Aparat Respirator Anatomie, Semne Si Simptome

  • Published on
    21-Oct-2015

  • View
    7

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

a

Transcript

<p> &gt; X Z W '` . bjbj"9"9 4P @S @S &amp; &amp; &amp; &amp; &amp; T z , ' h &amp; &amp; &amp; &amp; &amp; &amp; &amp; $ x( h * Z &amp; &amp; &amp; &amp; &amp; V [% @ &amp; ` &amp; 2 % &amp; &amp; 0 ' % x :+ $ ^ :+ &amp; :+ &amp; p &amp; &amp; ' $ &amp; &amp; Aparat respirator curs I</p> <p>Aparatul respirator asigura schimbul de gaze intre sange si mediul extern, efectuandu-se in acest fel respiratia externa. </p> <p>El este alcatuit din cai aeriene, plamani si cutia toracica.1.Caile aeriene: nazofaringe, laringe, trahee, 2 bronhii, cate una pentru fiecare plaman, care se ramifica, descrescand in marime pana la stadiul de bronhiola terminala. Bronhiola terminala deserveste un acin, format din alveole pulmonare.</p> <p>2.Plamanii sunt organe elastice. Ei au forma de trunchi de con, cu baza mare orientata in jos. Cel drept este alcatuit din trei lobi, iar cel stang din doi. Lobii pulmonari sunt delimitati prin scizuri, care iau nastere prin plicaturarea pleurei. </p> <p>Pleura este foita care inveleste plamanul. Este formata din:o foita viscerala care se aplica direct pe suprafata plamanuluio foita parietala care vine in contact cu fata interna a peretului toracic</p> <p>Foita parietala si cea viscerala inchid intre ele o cavitate virtuala cu presiune negativa, dar care poate deveni reala in conditii patologice daca patrunde aer (pneumotorax) sau lichid (pleurezii).Unitatea morfofunctionala a plamanului este lobulul pulmonar care este alcatuit din acini pulmonari, iar acestia din alveole pulmonare. Prin membrana alveolo-capilara se face transferul de gaze din alveole in sange unde O2 se fixeaza pe hemoglobina, iar CO2 ia calea inversa, paraseste patul vascular si trece in alveole, iar de acolo, prin expiratie este eliminat din caile respiratorii in mediul extern.</p> <p>3.Cutia toracica este alcatuita din oase (coloana vertebrala posterior, sternul anterior si coastele lateral), muschi, vase, nervi, tesut subcutanat si tegumente.</p> <p>Respiratia este un act refelex, avand centrul in bulbul cerebral. Distingem doua momente ale respiratiei: inspiratia consta in dilatarea cutiei toracice prin contractia muschilor respiratori (este un proces activ);expiratia consta in reducerea volumului cutiei toracice prin relaxarea muschilor respiratori, colabarea plamanilor si expulzarea aerului bogat in CO2 (este un process pasiv).</p> <p>Respiratia normala la adult are frecventa de 16-18 inspiratii pe minut.</p> <p>Respiratia externa este reprezentata de patrunderea aerului in caile respiratorii, unde este purificat, incalzit, umezit si amestecat cu aerul deja existent acolo.</p> <p>Respiratia interna este reprezentata de trecerea oxigenului in sange unde este fixat pe Hb, este vehiculat de globulele rosii pana la celule, unde se efectueaza trecerea oxigenului din sangele arterial in celule si se elimina CO2 din celule care este adus la plamani prin intermediul circulatiei venoase.</p> <p>Compozitia aerului la nivelul marii: N=79,02%; O2 = 20,94%; CO2 = 0,04%, iar a aerului expirat: N=79,02%; O2 = 16,3%; CO2 = 4,5%</p> <p>Notiuni de semiologieSemiologia se ocupa cu studiul si interpretarea simptomelor si a semnelor de boala, cu ajutorul carora se elaboreaza diagnosticul.</p> <p>Durerea este frecvent semnalata de bolnav ca o jena dureroasa, exacerbata uneori de miscarile respiratorii. Cand se instaleaza brusc si este vie, intensa, ca o impunsatura de pumnal la nivelul toracelui (de obicei in regiunea mamelonara) vorbim de junghi toracic si poate surveni in pneumonie, pleurezie, pneumotorax spontan si embolie pulmonara.</p> <p>Dispneea este relatata de bolnav ca o sete imperioasa de aer, cu senzatie de inecaciune, respiratia fiind dificila si insotita uneori de neliniste si teama. Dispneea poate fi clasificata in :1.tahipnee (polipnee) caracterizata prin cresterea frecventei respiratorii peste normal, intalnita in efort, emotie, febra, boli pulmonare si cardiace2.bradipnee caracterizata de scaderea frecventei respiratorii sub normal3.dispneea inspiratorie reprezinta dificultate in inspirarea aerului si se intalneste in obstacole pe caile respiratorii, in insuficienta acuta ventriculara stanga (astm cardiac, edem pulmonar)4.dispneea expiratorie - dificultate in expirarea aerului este caracteristica astmului bronsic, bronsitelor astmatiforme sau intoxiocatiilor cu efect bronhoconstrictor5.dispneea mixta intereseaza ambele faze ale respiratiei6.apneea este oprirea respiratiei, ducand la asfixie si moarte. Apneea o gasim in respiratia de tip agonal si in sincopa repiratorie. </p> <p>Tulburarile respiratorii agonale sunt de mai multe feluri:Cheyne-Stokes consta ininspiratii profunde ce cresc progresiv, devin tot mai ample, ating un maxim, apoi descresc la fel, progresiv, pana la apnee cu durata de pana la 30 de secunde; ciclul de reia.Kussmaul consta intr-o respiratie cu urmatorul ciclu: inspiratie profunda, zgomotoasa, pauza, expiratie sacadata cu durata egala inspiratiei si iarasi pauza. Este caracteristica starilor de acidoza (diabet complicat cu acidoza).Biot se caracterizeaza prin cicluri de respiratie normala urmata de apnee si din nou respiratii normale.</p> <p>Cianoza se caracterizeaza printr-o coloratie albastra-violacee a tegumentelor si mucoaselor, consecinta a tulburarii hematozei. Este mai exprimata la extremitati: piramida nazala, buze, lobii urechilor, unghii, degete, maini, picioare. O intalnim in boli pulmonare si cardiace, dobandite sau congenitale.</p> <p>Tusea este un simptom frecvent in bolile pulmonare. Ea consta intr-o inspiratie scurta si adanca, urmata de inchiderea glotei. Aerul se afla in tensiune intrapulmonar si urmeaza un expir brusc, fortat, care antreneaza elementele patologice din arborele traheobronsic: corpi starini, lichide aspirate, mucus, secretii, puroi, sange. La eliminarea produselor patologice mai contribuie si miscarile cililor mucoasei bronsice. In functie de caracteristicile ei, tusea are mare valoare semiologica, orientand diagnosticul:tusea voalata, ragusita (disfonica) arata o laringita;tusea sonora, latratoare se observa in cancerulmediastinal si in adenopatiile traheobronsice;tusea seaca se constata in prima faza a laringitelor, traheobronsitelor, a pneumoniilor si in pleurezii;tusea cu expectoratie (umeda, productiva) se intalneste in bronsite, supuratii bronhopulmonare, pneumonii, tuberculoza pulmonara, chist hidatic drenat in bronhii etc.</p> <p>Sranutul este un expir violent, scurt, cauzat de iritatia mucoasei nazale prin corpi starini, secretii, inflamatii (este un reflex de aparare);</p> <p>Cascatul este o inspiratie fortata, profunda si prelunga, care semnifica o anemie cerebrala trecatoare.</p> <p>Cornajul este o insiratie zgomotoasa, uruitoare, cauzata de obstcole in caile respiratorii (laringe, trahee).</p> <p>Tirajul consta in retractia tesuturilor moi in regiunea subclaviculara, intercostala si epigastrica in timpul inspiratiei. Cornajul si tirajul, alaturi de bataia aripioarelor nazale alcatuiesc o triada simptomatica ce poate sa apara in bronhopneumonie la sugari.</p> <p>Sputa este produsul patologic eliminat prin tuse din bronhii. Cunoasterea caracterului sputei poate fi foarte utila pentru stabilirea diagnosticului si pentru aprecierea evolutiei unor boli ale aparatului respirator. La sputa descriem: aspect, culoare, miros si cantitate. Din ea se fac examinari citologice si bacteriologice in vederea stabilirii diagnosticului si tratamentului.sputa albicioasa, vascoasa o intalnim in bronsite catarale (sputa mucoasa);sputa mucopurulenta sau purulenta (culoare galben-verzuie) o intalnim in traheobronsite purulente sau in supuratii bronhopulmonare;sputa hemoptoica se intalneste in bronsiectazii si in tuberculoza pulmonara (are striuri sangvinolente);sputa rubiginoasa, ruginie (culoarea caramizii arse), aderenta de fundul vasului, este patognomonica (caracteristica) pentru pneumonia franca lobara (pneumonia cu pneumococ);sputa ca pelteaua de coacaze (sputa rosie, gelatinoasa) este o sputa care apare in cancerul bronhopulmonar;sputa seroasa, spumoasa, aerata apare in edemul pulmonar acut;sputa clara, ca apa de stanca apare in drenarea unui chist hidatic pulmonar;sputa negricioasa la marii fumatori.</p> <p>Mirosul fetid al sputei arata o supuratie pulmonara (abces, bronsiectazie, tuberculoza, unele forme de bronsite). In gangrene, mirosul sputei este penibil, respingator, este un miros putred.</p> <p>Cantitatea sputei poate varia intre 30 - 100 ml/24 ore in bronsite, putand ajunge pana la 300-500 ml/24 ore in supuratiile bronhopulmonare. </p> <p>Vomica este o eliminare de 300-500 ml de sputa deodata, prin drenarea unui abces pulmonar sau a unui chist hidatic pulmonar.</p> <p>Hemoptizia este hemoragia din aparatul respirator, precedata de tuse, sputa eliminata fiind formata din sange rosu si aerat. Poate fi observata din tuberculoza pulmonara, bronsiectazii si cancer bronhopulmonar.</p> <p>Epistaxisul este hemoragia nazala care apare in cadrul unor afectiuni locale sau generale.</p> <p>Examenul obiectiv se foloseste de cateva metode: inspectie, palpare, percutie si auscultatie. La auscultatie percepem murmurul vesicular, precum si zgomote supra-adaugate (raluri ronflante, sibilante, subcrepitante si crepitante).</p> <p>Investigatii paraclinice</p> <p>Examenul sputei se analizeaza aspect, culoare, miros si cantitate si se face examen citologic si bacteriologicex. citologic examenul sputei pe frotiu colorat urmareste descoperirea de celule tumorale, elemente ale sangelui, microbi (de mare valoare fiind descoperirea bacilului Koch) sau ciuperci;ex. bacteriologic insamantarea pe medii de cultura (culturi microbiene), urmata de antibiograma pentru testarea sensibilitatii germenilor la antibiotice; pentru acest examen sputa se recolteaza in recipiente sterile.</p> <p>Punctia pleurala se practica la bolnavii care au colectii lichidiene pleurale.</p> <p>Examen radiologic o explorare curenta si foarte necesara in bolile pulmonare.</p> <p>Bronhoscopia explorarea bronsica cu ajutorul bronhoscopului, cand se poate preleva si tesut pentru examen histopatologic;</p> <p>Tomografia computerizata si rezonanta magnetica (RMN) cu sau fara substanta de contrast pentru decelarea proceselor patologice din profunzime.</p> <p>Probe functionale respiratorii. q r e<br><br><br><br><br> xi]]]]]] hY\ CJ aJ mH sH hY\ hW CJ aJ mH sH hY\ h3b CJ aJ mH sH hY\ hXIM CJ aJ mH sH hY\ hXIM 5CJ aJ mH sH hY\ h3b 5CJ aJ mH sH % hY\ hW B* CJ aJ mH ph sH h3b CJ aJ hW CJ aJ hW 5 hpr h h 5CJ aJ hpr 5CJ aJ hpr hW 5CJ aJ &gt;<br><br><br> S h ` $ a$ gd9 n <br> $ &amp; <br>F a$ gd9 n $ a$ gdXIM <br> $ &amp; <br>F a$ gdXIM $ a$ gdW $ a$ gdW . <br><br><br><br><br><br><br></p> <p> d e f g h q K V ` a s yjZjZ hY\ h9 n 5CJ aJ mH sH hY\ h CJ aJ mH sH % hY\ h9 n B* CJ aJ mH ph3f sH hY\ h9 n CJ aJ mH sH % hY\ hXIM B* CJ aJ mH ph3f sH hXIM CJ aJ hY\ hXIM 5CJ aJ mH sH hY\ h3b 5CJ aJ mH sH hY\ CJ aJ mH sH hY\ hXIM CJ aJ mH sH hY\ h$l CJ aJ mH sH "` a 7 8 S T R u U q <br> $ &amp; <br>F a$ gd`fN <br> $ h ^h a$ gd[J; <br> $ h ^h a$ gd<br> $ a$ gd9 n R S T [ N \ O P u w U W l tgWgWgWg hY\ h[J; 5CJ aJ mH sH h<br> 5CJ aJ mH sH h<br> CJ aJ mH sH % hY\ h[J; B* CJ aJ mH ph sH hY\ h CJ aJ mH sH ( hY\ h[J; 5B* CJ aJ mH ph sH ( hY\ h 5B* CJ aJ mH ph sH hY\ h9 n CJ aJ mH sH hY\ h[J; CJ aJ mH sH h9 n 5CJ aJ h9 n h9 n 5CJ aJ / % * q u U V...</p>