.
APARATUL GENITAL MASCUL ROLURI: 1.ENDOCRIN h. androgeni
(testosteron) - h. estrogeni - inhibina 2.EXOCRIN formeaza si
elibereaza gametii masculi (spermatozoizii) 3.Realizeaza copulatia
inseminarea naturala
STRUCTURA ANATOMICA
GONADE testicule CAI SPERMATICE Epididim - Canal deferent -
Canal ejaculator - Uretra (cale mixta uro-genitala) GLANDE ANEXE
Veziculele seminale - Prostata - Glande bulbo-uretrale (Cowper) -
Glande Littre PENISUL SI PREPUTUL(furoul)
TESTICULUL -regiunea ingvinala (armasar, taur, berbec, tap),
-subanal (vier,caine, cotoi) -intraabdominal, in regiunea
lombo-sacrala (pasari)
STRUCTURA TESTICULULUI -la exterior acoperit de albuginee, de
culoare alb-sidefie, bogat vascularizata; -de la fata interna a
albugineei se desprind o serie de lame fibroase ce se anastomozeaza
in zona centrala impartind testiculul in 200-300 lobuli
testiculariIn zona de contact a capului epididimului albugineea se
ingroasa si se infunda in zona centrala a gonadei formand un nucleu
dens mediastinum testis (corpul Highmore) Parenchimul testicular
are consistenta moale elastica, culoare galben bruna si este
alcatuit din tubi seminiferi, canale excretoare intratesticulare si
glanda interstitiala Leydig (diastematica)
CAILE SPERMATICE INTRATESTICULARE
Unitatea morfofunctionala a testiculului este tubul seminifer
Fiecare lobul testicular contine 3-4 tubi seminiferi cu o
extremitate (spre albuginee) infundata in timp ce extremitatea
mediastinala se uneste cu ceilalti tubi seminiferi si dau nastere
tubilor drepti Tubii drepti patrund in corpul Highmore si formeaza
dupa anastomoza reteaua Haller (rete testis) Reteaua canaliculara
din rete testis se simplifica la 12-25 canale ce dau nastere
conurilor eferente, cu aspect conic si traiect intratesticular care
prin confluare dau nastere portiunii initiale a canalului
epididimar.
INVELITORILE TESTICULARE
Testiculele apar si se dezvolta in regiunea sublombara la toata
speciile, coborarea acestora in scrotum realizandu-se diferentiat
in functie de specie: Cabaline luna a 9-a de gestatie Bovine luna
3,5 4 de gestatie Ovine 80 zile de gestatie Suine 90 zile de
gestatie Caine 5-12 zile post-partum
Bursele testiculare rezult din suprapunerea a 5 nvelitori,
dispuse de la exterior la interior astfel: scrotum, dartos,
celuloas, cremaster i fibro-seroas. Pot fi sistematizate n 3 tunici
distincte:
1.Tunica externa formata din 2 invelitori strans unite,
provenite din pielea si tesutul hipodermic din aceasta zona:scrotum
si dartos. 2.Tunica medie (fascia spermatica externa)-formata din
tesut conjunctiv (celuloasa) ; pe fata postero-laterala se gaseste
m. cremaster ce descinde din oblicul intern al abdomenului si a
carui contractie determina ascensiunea brusca a testiculului in
canalul ingvinal. 3. Teaca interna (teaca vaginala)-deriva din
fascia transversa, peritoneul parietal si visceral ; formeaza o
punga piriforma ce adaposteste testiculul si cordonul
testicular.INVELITORILE TESTICULARE 1. M. oblic abdominal intern;
2. Inelul inghinal superior (abdominal sau profund); 3. Ligamentul
inghinal; 4. Fascia transvers (endoabdominal); 5. Peritoneul
parietal; 6. i 7. Inelul inghinal; 8. M. cremaster extern; 9.
Inelul inghinal inferior (superficial i subcutanat);10. Cavitatea
vaginal; 11. Peritoneul visceral;12. Peritoneul parietal; 13.
Testicul; 14. Epididim; 15. Pediculul vasculo-nervos al
testiculului; 16. Canal deferent; 17. Mezou deferenial; 18.
Traiectul inghinal; a. Scrotul; b. Dartosul; c. Celuloasa; d.
Fibroasa; e. Peritoneul parietal
CORDONUL TESTICULAR Asigura suspensia testiculului, este
acoperit in totalitate de peritoneul visceral si are lungime
variabila in raport cu specia. Este alcatuit din: artera si vena
testiculara (cu plexul pampiniform), filete nervoase provenite din
plexul mezenteric posterior si plexul pelvic, m. cremaster canalul
deferent;
CAILE SPERMATICE 1.Canalul epididimar
Canal flexuos, lung, rezultat din unirea conurilor eferente dupa
traversarea albugineei, constituind baza structurala a
epididimului, formatiune alungita atasata marginii fixe a
testiculului, constituita din cap, corp si coada.
Rolurile canalului epididimar: Transportul, depozitarea,
concentrarea spermatozoizilor; Prima maturare a spermatozoizilor -
proces care are loc n 7-9 zile (a doua maturare se produce la
contactul cu secreia prostatic, iar cea de-a treia n istmul
salpingian).
2.Canalul deferent Conduct lung, aproape rectiliniu, constituit
din 3 portiuni:
- testicular, se afl pe faa posterioar a testiculului, pe toat
lungimea acestuia; -funicular - se gsete n structura cordonului
testicular, pn la nivelul inelului inghinal profund; -abdominal -
de la inelul inghinal profund, pn la deschiderea canalului deferent
n canalul ejaculator (la speciile la care acesta exist) sau direct
n uretr
n zona dorsal a vezicii urinare formeaz cte o dilataie alungit
fusiform denumit ampul deferenial (absent la vier i cotoi i redus
la cine), foarte dezvoltat la taur
3.Canalul ejaculator
Este un conduct scurt care rezult din unirea poriunii terminale
a canalului deferent cu canalul excretor al glandei seminale, sub
prostat. Lipsete la speciile care nu prezint glande seminale
(carnivore). Fiecare canal ejaculator se gsete n peretele superior
al uretrei i se deschide n aceasta la nivelul tuberculului seminal
(colliculus seminalis).
4.Uretra
Conduct comun urogenital, care prezint 2 poriuni: intrapelvin -
delimitat anterior de gtul vezicii urinare i posterior de arcada
ischiatic -extrapelvin (penian) - delimitat posterior de arcada
ischiatic i anterior de meatul urinar situat n vrful penisului,
intr n alctuirea organului copulator mascul.
Glandele anexe ale ap. genital mascul 1.Veziculele seminale
-Glande de tip tubular situate la nivelul uretrei intrapelvine,
de o parte si de alta a canalelor deferente, deasupra gatului
vezicii urinare. - Au aspect conic, alungit, anterior se termin n
deget de mnu, iar posterior canalele lor excretorii se unesc cu
canalele deferente dnd natere canalelor ejaculatoare. -Secreia
acestor glande are aspect gelatinos si este bogata in fructoza care
serveste ca sursa de energie pentru spermatozoizi.Glandele anexe
ale ap. genital mascul 2.Prostata corpul prostatei- lipsete la
berbec i ap este aezat pe faa cranio-dorsal a uretrei intrapelvine
ntre cele dou ampule defereniale. La exterior prezinta o capsul
musculo-fibroas (esut conjunctiv i fibre musculare netede), care se
contract n momentul ejaculrii eliminnd secreia prostatic. poriunea
diseminat- lipsete la armsar este reprezentat de acini glandulari
diseminai ntre mucoasa i musculoasa uretrei intrapelvine. Glandele
anexe ale ap. genital mascul
3.Glandele bulbouretrale (Cowper) Sunt glande pereche, au forma
ovoidala si diamensiuni variabile in functie de specie Sunt situate
de o parte si de alta a uretrei inaintea arcadei ischiatice;
Secretia acestor glande intra in componenta plasmei seminale si
este eliminata direct in uretra prin 5-10 canale colectoare.
Glandele anexe ale ap. genital mascul 4. Glandele Littre Sunt
glande de tip mucos, existente n corionul mucoasei uretrei pelvine,
dar mai ales extrapelvine. Canalele lor excretorii se deschid la
suprafaa uretrei. Secreia glandelor Littre se elimin n prima faz a
ejaculrii Are rol de ndeprtare mecanic a impuritilor de pe uretr i
de neutralizare a pH-ul acid datorat urinei.
PENISUL SI PREPUTUL
Corpul penisului este alcatuit din: corp cavernos, uretra corp
spongios.
Tipuri de penis:
tipul fibroelastic prezint o albuginee groas, puin extensibil i
predomin scheletul conjunctiv. Se ntlnete la rumegtoare i suine.
Prezint o flexur sigmoid (S penian). n erecie se produce
supraindurarea i alungirea penisului prin dispariia S-ului penian,
datorata relaxarii muschilor retractori ai penisului. tipul
musculocavernos (armsar, carnivore i iepuroi) -predomin esutul
cavernos lacunar, iar albugineea este mult mai subire. Erecia este
mult mai evident i const n indurarea, alungirea i mrirea n volum a
penisului.
PENISUL SI FUROUL
Furoul (preputul) reprezinta o cuta a pielii abdominale sau
perineale, care adaposteste portiunea libera a pensiului; -
prezinta anterior o deschidere circulara orificiul preputial, iar
posterior se termin n fund de sac inelar, unde tegumentul se
rsfrnge pe poriunea liber a penisului. - prepuul prezint un
tegument extern, reprezentat de pielea regional i un tegument
intern cu structur intermediar ntre piele i mucoas, bogat n glande
sebacee modificate, care secret smegma prepuial.PENISUL SI FUROUL
Musculatura preputului este reprezentata de: 2 muchi protractori
prepuiali craniali care-l tracioneaz anterior, contribuind la
retragerea penisului n cavitatea prepuial dup copulaie. 2 muchi
retractori prepuiali caudali (la rumegtoare i suine) care
tracioneaz furoul posterior, contribuind la exteriorizarea poriunii
libere a penisului n timpul ereciei.
INSAMANTARILE ARTIFICIALEBiotehnologie de generaia I-a, ce
permite multiplicarea descendenei unui mascul valoros, dincolo de
limitele biologice ale acestuia Aplicat pe scar larg la bovine i
ovine i, ntr-o msur mai mic, la celelalte specii Ofer avantaje de
ordin : Economic Zootehnic Medical Cuprinde patru etape principale
: Recoltarea spermei Examenul materialului seminal Ex. Macroscopic
Ex. Microscopic Ex. complementare Diluarea si conservarea
materialului seminal Refrigerarea Congelarea In gheata carbonica In
azot lichid Inocularea materialului seminal
A. Recoltarea spermei 1. Vaginul artificial Imita conditiile de
temperatura, presiune si lubrifiere din vaginul femelei in estru
Alcatuit din : carcasa cu robinet, camasa din latex + inele de
cauciuc, pahar colector + protectie Recoltarea se poate face pe o
femela in calduri spontane sau induse hormonal, pe manechin sau pe
un alt mascul Folosit la taur, armasar, berbec, vier, caine
2. Electroejacularea
Stimularea centrilor nervosi ai erectiei si ejacularii din
maduva lombo-sacrala, cu ajutorul unui curent electric de joasa
tensiune Se practica la taur (electrod endorectal bipolar) si
berbec (electrod endorectal monopolar si electrod lombar monopolar)
Avantaj : poate fi folosita la masculii cu impotenta de copulatie
(impotentia coeundi) Dezavantaje : ejaculatul este inferior
d.p.d.v. cantitativ si calitativ celui obtinut cu vaginul
artificial ; uneori se poate produce ejacularea in furou
3. Metoda prezervativului (condomului) Se practica uneori la
armasar, de regula ca un expedient Pe post de prezervativ, se poate
utiliza o manusa obstetricala pentru ETR
4. Metoda manuala (masturbarea)
Se practica la vier si la caine La vier elementul esential este
presiunea exercitata de operator cu degetele la nivelul portiunii
spiralate a penisului, analog papilelor cervicale ale scroafei La
caine presiunea trebuie exercitata la nivelul bulbilor glandului,
iar penisul se orienteaza posterior
5. Masajul transrectal al veziculelor seminale i al ampulelor
canalelor deferente Este o metod practicat uneori la taur, n cazul
impotenei de copulaie Prezint dezavantajul c ejacularea se produce
fr erecie, n furou, iar n cazul masajului prea energic al gtului
vezici urinare exist riscul amestecului spermei cu urina. Avantajul
principal const n simplitatea metodei, care nu necesita nici un fel
de materiale suplimentare
B. Examinarea materialului seminal Este precedata de si corelata
intotdeauna cu examenul fizic general al reproducatorului mascul.
1.Ex. macroscopic:
Volum se apreciaza imediat dupa recoltare prin citire directa in
paharul de recoltare Culoare- se apreciaza subiectiv imediat dupa
recoltare si variaza in functie de specie, concentratia in
spermatozoizi sau prezenta substantelor straine in ejaculat (sange,
puroi, urina, etc). pH apreciat cu ajutorul pH-metrelor; exista o
corelatie directa intre calitatea spermei si pH-ul acesteia (cu cat
proba de sperma este mai buna cu atat este mai acida) Miros
2. Ex. Microscopic: Concentratia materialului seminal - 2
tehnici: -tehnica hemocitometrica: adaptata dupa tehnica de
numarare a globulelor rosii. - metoda electronica (SQA): mult mai
rapida si mai exacta. Mobilitatea spermatozoizilor
- Mobilitatea generala a spermei se apreciaza cat mai repede
dupa recoltare, miscarea in val se noteaza cu 5, iar lipsa de
miscare cu 0; - Mobilitatea individuala se apreciaza prin
examinarea unei picaturi de sperma proaspata diluata; se va aprecia
traiectoria si viteza de inaintare. Mobilitatea individuala se
noteaza pe o scara de la 0-5, sperma normala regasindu-se in
intervalul 2,5-5.
Morfologia spermatozoizilor ofera posibilitatea de a pune in
evidenta spermatozoizii imaturi, cu anomalii sau morti. Se
apreciaza imediat dupa recoltare prin examen microscopic (100x cu
imersie) si colorare (albastru de metilen, violet de gentiana, tus
de China, opal-blau, albastru-tripan-Giemsa, eozina-negrozina,
etc). Intr-un ejaculat normal procentul spermatozoizilor anormali,
imaturi sau morti = max 20%.
3. Ex. complementare:
Testul hipoosmotic permite aprecieri privind integritatea
membranei spermatozoidului
Proba redox se bazeaza pe principiul masurarii capacitatii de
reducere a celulelor spermatice prin intermediul unei substante
colorate (albastru de metilen); cu cat decolorarea amestecului este
mai rapida cu atat proba de sperma este mai buna.
Ex. bacteriologic presupune recoltarea separata a fractiunilor
ejaculatului si realizarea de insamantari pe medii pentru germeni
aerobi, anaerobi, micoplasme si fungi; in mod normal in sperma se
gasesc aproximativ 10.000 celule bacteriene/ml.
Ex. imunologic
urmareste detectarea anticorpilor antispermatici care ar altera
capacitatea fecundanta a spermatozoizilor.
C. Diluarea si conservarea materialului seminal Diluarea
materialului seminal se realizeaza in scopul fractionarii
ejaculatului permitand astfel obtinerea unui numar mai mare de doze
de inseminare. mediile de dilutie trebuie sa contina:
- substante energetice (glucide); - substante crioprotectoare
(glicerina, lecitina din galbenusul de ou); - substante tampon -
mentin constant pH-ul spermei in timpul diluarii si conservarii
(citrati, fosfati, tartrati, etc); - substante care sa activeze
mobilitatea spermatozoizilor in caile genitale femele (mucinaza); -
substante care sa impiedice dezvoltarea florei microbiene
(antibiotice, sulfamide)
Conservarea materialului seminal urmareste mentinerea
mobilitatii si capacitatii fecundante a spermatozoizilor un timp
cat mai indelungat, inafara cailor genitale femele. conservarea
materialului seminal se poate realiza prin :
-refrigerare (pastrare la 2-8C) -congelare (pastrare in azot
lichid la -196 grade Celsius). Procedee de congelare a materialului
seminal: - congelarea in paiete (mari, mijlocii si mici); -
congelarea in fiole; - congelarea in pilule in gheata carbonica la
79 grade Celsius abandonata la ora actuala
D. Inocularea materialului seminal Inocularea consta in
depunerea materialului seminal in caile genitale femele. Principii
care trebuie respectate la inocularea materialului seminal:
- inocularea sa se realizeze in momentul optim pentru fiecare
specie; - depunerea materialului seminal sa se faca la locul de
electie caracteristic fiecarei specii; - instrumentarul folosit la
inseminare sa fie steril si incalzit la 38C; - sa se evite
traumatizarea mucoasei vestibulo-vaginale, cervicale sau uterine in
timpul inocularii.
Pentru sperma refrigerata: - flaconul cu material seminal se
lasa la temperatura camerei 5 minute; se utilizeaza sperma care
contine cel putin 60% spermatozoizi cu miscari vioaie de
inaintare.
Pentru sperma congelata: - se inoculeaza dupa decongelare brusca
in apa la 36 grade Celsius; se admite inocularea spermei care
contine minimum 35-40% spermatozoizi cu miscari vioaie de
inaintare.
Inocularea spermei la vaca: - de regula se inoculeaza 2 doze de
material seminal la interval de 12 ore; -depunerea materialului
seminal se realizeaza in canalul cervical sau in cavitatea uterina;
- pentru depunerea spermei in caile genitale femele se poate
utiliza metoda recto-vaginala/bimanuala (cel mai frecvent) sau
metoda cu speculum vaginal.
Inocularea spermei la iapa: - depistarea momentului optim pentru
I.A. se realizeaza prin ultrasonografie (folicul peste 35-40 mm)
sau numai prin palpare transrectala cand se identifica modificarile
de forma, marime si consistenta; - inseminarea artificiala ar
trebui sa se realizeze cu 12 ore inaintea ovulatiei; - materialul
seminal se depune in cavitatea uterina.
La oaie: inocularea materialului seminal se realizeaza imediat
ce este depistata in calduri de catre berbecul incercator si se
repeta dupa 12-18 ore; cu un speculum vaginal si seringa de
inoculare se inoculeaza 0,1 ml sperma la nivelul canalului
cervical.
La scroafa: se folosesc catetere de cauciuc sau plastic care la
extremitatea libera se termina cu o formatiune ovalara (cateterul
cu oliva)sau sunt spiralate asemanator portiunii libere a penisului
la vier (cateterul Melrose); - varful pipetei se angreneaza in
cervix, iar materialul seminal se depune in corpul uterin.La catea:
- detectarea momentului optim pentru I.A. se realizeaza prin ex.
citovaginal (celule Schollen) sau prin dozarea progesteronului
plasmatic (peste 8 ng/ml); depunerea se poate realiza intravaginal,
intracervical sau intrauterin (cateterul Osiris), apoi cateaua se
va mentine cu trenul posterior ridicat 15 min pentru a facilita
pasajul spermatozoizilor.
Aparatul genital mascul in serie animalaAparatul genital la
armasar
Bursele testiculare scurte i voluminoase, aezate n regiunea
inghinal cu scrotumul pigmentat si cu un rafeu median evident.
Testiculele ovoide, uor turtite lateral, cu marele ax longitudinal.
Albugineea i septumurile interlobulare conin fibre musculare netede
i formeaz un mediastinum testis puin evident. Epididimul prezint un
corp foarte dezvoltat i un cap mai redus. Coada epididimului este
evident detaat depind polul caudal testicular. Canalul deferent
prezint ampula deferenial foarte dezvoltat. ntre foiele
ligamentului interdeferenial se gsete utriculul prostatic (uterul
masculin), de forma unei pungi, uneori bifurcat caudal.
Aparatul genital la armasar
Fig.: Aparatul genital la armsar 1. Vezicule seminale; 2. Ampul;
3. Canal deferent; 4. Gland; 5. Testicul; 6. Epididim; 7. Glande
bulbouretrale; 8. Prostat; 9. Vezic urinar.
Canalul ejaculator se prezint ca o ampul adnc, n care se deschid
canalele deferente, i n afara i puin n sus, canalele veziculelor
seminale. Glandele seminale au aspectul unor pungi piriforme si
sunt situate dorsal, de o parte i de alta a gtului vezicii urinare.
Gtul glandei dispus caudal particip la formarea canalului
ejaculator.
Aparatul genital la armasar
Prostata dezvoltat la armsar, este reprezentat numai de corpul
prostatei (nu prezint poriunea diseminat), de culoare galben-cenuie
i formeaz 2 lobi laterali voluminoi. Este situat pe faa dorsal a
originii uretrei pelvine acoperind i extremitatea posterioar a
canalelor deferente i veziculelor seminale ; fiecare lob prostatic
i vars coninutul n uretr prin 10-20 de canale excretoare, care se
deschid n vrful unei mici papile de pe mucoasa uretral dorsal.
Glandele bulbo-uretrale se gsesc la nivelul arcadei ischiatice, de
o parte i de alta a uretrei, naintea bulbului uretral. Au form
oval, sunt acoperite de un muchi compresor (m. bulboglandular) i se
deschid n uretr prin 6-8 canale excretoare.
Penisul este de tip musculo-cavernos, are form cilindric, cu o
lungime variabil (50-60 cm n repaus i 80-90 cm n erecie). Poriunea
liber este acoperit de un tegument subire de culoare neagr sau
marmorat care la baza cavitii furoului formeaz un pliu circular -
inelul prepuial. Glandul este separat de restul poriunii libere
printr-un gt evident i prezint circular o margine proeminent -
coroana glandului. Pe faa anterioar se gsete o adncitur - fosa
glandului - n care este situat poriunea terminal a uretrei
(procesul uretral), iar n vrful acesteia, meatul urinar. Corpul
cavernos se inser pe ischium prin dou rdcini bine detaate,
acoperite de un muchi ischio-cavernos, relativ bine dezvoltat.
Prepuul este lung, cu tegument subire, acoperit cu pr fin i prezint
un rafeu median redus. Tegumentul intern este bogat n glande
sebacee care secret o smegm negricioas.
Aparatul genital la taur Bursele testiculare voluminoase i
alungite vertical, situate n regiunea inghinal. Scrotumul este de
culoare roz, prezint un rafeu evident, iar n partea anterioar 2-4
mameloane rudimentare. Testiculul este voluminos, elipsoidal, cu
diametrul mare vertical. Pe seciune, parenchimul este de culoare
galben sau glbui-rocat cu mediastinum testis foarte bine dezvoltat.
Albugineea este subire i lipsit de fibre musculare. Epididimul
prezint un cap foarte dezvoltat care acoper aproape complet
extremitatea superioar (dorsal) a testiculului. Corpul epididimului
este subire i este aezat pe marginea median a testiculului. Coada
epididimului, n form de U, aderent la extremitatea inferioar,
formeaz un apendice rotunjit, care se detaeaz de testicul (!
vazectomia)
Aparatul genital la taur
Fig.: Aparatul genital la taur 1. Glanda prostat; 2. Vezicule
seminale; 3. Canal deferent; 4. Vezica urinar; 5. Penis; 6.
Glandul; 7. Testicul; 8. Coada epididimului; 9. Scrot; 10. Capul
epididimar; 11. Flexura sigmoid 12. M. retractor al penisului; 13.
Glanda Cowper; 14. Rect.
Canalul deferent n zona testicular este flexuos i se gsete pe
faa median a testiculului i caudal a corpului epididimului pe
care-l urmrete pn la polul dorsal, unde se ataeaz marginii mediale
a cordonului vascular. Canalul ejaculator este foarte scurt. Glanda
seminal este o formaiune par, foarte boselat, de culoare cenuie,
iar pe seciune de culoare glbuie. Structura ei este de tip
tubulo-alveolar, ramificat i foarte dezvoltat. Prostata format
dintr-un corp foarte redus i o poriune bogat diseminat n submucoasa
uretrei pelvine, nconjurat sub forma unui manon de muchiul uretral.
Poriunea diseminat se gsete pe toat lungimea uretrei pelvine.
Glandele bulbo-uretrale, aproximativ de mrimea unei nuci, sunt
netede la suprafa i complet acoperite de muchiul compresor
(bulboglandular). Au un singur canal de excreie care se deschide n
uretr, caudal fa de bulbii spongioi, sub o plic uretral ischiatic.
Penisul are aspect cilindric, uor turtit lateral la baz, se inser
pe arcada ischiatica prin cele dou rdcini, acoperite complet de un
muchi ischio-cavernos foarte dezvoltat.
nainte de a se angaja ntre bursele testiculare formeaz o dubl
inflexiune - S-ul penian sau flexura sigmoid. n timpul ereciei S-ul
se terge i penisul se mrete n lungime, depind orificiul prepuial.
Pe curbura inferioar a S-ului se ataeaz cei doi muchi netezi
retractori ai penisului, fibrele lor ns se prelungesc pe prile
laterale, pn aproape de vrful penisului. Poriunea liber a penisului
este de form conic alungit, puin ncurbat n sus i uor turtit
dorso-ventral. Vrful penisului este acoperit parial i asimetric de
un gland redus. Asimetric se deschide i meatul urinar, prin
intermediul unui proces uretral redus. Tegumentul penian este de
culoare roz cu numeroase papile mici. Penisul este de tip
fibro-elastic, avnd o lungime de 100-130 cm.
Aparatul genital la taur
Corpul cavernos relativ redus este mbrcat la exterior de o
albuginee foarte groas i inextensibil. Glandul i esutul spongios
uretral sunt slab dezvoltate. Prepuul este lung, strmt i cu un
orificiu redus, care este prevzut cu un smoc de fire lungi de pr.
Tegumentul intern formeaz la locul trecerii pe penis un burelet
circular, bogat n foliculi limfoizi. Muchii prepuiali sunt foarte
bine dezvoltai la aceast specie; 2 muchi protractori sub form de
bandelete aplatizate merg de la nivelul ostiumului prepuial, ntre
tunica abdominal i piele asigurnd, dup erecie i intromisiune,
revenirea prepuului n poziia de repaus. Cei doi retractori pornesc
din zona orificiului furoului, se dirijeaz napoi i trec pe deasupra
burselor, n tunica dartoic. Prin contracia lor sincron cu erecia se
descoper poriunea liber a penisului.
Aparatul genital la berbec si tap
Bursele testiculare ceva mai coborte dect la taur datorit
alungirii pronunate a tecii vaginale; scrotumul este acoperit cu ln
i prezint cranial dou mameloane mici. Testiculul berbecului este
ovoid, aezat vertical ntre coapse. Testiculul la ap este ceva mai
mic, cu coada epididimului mai dezvoltat Epididimul este bine
dezvoltat acoperind extremitile i marginea posterioar a
testiculului. Canalul deferent este asemntor cu cel de la taur;
utricula prostatic se gsete numai la unii berbeci.
Glandele anexe seamn cu cele de la taur, cu excepia prostatei.
La berbec i ap lipsete corpul prostatei, glanda fiind reprezentat
exclusiv prin tubulo-acinii diseminai n peretele uretrei ntre
mucoas i muchiul uretral.
Aparatul genital la berbec si tap
Penisul i prepuul nu prezint diferene semnificative fa de taur,
cu excepia poriunii libere. Glandul este bine dezvoltat, asimetric
i prezint 2 tuberculi. Uretra se prelungete depind glandul, formnd
un apendice vermiform (n cazul nsmnrii naturale, prin erecie,
apendicele vermiform ptrunde n ostiumul vaginal al cervixului).
Glandul la ap prezint numai un tubercul pe partea stng, iar
apendicele vermiform este mai scurt.
Aparatul genital la vier
Pungile testiculare sunt aezate subanal i sunt puin detaate.
Scrotul nu prezint gt, pielea este ncreit, de culoare roz, cu peri
rari i rafeu median foarte evident. Testiculul este foarte
dezvoltat (350-800 g), cu axul mare dispus oblic n jos i nainte.
Albugineea este groas, mediastinul testicular apare ca un cordon
axial, iar glanda interstiial este foarte bine dezvoltat.
Epididimul foarte dezvoltat, acoper extremitile i marginea
superioar a testiculului. Canalul deferent este subire, lipsit de
dilataia ampular; utricula prostatic este un canal unic sau
bifurcat cranial. Glanda seminal, este cea mai voluminoas gland i
apare ca o formaiune boselat, de form conic, turtit, cu vrful
dirijat caudal, iar cu baza deasupra gtului vezicii urinare care
acoper complet gtul vezicii urinare, originea uretrei i prostata .
Fiecare gland are un canal excretor n partea anterioara care
ptrunde sub prostat i particip la formarea unui canal ejaculator
scurt i larg
Aparatul genital la vier
Prostata prezint un corp prostatic foarte mic (2-3 cm) i o
poriune diseminat foarte dezvoltat Glanda bulbo-uretral este foarte
dezvoltat. Are form conic, turtit dorso-ventral i se ntinde de la
bulbul uretral (arcada ischiatic) pn la vrful glandelor seminale.
Cele dou glande sunt unite transversal de o redus punte muscular
care i d aspectul literei H. Sunt acoperite n regiunea caudal de
muchiul compresor. Canalele excretorii, unul de fiecare parte, se
deschid pe plafonul uretrei prin dou orificii acoperite de o valvul
ischiatic. n esutul conjunctiv interlobular se gsesc numeroase
fibre musculare netede. Penisul este de tip fibro-elastic, lung, de
forma cilindric. Formeaz un S penien naintea burselor testiculare.
Poriunea liber este uor ascuit i rsucit ctre stnga, cu aspect de
tirbuon; aceast structur favorizeaz ptrunderea penisului printre
papilele cervicale n timpul actului coital, ejacularea realizndu-se
intrauterin. Meatul urinar are aspectul unei fante laterale la
vrful penisului.
Aparatul genital la vier
Furoul este reprezentat de un canal ngust, adnc care se deschide
printr-un orificiu strmt, prevzut cu un smoc bogat de pr.
Aproximativ la jumtate, prezint o strictur care mparte prepuul n
dou compartimente. Compartimentul posterior are form cilindric, n
el gsindu-se n mod obinuit poriunea liber a penisului.
Compartimentul anterior se prezint ca o cavitate mai larg, pe al
crui plafon se gsete un orificiu strmt care comunic cu dou
diverticule largi care se ntind napoi sub peretele abdominal i a
cror mucoas are capacitate secretorie. Acestea sunt bursele
prepuiale (Lacauchie), care secret o substan onctuoas, cu miros
puternic, specific, datorat feromonilor, cu rol n manifestarea
atraciei sexuale.
Aparatul genital la caine
Pungile testiculare sunt situate topografic n regiunea subanal.
Tunica scroto-dartoic formeaz un gt scurt i un rafeu evident.
Testiculul este oval, globulos; axul longitudinal este oblic n jos
i napoi. Pe seciune, are culoare cenuie, mediastinum testis este
evident, iar parenchimul divizat n lobuli evideni. Epididimul este
foarte dezvoltat, acoper extremitile gonadei i marginea posterioar;
prezint o albuginee fin prin care se vd flexiunile canalului
epididimar. Canalul deferent relativ gros, formeaz o ampul
deferenial redus. Glandele anexe sunt reprezentate numai de prostat
(glandele seminale i bulbo-uretrale lipsesc). Prostata este foarte
dezvoltat, cu aspect globulos i mbrac complet uretra la originea ei
vezical. Are culoare glbuie i aspect bilobat datorit unui sept
median. Adventicea este fibroas i trimite numeroase septumuri care
mpart glanda n lobi i lobuli.
Aparatul genital la caine Fig.: Aparatul genital la cine 1.
Vezica urinar 2. Glanda prostat; 3. Cordon spermatic; 4. Testicul;
5. Scrot; 6. Uretr; 7. Bulbul glandului; 8. Penis; 9. Prepu.
Penisul are o lungime de 15-20 cm. Corpul cavernos are form
conic cu o depresiune ventral n care se gsete uretra. La nivelul
poriunii libere, corpul cavernos este nlocuit de osul penian care
are form conic, prezint un jgheab longitudinal ventral pentru uretr
i se termin anterior printr-un cordon fibros ce ajunge pn la vrful
penisului. Osul penian este acoperit n totalitate de expansiunea
esutului erectil al uretrei, care formeaz un gland foarte
dezvoltat. Glandul este uor gtuit la jumtatea sa, formnd astfel o
parte anterioar (partea alungit a glandului) i o parte posterioar
(bulbii glandului).
Bulbii glandului sunt foarte dezvoltai, iar intrarea acestora n
erecie asigur, alturi de contracia musculaturii vestibulului
vaginal al femelei, prelungirea actului coital.Vrful glandului este
ascuit, dirijat n jos, sub el deschizndu-se uretra Prepuul (furoul)
este ataat de peretele abdominal printr-un pliu al pielii. Este
foarte lung i ngust, cu orificiul prepuial strmt. Furoul prezint 2
muchi protractori subiri, care se detaeaz sub cartilajul xifoidian
al sternului, se situeaz superficial de o parte i de alta a liniei
albe i se termin la faa intern a prepuului n form de inel.
Aparatul genital la cotoi Testiculul i bursele testiculare la
cotoi sunt situate n regiunea subanal, acoperite cu pr abundent.
Testiculul este relativ mic, ovoid sau sferoidal, aezat oblic n
burse.
Epididimul este foarte dezvoltat cu extremitile aplatizate,
acoperind 3/4 din circumferina testiculului. Canalul deferent nu
prezint dilataie ampular n zona terminal. nainte de a se deschide
la nivel uretral nconjoar uretra dinafar nuntru sub forma unei
chingi. Glandele anexe sunt reprezentate de glandele bulbo-uretrale
i prostata (lipsesc veziculele seminale). Prostata este bine
dezvoltat i nconjoar parial uretra (nu cuprinde i faa ventral a
uretrei), formnd doi lobi distinci. Poriunea diseminat este plasat
mai caudal, mai slab dezvoltat, numai n poriunea superioar a
uretrei.
Aparatul genital la cotoi Fig.: Aparatul genital la cotoi 1.
Prostata; 2. Glandele bulbouretrale; 3. Vezica urinar; 4. Canal
deferent; 5. Os penian; 6. Testicul; 7. Epididim.
Penisul este aezat n apropierea testiculelor i este dirijat
caudal n repaus; n timpul ereciei el se dirijeaz cranial.
Extremitatea liber este lipsit de gland, dar prezint un redus os
penian, iar tegumentul ce o acoper formeaz o serie de papile
cornificate cu vrful orientat spre rdcina penisului. Furoul prezint
o cavitate scurt i larg.
Aparatul genital la iepure
Bursele testiculare situate n regiunea inghinal sunt puin
detaate. Teaca vaginal este lipsit de gt, dar inelul inghinal este
foarte larg, permind retragerea testiculului n cavitatea abdominal.
La aceast specie testiculul este alternativ exorhid-enorhid.
Testiculul este voluminos, elipsoidal, cu extremitatea inferioar
mai ngust. Epididimul este strns pe testicul, pe care-l acoper
parial. Coada epididimului este detaat sub forma unui apendice i
ader la fundul tecii vaginale, ceea ce face ca, n perioada de
enorhidie, punga s fie redus. Canalul deferent este bine detaat n
cordonul testicular formnd o dilataie ampular evident i se deschide
n uretr separat la nivelul unei papile (nu are canal
ejaculator).
Glandele anexe sunt reprezentate de glandele seminale, prostat i
glandele bulbouretrale. Glandele seminale sunt relativ reduse i
situate pe partea dorso-lateral a gtului vezicii urinare: n plan
median ader la "uterul masculin", fapt pentru care au fost
confundate de multe ori cu acesta. Prostata este format din corpul
prostatei i poriunea diseminat. Corpul prostatei are aspect
bilobat, dezvoltat n sens transversal. Dimensiunea prostatei variaz
n funcie de vrst i de perioada de rut. Poriunea diseminat este
redus. Glanda bulbouretral este redus, prezentnd doi lobi ovoizi,
de culoare galben-lutoas, acoperii complet de muchiul
bulboglandular. Penisul este deosebit de cel de la motan prin lipsa
osului penian i a papilelor cornificate la nivelul extremitii
libere. Prepuul prezint dou aglomerri glandulare masive care i vars
produsul prin cte un canal propriu, de o parte i de alta a
penisului (glanda prepuial).
