Upload
cristina-taraboi
View
77
Download
4
Embed Size (px)
DESCRIPTION
aparatul digestiv
Citation preview
APARATULAPARATULDIGESTIVDIGESTIV
• In componenta sistemului digestiv intra tubuldigestiv si glandele anexe (salivare, ficatul sipancreasul) fiecare avand structura si functia binedefinite in digestie.
• In cavitatea bucala au loc masticatia si secretiasalivara cu rol in formarea bolului alimentar.
• Limba intervine activ in mestecarea §iinghitirea alimentelor.
• Alimentele sunt sfaramate mecanic de catreaparatul masticator, format din mandibula mobila,maxilarul superior fix, articulatiatemporomandibulara, muschii masticatori si dinti.Pentru o buna masticatie, mandibula si maxilatrebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre ele.Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.
• In componenta sistemului digestiv intra tubuldigestiv si glandele anexe (salivare, ficatul sipancreasul) fiecare avand structura si functia binedefinite in digestie.
• In cavitatea bucala au loc masticatia si secretiasalivara cu rol in formarea bolului alimentar.
• Limba intervine activ in mestecarea §iinghitirea alimentelor.
• Alimentele sunt sfaramate mecanic de catreaparatul masticator, format din mandibula mobila,maxilarul superior fix, articulatiatemporomandibulara, muschii masticatori si dinti.Pentru o buna masticatie, mandibula si maxilatrebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intre ele.Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.
Papile gustative- Circumvalate – caliciforme- “V” lingual-Foliate partea posterioara a marginii limbii-Fungiforme – inaintea “V” lingual
•Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre aparatulmasticator, format din mandibula mobila, maxilarulsuperior fix, articulatia temporomandibulara, muschiimasticatori si dinti. Pentru o buna masticatie, mandibulasi maxila trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intreele. Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.
•Aceste miscari se datoresc articulatieitemporomandibulare si a muschilor masticatori. Cafunctie, incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele,caninii pentru sfasiat, iar premolarii si molarii pentrutriturarea lor. Dintii sunt inervati de nervul trigemen
•Alimentele sunt sfaramate mecanic de catre aparatulmasticator, format din mandibula mobila, maxilarulsuperior fix, articulatia temporomandibulara, muschiimasticatori si dinti. Pentru o buna masticatie, mandibulasi maxila trebuie sa fie in contact si sa se mobilizeze intreele. Mandibula executa miscari inainte si de lateralitate.
•Aceste miscari se datoresc articulatieitemporomandibulare si a muschilor masticatori. Cafunctie, incisivii sunt specializati pentru taiat alimentele,caninii pentru sfasiat, iar premolarii si molarii pentrutriturarea lor. Dintii sunt inervati de nervul trigemen
• Dintii de lapte reprezinta prima dentitie a omului. Ea numara 20 de dinti si incepe sa sedezvolte in primul an de viata. In majoritatea cazurilor, primii dinti care apar sunt incisiviiinferiori, dupa care urmeaza incisivii superiori, iar mai tarziu molarii si caninii.
• Dentitia permanenta se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prininlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele masele permanente. In total,ea cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti – “maselele de minte" - isi fac aparitia intre 14-24de ani.
• Schimbarea dintilor nu decurge intotdeauna fara probleme. Atunci cand dezvoltareamaxilarului nu tine pasul cu cea a dintilor, se ajunge la anomalii de pozitie. Un aparat decorectie, fixat de medicul stomatolog, elimina, in timp, defectul. Maselele de minte carenu au strapuns complet gingia pot cauza aparitia unor focare de dezvoltare bacterianasau afectiuni gingivale.
• Dintii de lapte reprezinta prima dentitie a omului. Ea numara 20 de dinti si incepe sa sedezvolte in primul an de viata. In majoritatea cazurilor, primii dinti care apar sunt incisiviiinferiori, dupa care urmeaza incisivii superiori, iar mai tarziu molarii si caninii.
• Dentitia permanenta se formeaza incepand din cel de-al saselea an al vietii si apare prininlocuirea treptata a dentitiei de lapte, o data cu primele masele permanente. In total,ea cuprinde 32 de dinti. Ultimii dinti – “maselele de minte" - isi fac aparitia intre 14-24de ani.
• Schimbarea dintilor nu decurge intotdeauna fara probleme. Atunci cand dezvoltareamaxilarului nu tine pasul cu cea a dintilor, se ajunge la anomalii de pozitie. Un aparat decorectie, fixat de medicul stomatolog, elimina, in timp, defectul. Maselele de minte carenu au strapuns complet gingia pot cauza aparitia unor focare de dezvoltare bacterianasau afectiuni gingivale.
6
GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE
GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE• Parotide
• Sublinguale
• Submaxilare
• Glande mici diseminateîn mucoasa bucală
GLANDELE SALIVAREGLANDELE SALIVARE• Parotide
• Sublinguale
• Submaxilare
• Glande mici diseminateîn mucoasa bucală
•Parotide
•Sublinguale
•Submaxilare
•Glande mici
diseminate în
mucoasa bucală
seroase
mixte
•Parotide
•Sublinguale
•Submaxilare
•Glande mici
diseminate în
mucoasa bucalămucoase
SALIVA: PROPRIETĂŢISALIVA: PROPRIETĂŢI
• Volum: 1-1,5l/zi– la stimularea alimentară– la repaus alimentar şi somn
• Aspect: opalescent, filant
• pH: 6,7 (5,6-8)
• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)• Vâscozitate:
• Volum: 1-1,5l/zi– la stimularea alimentară– la repaus alimentar şi somn
• Aspect: opalescent, filant
• pH: 6,7 (5,6-8)
• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)• Vâscozitate:
SALIVA: COMPOZIŢIESALIVA: COMPOZIŢIE• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat dextrine maltoză• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea,participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă.• Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule.• Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.
• Alţi constituenţi:– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare.– oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat dextrine maltoză• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaţia, deglutiţia şi vorbirea,participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă.• Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule.• Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenţa smalţului.
• Alţi constituenţi:– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare.– oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI
1.1. Rolul digestivRolul digestiv – amilaza salivară realizează digestiaamidonului până la maltoză.
2.2. Rolul protectivRolul protectiv prin:1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală2. formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare3.3. Rol antibacterianRol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei buco-
dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline.4.4. Rol de stimulare a receptorilor gustativiRol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării
constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şireflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
1.1. Rolul digestivRolul digestiv – amilaza salivară realizează digestiaamidonului până la maltoză.
2.2. Rolul protectivRolul protectiv prin:1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală2. formarea filmului de mucină de la suprafaţa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare3.3. Rol antibacterianRol antibacterian, intervenind în menţinerea igienei buco-
dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline.4.4. Rol de stimulare a receptorilor gustativiRol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării
constituenţilor alimentari, inducând senzaţia de gust şireflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
SALIVA: ROLSALIVA: ROLURIURI
5.5. Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şiRol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şiacidoacido--bazic.bazic.
6.6. Rol excretorRol excretor pentru:1. metaboliţi (uree, amoniac),2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină),3. hormoni,4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),5. medicamente.
5.5. Rol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şiRol în menţinerea echilibrului hidroelectrolitic şiacidoacido--bazic.bazic.
6.6. Rol excretorRol excretor pentru:1. metaboliţi (uree, amoniac),2. substanţe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină),3. hormoni,4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),5. medicamente.
SECRETIE /REABSORBTIE
concentraţiaconcentraţia NaNa++ şişi ClCl-- este egală, de aproximativ 15mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţiaplasmatică;
concentraţiaconcentraţia KK++ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6ori mai mare decât în plasmăplasmă;;
concentraţiaconcentraţia HCOHCO33-- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 orimai mare ca în plasmă.
concentraţiaconcentraţia NaNa++ şişi ClCl-- este egală, de aproximativ 15mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraţiaplasmatică;
concentraţiaconcentraţia KK++ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6ori mai mare decât în plasmăplasmă;;
concentraţiaconcentraţia HCOHCO33-- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 orimai mare ca în plasmă.
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celularmecanisme la nivel celular
Secreţia primarăSecreţia primară
- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP
- Ca H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductaleModificările ductale
- Ach reabsorbţia Na şi Cl
- Ach secreţia de HCO3-
- Adr (β) reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul reabs Na (secundar şi H2O)
Secreţia primarăSecreţia primară
- AMPc amilaza: adrenalina (β), VIP
- Ca H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductaleModificările ductale
- Ach reabsorbţia Na şi Cl
- Ach secreţia de HCO3-
- Adr (β) reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul reabs Na (secundar şi H2O)
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionateNERVOS (reflexe condiţionate şi necondiţionate))
Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII- gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX IInervaţia simpaticănervaţia simpatică- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare
Rol:stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasăstimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
Reglarea se face prin mecanism nervosmecanism nervos: IInervaţia parasimpaticănervaţia parasimpatică- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte nerv VII- gl P: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb nerv IX IInervaţia simpaticănervaţia simpatică- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 gg. cervical sup. gl. salivare
Rol:stimularea parasimpaticului secreţie salivară apoasăstimularea simpaticului secreţie salivară vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:parasimpaticulparasimpaticul şişi simpaticulsimpaticul
REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:REGLAREA SECREŢIEI SALIVARE:REFLEXEREFLEXE
StimulStimul CaleCaleaferentăaferentă
CentruCentru CaleCaleeferentăeferentă
EfectorEfector
contactul cu mucoasagustativă a limbii
n.VII,IX
Nucleusaliv.sup
VII SM + SLsaliva de gustaţie
Stimularea secreţiei se face prin mecanisme reflexe:1. NECONDIŢIONATE
contactul cu mucoasabucală şi dinţii
n.V Nucleusaliv.inf.
IX P salivade masticaţie
contactul cu mucoasalaringe, faringe, esofag
n.X Nucleusaliv.inf.
IX P saliva dindeglutiţie
2. CONDIŢIONATEvederea + mirosul + evocarea alimentelor secreţie salivară
+INFLUENŢE INTERCENTRALE cu centrii respiraţiei, deglutiţiei şi vomei
• Faringele se afla in continuarea cavitatii bucale;• Reprezinta locul de intalnire intre calea digestiva si cea respiratorie;• La intrarea in faringe se afla amigdalele, organe de aparare impotriva bacteriilor.
• Faringele are forma unei palnii,comunicand in partea inferioaracu esofagul;
• Peretele exterior este muscular;• Musculatura este formata din
doua straturi- prin contractie,participa la procesul de deglutitie( inghitirea hranei )
• Faringele are forma unei palnii,comunicand in partea inferioaracu esofagul;
• Peretele exterior este muscular;• Musculatura este formata din
doua straturi- prin contractie,participa la procesul de deglutitie( inghitirea hranei )
21
22
23
24
25
• Esofagul este un organ de forma tubulara cu olungime de 25 cm;
• Strabate cutia toracica si diafragmul;• Comunica cu stomacul prin orificiul cardia;• Are un perete extern,dublu stratificat format
din muschi longitudinali si circulari• Peretele intern este alcatuit dintr-o mucoasa
cutata.
• Esofagul este un organ de forma tubulara cu olungime de 25 cm;
• Strabate cutia toracica si diafragmul;• Comunica cu stomacul prin orificiul cardia;• Are un perete extern,dublu stratificat format
din muschi longitudinali si circulari• Peretele intern este alcatuit dintr-o mucoasa
cutata.
• Superior : Marginea inferioara afasciculului cricoidian alconstrictorului inferior alfaringelui. Planul separativ dintrefaringe si esofag corespundemarginii inferioare a cartilajuluicricoid si se proiecteaza pemarginea inferioara a corpuluicelei de a 6-a vertebra cervicala.
• Inferior : Cardia, orificiu prin careesofagul se deschide in stomac.Acest punct se proiecteaza inapoipe vertebra a 11-a toracica, iarinainte la articularea celui de al 7-lea cartilaj costal stang cu sternul.
• Superior : Marginea inferioara afasciculului cricoidian alconstrictorului inferior alfaringelui. Planul separativ dintrefaringe si esofag corespundemarginii inferioare a cartilajuluicricoid si se proiecteaza pemarginea inferioara a corpuluicelei de a 6-a vertebra cervicala.
• Inferior : Cardia, orificiu prin careesofagul se deschide in stomac.Acest punct se proiecteaza inapoipe vertebra a 11-a toracica, iarinainte la articularea celui de al 7-lea cartilaj costal stang cu sternul.
• Strabate regiunea gatului, atoracelui, diafragma si ajungand inabdomen, se termina in stomac.
• Topografic, i se disting 4 regiuni :cervicala, toracica (mediastinala),diafragmatica si abdominala.
• Descrie inflexiuni, atat in plansagital, cat si in plan frontal. In plansagital, esofagul nu ramane aplicatpe coloana vertebrala, ci sedesprinde de ea, descriind o curbacu concavitatea anterioara. In planfrontal, prezinta 2 curburi, unasuperioara, cu concavitatea ladreapta si una inferioara cuconcavitatea la stanga.
• Strabate regiunea gatului, atoracelui, diafragma si ajungand inabdomen, se termina in stomac.
• Topografic, i se disting 4 regiuni :cervicala, toracica (mediastinala),diafragmatica si abdominala.
• Descrie inflexiuni, atat in plansagital, cat si in plan frontal. In plansagital, esofagul nu ramane aplicatpe coloana vertebrala, ci sedesprinde de ea, descriind o curbacu concavitatea anterioara. In planfrontal, prezinta 2 curburi, unasuperioara, cu concavitatea ladreapta si una inferioara cuconcavitatea la stanga.