, aprecierea gradului actual de protectie împotriva inundatiilor, constrangeri;

- inundabilitatea actuală în spatiul hidrografic Argeş - Vedea la debite având probabilitatea de depăşire de 10%, 5%, 1%, 0,1%;

- actiuni şi măsuri propuse pentru reducerea riscului la inundatii în urma realizării hărtilor de hazard (inundabilitate);

- transfer de know-how împreună cu bazele de date şi sistemul informatic realizate către beneficiar.

II.b Scenarii de amenajare

După realizarea hartilor de hazard au fost realizate scenarii de amenajare si propuneri de masuri pentru combaterea efectelor distructive ale viiturilor. Aceste propuneri se aplică atât pentru actualizarea parametrilor functionali ai infrastructurii de apărare impotriva inundatiilor existente, cât si pentru lucrări hidrotehnice noi (diguri, acumulări) sau zone de inundare controlată.

Pentru fiecare scenariu realizat s-a făcut o analiză a zonelor potential inundabile în regim natural si a modului de comportare al lucrărilor hidrotehnice existente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor si au fost selectate solutii posibile de prevenire si combatere a potentialelor efecte distructive.

II.c Prioritizarea măsurilor

In functie de importanta si iminenta măsurilor, tinând cont de obiectivele tinta prevăzute de Strategia Natională de Management a Riscului la Inundatii, se realizează o prioritizare a măsurilor rezultate.

În cadrul fazei 1) Măsuri preventive şi de pregătire înainte de inundaţie:

În vederea conducerii unitare a tuturor acţiunilor de apărare în cadrul BH Argeş - Vedea se va constitui Comandamentul de apărare bazinal care include factori de conducere cu putere de decizie şi personal tehnic operativ.

Vor fi stabilite:

Page 24: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

24

planul de apărare la nivelul bazinului Argeş - Vedea;

planuri de avertizare – alarmare a populaţiei;

asigurarea, pregătirea şi organizarea forţelor, mijloacelor şi materialelor de apărare;

mărimile caracteristice de apărare, zonale şi locale (pragurile critice)

Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă: cota I de apărare, cota II de apărare şi cota III de apărare, funcţie de nivelul apei;

Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă: cota de atenţie, cota de inundaţie şi cota de pericol.

În cadrul fazei 2) Măsuri operative în perioada de inundaţie:

La apariţia fenomenului de inundaţie, în funcţie de situaţie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, va declara starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi va propune instituirea stării de urgenţă, respectiv intrarea în dispozitiv de apărare.

Această decizie va fi urmată de declanşarea unor acţiuni operative pe care le execută serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, respectiv Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi centrele operative constituite la nivel local.

Acţiunile operative în caz de inundaţii sunt:

- asigurarea fluxului informaţional între autorităţile de ape şi centrul operativ;

- concentrarea mijloacelor de intervenţie în zonele critice;

- asigurarea mijloacelor de asistenţă medicală, cazare şi hrănire a populaţiei;

- supravegerea construcţiilor de apărare: baraje şi diguri - mai ales în punctele critice;

- aplicarea regulamentelor speciale de exploatarea a barajelor, în caz de ape mari;

- avertizarea în aval asupra manevrelor sau accidentelor la diguri şi baraje;

- supravegherea podurilor şi a zonelor de blocare a curgerii apei;

- lucrări de supraînălţări ale digurilor, funcţie de prognoze;

- evacuarea oamenilor şi a animalelor;

- dirijarea apelor revărsate în vederea drenării lor;

- raportarea ierarhică asupra desfăsurării acţiunilor operative.

În cadrul fazei 3) Măsuri de refacere şi restabilire a vieţii şi activităţilor normale

Măsurile de refacere şi restabilire a activităţii normale după încetarea viiturii, sunt:

- Evacuarea apelor care băltesc sau a apelor din poldere (gravitational sau prin pompare);

- Repunerea în funcţiune a instalaţiilor industriale de alimentare cu apă, a staţiilor de epurare, a staţiilor de pompare, a obiectivelor industriale, a instalaţiilor energetice afectate;

Page 25: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

25

- Refacerea liniilor de comunicaţie, a căilor de comunicaţie şi transport, rutiere sau feroviare, a podurilor afectate, a conductelor de transport lichide afectate;

- Refacerea obiectivelor sociale şi sprijinirea populaţiei afectate, prin măsuri antiepidemice;

- Rapoarte de evaluare a pagubelor fizice şi valorice;

- Reconstituirea zonelor inundate şi propuneri de măsuri pentru revenire la nornal;

- Reconstituiri ale caracteristicilor hidrologice ale undei de viitura produse;

- Rapoarte de sinteză.

etapa III – Evaluare Strategică de Mediu (SEA) - Realizarea documentatiei conf. HG. 1076/2004

- „Planul pentru Prevenirea, Protectia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor in bazinul hidrografic Argeş - Vedea” este supus evaluării de mediu în conformitate cu HG 1076/2004 şi cu Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE, privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA).

2.5 Lucrări propuse

În bazinul hidrografic Argeş - Vedea, viiturile au loc frecvent în perioada martie - aprilie când apar fenomene meteorologice nefavorabile, prin topirea masivă de zăpadă combinată cu precipitatii abundente, în zona de munte a văii Argeşului, a văii Bratia, al râului Târgului, a râului Doamnei şi a Dâmboviţei, ceea ce duce la formarea unor viituri puternice în cursul inferior al Argeşului şi a Dâmboviţei, cu mari pagube materiale prin inundarea localităţilor, obiectivelor economice şi sociale, căilor de comunicatie şi terenurilor agricole.

Urmare a acestor fenomene periculoase repetate, sunt afectate sau distruse obiective de apărare împotriva inundatiilor şi lucrări hidrotehnice, fiind necesară refacerea lor sau găsirea unor soluţii alternative pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative.

Inundaţiile sunt procese naturale, care au existat şi vor continua să existe. Intervenţia antropică în procesele naturale trebuie să fie reversibilă, compensatoare şi în viitor prevenită.

Pentru realizarea Hărților de Hazard la Inundații și a Planului pentru Prevenirea Protecția și Diminuarea Efectelor Inundațiilor în Bazinul Hidrografic Argeș Vedea au fost necesare:

a. Realizare retea puncte de control la sol pentru masuratori aeriene;

b. Realizarea retelei geodezice pentru cursurile de rau supuse analizei (Reteaua de sprijin totala a BH Argeș Vedea contine 1913 puncte din care 1497 borne existente

si 416 puncte noi);

c. Inventariere, colectare si sistematizare date hidrologice, meteorologice, existente.

Page 26: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

26

Pe baza Hărţilor de Hazard la Inundaţii şi a limitelor de inundabilitate trasate, se vor propune lucrări cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, acestea urmând a fi cuprinse într-un Plan de Măsuri. Lucrările cu rol de apărare împotriva inundaţiilor vor trebui a fi propuse în concordanţă cu cerinţele Directivei Uniunii Europene privind managementul riscurilor la inundaţii şi cu Strategia Naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung (HG 846 / 2010). În funcţie de importanţa zonelor apărate, populaţia şi obiectivele social economice situate în zonele de risc, aceste măsuri vor fi prioritizate, începând cu anul 2013 – 2014 urmând a fi propuse spre execuţie.

Măsurile structurale rămân elementele principale ale strategiei pentru protejarea populaţiei şi bunurilor acesteia, cu luarea în considerare a conservării naturii şi managementul mediului.

Din punct de vedere al planului de amenajare al BH Argeş - Vedea, se preconizează a se lua următoarele măsuri structurale:

a) reabilitarea amenajărilor structurale existente, prin:

supraînălţarea digurilor,

recondiţionarea barajelor,

decolmatarea canalelor, lacurilor de acumulare,

refacerea lucrărilor avariate de uzură normală, precum şi de viiturile torenţiale a căror asigurare a fost sub cea dimensionată

canale de intercepţie şi debuşee reprofilate pentru regularizarea scurgerii şi eliminarea excesului de umiditate de suprafaţă

captări de izvoare şi drenaj de intercepţie pentru interceptarea, captarea şi eliminarea afluxului de apă din profilul solului

uniformizări în planuri continui pentru asigurarea unei pante de scurgere mai rapidă a apelor din precipitaţii care stagnează în prezent în zonele depresionare către reţeaua de canale, debuşee şi rigole

împădurirea suprafeţelor de teren cu folosinţa actuală neproductiv

împădurirea terenurilor degradate sursă masivă de aluviuni, în bazinele hidrografice torenţiale care aduc prejudicii unor obiective economice de interes deosebit;

împădurirea aterisamentelor;

împădurirea terenurilor degradate situate în zone de interes turistic;

cleionaje duble şi gărduleţe de coastă;

reînsămânţări, supraînsămânţări, aplicare de amendamente şi fertilizări cu îngrăşăminte chimice pe suprafeţele de teren afectate de execuţia lucrărilor şi pentru creşterea potenţialului productiv al solurilor;

Page 27: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

27

b) construcţia a noi structuri hidrotehnice menite a proteja zonele de risc împotriva inundaţiilor:

îndiguirile se vor realiza numai pe sectoare scurte de râu şi numai pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor şi a unor obiective economice şi sociale importante;

pentru retenţia apei se vor creea poldere care să fie folosite ca păşuni sau pentru restaurarea pădurilor aluvionare şi care în timpul viiturilor vor fi inundate pentru atenuare;

consolidări şi lucrări transversale pe debuşee (traverse din gabioane, căderi din zidărie de piatră);

canale marginale şi podeţe tubulare;

apărările de mal longitudinale, pereeri ale evacuatorilor precum şi executarea de lucrări pentru ruperi de pantă ale torenţilor, mai ales în zona canalelor de evacuare.

Se impune ca efortul principal, în bazinele cu acţiune în continuare, să fie dirijat pentru consolidarea prin vegetaţie şi lucrări hidrotehnice a surselor de aluviuni de pe albii şi maluri afectate, paralel cu realizarea acelor lucrări şi măsuri prin care se reduce debitul şi volumul viiturilor, agentul principal al proceselor de eroziune şi transport de pe albiile torenţilor.

De asemenea, se recomandă:

refacerea zonelor umede de protecţie ecologică, recrearea condiţiilor naturale ale zonelor umede şi ale albiilor majore de a atenua viiturile. Aceste măsuri aduc beneficii în ce priveşte conservarea biodiversităţii, realimentarea acviferelor, zone de recreere, oportunităţi de turism;

mai mult spaţiu pentru apă prin restaurarea albiilor majore degradate, inclusiv unele meandre ale râurilor, restaurarea vegetaţiei pe malurile cursurilor de apă;

reducerea efectelor negative ale inundaţiilor asupra ecosistemelor acvatice şi terestre, astfel, trebuie rezolvată problema fenomenelor asociate inundaţiilor: băltiri, eroziuni de soluri, alunecări de teren, poluări;

descurajarea lucrărilor de drenaje, a apărărilor de mal, a consolidărilor de mal, a indiguirilor care formează un obstacol în calea scurgerii naturale pe cursurile de apă şi care nu protejează zone dens populate;

măsuri pentru interzicerea construcţiilor în zone cu risc la inundaţii;

informarea publicului cu privire la zonele cu risc la inundaţii, prin publicarea unor informaţii transparente, uşor de înteles şi a unor hărţi de risc uşor de interpretat, astfel încât publicul să conştientizeze riscul posibil;

conştientizarea publicului în privinţa riscului rezidual, încurajarea acestuia de a-şi lua propriile măsuri de apărare, prin asigurarea bunurilor, deoarece fondurile naţionale nu pot acoperi decât parţial pagubele produse de inundaţii.

se recomandă alocarea de fonduri pentru reducerea riscului la eroziunea solului şi punerea în siguranţă a lucrărilor existente precum şi pentru executarea în continuare de întreţineri, reparaţii

Page 28: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

28

curente şi capitale, în vederea atingerii duratei normale de funcţionare, dar şi pentru permanentizarea efectului obţinut.

Se recomandă ca toţi beneficiarii terenurilor desecate să-şi refacă anual rigolele de scurgere din zonele depresionare până la canalele permanente, pentru a asigura continuitatea scurgerii către evacuare. Rigolele de mică adâncime se deschid cu plugul prin arătură dus-întors, iar rigolele de adâncime mare (peste 30 cm) se deschid cu plugul şi buldozerul.

2.6 Caracteristicile planului

2.6.1 Gradul în care planul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare

Elaborarea după criterii riguroase a hărţilor de hazard la inundaţii presupune utilizarea de software specializat care simulează atât scurgerea apei la nivel de bazin hidrografic (modelare hidrologică) cât şi pe râurile principale (modelare hidraulică). Pe baza condiţiilor hidrologice şi a morfologiei terenului în banda inundabilă se aplică modelări 1D cu detaliere 2D pentru zonele rezultate ca vulnerabile (zone de interes deosebit).

După realizarea hărţilor de hazard, se vor pune la punct scenarii de amenajare şi de apărare. Pe baza acestor scenarii de amenajare, se vor identifica măsurile structurale şi nestructurale de prevenire, de protectie şi diminuare a efectelor inundatiilor în BH Argeş – Vedea.

Prin prioritizarea acestor măsuri se vor crea oportunităti de optimizare / extindere a infrastructurii.

Hărţile de hazard vor putea ajuta la diagnosticarea punctelor tari şi punctelor slabe ale zonelor şi delimitarea perimetrelor cu risc pentru construcţii de tip privat, economice sau industriale.

2.6.2 Gradul în care planul influenţează alte planuri şi programe

- va stabili o reţea de monitorizare care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării apelor, precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere, operaţional şi de investigare, în conformitate cu noul concept de monitorizare integrat al apelor ce are la bază principiile abordării ecosistemice;

- va ajuta la stabilirea unui registru al zonelor protejate şi al resurselor de apă rehabilitate;

- va contribui la o dezvoltare durabilă socioeconomic prin asigurarea necesarului de apă pentru folosinţe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.

Modelările hidraulice, hărţile şi planurile de scenarii şi măsuri structurale şi nestructurale au fost folosite la elaborarea:

Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în Bazinul Hidrografic Argeş – Vedea

Planului de Amenajare al Bazinului Hidrografic Argeş – Vedea

Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al spaţiului hidrografic Argeş – Vedea.

Page 29: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

29

2.6.3 Relevanţa planului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu, mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile

PPPDEI va sta la baza Planului de Management al Bazinului Hidrografic Argeş – Vedea

Planurile de Management bazinale vor sta la baza “Planului Naţional de Management” al Sistemului hidrografic al României şi la baza “Strategiei Nationale de Management a Riscului la Inundatii”.

Planul de management al bazinelor hidrografice reprezintă instrumentul pentru implementarea Directivei Cadru Apa reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a resurselor de apă precum şi protecţia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea unei „stări bune” a apelor de suprafaţă şi subterane.

2.6.4 Problemele de mediu relevante pentru plan

2.6.4.1 Delimitarea spaţiului hidrografic

Planul de management se elaborează pentru spaţiul hidrografic Argeş – Vedea format din principalele râuri: Argeş, Vedea, Călmăţui, Teleorman, Neajlov, Sabar, Ilfov şi Colentina, şi porţiunea de Dunăre, între confluenţa cu râul Olt şi cea cu râul Argeş.

Au o suprafaţă bazinală totală de 21.479 km2.

Vecini:

- bazinul hidrografic Olt la nord şi nord-vest,

- bazinul hidrografic Ialomiţa la est,

- iar la sud cu fluviul Dunărea.

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Arges-Vedea ocupă aproape integral judeţele Argeş, Giurgiu, Teleorman, Ilfov (inclusiv municipiul Bucureşti) şi părţi mai mici din judeţele Dâmboviţa, Olt şi Călăraşi.

Populaţia din această zonă este de circa 3,8 milioane locuitori, având o densitate medie de 178 locuitori/km2. Dintre aceştia, 2,65 milioane trăiesc în cele 30 oraşe. Cele mai importante dintre acestea sunt: Bucureşti, Piteşti, Giurgiu, Alexandria.

2.6.4.2 Relieful

Relieful spaţiului hidrografic Argeş – Vedea este compus din toate zonele geomorfologice:

- munţi (în proporţie de 8%);

- zona subcarpatică (cca 6%);

- zona colinară (care acoperă 22%);

Page 30: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

30

- câmpii (64%) care reprezintă cea mai joasă şi mai uniformă formă de relief.

Relieful spaţiului hidrografic Argeş – Vedea este constituit din:

Sectorul montan situat în partea de nord, este reprezentat de: culmile cele mai înalte ale Masivului Făgăraş (2544 m), Munţii Iezer şi Piatra Craiului în partea de nord est şi partea vestică a Masivului Bucegi (Leaota) despărţit de culoarul tectonic Rucăr – Bran.

Dealurile: zona subcarpatică şi zona Piemonturilor Cotmenei şi Cândeştiului, în care râurile principale şi-au format văi largi şi terase. Sunt dealuri şi mai ales culmi subcarpatice orientate nord-sud, dar formate pe structură de monoclin, cu înălţimi de 500 – 1000 m.

Tot în această categorie de formă geomorfologică face parte şi Podişul Getic, fostă câmpie piemontană, ridicată la nivel de podiş (300 – 700 m).

Câmpia (cu altitudine <100 m) se întinde în jumătatea sudică a structurii hidrotehnice Argeş – Vedea. Face parte din marea unitate a Câmpiei Române şi prezintă o asociaţie de interfluvii, văi şi terase în cadrul căreia se diferentiază suprafete distincte - câmpuri, terase, lunci - respectiv Câmpia înaltă a Dâmbovitei, Câmpia Boianului, Câmpia Găvanu – Burdea, Câmpia Burnazului precum şi lunca Dunării.

În partea de est a structurii hidrotehnice Argeş – Vedea, între râul Argeş şi râul Dâmboviţa există Câmpia Târgoviştei, Câmpia Picior de munte şi Câmpia Titu.

Zona de câmpie este străbătută de ape curgătoare cu o direcţie generală nord - sud.

2.6.4.3 Utilizarea terenului

Modul de utilizare a terenului spaţiului hidrografic Argeş – Vedea, este influenţat de condiţiile fizico-geografice, cât şi de factorii antropici.

Predomină terenurile arabile care reprezintă 55,36%, apoi pădurile 18,12% ce sunt dezvoltate în special în sectoarele montane şi de dealuri înalte. Gradul de împădurire variază de la 26,9% în bazinul Argeş, la 9,4% în bazinul Vedea.

Culturile perene au o dezvoltare relativ mică ocupând doar 16,32%, iar celelalte categorii ocupă suprafeţe mai reduse: aşezările umane reprezintă 7,21%, iar pe un ultimul loc se regăsesc apele şi zonele umede cu numai 0,95%.

Zonele industriale acoperă aproximativ 3% din teritoriul administrat, în mare parte fiind în aceleaşi zone cu cele urbane, aici existând capitala ţării, municipiul Bucureşti şi alte oraşe mari: Piteşti, Giurgiu, Alexandria, Târgovişte, Curtea de Argeş, etc.

Culturile cerealiere deţin primul loc în cadrul suprafeţelor însămânţate. În structura acestei categorii de culturi predomină porumbul şi grâul, după care urmează orzul, ovăzul şi secara. Alte culturi importante sunt cele de floarea soarelui, sfeclă de zahăr, plante leguminoase şi culturi fructifere.

Alte utilizări ale terenurilor sunt: pentru fânete şi păşuni şi creşterea animalelor.

Page 31: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

31

2.6.4.4 Geologia

Formaţiunile geologice din bazinul Argeş – Vedea, sunt foarte variate din punct de vedere petrografic în funcţie de relief: întâlnim formaţiuni aparţinând la 6 mari unităţi geologice repartizate în zona montană, de dealuri şi de câmpie.

Din punct de vedere geomorfologic, structura hidrografică Argeş - Vedea se suprapune Platformei Valahe în ceea mai mare parte, dar partea de nord (zona de izvorâre a principalelor râuri componente) face parte din Carpaţii Meridionali.

Din punct de vedere al structurii geologice, Carpaţii Meridionali sunt alcătuiţi dintr-o zonă a masivelor cristaline cu învelişul lor sedimentar paleozoic şi mezozoic, care alcătuieşte partea muntoasă şi o zonă formată din depozite de molasă – avanfosă.

Masivele cu aspect greoi sunt alcătuite din roci cristaline puternic metamorfozate, roci care sunt reprezentate prin micaşisturi şi paragnaise cu interstratificaţii de calcare cristaline şi amfibolite, orientate pe direcţia vest – est, iar mai la sud se dezvoltă o fâşie largă de gnaise. În nord-est apare o formaţiune calcaroasă (Piatra Craiului).

Depozitele de molasa sunt predominant grosiere (nisip, pietris, gresii), dar si formatiuni fine (marne, argile, calcare).

Din Platforma Valahă fac parte dealurile subcarpatice şi zona de câmpie:

Zona dealurilor subcarpatice are un fundament constituit din depozite paleogene şi miocene slab cutate, peste care s-au depus conglomerate şi gresii eocene, nisipuri, gresii şi pietrişuri mio-pliocene. Depresiunile intracolinare sunt alcătuite din conglomerate, nisipuri şi pietrişuri, peste care s-au depus aluviuni recente cărate de formaţiunile torenţiale. Piemontul are o structură monoclinală cu un fundament cristalin acoperit cu formaţiuni mai noi constituite din conglomerate fine, gresii cenuşii, marne, nisipuri şi pietrişuri.

Câmpia este formată din pietrişuri şi depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi lehm loessoid cu grosimi foarte mari, iar depozitele aluvionare sunt formate din nisipuri fine şi grosiere, argile şi pietrişuri (depozite de Frăteşti). În lunca joasă a Dunării apar şi formaţiuni organice.

2.6.4.5 Clima

Prin aşezarea în partea de sud a ţării, spaţiul hidrografic Argeş - Vedea se încadrează în tipul de climat temperat continental, cu unele particularităţi: rece şi ploioasă în zonele de munte (cu pierderi mici prin evaporatie), uscată şi călduroasă în zonele de câmpie (cu pierderi semnificative prin infiltratie şi evaporatie).

Temperatura medie multianuală indică valori medii lunare destul de diferite: iarna temperaturile medii lunare multianuale au valori negative, cele mai scăzute înregistrându-se în luna ianuarie (sub -2,5ºC); iar vara aceste temperaturi depaşesc 20ºC, dar scad cu 0,6ºC - 0,8ºC în funcţie de altitudine (la fiecare 100 m diferenţă de nivel).

Cele mai mari valori medii zilnice ale temperaturii aerului se realizează vara (iulie – august) depăşind chiar 30ºC ca urmare a invaziei de aer tropical, iar cele mai mici valori se înregistrează

Page 32: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

32

iarna (-7ºC în luna ianuarie), fiind o consecinţă a invaziei de aer rece artic sau continental. Valorile medii lunare ating în zona de câmpie 11º C.

Cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază în funcţie de altitudinea reliefului şi se încadrează de la valori mai mici de 550 mm în câmpie, la 600-800 mm în dealuri şi depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1000-1400 mm.

Regimul vântului este determinat atât de particularităţile generale ale atmosferei, cât şi de particularităţile suprafeţei active: în vest se resimt influenţe mediteraneene, în timp ce în est amprenta continentală este mai accentuată. Îndeosebi estul este caracterizat de veri fierbinţi şi ierni geroase. Crivăţul, un vânt rece şi uscat vine iarna dinspre nord-est.

Vitezele medii multianuale ale vântului sunt cuprinse între 2-4 m/s, în câmpie şi în dealurile joase şi ating 7-9 m/s la cele mai mari altitudini.

2.6.4.6 Hidrografia

Suprafaţa totală a bazinului hidrografic Arges-Vedea este de 21.479 km2,

Repartizarea pe principalele sub-bazine:

- sub-BH Argeş 12.550 km2,

- sub-BH Vedea 5430 km2,

- sub-BH Călmăţui 1413 km2,

- porţiune a BH Dunării 2086 km2,

Conţine un număr de 274 de cursuri de apă cadastrate, lungimea reţelei hidrografice fiind de 7039 km (cu o densitate medie de 0,36 km/km2).

- sub-BH Argeş cuprinde 178 cursuri de apă, cu o lungime totală de 4579 km, având o densitate medie de 0,36 km/km2,

- sub-BH Vedea are o reţea formată din 81 cursuri de apă ce totalizează 2036 km, densitatea medie fiind de 0,37 km/km2,

- sub-BH Călmăţui are 10 cursuri de apă, totalizând 331 km, cu o densitate medie de 0,23 km/km2,

- porţiune a BH Dunării are alte 5 cursuri de apă, cu o importană redusă (lungime totală 93 km).

Page 33: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

33

Page 34: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

34

2.6.4.7 Resursele de apă

Resursele totale de apă de suprafaţă din spaţiul hidrografic Argeş - Vedea însumează cca. 3.593 mil.m3/an, din care resursele utilizabile sunt cca. 2778 mil.m3/an. În acest spaţiu hidrografic au fost identificate 270 râuri cu suprafeţe mai mari de 10 km2, un lac natural şi 49 de lacuri de acumulare cu suprafaţă mai mare de 0,5 km2:

Râul Argeş are o lungime de 350 km avându-şi izvoarele sub creasta Munţilor Făgăraş, de unde izvorăsc cele două râuri Capra şi Buda care prin unirea lor dau naştere râului Argeş.

o Argeşul este alimentat asimetric, afluenţii de pe stânga având un aport de debit de peste 6 ori mai mare decât cei de pe dreapta.

o Panta medie a râului principal este de 6‰, pe când cea a afluenţilor principali se încadrează între 6‰ (Dâmboviţa) şi 25‰ (Vâlsanul).

o Coeficientul său de sinuozitate este de 1,52. Din totalul de 178 de râri, 108 prezintăun regim de curgere nepermanent.

Râul Vedea are o lungime de 244 km, izvorăşte din Platoul Cotmeana şi se varsă în Dunăre.

o O caracteristică pe care o prezintă bazinul Vedea este asimetria spre stânga atât din punct de vedere al afluenţilor cât şi al dezvoltării teraselor.

o Întreaga reţea hidrografică a bazinului Vedea se înscrie într-o zonă cu o densitate foarte mică ce variază de la 0,4 km/km2 în partea superioară a bazinului, la 0,2– 0,3 km/km2 în partea centrală şi ajungând la 0,1 km/km2 în partea inferioară.

o Panta medie a râului principal este de 2‰, pe când cea a afluenţilor principali se încadrează între 2‰ (Teleorman) şi 5‰ (Vedita).

o Coeficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe când cel al afluenţilor variază între 1,14 (Vediţa) şi 1,88 (Cotmeana).

Râul Călmăţui îşi are izvoarele în Piemontul Cotmeana, vărsându-se după un traseu sinuos, caracteristic râurilor de câmpie, în Lacul Suhaia situat în lunca Dunării

o Afluenţii de pe partea stangă sunt mai puternici şi prezintă caractere asemănătoare cu colectorul principal. Reţeaua hidrografică a bazinului are o densitate foarte mică.

o Panta medie a râului principal este de 1‰, pe când cea a afluenţilor principali se încadrează între 2‰ (Sohodol) şi 1‰ (Urlui).

o Coeficientul de sinuozitate al Călmăţuiului este de 1,67, pe când cel al afluenţilor variază între 1,25 (Dragna) şi 1,65 (Urlui).

Râul Teleorman are o lungime de 169 km, izvorăşte din Câmpia Piteştilor, la sud de Piteşti şi este afluent al râului Vedea.

Râul Dâmboviţa are o lungime de 286 km, izvorăşte din nordul munţilor Iezer şi este principalul affluent al râului Argeş.

Page 35: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

35

Resursele de apă ale lacurilor naturale sunt foarte reduse: singurul lac natural cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2 este Comana: la inceputul parcului natural cu acelaşi nume, la aproximativ 35 km de Bucureşti, în judeţul Giurgiu;

În spaţiul hidrografic Argeş - Vedea există 49 lacuri de acumulare importante, (cu suprafaţa mai mare de 0,5 km2), care au folosinţă complexă şi însumează un volum util de 921,93 mil.m3.

În bazinul râului Argeş există 38 lacuri de acumulare din care 7 mai importante cu folosinţă complexă, cel mai important fiind Vidraru, urmând apoi lacurile Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Goleşti, Mihăileşti.

importantă este şi acumularea Râuşor situată pe râul Târgului.

În bazinul râului Dâmboviţa sunt de interes lacurile de acumulare complexe Pecineagu şi Văcăreşti pe râul Dâmboviţa, acumulările de pe Ilfov (Udreşti, Bunget I, Bunget II, Brăteşti, Adunaţi şi Ilfoveni) şi acumularea Buftea de pe râl Colentina

În bazinul hidrografic Vedea sunt 5 lacuri de acumulare cu un volum total de 6,66 mil. mc,

iar în bazinul hidrografic Călmăţui singura acumulare semnificativă este Stejaru (din 3 existente).

Acumularea Vidraru este principala acumulare din bazinul hidrografic Argeş, având următoarele caracteristici: suprafaţă de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul total la NNR de 450,62 mil.m3. Barajul este din beton în dublă curbură cu o lungime a frontului de 306 m şi înălţimea de 166,5 m.

Din lungimea totală a cursurilor de apă cadastrale din spaţiul hidrografic Argeş - Vedea, cele 113 cursuri de apă nepermanente reprezintă circa 40%.

În spaţiul hidrografic Argeş - Vedea au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 11 corpuri de ape subterane. Resursele subterane sunt estimate la 788,4 mil.m3 (25 m3/s), din care 473,04 mil.m3 (15 m3/s) provin din surse freatice şi 315,36 mil.m3 (10 m3/s) din surse de adâncime.

Din cele 11 corpuri de ape subterane identificate, 10 aparţin tipului poros, fiind acumulate în depozite de vârstă cuaternară şi Romanian – pleistocen inferioară, iar un corp aparţine tipului carstic-fisural, dezvoltat în depozite de vârstă jurasic-cretacică.

Cele mai multe corpuri de apă subterană, (7), au fost delimitate în zonele de lunci şi terase ale Argeşului şi afluenţilor săi, Vedei şi afluenţilor săi, Călmăţuiului, precum şi ale Dunării fiind dezvoltate în depozite aluviale, poros-permeabile, de vârstă cuaternară. Fiind aproape de suprafaţă, ele prezintă preponderent nivel liber.

Un corp de apă subterană, şi anume ROAG01 (Munţii Pădurea Craiului), se dezvoltă în zona montană şi este de tip carstic-fisural, fiind dezvoltat în roci dure, reprezentate prin calcare, conglomerate, gresii etc.

Alte trei corpuri, şi anume ROAG11 (Bucureşti-Slobozia), ROAG12 (Estul Depresiunii Valahe) şi ROAG13 (Bucureşti), sunt sub presiune, sunt cantonate în depozite pleistocen-superioare şi Romanian-pleistocen inferioare şi au o importanţă economică semnificativă.

Page 36: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

36

2.6.4.8 Factori de risc

PRECIPITAŢIILE

In bazinul hidrografic Argeş – Vedea, cantităţile medii multianuale de precipitaţii variază în funcţie de altitudinea reliefului şi se încadrează de la valori mai mici de 550 mm în câmpie, la 600-800 mm în dealuri şi depresiuni, iar în sectoarele montane putând atinge 1000-1400 mm.

Prin aşezarea în partea de sud a ţării, bazinul hidrografic Argeş - Vedea se încadrează în tipul de climat temperat continental mediteranean şi cu influenţe estice (arctice).

Pe teritoriul sau în imediata apropiere a bazinului hidrografic Argeş - Vedea se află 18 staţii meteorologice administrate si întreţinute de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), repartizate pe subbazine hidrografice componente. În plus, circa 60 de staţii hidrometrice din subordinea Institutului Naţional de Hidrologie si Gospodărire a Apelor (INHGA) monitorizează date meteorologice în bazinul hidrografic Argeş - Vedea.

În funcţie de cantitatea de apă şi durată, precipitaţiile pot fi:

de lungă durată şi abundente = sunt caracteristice anotimpului de toamnă şi in zonele montane înalte. Sunt cunoscute sub numele de "ploi mocăneşti" şi durează cel puţin 6 ore. Cantitatea minimă de apă pe care pot să o dea este de 0.5 l/oră

de lungă durată şi puţin abundente = se numesc burniţe şi sunt alcătuite din picături foarte fine de apă, mai frecvente în perioada rece a anului

de scurtă durată şi abundente = se numesc averse şi sunt caracteristice perioadei calde a anului. Aceste precipitaţii încep şi se sfârşesc brusc, sunt însoţite de oraje şi dau cantităţi mari de apă.

de scurtă durată şi puţin abundente = se numesc bure de ploaie sau fulguieli, în funcţie de anotimp.

Ploile torenţiale sunt ploi foarte puternice cu o durată mai mică de 24 de ore (1440 minute) şi care depăşesc o anumită limită de intensitate care variază de la o zonă geografică la alta. În consecinţă, ploile care au o durată mai mare de 24 ore sau nu se încadrează în limitele de torenţialitate sunt ploi netorenţiale.

Ploile torenţiale au două particularităţi:

cu cât durata ploii este mai mare cu atât intensitatea este mai redusă;

ploile torenţiale de mare intensitate nu acoperă decât o suprafaţă foarte redusă a bazinului de recepţie, cel mult de ordinul zecilor de km2.

Factorii care influenţează repartiţia precipitaţiilor sunt: altitudinea şi influenţele exercitate în teritoriu. Astfel:

în zona de câmpie media precipitaţiilor sunt sub 550 mm;

în zona de podiş şi deal cantitatea precipitaţiilor variază între 600-800 mm;

Page 37: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

37

în zona montană de până la 1000 m, cantitatea de precipitaţii variază între 800-1000 mm, iar în munţii de peste 1000 m, media precipitaţiilor variază între 1000-1400 mm. În zona montană predomină precipitaţiile sub formă de zăpadă.

VIITURILE se produc ca urmare a unor ploi torenţiale cu intensităţi şi strate de ape mari (viituri pluviale), a topirii rapide a zăpezii (viituri nivale) sau din cauze mixte (viituri pluvio-nivale). În funcţie de distribuţia în timp a precipitaţiilor, viiturile sunt simple sau singulare (caracterizate printr-un singur vârf) şi complexe sau compuse (cu mai multe vârfuri). În perioadele de îngheţ, scurgerile de sloiuri pot provoca baraje naturale (zăpoare) care blochează scurgerea, generând creşteri de nivel în spatele acestora sau scurgeri puternice în momentul ruperii.

În bazinul hidrografic Argeş - Vedea se formează viituri în toate anotimpurile anului, dar cele mai remarcabile sunt în sezonul de iarnă, primăvară şi vară, în funcţie de aportul de umezeală adus de către masele de aer.

În bazinul hidrografic Argeş au fost dentificate 248 bazine hidrografice torenţiale şi perimetre de ameliorare, în suprafaţă de 73.403,1 ha.

Reţeaua hidrografică a bazinelor torenţiale însumează 1.802,8 km din care: cu lucrări de corectare a torenţilor executate (205,2 km), cu degradări (albii, depozite de aluviuni în tranzit), cu baza malurilor erodată sau instabilă (125,4 km) şi fără degradări (1.472,2 km).

O viitura produsă de ploi torenţiale poate fi considerată rapidă atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- suprafaţa bazinului de recepţie este cuprinsă între câţiva km2 şi 200 km2;

- timpul de concentrare este mai mic de 6 ore;

- durata ploii torenţiale este de maxim 3 ore;

- viitura este generată de o precipitaţie torenţială care depăşeşte 100 l/m2.

Elementele care favorizează producerea viiturilor rapide pot fi grupate în:

a) Caracteristici fizico-geografice ale bazinului şi reţelei hidrografice:

suprafaţa bazinului,

forma bazinului,

factori geologici (roci cu permeabilitate mică);

factori pedologici (soluri cu permeabilitate mică sau umectare);

panta versanţilor,

panta râului principal,

densitatea reţelei de drenaj,

Page 38: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

38

gradul de împădurire (lipsa pădurii),

utilizarea terenului,

textura solului,

capacitatea de înmagazinare a coloanei de sol.

b) Factori agravanţi (naturali şi antropici)

- naturali (umiditatea iniţială a solului din bazin, friabilitatea rocilor),

- antropici (lipsa măsurilor antierozionale şi de corectare a formaţiunilor torenţiale, despăduririle excesive, practice agricole neadecvate).

EROZIUNEA SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

Eroziunea solului de către apă, vânt sau modul de cultivare afectează atât agricultura cât şi mediul inconjurator. Pierderile de sol, cât şi impacturile asociate acestuia, constituie unul din cele mai importante probleme actuale de mediu.

Eroziunea solului poate fi un proces lent ce se desfasoară pe nesimţite, ori cu o rată alarmantă de producere care provoacă mari pierderi de sol. Pierderea de sol pe teritoriul agricol se poate reflecta în reducerea potenţialului de producţie, în calitatea slabă a apelor de suprafaţă şi în afectarea reţelei hidrografice.

Eroziunea solului depinde de următorii factori:

intensitatea precipitaţiilor şi a scurgerii;

erodabilitatea solului;

gradientul de pantă şi lungimea ei;

vegetaţia acoperitoare (invelişul vegetal);

măsurile de conservare adoptate.

Suprafeţele subbazinelor hidrografice din bazinul hidrografic Argeş - Vedea, sensibile la eroziune de suprafaţă însumează 200.000 ha, iar la eroziunea de adâncime sunt 115.000 ha.

Factori declanşatori: Pe versanţi, o parte din apa de precipitaţiii se scurge la suprafaţa solului, coeficientul de scurgere fiind condiţionat de gradul de înclinare a terenului şi de textura solurilor. Şi expoziţia versanţilor intervine ca factor de condiţionare a regimului aerohidric al solurilor de pe versanţi, prin repartiţia diferenţiată a luminii şi în special a căldurii.

Iluminarea şi încălzirea mai puternică a versanţilor sudici determină o evaporaţie a apei mai intensă, în solurile de aici alternând perioadele în care circulaţia apei este descendentă, cu cele în care apa circulă ascendent. De asemenea, expunerea sudică determină primavara topirea mai rapidă a zăpezii şi pierderea din această cauză a unei cantităţi apreciabile de apă, prin scurgerea de suprafaţă. Dimpotrivă, pe versanţii nordici, evaporaţia mai redusă şi înfiltrarea în sol a unei

Page 39: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

39

cantităţi mai mari de apă, prin topirea lentă a zăpezii, imprimă solurilor un regim al apei şi aerului specific şi diferit de al solurilor situate pe versanţii expuşi sudic.

Starea de eroziune a reţelei hidrografice rezultă din criteriul torenţialităţii în funcţie de debitul lichid specific cu asigurarea de 1% şi debitul solid specific mediu anual.

Această eroziune se găseşte în relaţie de intercondiţionare şi cu mărimea suprafeţei de recepţie, criteriul morfometric bazat pe dimensiunile ravenei, poziţia faţă de linia de cea mai mare pantă a versantului, poziţia faţă de axa sinclinalului, litologia şi stratificaţia terenului, obiective periclitate din aval etc.

Starea de afectare a suprafeţei terenului se exprimă prin indicatorii care pun în evidenţă şi permit prognozarea evoluţiei formaţiunilor torenţiale în adâncime.

Factori favorizanţi : Evoluţia formaţiunilor de adâncime este ciclică şi se desfasoară printr-o succesiune de stadii în cadrul cărora, raportul dintre procesele de eroziune, transport şi acumulare are valori diferite. Acestea se dezvoltă în cadrul unui sistem deschis care tinde spre realizarea unor forme relativ stabile.

Un sistem deschis primeşte şi cedează materie ţi energie prin intermediul unei suprafeţe de separaţie; el trebuie să transforme materia şi energia primită în energie necesară întreţinerii procesului.

Factori potenţiali: suvoaiele formate prin contopirea treptată a şiroirilor efemere de pe versanţi au tendinţa de a-şi modela un canal, pe linia de cea mai mare pantă. Canalele astfel formate, prezintă în profil longitudinal, numeroase discontinuităţi datorate regimului hidraulic al şiroirilor, formelor de microrelief, modificărilor de rugozitate, rezistenţei diferenţiate la eroziune a orizonturilor intersectate etc.

Regimul hidraulic al şiroirilor este pulsatoriu, sub formă de valuri cu lungimi şi viteze variabile.

Combaterea eroziunilor de sol

Pentru combaterea fenomenelor de eroziune de suprafaţă (200.000 ha), de adâncime (115.000 ha), datorate în special procentului redus de împădurire în zonele colinare, s-au prevăzut şi realizat în principal:

– împădurirea suprafeţelor excesiv degradate (1.876 ha);

– măsuri vizând eliminarea tăierilor rase, terasarea versanţilor, plantarea de arbori de-a lungul cursurilor de apă în special în zonele colinare ale bazinului.

Ca o consecinţă a eroziunii solului, se manifestă fenomenul de colmatare a lacurilor de acumulare. În ultimi 15-20 ani s-au realizat lucrări de combatere a eroziunii solului mai ales în bazinele echipate cu acumulări Dâmboviţa, Argeş), ceea ce creează condiţii favorabile încetinirii procesului de colmatare.

Reabilitarea şi eventuala extindere a amenajărilor de combaterea eroziunilor de sol este concepută în cadrul strategiei de ramură a se realiza practic după finalizarea lucrărilor legate de aplicare a Legii nr.18 /1991 (prevăzând schimbarea structurilor de proprietate asupra pământului şi implicit fragmentarea suprafeţelor pe cca 75 % din suprafaţa amenajată).

Page 40: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

40

Corectarea formaţiunilor torenţiale. (Împăduriri)

În bazinul hidrografic Argeş au fost dentificate 248 bazine hidrografice torenţiale şi perimetre de ameliorare, în suprafaţă de 73.403,1 ha, din care fondul forestier ocupă 48.007,7 ha (65.4%).

Reţeaua hidrografică a bazinelor torenţiale însumează 1.802,8 km din care:

o cu lucrări de corectare a torenţilor executate (205,2 km),

o cu degradări (albii, depozite de aluviuni în tranzit),

o cu baza malurilor erodată sau instabilă (125,4 km) şi fără degradări (1.472,2 km).

Pe terenurile excesiv degradate au fost executate lucrări de împădurire cu specii forestiere, capabile să stabilizeze solul pe o suprafaţă de 198,4 ha, terasări simple sau susţinute şi împrejmuiri pe 15.380 m, cleionaje simple şi duble şi şanţuri cu val pe 4.650 m, praguri din gabioane 1.705 m3.

De asemenea, suprafeţele de teren dezgolite din apropierea lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenţilor au fost propuse pentru înierbare.

Prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren (Zone de risc)

În ceea ce priveşte împărţirea teritoriului bazinului hidrografic Argeş din punctul de vedere al producerii alunecărilor de teren se menţionează zonele de risc ridicat, şi anume:

• pe râul Dâmboviţa – zona cuprinsă între frontiera judeţelor Argeş – Dâmboviţa până în dreptul municipiului Târgovişte, pe ambele maluri ale râului Dâmboviţa;

• pe râul Argeş – zona cuprinsă între acumularea Vidraru şi Municipiul Piteşti (pe ambele maluri) şi până la Găeşti pe malul stâng şi pe întreg interfluviul deluros Argeş – Dâmboviţa.

Combaterea secetei

În urma schimbărilor climatice, se prognozează pentru România, ca urmare a aridizării, o creştere în perspectivă a temperaturilor multianuale cu 2°C şi o scădere a precipitaţiilor cu 10%.

În vederea urmăririi condiţiilor de alimentare cu apă a folosinţelor din bazinul hidrografic Argeş în perioadele deficitare, se întocmesc planuri de folosire a apelor în cadrul cărora sunt stabilite secţiunile de control. Utilitatea acestora constă în crearea posibilităţilor de comparare a debitelor care pot fi efectiv asigurate din acumulările de pe râul Argeş, cu debitele necesare folosinţelor alimentate în aval de aceste secţiuni.

În bazinul hidrografic Argeş există 5 secţiuni de control: La scăderea debitelor sub cele minime necesare se trece la faza de restricţii, care se aplică în funcţie de impactul social – economic al folosinţelor, începând cu acelea cărora le sunt alocate asigurări mai mici servitute, irigaţii).

În etapa actual sursa Argeş permite satisfacerea fără problem a cerinţelor folosinţelor de apă bazinale, singurul impediment constituindu-l anumite implicaţii energetice ce pot fi generate datorită exploatării conjuncturale a acumulării Vidraru.

La nivelul etapei 2005, în cazul creşterii cerinţei de apă pentru irigaţii şi consumatori industriali, se poate avea în vedere întocmirea unui plan de restricţii la secetă ţinând cont de anumite criteria şi trepte de reducere progresivă a captărilor.

Page 41: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

41

Exploatarea resurselor de balast

În anul 1997 pe teritoriul bazinului hidrografic Argeş s-au exploatat 81 de balastiere, din care s-au extras 1.531 mii m3 de balast.

Pe râul Argeş, datorită exploatărilor de balast aflate în aval de lacul Goleşti, pe sectorul Goleşti-Crovu s-a constatat adâncirea severă a albiei, periclitând fundaţiile podului pe drumul Ioneşti-Găeşti. În zona de debuşare a derivaţiei de ape mari Găeşti, albia s-a adâncit foarte mult periclitând siguranţa conductelor de apă potabilă ce alimentează oraşul Găeşti (captare din surse subterane).

Pe râul Dâmboviţa, activitatea balastierelor de pe sectorul dintre Dragomireşti şi Conţeşti explică în mare măsură debitul solid important din secţiunea Conţeşti şi, totodată, coroborată cu efectele acumulării Văcăreşti, coborârea fundului albiei.

RISCUL ECOLOGIC este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, precum şi de alterările hidromorfologice. Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaţie regăsită în categoriile de risc (poluarea cu substanţe organice, poluarea cu nutrienţi, precum şi de alterarile hidromorfologice).

Poluarea cu substanţe organice se datorează emisiilor/evacuarilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze, în special aglomerările umane, sursele industriale şi agricole. Lipsa sau insuficienţa epurării apelor uzate conduce la poluarea apelor de suprafaţă cu substanţe organice, care odată ajunse în apele de suprafaţă încep să se degradeze şi să consume oxigen. Poluarea cu substanţe organice produce un impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea populaţiei piscicole sau chiar mortalitate piscicolă în contextul reducerii drastice a concentraţiei de oxigen.

Emisiile de nutrienţi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi surselor difuze (în special, cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanţilor). Nutrienţii conduc la eutrofizarea apelor (îmbogăţirea cu nutrienţi şi creştere algală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante sau semi-stagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puţin adânci cu curgere lentă), ceea ce determină schimbarea compoziţiei speciilor, scăderea biodiversităţii speciilor, precum şi reducerea utilizării resurselor de apă (apă potabilă, recreere, etc.).

Construcţiile hidrotehnice cu barare transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a rârilor cu efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrăii biotei. Lucrăile în lungul râului (indiguirile, lucrări de regularizare şi consolidare maluri) întrerup conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituţiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar şi asupra biotei.

RISCUL CHIMIC (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi anume poluarea cu substanţe prioritare şi cu alţi poluanţi, considerând valorile prag propuse Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei.

Poluarea cu substanţe prioritare sau prioritar periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conţin poluanti nesintetici (metale

Page 42: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

42

grele) şi/sau poluanţi sintetici (micropoluanţi organici). Substanţele periculoase produc toxicitate, persistenţă şi bioacumulare în mediul acvatic.

RISCUL TOTAL este compus din riscul ecologic şi riscul chimic, iar evaluarea este dată de cea mai proastă situaţie regasită la cele 2 categorii de risc.

2.6.5 Relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu

“ Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Argeş - Vedea ” se încadrează în obiectivul ambitios stabilit de Directiva Cadru privind Apa (DCA) adoptat de către Parlamentul European si Consiliul European. Acest document, care reglementează politica comunitară de mediu, fixează cadrul de protectie a apelor care să permită :

- prevenirea degradării mediului acvatic, conservarea sau ameliorarea stării apelor ;

- promovarea unei utilizări durabile a apei, bazată pe protectia pe termen lung a resurselor de apa potabila ;

- reducerea sau eliminarea treptata a emisiilor de substante periculoase din apele de suprafata ;

- reducerea poluarii apelor de suprafata.

“ Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Argeş - Vedea ” se încadrează în lista măsurilor de bază ce urmeaza a fi incluse în programele de măsuri comunitare si anume :

- Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/EEC);

- Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/EEC);

- Directiva privind apa potabilă (80/778/EEC), amendată de Directiva (98/83/EC);

- Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC);

- Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC);

- Directiva privind nămolurile din staţiile de epurare (Directiva 86/278/EEC);

- Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC);

- Directiva privind produsele pentru protecţia plantelor (91/414/EEC);

- Directiva privind poluarea cu nitraţi din surse agricole (91/676/EEC);

- Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele neamenajate (92/43/EEC);

- Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/EC).

Page 43: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

43

Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul hidrografic Argeş - Vedea se va încadra si în lista măsurilor suplimentare în scopul de a atinge obiectivele stabilite în directivă si anume:

- Instrumente legislative;

- Instrumente administrative;

- Instrumente economice sau fiscale;

- Controlul emisiilor;

- Coduri de bună practică;

- Refacerea şi restaurarea zonelor umede;

- Controlul captărilor;

- Măsuri de management de necesitate (ex. Promovarea producţiei agricole adaptate, cum

ar fi culturi fără cerinţe mari de apă în zonele afectate de secetă);

- Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex. Promovarea în industrie a tehnologiilor ce

utilizează eficient apa, precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă);

- Proiecte de construcţie;

- Proiecte de reabilitare;

- Reîncărcarea artificială a acviferelor;

- Proiecte de cercetare, dezvoltare şi testare;

“Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor (PPPDEI) în bazinul

hidrografic Argeş – Vedea” este relevant deoarece va implementa în zona bazinului hidrografic

Argeş - Vedea documentele strategice nationale, respectiv :

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030);

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013;

- Planul Naţional de Dezvoltare pentru Protecţia Mediului;

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013;

- Planuri Naţionale de Dezvoltare Sectoriale:

- Programul Operaţional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 - 2013;

o Programul Sectorial “Creşterea competitivităţii economice” pentru perioada 2007- 2013;

o Programul Operaţional pentru Pescuit al României 2007-2013;

o Programul Operaţional Sectorial "Transport" 2007 – 2013;

o Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor;

o Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii pe termen mediu şi lung;

o Strategia naţională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea

degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung;

o Strategia Energetică a Romaniei (2007 - 2013);

o Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale Romaniei.

Page 44: “Planul pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea ... BH Arges-Vedea versiunea 1.pdf · Lucrări existente de combatere a eroziunii solului şi de amenajare a bazinelor hidrografice

«Planul pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Argeş - Vedea»

Titular: Administraţia Naţională "Apele Române" - Administraţia Bazinală De Apă Argeş - Vedea

44

La aceste documente naţionale se adaugă şi programele, planurile de acţiune regionale,

judeţene şi locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă, respectiv:

- Planurile judeţene de măsuri prioritare - Capitolul 22 Mediu la Tratatul de aderare al

României la Uniunea Europeană;

- Planurile regionale de acţiune pentru mediu (PRAM) 2007 - 2013;

- Planurile locale de acţiune pentru mediu (PLAM) 2007 - 2013;

- Planurile judeţene de dezvoltare economică şi socială - secţiunea Proţectia Mediului;

- Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială - secţiunea Proţectia Mediului;

- Programele de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi;

- Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD);

- Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD).

Anexe

A1. Spaţiul hidrografic Argeş - Vedea

A2. Planul de încadrare in zonă

A3. Planul de situaţie al BH cu amplasarea cursurilor de râu pe care se realizează hărţile de hazard

A4. Lista ariilor protejate din cadrul BH Argeş - Vedea

A5. Hartă cu lucrările hidrotehnice din BH Argeş - Vedea

A6. Scheme sinoptice acumulări

A7. Lista staţiilor meteorologice şi a posturilor pluviometrice avertizoare din BH Argeş – Vedea

A8. Lista zonelor vulnerabile şi a localităţilor din zonele vulnerabile din spaţiul hidrografic Argeş-Vedea A9. Lucrări de gospodărire a apelor existente pe teritoriul BH Arges – Vedea

Semnătura titularului