Stiri 5 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 05.05.2020

1 EUR

4.8290

1 USD

4.4515

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ 06 – 12 Mai 2020!

Agroinfo  05 mai 2020

Caracteristici meteorologice. Vremea mai rece de la începutul intervalului va intra într-un proces de încălzire treptată, la nivelul întregii ţări. Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 4...16°C în primele zile, abaterile termice negative fiind de 1...6°C și 10...19°C spre sfârșitul perioadei, limite apropiate de mediile multianuale, în cea mai mare parte a regiunilor.

Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 7...25°C, în toate zonele de cultură. Temperatura minimă a aerului se va încadra între 0...12°C, în aproape toată tara, valori mai scăzute fiind posibile în zonele depresionare. Regimul termic mediu diurn al solului la adâncimile de 5 și 10 cm va oscila între 9...20°C, limite optime desfășurării fazelor de germinare-răsărire-înfrunzire la culturilesemănate până la această dată.

Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale sub formă de aversă, acestea fiind însoţite de descărcări electrice și intensificări temporare ale vântului. Totodată, cantitățile de apă prognozate vor fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm se vor înregistra deficite de apă (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crișana și Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei. Izolat în nordul Olteniei și al Maramureșului, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare.

Aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm (ogor), va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea și Crișana, pe suprafețe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul și sud-vestul Transilvaniei, nordul și nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, izolat în centrul și vestul Munteniei. În Maramureș și Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local în nordul, vestul, sudul și sud-vestul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfăcătoarepână la apropiate de optim și optime.

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Regimul hidro-termic din aer şi sol favorabil va imprima ritmuri în general normale de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp în majoritatea regiunilor agricole, exceptând suprafeţele agricole afectate de fenomenul de secetă pedologică prelungită, unde la nivelul sistemului radicular al plantelor de orz şi grâu de toamnǎ se va putea înregistra o încetinire a proceselor de vegetaţie.

Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) își vor definitiva înfrăţirea (100%), continuându-se totodată alungirea paiului (10-100%), la scara întregii ţări. De asemenea, în zonele de câmpie va fi posibilă declanşarea fazelor de „burduf” şi înspicare.

Cultura de rapiţă va parcurge alungirea tulpinii şi apariţia inflorescențelor (20-100%), precum şi înflorirea (10-30%), îndeosebi în jumătatea sudică a țării.

Speciile pomicole se vor afla predominant în fazele de înflorire, precum şi de creştere a frunzelor/lăstarilor/rodului, la nivelul întregului teritoriu agricol.

În majoritatea podgoriilor, la viţa de vie se vor semnala dezmugurirea, înfrunzirea şi creşterea lăstarilor laterali.

Speciile prășitoare (floarea-soarelui şi porumb) îşi vor continua germinarea (30-100%), răsărirea (20-100%), precum şi apariţia primelor frunze (10-30%).

La sfecla de zahăr şi cartoful pentru consum se vor înregistra germinarea şi încolţirea (10-100%), finalizându-se totodată lucrările de semănat, în aproape toate bazinele specializate.

Recomandări de specialitate:

Lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul, tratamente în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, etc.) se vor desfăşura pe ansamblu în condiţii bune, acestea fiind sistate temporar doar în zilele cu precipitaţii.Urgentarea şi chiar finalizarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ şi a semănatului/plantatului la culturile de primăvară (floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, porumb, cartof)Fertilizarea fazială a culturilor de toamnă cu îngrăşăminte minerale (azotat de amoniu şi complexe);Combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor în semănăturile de toamnă;Aplicarea de tratamente fito-sanitare în plantaţiile pomi-viticole;Verificarea şi controlul semănăturilor de primăvară în vederea determinării capacităţii de germinare.

* Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

Valeriu Tabara: Din 1994 avertizam ca avem de-a face cu “Generalul Seceta”. Trebuie sa regandim intregul sistem  mai 5, 2020 În vremuri disperate cum sunt acestea pentru fermierii români, din cauza secetei care a distrus culturile pe teritoriul întregii țări, trebuie să recurgem la specialiști pentru a ne oferi soluțiile. De aceea, realizatorul AGRO TV Ovidiu Ghinea l-a avut invitat la ”Agricultura la Raport” pe președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu – Șișeșți” (ASAS), Valeriu Tabără. Acesta a vorbit despre problema secetei din agricultura românească, una pe care fostul ministru al Agriculturii o prevedea cu mult timp în urmă.

”Este pentru prima dată după câțiva ani buni când extensia secetei, mai ales a celei pedologice, este pe o suprafață foarte mare din țară. Dacă vă amintiți, anul trecut spuneam într-un interviu că în mod obișnuit, în ultimii ani, cam 70% din teritoriul României este afectat de aceste perioade de secetă mai lungi sau mai scurte. Din păcate, intervalul acesta de timp crește de la un an la altul. Este ceea ce avertizam încă din 1994, în discuții cu reprezentanții Băncii Mondiale, atunci când discutam despre ce înseamnă necesarul rezervei de stat a României și anumite măsuri pe care trebuie să le ia țara noastră. Enumeram atunci doi factori pe care trebuie să-i avem în vedere. Se prefigura atunci marea instabilitate din Peninsula Balcanică, cu riscurile de rigoare din această zonă și mai spuneam atunci că noi avem de-a face cu ”Generalul Secetă”, care se manifestă la 8-10 ani, pe suprafețe mai mici sau mai întinse. 

Este o problemă mare și cred că ea trebuie să fie prioritară, pentru că nu trebuie să amânăm foarte mult dacă nu vrem să ajunge într-o situație grea legat de ceea ce înseamnă producția agroalimentară și siguranța națională a României. După această perioadă, lucrurile trebuie văzute și reorganizate pe alte făgașe, alte ținte, alte obiective, care să ofere în primul rând mai multă siguranță celor care produc produsele agroalimentare, dar și ceea ce înseamnă structurile comerciale și de piață.

Mie mi se pare o mișcare prea slabă a instituțiilor Ministerului Agriculturii din teritoriu. Nu se poate să stai închis că n-ai voie să iei legătura cu fermierii că e pandemie. Este deschisă activitatea pentru fermieri, iar oricare dintre structurile Ministerului Agriculturii se încadrează la categoria fermieri. Nu poți să lași 2 luni de zile, să nu atenționezi asupra situației în care se găsesc județele Constanța și Tulcea. Pe de altă parte, cred că trebuie să regândim întregul sistem de principii privind irigațiile”, a declarat Valeriu Tabără în exclusivitate pentru AGRO TV.

APIA si SUBVENTIIOros a facut anuntul: Au fost lansate doua submasuri de sprijin pentru fermieri cu un buget de peste 8 milioane EURO In mai 5, 2020

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunțat că ministerul va continua cu măsurile de sprijin în această perioadă pentru fermieri și producători din sectorul agroalimentar. Din cauza fenomenelor climatice nefavorabile și alte evenimente catastrofale în agricultură, au fost lansate două submăsuri de sprijin pentru fermieri cu un buget cumulat care depășeste opt milioane de euro. „Lansăm două submăsuri: submăsura 5.1 care se referă la sprijin pentru investiţiile în  măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastofale probabile și pentru beneficiari publici. Plafonul este de 4.750.000 euro (patru milioane șapte sute cincizeci euro), unde acești beneficiari pot să își procure instalații de dezinfecție, autoutilitare pentru probe și dotarea laboratoare și camere frigorifice”, a declarat Adrian Oros în cadrul conferinței de presă.

Măsura are un plafon maxim de 100.000 de euro pe proiect, respectiv în cazul camerelor frigorifice maxim 200.000 de euro pe proiect. Și beneficiarii privați ai acestei măsuri au destinată o sumă de 8,2 milioane euro, fiecare proiect beneficiind de o sumă maximă de 250.000 de euro.

De asemenea, submăsura 5.2 – Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale. Suma alocată este de 3,6 milioane euro, iar plafonul maxim pentru fiecare proiect este de 200.000 de euro. Cei care sunt în forme asociative, cheltuielile eligibile sunt 100% (sută la sută), iar pentru beneficiarii publici sprijinul este de 80%  din totalul cheltuielilor eligibile.

Ministrul Adrian Oros: APIA a autorizat la plata subvențiilor 99,16% din totalul fermierilor! agrointeligenta.ro - 4 mai 2020 Continuă autorizarea la plată a fermerilor care au depus cerere de plată în Campania 2019, a anunțat ministrul Agriculturii Adrian Oros pe pagina sa de Facebook. Potrivit noilor date prezentate de ministrul Oros, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a atins un procent de autorizare de 99,16%.”APIA a autorizat la plată suma totală de 2,739 miliarde euro, aferentă campaniei 2019, reprezentând 99,16% din numărul total al fermierilor. De asemenea, Comisia Europeană a rambursat României suma de 1,732 miliarde €, reprezentând plățile efectuate de catre APIA în perioada 16.10.2019 – 28.02.2020, urmând ca și celelalte declarații de cheltuieli să fie rambursate”, a precizat Adrian Oros.Vă reamintim că în data de 1 aprilie, în cadrul unui interviu acordat Radio România Actualități, ministrul Adrian Oros anunța că procentul la plată al fermierilor era de 99,5%.Termenul-limită pentru plata subvențiilor APIA aferente Campaniei 2019 este 30 iunie 2020.Bulibășeală totală. Prefect: Numai fermierii care au depus cererea la APIA pe 2020 pot cere despăgubiri de secetă! Ramona Dascălu - 4 mai 2020 Despăgubiri de secetă numai pentru fermierii care au depus cererea unică la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pe anul în curs. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a intrat în posesia unui document exploziv transmis de către un prefect către primari și la care este atașată o informare a unui șef din APIA care precizează că procesele-verbale nu se pot încheia pentru evaluarea pagubelor decât cu date deja declarate la agenția de plăți! Prefectul de Iași, Marian Grigoraș, a trimis pe 30 aprilie o adresă către primarii din județ în care îi informează că ”pentru a putea îndeplini condițiile legale din actul normativ, trebuie să aibă cererea unică de plată pe campania 2020 depusă la APIA – Centrul Județean Iași sau la centrele locale de care aparțin”. Atașată la adresa prefectului ”către primăriile din județul Iași” este o adresă primită din partea directorului APIA Iași, Sergiu Jităreanu. Acesta explică faptul că dreptul de a primi despăgubiri în urma pagubelor produse de secetă le revine doar fermierilor care până în momentul în care au trimis înștiințările de calamitate către autoritățile competente au depus la APIA cererea unică de plată pe campania 2020.În adresă trimisă de către directul APIA Iași Sergiu Jităreanu către Instituția Prefectului județul Iași scrie clar că fermierii care cer sprijin financiar, ca urmare a pabugelor produse de secetă, trebuie să aibă cererea unică de plată depusă la centrele APIA de care aparțin.”Vă rugăm să observați că pentru a putea fi completat conform cerințelor legale procesul verbal conține câmpuri cu informații care nu pot fi extrase decât din cererea unică de plată depusă de fermier la APIA în campania 2020”, arată șeful APIA Sergiu Jităreanu în adresa transmisă către Prefectura Iași.”Pentru ca fermierii afectați de fenomene meteorologice periculoase care au ca efect producerea secetei pedologice să poată benefia de despăgubiri vă rugăm să ne sprijiniți prin informarea unităților administrativ teritoriale în managementul riscului de secetă pedologică și e fermierilor despre faptul că aceștia pentru a îndeplini condițiile legale din actul normativ și pentru a putea obține sprijinul financiar se impune ca fermierii, în prealabil, să aibă cererea unică de plată pe campania 2020 depusă la APIA – Centrul Județean Iași sau la centrele locale de care aparțin”, se arată în înștiințarea transmisă de APIA Iași către Instituția Prefectului județul Iași.De precizat că termenul limită pentru depunerea cererilor la APIA  a fost prelungit până pe 15 iunie. Tot 15 iunie este și termenul propus de MADR pentru centralizarea situațiilor de calamitate, deci toate procesele-verbale trebuie încheiate înainte de această dată.BANI PENTRU FERMIERI! AJUTOARE DE MAXIM 250.000 DE EURO! Agroinfo 05 mai 2020 -

NOUĂ SESIUNE DE FINANȚARE! Ministrul agriculturii Adrian Oros a anunţat astăzi lansarea unor măsuri de sprijin, în valoare totală de 16,7 milioane de euro, pentru investiţii în procurarea de instalaţii de dezinfecţie, autoutilitare pentru probe şi dotarea laboratoarelor, dar şi pentru refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectat de dezastrele naturale. Sesiunea pentru depunerea cererilor se deschide pe 11 mai 2020.

Continuăm cu măsurile de sprijin şi lansăm două submăsuri în această perioadă. Submăsura 5.1 care se referă la sprijin pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă dezastrele naturale ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastrofale probabile.

Aici sunt şi beneficiari publici, iar plafonul este de 4,750 milioane de euro, unde aceşti beneficiari pot să îşi procure instalaţii de dezinfecţie, autoutilitare pentru probe şi dotare laboratoare şi camere frigorifice. Măsura are un plafon maxim de 100.000 de euro/proiect, respectiv în cazul camerelor frigorifice maximum 200.000 de euro pe proiect. Şi beneficiarii privaţi ai acestei măsuri au destinată o sumă de 8,2 milioane de euro, fiecare proiect beneficiind de o sumă maximă de 250.000 de euro, a declarat Adrian Oros în cadrul conferinței de presă susținută astăzi la Ministerul Agriculturii.

Submăsura 5.2  este destinată investiţiilor privind refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectat de dezastrele naturale, de condiţiile de mediu adverse şi de evenimente catastrofale, suma alocată este de 3,6 milioane de euro, iar plafonul maxim pentru fiecare proiect este de 200.000 de euro.

Suma totală pentru selecţia proiectelor va fi de 16.717.235 euro, depunerea urmând a se face la nivel naţional, în perioada 11 mai, ora 9:00 - 31 iulie 2020, ora 16:00, informează Ministerul Agriculturii.

PROCESATORII CARE VOR AJUTOR: LAPTE ROMÂNESC 100% ȘI PLATA LA ZI CĂTRE FERMIERI! Agroinfo 05 mai 2020

CONDIȚII OBLIGATORII PENTRU AJUTOR! Așa cum v-a anunțat AGROINFO în premieră, Comisia Europeană a aprobat ajutoare pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al cărnii. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi suma alocată României pentru acest ajutor și condițiile obligatorii pentru procesatorii care cer ajutorul. Toate produsele lactate să conțină lapte nu înlocuitori, lapte 100% românesc și să fie cu plata la zi a laptelui cumpărate de la fermierii români.

Acum două săptămâni, Comisia ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanța stocarea privată, la produse lactate, unt, lapte praf și diferite brânzeturi, cașcaval sau la carne. Noi am fost foarte bucuroși de această modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar și fermierii indirect. Suma alocată României este de 931.000 euro. O sumă, în opinia noastră, destul de mică. Sigur că fermierii și procesatorii cunosc această măsură, cunosc comunicarea Comisiei. Eu vreau, pe această cale, să le transmit că ne gândim să utilizăm și această sumă chiar dacă este mică și să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată.

Va trebui să evaluăm, în primul rând, care sunt acei procesatori care au capacitate de stocare, să analizăm foarte bine toate datele care le putem obține atât prin DSV-uri și direcțiile agricole județene privind raportările de prim-cumpărător la lapte, de asemenea Observatorul laptelui, astfel încât, dacă vom lua această decizie de stocare privată să venim atât în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar indirect și-n sprijinul colaboratorilor lor și anume, fermierii. Pentru că sunt convins că după trecerea acestei crize, vom avea nevoie în continuare de producții de lapte și de fermieri.

De aceea, nu aș vrea ca, în această perioadă grea, presiunea să fie doar asupra fermierilor care produc lapte și procesatorii să ofere un preț pe litrul de lapte foarte scăzut astfel încât unii dintre fermieri să nu mai reziste pe piață și să renunțe. Ar fi foarte grav acest lucru pentru că, în opinia noastră, începând din august-septembrie, vor fi necesare cantități mari de lapte și vom avea nevoie de acești fermieri și de animalele lor pe care le au acum în producție.

De aceea, dacă vom reuși să găsim o schemă de a stimula această stocare privată în domeniul produselor de lapte, beneficiarii, sigur, și cei care au această capacitate de stocare, avem patru condiții pe care le vom impune: să se respecte contractele încheiate cu fermierii, toți procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să fie la zi cu plata laptelui către fermieri, produsele stocate care se vor lua în calcul trebuie să conțină 100% lapte, materie primă, din România și iarăși foarte important, produsele stocate privat care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului trebuie să conțină 100% lapte și nu înlocuitori. Deci, acestea vor fi condițiile de la care vom începe să gândim această schemă de sprijin astfel încât să putem utiliza și suma venită de la Comisia Europeană pentru stocarea privată, a anunțat astăzi ministrul agriculturii, în conferință de presă.

SUMA PREGĂTITĂ pentru PLATA UNEI SUBVENȚII AGRICOLE! Agroinfo  05 mai 2020

ANUNȚ OFICIAL! Ministrul agriculturii Adrian Oros a anunțat astăzi că este pregătită suma de 40 de milioane de euro pentru plata subvenției la tomatele cultivate în spații protejate. Cuantumul subvenției este de 3.000 de euro/1.000 mp cultivați cu roșii în spații protejate.

Avem 40 de milioane de euro alocate pentru prima sesiune, iar pentru cei care vor produce tomate în spații protejate în toamnă, la rectificare (bugetară n.r.) dacă va fi nevoie, vom completa. Deocamdată, avem doar 5.874 de dosare (de înscriere în Programul Tomata pentru acest an n.r.). Sigur că mai avem 10 zile până când se epuizează termenul de depunere, dar anul trecut erau cam 20.000 de dosare. Sigur, unii s-au orientat să depună cererile pentru sesiunea din toamnă pentru că și acolo există o perioadă descoperită și pot să-și valorifice mai bine producțiile. Nu vă ascund, au fost ani în care fermierii beneficiari ai acestei măsuri nu reușeau să vândă producția de roșii pentru că era o inflație de roșii pe piața românească și, cel puțin în statistici, cercetînd datele de la INS (Institutul Național de Statistică n.r.), aproape în fiecare an importurile de roșii au crescut deși s-au alocat sume consistente. Vă amintesc că anul trecut au fost alocate 62 de milioane de euro doar pentru Programul Tomata. Dar impactul macroeconomic nu a fost cel care a fost, probabil, gândit la început. Vom vedea anul acesta cum evoluează.

Repet, toți cei care sunt beneficiari corecți și lucrează corect și sunt legumicultori, de regulă în bazinele legumicole consacrate, și care au trecut și la această formă de a cultiva, în spații protejate, astfel încât consumatorul român să aibă acces la produse românești, atât primăvara devreme, cât și toamna mai târziu , vor fi plătiți pentru această muncă a lor. Ceilalți care vor încerca să fenteze, cu siguranță nu vor primi această sumă, a declarat astăzi ministrul agriculturii.

Adrian Oros a adăugat că în județul Olt, unde sunt cei mai mulți fermieri care au beneficiat de această subvenție, a fost deschisă o anchetă penală care vizează dosare respinse inițial de la plata subvenției, dar care au fost ulterior reînregistrate și pentru care s-au făcut plățile.

MINISTERUL AGRICULTURII:"România poate cheltui 80 de milioane de euro pentru sprijinul fermierilor şi procesatorilor" A.M. Politică / 05 mai

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat că România poate cheltui 80 de milioane de euro, sumă care nu a fost utilizată din măsuri mai puţin accesate, pentru sprijinul fermierilor şi procesatorilor. Oros a precizat că valoarea maximă a sprijinului este de 5.000 de euro pentru fermieri şi 50.000 de euro pentru procesatori.

Adrian Oros a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit răspuns de la autorităţile europene ca sumele neutilizate şi care erau destinate pentru dezvoltarea rurală să fie dirijate în măsuri de sprijin pentru fermieri.

"Am primit o comunicare a Comisiei prin care ne spune că s-a aprobat modificarea regulamentului 1305/2013, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, referitor la măsuri specifice, temporare, excepţionale, ca răspuns privind răspândirea Covid-19. Le-am cerut acest lucru la sfârşitul lunii martie, s-a aprobat, astfel încât sumele pe care nu le-am utilizat până acum, nu au fost accesate, să le putem dirija în măsuri de sprijin care au aplicabilitate până în 31 decembrie 2020", a spus ministrul Agriculturii.

El a precizat că sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară se va face în conformitate cu creditele bugetare.

"Beneficiarii sunt cei mai afectaţi fermieri şi agricultori de această criză, vom lucra acum să definim condiţiile de eligibilitate şi eventual criteriile de selecţie astfel încât să fie obiective şi nediscriminatorii pe baza dovezilor disponibile. Sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară de către Comisie se face în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva disponibilităţii fondurilor", a transmis Adrian Oros.

El a precizat că România poate cheltui în acest mod aproximativ 80 de milioane de euro.

"Ne este permis să cheltuim cu această măsură până la 1% din total alocare fonduri pentru dezvoltare rurală. Adică, în cazul României 80 de milioane de euro, cam atât mai aveam noi, între 72 şi 80 de milioane de euro mai aveam neutilizate din măsuri care au fost mai puţin accesate. Valoarea maximă a sprijinului este de 5.000 de euro la fermieri şi 50.000 de euro la procesatori. Astea vin în completare la sumele care vor fi destinate celor afectaţi de secetă unde acolo discutăm de bani din bugetul naţional atunci când evaluările vor fi definitivate şi vom găsi o modalitate, o schemă de sprijin nediscriminatorie", a explicat ministrul Agriculturii, potrivit News.ro.

MINISTRUL OROS: AJUTOR ÎN SUMĂ FORFETARĂ pentru FERMIERI! CUANTUM MAXIM 5.000 DE EURO!

Agroinfo  05 mai 2020 -

OFICIAL! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi un ajutor pentru fermieri în sumă forfetară. Cuantumul maxim al ajutorului financiar nu va depăși suma de 5.000 de euro. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă, în desfășurare la această oră, la Ministerul Agriculturii.

Ieri (luni, 4 mai 2020 n.r.) am primit o comunicare a Comisiei  Europene prin care se spune că s-a aprobat modificarea Regulamentului european 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în ceea ce privește măsuri specifice, temporare, excepționale, în condițiile răspândirii Covid-19. Am cerut acest lucru la sfârșitul lunii martie printr-o scrisoare prin care am cerut mult mai multe lucruri. S-a aprobat, astfel, sumele pe care nu le-am utilizat acum, nu au fost accesate pe măsurile de dezvoltare rurală să le putem dirija în măsuri de sprijin cu aplicabilitate până-n 31 decembrie 2020. 

Beneficiarii vor fi cei mai afectați fermieri și agricultori de această criză. Vom lucra să definim condițiile de eligibilitate  și, eventual, criteriile de selecție, astfel încât să fie obiective și nediscriminatorii, pe baza dovezilor disponibile. Sprijinul va avea forma unei sume forfetare (sumă fixă n.r.), iar rambursarea de către Comisie se face în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva disponibilității fondurilor.

Ne este permis să cheltuim până la 1% din total alocare fonduri pentru dezvoltare rurală, adică în cazul României 80 de milioane de euro. Cam atât mai aveam neutilizate din alte măsuri care au fost mai puțin accesate. Valoarea maximă a sprijinului nu va depăși 5.000 de euro la fermier și 50.000 de euro la procesator. Aceste sume sunt în completare la sumele destinate celor afectați de secetă, unde discutăm de bani din bugetul național, a anunțat astăzi ministrul agriculturii.

MESAJ APIA DE ASTĂZI pentru TOȚI FERMIERII CARE CER SUBVENȚII! Agroinfo  05 mai 2020

IMPORTANT PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR! Stimați fermieri, vă rugăm să răspundeți la apelul telefonic al funcționarilor APIA! Sunteți sunați pentru a depune cererea unică de plată, este apelul făcut astăzi către fermieri de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Gorj, valabil pentru toată țara. APIA le explică fermierilor cum trebuie să procedeze la completarea prin telefon a cererii de subvenții și cu transmiterea documentelor obligatorii pentru încasarea subvențiilor aferente acestui an.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor și pentru a asigura continuitatea finanțării sectorului agricol, prin schemele de plăți și măsurile de sprijin pe care le gestionează, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a instituit, începând cu data de 06 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicației IPA online, a mijloacelor electronice de comunicații și a sistemului IACS, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. nr.89/03.04.2020

În acest context, dorim să asigurăm fermierii de întregul nostru sprijin în parcurgerea acestei etape și îi îndemânăm, totodată, pe toți beneficiarii să colaboreze cu responsabilii de dosar de la nivelul centrelor județene, respectiv ai centrelor locale, pentru clarificarea/soluționarea eventualelor probleme pe care le întâmpină, astfel încât să finalizăm cu succes Campania 2020 de depunere/ primire a cererilor unice de plată până la data de 15 iunie 2020. Doar împreună vom reuși!

Astfel, fermierii realizează actualizarea parcelelor agricole, a elementelor ZIE și a tuturor informațiilor din cerere, prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, fără a se prezenta la centrele județene/locale APIA.

Fermierii care nu pot accesa aplicația IPA-ONLINE se vor adresa funcționarilor responsabili cu primirea cererilor unice de plată, pentru a fi consiliați asupra pregătirii cererii unice de plată.

Documentele pe care fermierii trebuie să le prezinte la APIA la depunerea cererii (copie CI/BI/paşaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ, procura notarială) vor fi transmise la centrele județene/locale APIA electronic prin toate mijloacele de telecomunicații existente (pe email în format scanat sau alte mijloace).

Documentele privind utilizarea terenului precum și celelalte documente specifice schemei/măsurii solicitate vor fi transmise la centrele județene/locale APIA electronic prin mijloacele de telecomunicații existente (pe email în format scanat sau alte mijloace) fie prin corespondență directă cu centrele APIA - instituția emitentă.

În acest sens, centrele județene/locale comunică prin adresă către primarie (semnată, scanată și transmisă pe e-mail) lista fermierilor pentru care e necesară adeverința (trebuie avut în vedere faptul că în conformitate cu legislația în vigoare terenul trebuie să fie la dispoziția fermierului la data depunerii cererii, ca atare, adeverințele trebuie să aibă data emiterii anterioară datei înregistrării cererii la APIA).

Documentele privind M10 agro-mediu și climă şi M11 agricultură ecologică:

- în cazul în care se solicită pachetul 5 - adaptarea la efectele schimbărilor climatice din Măsura 10 - Agro-mediu şi climă trebuie transmise scanat prin toate mijloacele de telecomunicații existente următoarele documente:certificatul oficial de calitate a seminţei,factura de achiziţionare a seminţei care să includă următoarele informaţii: hibridul, soiul, precocitatea acestuia (tardiv/semi-tardiv şi timpuriu/semi-timpuriu)cantitatea de sămânţă achiziţionată şi certificatul oficial de calitate şi conformitate al furnizorului/producătorului

- în cazul în care se solicită sprijin pentru pachetele din Măsura 11 - Agricultură ecologică (submăsura 11.1 - Sprijin pentru conversia la metode de agricultură ecologică şi submăsura 11.2 - Sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică) documentele vor fi prezentate la Agenţie astfel:copia fișei DAJ va fi depusă odată cu master certificatul (până la data de 15.10.2020),contractul cu OC se va elimina din lista documentelor care trebuie furnizate agenţiei, verificarea condiţiei de eligibilitate prevazută de fişa M.11 urmând să fie făcută începând cu acest an pe baza informaţiilor conţinute de master certificat (document care furnizează informaţii referitoare la OC).

Totodată, documentele specifice schemelor de plată pentru sectorul zootehnic, inclusiv pentru P8 rase locale de animale în pericol de abandon din M10, se vor depune de către solicitant, prin orice mijloace electronice, cu excepția următoarelor documente care vor fi solicitate prin adresă, de către centrele locale/județene APIA, oficiilor județene ale Agenției Naționale pentru Zootehnie după cum urmează:

Adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei precum și adeverinţa eliberată de asociaţia care conduce registrul genealogic al rasei solicitate la plata P8 din M10,vor fi transmise prin mijloace electronice de către oficiile judeţene ANZ dupa avizarea acestora către centrele APIA județene/locale;

Adeverința care certifică metisul cu rasa de carne pentru animalele solicitate (tineret mascul și/sau femelă metis cu rase de carne din exploatațiile care nu se găsesc în evidențele asociației acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei) și Adeverința prin care se confirmă respectarea raportului de maximum 35 femele ovine/caprine neînscrise și neînregistrate într-un Registru Genealogic la un berbec/țap cu certificat de origine se elibereaza de ANZ, prin Oficiile judeţene, la solicitarea fermierului și pe baza documentelor justificative transmise prin orice mijloace electronice către ANZ/OJ. După verificare, Oficiile judeţene ale ANZ, întocmesc şi transmit documentul, prin mijloace electronice către centrele APIA județene/locale.

Documentele specifice privind acordarea rentei viagere agricolă se transmit la APIA, prin mijloace electronice (telecomunicații) disponibile, de către rentier/împuternicit/mandatar/curator sau prin solicitarea online de către centrele județene/locale APIA a documentelor la primării (contractul/ele de arendare, adeverințe de reziliere, adeverinţe de confirmare a suprafeţei totale existente în proprietatea rentierului).

Cererile de plată aferente ajutoarelor de stat și deconturile justificative privind Măsura 14 Bunăstarea animalelor se transmit la APIA prin mijloace electronice.

În ceea ce privește Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, Formularul cererii de plată va fi transmis către fermieri prin mijloace electronice de către funcţionarii Centrelor Judetene (CJ) ale APIA.

Depunerea cererilor de plată de către fermieri se va efectua prin mijloace electronice. Documentele aferente cererilor de plată pentru Măsura privind bunăstarea animalelor, documentele aferente Ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor si cele pentru Ajutorul de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură vor fi scanate şi încărcate de către fiecare fermier pe un server extern (FTP) pus la dispoziție de către APIA, unde vor avea drepturi doar de încărcare.

Fermierii vor crea un director cu denumirea societății și județul unde vor încărca formularul de cerere de plată și documentele aferente perioadei pentru care solicită plată.

Funcționarii APIA CJ vor avea acces la serverul extern (FTP) și vor descărca documentele aferente fiecărui fermier. Aceste documente vor sta la baza operării datelor în aplicația electronică de gestionare a sprijinului financiar și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

După finalizarea verificărilor administrative şi aprobarea cantităților de motorină prin ordin MADR funcționarii din cadrul CJ APIA vor emite Decizia de plată care va fi transmisă prin mijloace electronice (poșta electronică) fermierilor.

Pentru informații detaliate privind măsurile instituite prin Ordinul nr.89/03.04.2020 accesați pagina de internet a agenției, la adresa www.apia.org.ro sau www.apia.gorj.ro/legislatie nationala. Sursa: Buletin informativ mai 2020 APIA Gorj

Ministrul Agriculturii: Produsele stocate de procesatorii care vor să fie ajutați trebuie să conțină 100% lapte, nu înlocuitori 05.05.2020 12:05 Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat că este analizată o schemă de sprijin pentru procesatorii din industria laptelui. Vor fi analizate datele de la DSV și direcțiile agricole județene privind raportările de prim cumpărător la lapte.

"Dacă vom lua decizia de stocare privată, vrem să venim în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar și cu colaboratorii lor principali, fermierii. După trecerea acestei crize vom avea nevoie de producții de lapte și fermier.

Nu aș vrea ca în această perioadă grea presiunea să fie doar asupra fermierilor care produc lapte. Din august, sper că va fi nevoie de cantități mari de lapte.

Vom avea nevoie de fermieri. Dacă vom găsi o schemă de a stimula stocarea privata în domeniul producției de lapte, avem patru condiții: să se respecte contractele încheiate cu fermierii, toți procesatorii care vor avea acces la forma de sprijin să fie la zi cu plata laptelui pentru fermieri, produsele stocate trebuie să conțină 100% lapte din România, produsele stocate trebuie să conțină 100% lapte, nu înlocuitor!

De aici vom gândi schema de sprijin ca să putem utiliza suma de la CE pentru stocarea privată", a explicat ministrul Oros.https://www.digi24.ro/stiri/economie/ministrul-agriculturii-produsele-stocate-de-procesatorii-care-vor-sa-fie-ajutati-trebuie-sa-contina-100-lapte-nu-inlocuitor-1302061 ;

PROCESATORII CARE VOR AJUTOR: LAPTE ROMÂNESC 100% ȘI PLATA LA ZI CĂTRE FERMIERI! Agroinfo  05 mai 2020 -

CONDIȚII OBLIGATORII PENTRU AJUTOR! Așa cum v-a anunțat AGROINFO în premieră, Comisia Europeană a aprobat ajutoare pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al cărnii. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat astăzi suma alocată României pentru acest ajutor și condițiile obligatorii pentru procesatorii care cer ajutorul. Toate produsele lactate să conțină lapte nu înlocuitori, lapte 100% românesc și să fie cu plata la zi a laptelui cumpărate de la fermierii români.

Acum două săptămâni, Comisia ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanța stocarea privată, la produse lactate, unt, lapte praf și diferite brânzeturi, cașcaval sau la carne. Noi am fost foarte bucuroși de această modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar și fermierii indirect. Suma alocată României este de 931.000 euro. O sumă, în opinia noastră, destul de mică. Sigur că fermierii și procesatorii cunosc această măsură, cunosc comunicarea Comisiei. Eu vreau, pe această cale, să le transmit că ne gândim să utilizăm și această sumă chiar dacă este mică și să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată.

Va trebui să evaluăm, în primul rând, care sunt acei procesatori care au capacitate de stocare, să analizăm foarte bine toate datele care le putem obține atât prin DSV-uri și direcțiile agricole județene privind raportările de prim-cumpărător la lapte, de asemenea Observatorul laptelui, astfel încât, dacă vom lua această decizie de stocare privată să venim atât în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar indirect și-n sprijinul colaboratorilor lor și anume, fermierii. Pentru că sunt convins că după trecerea acestei crize, vom avea nevoie în continuare de producții de lapte și de fermieri.

De aceea, nu aș vrea ca, în această perioadă grea, presiunea să fie doar asupra fermierilor care produc lapte și procesatorii să ofere un preț pe litrul de lapte foarte scăzut astfel încât unii dintre fermieri să nu mai reziste pe piață și să renunțe. Ar fi foarte grav acest lucru pentru că, în opinia noastră, începând din august-septembrie, vor fi necesare cantități mari de lapte și vom avea nevoie de acești fermieri și de animalele lor pe care le au acum în producție.

De aceea, dacă vom reuși să găsim o schemă de a stimula această stocare privată în domeniul produselor de lapte, beneficiarii, sigur, și cei care au această capacitate de stocare, avem patru condiții pe care le vom impune: să se respecte contractele încheiate cu fermierii, toți procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să fie la zi cu plata laptelui către fermieri, produsele stocate care se vor lua în calcul trebuie să conțină 100% lapte, materie primă, din România și iarăși foarte important, produsele stocate privat care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului trebuie să conțină 100% lapte și nu înlocuitori. Deci, acestea vor fi condițiile de la care vom începe să gândim această schemă de sprijin astfel încât să putem utiliza și suma venită de la Comisia Europeană pentru stocarea privată, a anunțat astăzi ministrul agriculturii, în conferință de presă.

Guvernul a aprobat masura. 85 de milioane de euro pentru fermierii din sectorul vegetal Mai 5, 2020

Toate plafoanele alocate masurilor de sprijin cuplat pentru sectorul vegetal au fost aprobate saptamana trecuta de catre Guvern, iar valoarea totala a sprijinului depaseste suma de 85 de milioane de euro, anunta MADR.

Astfel, 41.000 de fermieri din sectorul vegetal, care au accesat masurile de sprijin cuplat pentru anumite tipuri de culturi si au indeplinit conditiile de eligibilitate vor beneficia de sprijin.

Astfel, plafoanele aferente fiecarei masuri de sprijin cuplat in sectorul vegetal sunt distribuite astfel: 33,43 milioane de euro pentru soia; 16,35 milioane de euro pentru lucerna; 440.000 euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazare boabe si fasole boabe; 102.130 euro pentru canepa pentru ulei si/sau fibra; 4,902 milioane de euro pentru orez; 840.000 euro pentru samanta de cartof; 131.760 euro pentru hamei; 18,752 milioane de euro pentru sfecla de zahar; 1,190 milioane de euro pentru tomate pentru industrializare cultivate in camp; 9.340 euro pentru castraveti pentru industrializare cultivati in camp; 6,316 milioane de euro pentru legume cultivate in sere si solarii: tomate pentru consum in stare proaspata, castraveti pentru consum in stare proaspata si/sau pentru industrializare, ardei, varza si vinete pentru consum in stare proaspata; 510.000 euro pentru fructe destinate industrializarii: prune, mere, cirese, visine, caise si zarzare; 2,523 milioane euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Sistemul prin care s-a calculat acordarea platilor

“Mentionam ca transferurile de fonduri intre masurile de sprijin cuplat s-au realizat astfel incat, in cazul culturilor care nu au atins limita de suprafata notificata, cuantumul pe unitatea de masura sa asigure profitabilitatea”, precizeaza MADR in comunicat.

Platile pentru masurile de sprijin cuplat in sectorul vegetal se efectueaza in lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrala Europeana la data de 30 septembrie 2019.

Ministerul Agriculturii ar putea să finanțeze serviciile de stocare private pentru lactate 05 mai, 2020 | Agerpres "Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat marţi că intenţionează să apeleze la stocarea privată pentru lapte, produse lactate şi carne, deşi suma alocată României de la Comisia Europeană "este destul de mică", de numai 931.000 de euro, iar cei care vor apela la această măsură de sprijin vor trebui să îndeplinească patru condiţii, informează Agerpres. Acum două săptămâni, Comisia Europeană ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanţa stocarea privată, la produse lactate: unt, lapte praf şi diferite brânzeturi, caşcaval sau la carne. Noi am fost foarte bucuroşi de această modalitate de a ajuta cumva atât procesatorii, dar şi fermierii indirect, dar sigur suma alocată României a fost şi este de 931.000 de euro, o sumă în opinia noastră destul de mică. Sigur că fermierii şi procesatorii cunosc această măsură, cunosc comunicarea Comisiei şi vreau să le transmit că ne gândim să utilizăm şi această sumă, chiar dacă este mică, şi să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată", a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-un briefing de presă. Potrivit sursei citate, în perioada următoare va începe evaluarea procesatorilor şi a celor care deţin capacităţi de stocare, astfel încât, dacă se va lua decizia stocării private, aceasta să poată veni nu numai în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar şi în cel al fermierilor. "Va trebui să evaluăm acei procesatori care au capacitate de stocare, să analizăm foarte bine toate datele pe care le putem obţine atât prin DSV-uri şi Direcţiile Agricole Judeţene privind raportările de prim-cumpărător la lapte, de asemenea Observatorul Laptelui, astfel încât, dacă vom lua această decizie de stocare privată, să venim atât în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar, în acelaşi rând, indirect, colaboratorilor lor principali, şi anume fermierii. Sunt convins că după trecerea acestei crize vom avea nevoie în continuare de producţii de lapte şi de fermieri. De aceea, nu aş vrea ca în această perioadă grea presiunea să fie doar asupra fermierilor care produc lapte şi procesatorii să ofere un preţ pe kilogramul de lapte foarte scăzut, astfel încât unii dintre fermieri să nu reziste pe piaţă şi să renunţe. Ar fi foarte grav acest lucru, pentru că, în opinia noastră, începând din august - septembrie, vor fi necesare cantităţi mari de lapte şi vom avea nevoie de aceşti fermieri şi de animalele lor pe care le au acum în producţie", a explicat şeful MADR. Nu în ultimul rând, el a menţionat condiţiile pe care procesatorii vor trebui să le îndeplinească, patru la număr, dacă se va găsi o schemă de a stimula stocarea privată în domeniul produselor lactate. "Avem patru condiţii pe care le vom impune beneficiarilor, sigur, vor trebui să fie şi cei care au această capacitate de stocare. În primul rând să se respecte contractele încheiate cu fermieri, apoi toţi procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să fie la zi cu plata laptelui către fermieri. De asemenea, produsele stocate care se vor lua în calcul trebuie să conţină sută la sută lapte materie primă din România şi, iarăşi, foarte important, produsele stocate privat, care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului, trebuie să conţină sută la sută lapte şi nu înlocuitori. Acestea vor fi condiţiile de la care vom începe să gândim această schemă de sprijin, astfel încât să putem utiliza şi suma venită de la Comisia Europeană pentru stocarea privată", a adăugat ministrul Agriculturii.

Subventie usturoi 2020: judetul in care numarul fermierilor inscrisi in program a crescut de 3 ori fata de anul trecut Mai 5, 2020 Potrivit Directiei Agricole Olt, numarul fermierilor din judet care s-au inscris in programul de sustinere a productiei de usturoi a crescut de trei ori fata de anul trecut, iar numarul acestora a ajuns acum la 132.

Directorul adjunct al DAJ Olt a precizat ca si suprafata cultivata cu usturoi a crescut in acest an de peste 3 ori, ajungandu-se de la 40 de hectare la peste 125 in prezent.

„Pana acum s-au inscris in programul pentru sustinerea productiei de usturoi 132 de fermieri care au cultivat usturoi pe o suprafata de 125 de hectare. A crescut si numarul de fermieri inscrisi in program si evident si suprafata cultivata cu usturoi. Cele mai mari suprafete cu usturoi sunt in zona de sud, la Visina, Visina Noua, Babiciu, dar sunt fermieri si din alte zone, la Ghimpeteni. Usturoiul a fost plantat, a rasarit, sunt si suprafete pe care s-a plantat inca din toamna si peste o luna se poate valorifica”, a spus Anunta.

Persoanele care isi doresc sa acceseze sprijinul pentru sustinerea cultivatorilor de usturoi pot depune cererile pana la data de 15 mai, pentru a primi sprijinul de 3.000 de euro pe hectar. Pentru a beneficia de ajutor, fermierii trebuie sa cultive o suprafata minima de 3.000 de metri patrati si sa obtina o productie de 3 kilograme pe 10 metri patrati.

Ministrul Agriculturii: Completari la programele de minimis Tomata si Usturoiul In mai 5, 2020

Adrian Oros a făcut câteva completări legate de cele două programe de minimis Tomata și Usturoiul în cadrul briefingului de presă susținută la sediul MADR. Verificările în teren a beneficiarilor se vor extinde, asta după ce au fost constatate mai multe dosare fictive.

„Atunci când am lansat aceste două programe, am venit cu niște măsuri în plus care pe de o parte să ne certifice că atât tomatele, cât și usturoiul care sunt produse și obținute prin aceste programe de sprijin sunt sănătoase. Am cerut ca beneficiari să conducă un registru cu tratamente. Pe de altă parte, am propus atunci un control mai riguros atât de la rodire, cât și la recoltare, când se preiau dosarele respective, pentru că am constatat că în unele județe au fost depuse și dosare fictive. Deci beneficiari care nu trebuiau practic să primească sumele care erau destinate celor care întradevăr cultivau tomate în spații protejate”, a declarat Adrian Oros. 

Reamintim că termenul de depunere este de 15 mai 2020 pentru programul tomată. Termenul de livrare a producției este de 15 iunie. În cazul programului usturoi termenul pentru depunerea cererilor este la fel de 15 mai 2020, iar livrarea producției se va face în perioada 1 iulie – 20 noiembrie.

În contextul restricțiilor impuse de evoluția pandemiei, Adrian Oros a venit cu câteva precizări în ceea ce privește controalele care trebuiesc făcute, precum și preluarea dosarelor. „Analizând ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, dar și cererile depuse, până acum au fost înregistrate un număr de 5874 de cereri pentru beneficiarii la programul tomata. Județele care au cel mai mare număr de solicitanți sunt: Olt cu 16.000 de cereri, Dolj – 11.000, Giurgiu – 664, Prahova – 404, Ilfov – 351. La programul usturoiul sunt înregistrate cele mai multe cereri în județele: Olt – 81, Teleorman – 50, Buzău – 45, Arad – 31”, a precizat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Adrian Oros a solicitat Direcțiilor Agricole ca „acolo unde sunt câteva sute sau mii de cereri într-o comună să se deplaseze la sediul primăriei și acolo să preia cererile dacă beneficiarii nu reușesc să își depună cererile în sistem online așa cum am cerut imediat după instalarea stării de urgență. Iar acolo unde sunt mai mult de 500 de beneficiari pentru un județ, se vor face controale atât la începutul rodirii, cât și la evaluarea producției. În județele unde sunt mai puțini beneficiari, cei din DAJ vor avea posibilitatea să facă un singur control, fie la începutul rodirii, fie la evaluarea producției. Ne bazăm pe responsabilitatea și pe bună credință a beneficiarilor de această măsură”, a subliniat Adrian Oros.

AFIR si FINANTARIPRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI: AJUTOR ÎNFIINȚARE FERMĂ pentru ROMÂNII ÎNTORȘI DIN STRĂINĂTATE! Agroinfo  05 mai 2020

OFICIAL! Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a anunțat luni seara, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că românii întorși din străinătate, de la cules de sparanghel sau de pe la alte munci din agricultură, vor fi ajutați să-și deschidă o fermă în România. Premierul a mai spus că sunt pregătite programe și pentru tinerii fermieri.

"Încercăm să gândim produse şi pentru mediul urban şi pentru mediul rural, pentru a oferi posibilitatea de integrare. De exemplu, o să punem la punct o măsură activă inclusiv pentru zilieri. O să pregătim un program pentru fermieri şi chiar avem resurse pentru tinerii fermieri, pentru a demara un program de susţinere a tinerilor fermieri, cu ajutoare, mi se pare, până la 40.000 de euro pentru construcţia unei ferme.

Sunt mulţi care s-au întors, în loc să se mai ducă să culeagă sparanghel sau de astea, o să încercăm să dezvoltăm programe în care să le permită să îşi deschidă o fermă în România. De asemenea, încercăm să susţinem fermele, avem un program de susţinere a fermelor, mai ales a fermelor care au fost afectate în perioada respectivă. De asemenea, fermele care au fost afectate de secetă, vom acorda despăgubiri - cred că nu s-au mai acordat despăgubiri de 11 ani", a declarat premierul României, luni seara, la Palatul Victoria.

Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că din data de 23 februarie s-au întors în ţară 1.279.000 de cetăţeni români. Potrivit estimării Guvernului numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam de "300-350.000".

"Din 23 februarie, de când, practic, am monitorizat toate intrările în România, s-au întors 1.279.000 de cetăţeni români, iar cei mai mulţi dintre ei au venit din ţări europene, Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie, unde a existat cea mai mare răspândire a virusului. De ce v-am spus lucrul acesta? România a fost expusă unui pericol major datorită numărului extrem de mare de români care au intrat în ţară. (...) Noi am carantinat şi am decis izolarea la domiciliu a sute de mii de români, iar aceste decizii, de fapt, au întârziat în primă fază şi, ulterior, au redus intrarea în faza de răspândire în comunitate. Foarte puţine ţări au avut curajul să facă aşa ceva", a declarat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, citat de Agerpres.

AFIR, despre platile ajunse la beneficiari in primele luni ale acestui an Mai 5, 2020

AFIR a platit in primul trimestru al anului 2020 catre beneficiarii PNDR 2014 – 2020  peste 160 milioane de euro, semnificativ superior fata de previziunile de plata stabilite anterior.

Sumele platite de catre AFIR reprezinta fonduri europene nerambursabile, acordate prin PNDR 2020 (exclusiv contributia Uniunii Europene), fara contributia de la bugetul national.

Din totalul sumelor platite la nivel national pentru primul trimestru al acestui an, in regiunea 1 Nord-Est Iasi au fost efectuate plati prin Centrul Regional, de 21,3 milioane de euro, iar in regiunea 2 Sud-Est Constanta, de 27,7 milioane de euro. La nivelul Centrului Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 3 Sud Targoviste s-au efectuat plati de 15,9 milioane de euro in primul trimestru, iar prin Centrul Regional 4 Sud-Vest Craiova, AFIR a platit 23,8 milioane de euro beneficiarilor PNDR.

De asemenea, Centrul Regional 5 Vest Timisoara a efectuat, in primul trimestru al acestui an, plati in valoare de 14,6 milioane de euro. Centrul Regional pentru Finantarea Investitiilor Rurale 6 Nord-Vest Satu Mare a platit suma de 28,8 milioane de euro beneficiarilor sai. In regiunea 7 Centru Alba Iulia, AFIR a realizat plati prin Centrul Regional in valoare de 13,5 milioane de euro, iar Centrul Regional 8 Bucuresti-Ilfov a platit 14,8 milioane de euro beneficiarilor investitiilor finantate prin PNDR 2020. De la demararea PNDR 2020 in 2015 si pana in prezent, AFIR a platit 5,58 miliarde de euro (fonduri europene si buget national), ceea ce reprezinta un grad de absorbtie de peste 59%.

Programul Naţional Apicol 2020-2022 va beneficia de un buget de 150,6 milioane lei În ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre privind aprobarea Programului Naţional Apicol 2020-2022.

Valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru perioada 2020 - 2022 este de 150.628 mii lei, din care 75.314 mii lei reprezintă contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Suma alocată PNA 2020-2022 este distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;

b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;

c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei; 

Ca element de noutate, față de PNA anterioare au fost stabilite măsurile de asistență tehnică pentru apicultori și organizațiile de apicultori, precum consultanța în apicultură, promovarea apiculturii și a produselor apicole, organizarea de cursuri și perfecționare în apicultură, achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii, în vederea obținerii fagurilor artificiali și achiziția de către formele asociative apicole de echipament pentru ambalarea mierii.

O altă completare cu privire la raționalizarea transhumanței și a stupăritului pastoral vizează  achiziţionarea de unelte apicole și echipamente de protecţie precum și mijloace de transport apicol fără autopropulsie şi de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral.

De asemenea, în cadrul Programului Național Apicol 2020-2022 a fost inclusă o nouă acțiune referitoare la îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a acestora pe piață, ce constă în decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri în vederea atestării calității mierii.

Aceste completări ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 au drept scop sporirea numărului familiilor de albine, creşterea calitativă a produselor apicole și îmbunătăţirea indicatorilor de producţie.  Noile prevederi ale Programului Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 vor genera extinderea ofertei de produse apicole, majorarea exporturilor și dezvoltarea economiei rurale, prin păstrarea tradiţiei de creştere a albinelor.

Totodată, din punct de vedere al impactului social și asupra mediului, Programul Național Apicol urmărește dezvoltarea unor servicii eficiente pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea producţiei de miere în condiţii de calitate controlată, la nivelul standardelor europene, precum și valorificarea integrală şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale, precum şi a resurselor din flora spontană.

Reamintim că țara noastră deţine o îndelungată tradiţie în domeniul creşterii albinelor şi a realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri.

ALTELEMINISTERUL AGRICULTURII:"România poate cheltui 80 de milioane de euro pentru sprijinul fermierilor şi procesatorilor" A.M. Politică / 05 mai

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a afirmat că România poate cheltui 80 de milioane de euro, sumă care nu a fost utilizată din măsuri mai puţin accesate, pentru sprijinul fermierilor şi procesatorilor. Oros a precizat că valoarea maximă a sprijinului este de 5.000 de euro pentru fermieri şi 50.000 de euro pentru procesatori.

Adrian Oros a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că a primit răspuns de la autorităţile europene ca sumele neutilizate şi care erau destinate pentru dezvoltarea rurală să fie dirijate în măsuri de sprijin pentru fermieri.

"Am primit o comunicare a Comisiei prin care ne spune că s-a aprobat modificarea regulamentului 1305/2013, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, referitor la măsuri specifice, temporare, excepţionale, ca răspuns privind răspândirea Covid-19. Le-am cerut acest lucru la sfârşitul lunii martie, s-a aprobat, astfel încât sumele pe care nu le-am utilizat până acum, nu au fost accesate, să le putem dirija în măsuri de sprijin care au aplicabilitate până în 31 decembrie 2020", a spus ministrul Agriculturii.

El a precizat că sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară se va face în conformitate cu creditele bugetare.

"Beneficiarii sunt cei mai afectaţi fermieri şi agricultori de această criză, vom lucra acum să definim condiţiile de eligibilitate şi eventual criteriile de selecţie astfel încât să fie obiective şi nediscriminatorii pe baza dovezilor disponibile. Sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară de către Comisie se face în conformitate cu creditele bugetare şi sub rezerva disponibilităţii fondurilor", a transmis Adrian Oros.

El a precizat că România poate cheltui în acest mod aproximativ 80 de milioane de euro.

"Ne este permis să cheltuim cu această măsură până la 1% din total alocare fonduri pentru dezvoltare rurală. Adică, în cazul României 80 de milioane de euro, cam atât mai aveam noi, între 72 şi 80 de milioane de euro mai aveam neutilizate din măsuri care au fost mai puţin accesate. Valoarea maximă a sprijinului este de 5.000 de euro la fermieri şi 50.000 de euro la procesatori. Astea vin în completare la sumele care vor fi destinate celor afectaţi de secetă unde acolo discutăm de bani din bugetul naţional atunci când evaluările vor fi definitivate şi vom găsi o modalitate, o schemă de sprijin nediscriminatorie", a explicat ministrul Agriculturii, potrivit News.ro.

Adrian Oros anunţă noi măsuri de sprijin pentru procurarea de dezinfectaţi B.A. Miscellanea / 05 mai

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat marţi lansarea unor măsuri de sprijin, în valoare totală de 16,7 milioane de euro, pentru investiţii în procurarea de instalaţii de dezinfecţie, autoutilitare pentru probe şi dotarea laboratoarelor, dar şi pentru refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectat de dezastrele naturale.

"Continuăm cu măsurile de sprijin şi lansăm două submăsuri în această perioadă. Submăsura 5.1 care se referă la sprijin pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă dezastrele naturale ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastrofale probabile. Aici sunt şi beneficiari publici, iar plafonul este de 4,750 milioane de euro, unde aceşti beneficiari pot să îşi procure instalaţii de dezinfecţie, autoutilitare pentru probe şi dotare laboratoare şi camere frigorifice. Măsura are un plafon maxim de 100.000 de euro/proiect, respectiv în cazul camerelor frigorifice maximum 200.000 de euro pe proiect. Şi beneficiarii privaţi ai acestei măsuri au destinată o sumă de 8,2 milioane de euro, fiecare proiect beneficiind de o sumă maximă de 250.000 de euro", a declarat Adrian Oros într-un briefing de presă.

De asemenea, el a precizat că pe submăsura 5.2 dedicată investiţiilor privind refacerea terenurilor agricole şi a potenţialului de producţie afectat de dezastrele naturale, de condiţiile de mediu adverse şi de evenimente catastrofale, suma alocată este de 3,6 milioane de euro, iar plafonul maxim pentru fiecare proiect este de 200.000 de euro.

"Cei care sunt în forme asociative cheltuielile eligibile sunt sută la sută, iar pentru beneficiarii publici sprijinul este 80% din total cheltuielilor eligibile", a subliniat şeful MADR.

Potrivit MADR, suma disponibilă pentru selecţia proiectelor va fi de 16.717.235 euro, depunerea urmând a se face la nivel naţional, în perioada 11 mai, ora 9:00 - 31 iulie 2020, ora 16:00.

Conditiile si plafoanele sprijinului acordat fermierilor si procesatorilor din fondul European In mai 5, 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit o comunicare din partea Comisiei Europene prin care transmite că s-a aprobat modificarea regulamentului 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, referitor la măsuri specifice temporare excepționale ca răspuns privind răspândirea COVID-19.

„Le-am cerut acest lucru la sfârșitul lunii martie, printr-o scrisoare unde sigur am cerut mult mai multe lucruri. Decizia presupune ca sumele care nu au fost accesate până acum să le putem dirija în măsuri de sprijin care au aplicabilitate până în 31 decembrie 2020”, a declarat Adrian Oros.

Beneficiarii vor fi cei mai afectați fermieri și agricultori de această criză. Ministerul Agriculturii va lucra pentru stabilirea condițiilor de eligibilitate și eventual criteriile de selecție, pentru a asigura obiectivitatea și lipsa discriminării pe baza dovezilor disponibile.

Forma sprijinului și plafoanele stabilite

Sprijinul va avea forma unei sume forfetare, iar rambursarea ulterioară de către Comisia Europeană să va face în conformitate cu creditele bugetare și sub rezerva disponibilității fondurilor.  „Ne este permis să cheltuim cu această măsură până la 1% din total alocare fonduri pentru dezvoltare rurală, adică în cazul României 80 de milioane de euro. Aproximativ cam atât mai aveam noi între 72 și 80 milioane de euro neutilizați din alte măsuri care au fost mai puțin accesate”, a precizat Adrian Oros.

Valoarea maximă a sprijinului nu va depăși 5.000 de euro la fermieri și 50.000 de euro la procesatori. Această sumă va veni în completare la sumele care vor fi destinate celor afectați de secetă, bani care vin din bugetul național, atunci când valorile vor fi definitivate și se va găsi o o schemă de sprijin nediscriminatorie.

Finanțarea stocării private

„Acum două săptămâni Comisia ne-a comunicat că acolo unde este posibil se poate finanța stocarea privată la produse lactate (unt, lapte praf și diferite brânzeturi, cașcaval sau la carne). Noi am fost foarte bucuroși de această modalitate de a ajuta atât procesatorii, cât și fermierii indirect”, spune ministrul.

Suma alocată României a fost și este de 931.000 de euro. „O sumă în opinia noastră destul de mică. Ne gândim să utilizăm și această sumă, chiar dacă este mică și să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată. Va trebui să evaluăm în primul rând care sunt acei procesatori care au capacitate de stocare. Să analizăm foarte bine toate datele care le putem obține atât prin DSV și DAJ privind raportările de prim cumpărător la lapte. De asemenea, observatorul laptelui astfel încât dacă vom lua această decizie de stocare privată, să venim atât în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar în același rând indirect cu colaboratorii lor principali și anume cu fermierii”, a declarat Adrian Oros.

Condițiile pentru a accesa schema privind sprijinirea stocării private

Ministrul Agriculturii a precizat că în această perioadă grea, presiunea nu trebuie să fie doar asupra fermierilor care produc lapte, iar procesatorii să ofere preț un preț foarte scăzut pe kilogramul de lapte. Aceasta ar putea duce ca unii dintre fermieri să nu mai reziste pe piață și să renunțe. „Ar fi foarte grav acest lucru, pentru că în opinia noastră începând din august-septembrie vor fi necesare cantități mari de lapte și vom avea nevoie de acești fermieri și de animalele lor care le au acum în producție.

Dacă se va reuși găsirea unei scheme pentru a stimula stocarea privată a produselor din lapte, beneficiarii vor avea de respectat patru condiții:

1. să se respecte contractele încheiate cu fermierii

2. toți procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să fie la zi cu plata laptelui către fermieri

3. produsele stocate care se vor lua în calcul, trebuie să conțină sută la sută lapte materie primă din România

4. produsele stocate privat care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului trebuie să conțină sută la sută lapte și nu înlocuitor

Pornind de la aceste condiții, ministerul va gândi o schemă de sprijin astfel încât să se poată utiliza și suma venită de la Comisia Europeană pentru stocarea privată. Această schemă de sprijin pentru stocare privată va veni în paralel cu schemele de sprijin de 5.000 de euro la fermieri și 50.000 de euro pentru procesator.

Alte forme de sprijin în lucru

Adrian Oros a declarat că în prezent se lucrează și la alte modalități de a sprijini și de a compensa pierderile celor care lucrează în Agricultură și în Industria alimentară și sunt afectați de evoluția pandemiei. „Avem aproape definitivat un fond de creditare, astfel încât să intervenim și să plătim jumătate din rata dobânzii. Un fond de garantare, astfel încât să avem pachetul complet și scheme de sprijin pentru compensarea pierderilor, dar și un fond de garantare și un fond de creditare. Aceasta deoarece foarte mulți fermieri ne-au spus că nu doresc neapărat un sprijin sub orice formă, ci doresc mai mult să fie stimulați să își poată continua producția, să aibă niște facilități la creditare și noi să garantăm acele credite cu care ei să își continuie activitatea”, a declarat Adrian Oros, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Se dau bani de la stat! Cine ar putea sa beneficieze Bogdan Ungureanu 5 mai 2020     În această perioadă în care românii sunt loviţi de o nouă criză economică, provocată de pandemia ce a inchis mii de afaceri din întreaga ţară, Guvernul promite un ajutor consistent. Despre ce este vorba?

Cei care activează în sectorul vitivinicol ar putea primi, în curând, ajutor de stat, conform unui anunţ făcut de Emil Dumitru, Secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, în cadrul unei conferinţe online realizate de Capital.

Emil Dumitru a precizat faptul că Guvernul Romaniei va încerca să-i ajute pe cei din acest sector printr-un program în care vor fi implicate fonduri europene.

În cazul în care acest lucru nu se va putea, Guvernul va încerca să ajute acest sector grav afectat de criza economică, printr-o schemă de ajutor de stat, a mai precizat Secretarul de stat.

blob:https://www.facebook.com/cfa0a5f8-88d5-414f-8b30-ff1ed0dd9f80 Orban anunță un număr record de români care s-au întors în țară, de la izbucnirea pandemiei în Europa: “Există un risc de creştere a şomajului la 6%”

Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat luni că, din data de 23 februarie s-au întors în ţară 1.279.000 de cetăţeni români și, potrivit estimării Guvernului, "cam 300.000-350.000" vor fi în căutarea unui loc de muncă în perioada următoare.

"Din 23 februarie, de când, practic, am monitorizat toate intrările în România, s-au întors 1.279.000 de cetăţeni români, iar cei mai mulţi dintre ei au venit din ţări europene, Italia, Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie, unde a existat cea mai mare răspândire a virusului. De ce v-am spus lucrul acesta? România a fost expusă unui pericol major datorită numărului extrem de mare de români care au intrat în ţară. (...) Noi am carantinat şi am decis izolarea la domiciliu a sute de mii de români, iar aceste decizii, de fapt, au întârziat în primă fază şi, ulterior, au redus intrarea în faza de răspândire în comunitate. Foarte puţine ţări au avut curajul să facă aşa ceva", a declarat Ludovic Orban.

El a menţionat că estimarea Guvernului cu privire la numărul de persoane care vor fi în căutarea unui loc de muncă este cam la "300.000-350.000 de cetăţeni români".

"De altfel, şi pe o evaluare a Comisiei Europene, există un risc de creştere a şomajului până la 6%. Tocmai din acest motiv generăm aceste măsuri economice, întrucât cea mai bună formă de protecţie a unui român este să aibă un loc de muncă", a adăugat Orban.

FMI, pe de altă parte, previzionează o creştere explozivă a ratei şomajului în România, de la 3,9% în 2019 până la 10,1% în 2020, pentru ca în 2021 să se reducă la 6%.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 54/2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Borduşani şi al Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Griviţa din judeţul Ialomiţa, în proprietatea acestor organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 118/2020 la 04.05.2020

Ordinul nr. 118/2020 privind modificarea punctului nr. 1 din anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 54/2020 pentru aprobarea transmiterii unor bunuri din infrastructura secundară de irigaţii aparţinând domeniului privat al statului, aflată în administrarea Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare şi situată pe teritoriul Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Borduşani şi al Organizaţiei utilizatorilor de apă pentru irigaţii Griviţa din judeţul Ialomiţa, în proprietatea acestor organizaţii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 354 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Ordinul nr. 997/2020 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada aprilie 2020-14 aprilie 2021, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Publicat în Mof I nr. 354 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Legislatie europeana

Regulamentul delegat nr. 592/2020 privind măsuri excepţionale temporare de derogare de la anumite dispoziţii ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în vederea abordării perturbării pieţei în sectorul fructelor şi legumelor şi în sectorul vitivinicol, provocată de pandemia de COVID-19 şi de măsurile legate de aceasta, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 593/2020 de autorizare a acordurilor şi a deciziilor privind măsurile de stabilizare a pieţei în sectorul cartofilor, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 594/2020 de autorizare a acordurilor şi deciziilor privind măsurile de stabilizare a pieţei în sectorul pomilor şi al altor plante vii, al bulbilor, rădăcinilor şi al altor articole asemănătoare, al florilor tăiate şi al frunzişului ornamental, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 600/2020 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1150, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 615/2014, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1368 şi de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 în ceea ce priveşte anumite măsuri de abordare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Regulamentul delegat nr. 591/2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar şi excepţional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi şi de stabilire în avans a cuantumului ajutorului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 595/2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie şi de capră şi fixarea în avans a valorii ajutorului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 596/2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privată a cărnii proaspete sau refrigerate de bovine cu vârsta de opt luni sau mai mult şi stabilirea în avans a cuantumului ajutorului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 597/2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a untului şi fixarea în avans a valorii ajutorului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 598/2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat şi fixarea în avans a valorii ajutorului, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 599/2020 de autorizare a acordurilor şi deciziilor privind planificarea producţiei în sectorul laptelui şi produselor lactate, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 600/2020 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1150, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 615/2014, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1368 şi de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 în ceea ce priveşte anumite măsuri de abordare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Regulamentul delegat nr. 592/2020 privind măsuri excepţionale temporare de derogare de la anumite dispoziţii ale Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în vederea abordării perturbării pieţei în sectorul fructelor şi legumelor şi în sectorul vitivinicol, provocată de pandemia de COVID-19 şi de măsurile legate de aceasta, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 600/2020 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/892, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1150, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 615/2014, de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1368 şi de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 în ceea ce priveşte anumite măsuri de abordare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

INTERNE

Lumea, după neonicotinoide Scris de Mihai Nistor Luni, 04 Mai 2020 Folosirea neonicotinoidelor sapă tranșee între apicultori și cultivatorii de cereale. Insecticidele utilizate la tratarea semințelor au devenit un adevărat măr al discordiei. Crescătorii, pe de o parte, acuză că mor albinele din cauza neonicotinoidelor, iar de cealaltă parte, fermierii susțin că tratarea semințelor cu neonicotinoide nu are remanență, deci nu aceasta este cauza mortalității la albine.

Cosmin Micu, un tânăr fermier de la Mănăștur, județul Arad, consideră că problemele cele mai mari le va întâmpina la cultura de floarea-soarelui:

„Tanymecus-ul poate să distrugă până la 50% sau chiar 60% din cultura de floarea-soarelui. Cred că decizia de a scoate neonicotinoidele din piață a fost una pripită, fără a ne oferi alternative de tratament. Nu cred că aveau cum să găsească în miere substanțe din grupa neonicotinoidelor. Noi tratăm semințele de porumb și floarea-soarelui cu o cantitate foarte mică de substanță. Nu cred că albinele se pot contamina în faza de răsărire a culturii, așa cum susțin oficialii de la Bruxelles. De când fac agricultură, nu am văzut primăvara albine pe cultura de porumb sau floarea-soarelui care să se alimenteze cu apă din roua căzută pe plante”.

Punctul de vedere al tânărului agricultor arădean este susținut și de un alt fermier important din județul Arad, Dan Herțeg de la Semlac, care se gândește chiar să scoată floarea-soarelui din cultură. „Vom vedea cum va fi. Dacă nu vom reuși cu floarea-soarelui pentru că va fi mai rară, probabil că o să renunțăm la această cultură. Nu vom mai folosi neonicotinoide și vor înțelege și apicultorii ceva, dacă noi nu o să mai avem floarea-soarelui în cultură, nici ei nu vor mai avea albine”, afirmă Dan Herțeg.

Nici marile firme de inputuri nu au soluții la fel de eficiente pentru înlocuirea neonicotinoidelor la tratarea semințelor. Daniel Grosz, reprezentant al companiei Bayer pentru zona de vest a țării, consideră că este o provocare dificilă pentru mulți fermieri care vor fi nevoiți să regândească tehnologia de cultură. „Sunt probleme care apar din cauza ieșirii din piață a unor verigi de tratament pe care nu ai cum să le substitui în acest moment. Soluțiile cu substanțe de contact nu sunt eficiente. În aceste condiții, trebuie să ne așezăm la masă și să reanalizăm planul de tratamente și modul de lucru. Trebuie să luăm în calcul mai mult rotația, să luăm în calcul mai mult arăturile, pe care unii fermieri le-au scos de mult din modul de lucru. Trebuie gândite foarte bine aceste lucruri, pentru că în contextul schimbărilor climatice, riscăm să pierdem foarte ușor apa din sol. Lucrurile sunt cu atât mai provocatoare cu cât ele trebuie să stea într-o balanță foarte sensibilă, dar este clar că acest management integrat al acestor provocări va fi viitorul în agricultura românească”, precizează specialistul.

Riscăm să dispărem ca specie

De partea cealaltă a baricadei se situează apicultorii, cei care reclamă mortalități ridicate în rândul familiilor de albine.

Cornel Ciobănaș, președintele Asociației Apis-Banatica, este de părere că dacă vom continua să consumăm insecticide și pesticide, în cele din urmă vom dispărea ca specie. „România va trebui să se alinieze tuturor țărilor europene în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, care nu numai că ne omoară albinele, dar încet și sigur ne omoară și pe noi. Disputa este doar la noi în țară. În Uniunea Europeană nu se mai folosesc neonicotinoide. România tot cere și cere derogare. Și agricultorii trebuie să înțeleagă că sunt și ei oameni, sunt și ei consumatori a ceea ce produc, deci și organismul lor este supus acestor substanțe. Nu sunt extratereștri. Sunt foarte multe studii făcute în acest sens. Credeți că dacă nu erau relevante nu se lua decizia de stopare a folosirii neonicotinoidelor? Eu am pierdut o întreagă stupină la un cules de floarea-soarelui, în urmă cu trei ani. Mi-au murit o sută de familii. La televiziunea BBC am văzut un documentar extrem de interesant și relevant. Cercetătorii britanici și germani au hrănit familii de albine cu diluții de neonicotinoide, apoi au atașat pe albine ministații GPS și au urmărit traseul albinelor. Au constatat că albinele nu mai știu să se întoarcă în stup. Ele zboară până la epuizare și mor, pentru că tot ghidajul lor este afectat”, ne-a spus apicultorul.

2020 este ultimul an în care fermierii români beneficiază de derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor. Marian Irinei, consilier al ministrului Agriculturii Adrian Oros, a specificat că instituțiile abilitate vor urmări cu strictețe respectarea acestei decizii. „Există un avertisment foarte clar transmis prin Agenția Națională Fitosanitară și vor urma controale drastice. Apicultorii care au informații că sunt fermieri care tratează în continuare semințele cu neonicotinoide, la betonieră sau în orice alt fel, trebuie să ne informeze, pentru că fermierii care vor fi prinși riscă pierderea subvenției. Este un «nu» hotărât din partea ministerului, în ciuda presiunii făcute de fermieri, astfel că nu vom mai vorbi despre folosirea neonicotinoidelor”, avertizează consilierul ministrului.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – mai 2020

Cooperativa agricolă Ţara Mea cu 940 de fermieri: „Am avut o perioadă în care vânzările au scăzut dramatic. O săptămână sau două legumele româneşti au rămas nerecoltate sau nevândute” Florentina Niţu 05.05.2020

Florin Burculescu, preşedintele cooperative agricole Ţara Mea din judeţul Vaslui, formată din 940 de fermieri, spune că în momentul în care a izbucnit criza de coronavirus, cererea pentru legume a crescut semnificativ, iar producţia românească a fost „sprijinită” de importuri pentru a face faţă cererii, apoi cererea a intrat în colaps, iar în prezent, comenzile fluctuează.

„După primele săptămâni în care cumpărăturile masive au determinat atât comenzi mult mai mari, cât şi importuri, atunci când magazinele nu au mai făcut faţă şi producătorii nu au reuşit să livreze în timp util, a urmat o perioadă în care vânzările au scăzut dramatic. O săptămână sau două legumele româneşti au rămas nerecoltate sau nevândute. De atunci şi până astăzi, comenzile de la o zi la alta au devenit greu de estimat”, a spus pentru ZF Florin Burculescu, preşedintele cooperativei agricole Ţara Mea.

Majoritatea membrilor cooperativei sunt din judeţele Arad, Braşov, Giurgiu, Satu-Mare, Buzău, Olt, Hunedoara, Galaţi, Prahova şi Călăraşi.

Cooperativa agricolă Ţara Mea a ajuns la afaceri de 214 mil. lei în 2019, plus 7%, din vânzarea legumelor, fructelor, mierii, lactatelor, produselor din carne de porc şi de pui, pâinii şi produselor de băcănie. Ea este principalul furnizor al Kaufland, dar desface produsele şi în Penny Market.

Momentan, produsele sunt vândute doar în România, însă, anterior, Burculescu spunea că şi-ar dori să vândă hrean în afara ţării, pentru că în 1989 România era cel mai mare exportator de hrean la nivel european.

Florin Burculescu a mai spus că din momentul în care a început criza de coronavirus, „toată activitatea economică a devenit haotică”.

 

Metoda folosită de un fermier care de 10 ani nu mai are probleme cu mistreții deși are teren lângă pădure! Ramona Dascălu - 4 mai 2020 Fermierul care de 10 ani nu mai are probleme cu mistreții deși are teren lângă pădure! După ce am prezentat recent cazul agricultorului ieșean Daniel Florici a cărui parcele semănate cu porumb au fost devastete de mistreți, acesta fiind nevoit să reînsămânțeze din nou, am fost contactați de un fermier tot din județul Iași care s-a gândit că experiența sa pot fi de ajutor colegilor agricultori. Conform fermierului ieșean, practica pe care a introdus-o ca regulă la el în câmp s-a dovedit  o metodă dă roade de ani buni împotriva atacului mistreților după semănatul porumbului. Iulian Țurcanu, un fermier care lucrează 300 de hectare de teren, dintre care 130 de porumb, în comuna Andrieșeni, județul Iași, spune că de 10 ani de zile nu a mai avut probleme cu mistreții după ce a semănat. După ce în trecut a încercat fel și fel de metode de a speria și a de a alunga porcii sălbatici, scăparea a venit într-un an în care i-a venit ideea de a tăvălugi terenul unde semănase porumb, iar de atunci stă liniștit în această privință. ”Am văzut că tot mai mulți fermieri se plâng că le scot mistreții sămânța de porumb din pământ. Am avut și eu astfel de probleme, dar de 10 ani de zile, imediat după ce semănăm, dăm cu tăvălugi și nu mai avem probleme. Trebuie dat imediat, adică în aceeași zi ca dacă nu riști ca noaptea să vină porcul și să scoată sămânța. Cine se știe că are probleme, să meargă și să dea cu tăvălug, un tăvălug inelar pentru că poți intra indiferent dacă este mai ud terenul sau nu. Noi avem tăvălugi din aceia de pe timpul lui Ceaușescu. În funcție de ce tractor are fiecare, în medie poți da cu tăvălugi cam 40 de hectare pe zi”, a declarat fermierul ieșean pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Tăvălugitul terenului pe care se seamănă porumb are loc an de an în ferma lui Țurcanu Iulian, chiar dacă acest lucru implică costuri suplimentare: ”Și anul ăsta am tăvălugit, imediat după ce am semănat. Noi avem cam 30 de hectare care sunt predispuse la atacuri ale mistreților pentru că sunt bucăți de teren pe care le avem pe lângă pădure. E puțin costisitoare operațiunea pentru că mai consumi un 3 litri de motorină pe hectar, mai plătești omul de pe tractor, dar asta e, nu avem ce face”.Fermierul Iulian Țurcanu crede că prin tăvălugit se pierde dâra de semănătoare, pământul se uniformizează și astfel mistreții nu mai știu unde este rândul. ”Eu cred că mistreții nu mai atacă pentru că nu mai văd dâra de semănătoare, deci datorită tăvălugului se pierde dâra, că ei merg pe acel șănțuleț, dintr-un capăt în altul al rândului. Deci, atunci când dai cu tăvălugi, pământul rămâne uniform și mistreții nu mai știu unde este rândul. Altă variantă nu există pentru că le-am încercat pe toate. Ne-am dus noaptea, am aprins cauciucuri, am dat cu petarde și degeaba, nu rezolvam nimic”,