Aparatul Locomotor

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Aparatul Locomotor

Citation preview

APARATUL LOCOMOTORAlcatuire: a. oasele si articulatiile care formeaza sistemul osteoarticular-scheletul- cu rol pasiv in miscare b. sistemul muscular reprezentat prin muschi cu rol activ in miscare

ANATOMIA SISTEMULUI OSOS alcatuit din oase, organe dure si rezistente datorita compozitiei chimice cat si arhitecturii sistemului osos oase =aprox.200 Clasificarea oaselor in functie de forma lor: oase late predomina latimea si inaltimea - stern, omoplat, parietal, frontal, occipital oase lungi predomina lungimea - oasele membrelor (humerus, tibie, femur) oase scurte cele 3 dimensiuni sunt aprox.egale carpiene, tarsiene oase neregulate vertebre, madibula, sphenoid, etmoid oase pneumatic contin cavitati cu aer frontal, maxilarExista oase de ex.rotula care se gasesc in grosimea unui tendon se numesc sesamoide Exista oase alungite, unde predomina lungimea - coastele si clavicula nu prezinta diafiza si epifize asa cum au oasele lungiPe suprafata osului exista proeminente sau cavitati necesare inserarii muschilor si articularii oaselor.STRUCTURA OSULUIOsul este adaptat functiei de a rezista la presiune si tractiune.Toate oasele (lungi, late, scurte) sunt invelite la exterior intr-o membrana fibroasa puternic vascularizata, conjunctiva PERIOSTUL cu rol in cresterea in grosime si sudarea fracturilor.a. Diafiza (corpul osului) tesut osos compact (dur) cu structura tubular in centru se afla canalul central cu maduva osoasa rosie la fat (formeaza hematii), galbena la adult ( deposit de grasimi), cenusie la batrani (fara rol functional)

Epifizele (capetele osului) au in structura lor: Oasele lungi au in interior - tesut spongios ( format din lamele osoase care se intretaie si delimiteaza spatii numite areole pline cu maduva rosie cu rol in formarea globulelor sangelui) si la periferie tesut compact Oasele scurte au la interior tesut spongios cu areole iar la exterior tesut compact Oasele late au in interior tesut spongios numit diploe iar la exterior o patura de tesut compactLa locul de unire a diafizei cu epifiza, oasele tinere prezinta cartilajul de crestere responsabil d e cresterea in lungime a oaselor care inceteaza in jurul varstei de 20 de ani.Concluzie: in canalul central al diafizei oaselor lungi ca si in areolele osului spongios din interiorul oaselor scurte si late se afla maduva osoasa ROSIE - la adult cu rol hematopoietic si se afla in tesutul spongios din interiorul oaselor scurte si late cat si in interiorul epifizelor oaselor lungi GALBENA la adult in canalul central din diafizele oaselor lungi si este bogata in tesut adipos cu rol de rezerva CENUSIE la persoanele in varsta si nu are rol functional

BOLILE APARATULUI LOCOMOTOR1. DEFORMATIILE (deviatii) coloanei vertebrale- modif. patologice de ax ale coloanei verteb. Normala cifoza lordoza scoliozaCifoza (fig. 2)este deviatia coloanei vertebrale in planul vertical. Cifoza se manifesta prin curbarea accentuata a coloanei, spre in fata, in regiunea toracica, provocand cocoasa apare la cei care stau mult aplecatiLordoza (fig. 3)este o modificare a curburii fiziologice a coloanei vertebrale in zona lombara. Lordoza se manifesta prin accentuarea curburii, spre in fata.Scolioza (fig. 4)se manifesta prin aparitia unor curburi ale coloanei vertebrale, mai ales in regiunea lombara, in plan frontal, coloana luand forma literei "C", urmata de multe ori de o modificare compensatorie care apare in zona invecinata, coloana vertebrala fiind in forma literei "S". Aceasta deformare "S" vizibila din spate, poate fi orientata spre dreapta sau spre stanga, in functie de greselile de pozitie ale coloanei.La copii(adolescent) prima data cresc oasele si apoi muschii!!!!!2. PICIORUL PLAT ( Platfus) Se turteste bolta piciorului Talpa vine in contact cu solul pe toata suprafata pt.tratare se folosesc aparate ortopedice

3. RAHITISMUL Cauze: - alimentatia defectuoasa deficit devitamina D, calciu si fosfati, substante nutritive putine( in special proteine)Simptome: oasele isi pot pierde din rezistenta naturala, devin fragile si se pot rupe usor, chiar in urma unor traumatisme minore. malformatii scheletice: in special la nivelul membrelor inferioare, la nivelul coloanei vertebrale, pelvisului si sternului. Specialistii au descris urmatoarele modificari aparute la scheletul pacientilor cu rahitism: stern in carena, bombat anterior, tibie in iatagan, cand oasele gambei sunt incurbate, cifoze,scolioze, sau chiar cifoscolioze (daca rahitismul apare la copiii mai mari de 2 ani spasme musculare astenie (oboseala)musculara; crestere si dezvoltare anormale: copii au o talie mai mica decat media normala pentru varsta lor; malformatii dentare:eruptii dentareintarziate si dinti cu aspect si structura modificata, smalt poros, predispozitie la aparitia cariilor dentare.

4. DEBILITATE FIZICA - o stare de slabiciune a organismului, insotita de scaderea rezistentei fizice si de o vulnerabilitate in fata bolilor. provoaca aparitia altor boli TBC, hepatita virala, rheumatism articular si cardiovascular

5. ENTORSELE cauze.: rasuciri, intinderi sau chiar ruperi ale ligamentelor unei articulatii oasele nu ies din articulatie articulatia se umfla, este dureroasa, miscarile sunt dificile primul ajutor: se panseaza articulatia, bandajul se uda cu apa rece

6. LUXATII cauze: effort brusc, lovituri puternice se rup ligamentele oasele ies din articulatie simptome: articulatia se umfla, este dureroasa si se modifica aspectul membrului primul ajutor: imobilizarea membrului intr-o pozitie nedureroasa spital

FRACTURILE - cauze: rupturi ale oaselor clasificare fracturilor: inchisa se rupe osul dar nu iese afara prin piele(piele intacta) se imoilizeaza cu atele deschisa se rupe osul si iese afara prin piele. Are loc hemoragia Primul ajutor se opreste hemoragia(hemostaza) prin aplicarea garoului se mentine maxim 1,5 ore, daca se de depaseste apare cangrena Se imobilizeaza membrul rupt Se transporta la spital

OBOSEALA MUSCULARA - muschiul devine dureros cand nu mai are suficienta glucoza si oxigen, drapt urmare in muschi se acumuleaza acid lactic TENDINITA - def: inflamarea dureroasa a unui tendon. Cauza: efort fizic puternic

7. ELONGATII, RUPTURI, INTINDERI leziuni, rupturi ale fibrelor musculare la efort intens, de durata simptome: durere violenta, hematom (vanataie)

epifizahipofiza

testicoleovarepancreaspancreasGlande suprarenaleGlande suprarenaleglandele paratiroideGlanda tiroidaovaretesticule

Hipofiza sau glanda pituitar

este o gland endocrin cu structur complex i cu funcii, de asemenea, multiple i complexe. este situat n fosa hipofizar a eii turceti a osului sfenoid, pe faa inferioar a encefalului, naintea tuberculilor mamilari i napoia chiasmei optice este acoperit de o formaiune a durei mater diafragmul eii, diafragma sellae, nzestrat cu un mic orificiu prin care trece infundibulul ce unete hipofiza cu tuber cinereum. o gland de form elipsoidal cu masa de circa 0,5 0,6 g, fiind mai mare la femeie dect la brbat. Diametrul transversal este 12 15 mm, iar cel vertical de 5 8 mm. Prin infundibul ea este strns legat de hipotalamus. Dispune de doi lobi: anterior i posterior. Cel mai voluminos este lobul anterior, cruia i revine circa 70% din masa total a glandei. Avnd o origine i structur diferit, lobii hipofizei ndeplinesc i funcii diferite.

Lobul anterior sau adenohipofiza este constituit din trei poriuni: poriunea distal, pars distalis,cea mai voluminoas; partea tuberal, pars tuberalis, reprezint sectorul superior al lobului anterior care trimite o prelungire ataat infundibulului hipotalamusului; poriunea intermediar, pars intermedia, aezat la frontiera cu lobul posterior al hipofizei. aici se produc civa hormoni, fiecare influennd activitatea unei glande-int: hormonul tireotrop (TTH) exercit influen asupra dezvoltrii glandei tiroide i stimuleaz producerea hormonilor acesteia; hormonul adrenocorticotrop (ACTH) stimuleaz secreia hormonilor steroizi de ctre glandele suprarenale; hormonul pancreatotrop (PTH), hormonii gonadotropi, influeneaz maturizarea sexual a organismului, stimuleaz activitatea glandelor sexuale masculine i feminine, creterea glandelor mamare i secreia laptelui, procesul de spermatogenez, dezvoltarea foliculelor n ovar, ovulaia: hormonul foliculostimulent (FSH), hormonul luteinizant (LH) declaneaz ovulaia i formarea corpului galben; hormonul lactotrop sau prolactina (LTH) stimuleaz creterea glandelor mamare n timpul sarcinii, biosinteza laptelui; Hormonal somatotrop (HST) particip la reglarea proceselor de dezvoltarei cretere a organismului tnr.

n poriunea intermediar a hipofizei se produc doi hormoni: - melanocorticotropina, care regleaz cantitatea de pigment (melanin) n organism,- lipotropina stimuleaz metabolismul lipidelor.

Lobul posterior sau neurohipofiza, este constituit din partea nervoas, lobus nervosus, care se afl n partea posterioar a fosei hipofizare, i infundibul, infundibulum, situate posterior de partea tuberal a adenohipofizei. lobul posterior, prin intermediul tractului hipotalamo-hipofizar, se afl n strns legtur morfofuncional cu hipotalamusul i, anume, cu celulele neurosecretoare ale nucleilor supraoptic i paraventricular. n lobul posterior al hipofizei se acumuleaz hormonii: vasopresina - posed faculti vasoconstrictoare i antidiureti 480 ce, fiind numit i hormon antidiuretic (A.D.H.). oxitocina, stimuleaz capacitile contractile ale musculaturii netede a organelor cavitare, ndeosebi a uterului, necesar n decurgerea normal a naterii, intensific secreia de lapte a glandei mamare n lactaie, inhib dezvoltarea i funcionarea corpului galben.

Rolul principal al hipotalamusului i al hipofizei n activitatea sistemului endocrin este determinat de particularitile vascularizrii; adenohipofiza i neurohipofiza fiind vascularizate independent.La nou-nscut masa hipofizei constituie 0,10 0,12 g; o accelerare a creterii are loc n perioada pubertii, atingnd la vrsta de 20 ani greutatea de la 0,5 0,6 g. n urmtoarele perioade masa ei rmne neschimbat. Dup 60 de ani are loc o reducere uoar n masa acestei glande.

SCHELETUL CORPULUI UMAN-este reprezentat prin totalitatea oaselor din corp, partile difera dupa rol si forma.Funciile scheletuluiIndeplineste unele functii importante, care sunt necesare pentru supravietuire.1. Rezistenta, suport i forma: Fara un sistem osos dur si rigid, organismul uman nu poate sta in picioare, si ar fi doar o punga de tesuturi moi, fara nici o forma adecvata.2. Protectie a organelor delicate: In zone precum cutia toracica si craniu, scheletul protejeaza organele interne moi, vitale, cum ar fi inima si creierul de socurile externe. Orice deteriorare a acestor organe se pot dovedi fatale, prin urmare, funcia de protecie a scheletului este foarte importanta.3. Parghie pentru miscari: Muschii scheletici sunt fixati pe suporturile dure, osoase, care servesc ca parghii pentru mentinerea echilibrului si realizarea diferitelor miscari. Pozitia de echilibru stabil a corpului uman este cea de ortostatism.4. Producerea de globule rosii: Oasele, cum ar fi sternul, i maduva osului spongios au rol hemopoetic (producia de globule rosii).

Scheletul capului alcatuit din neurocraniu care adaposteste encefalul si viscerocraniul, care formeaza oasele fetei. la alcatuirea lui iau parte 8 oase: 4 neperechi - frontal, etmoid, sfenoid si occipital 2 perechi temporale si parietale

Scheletul trunchiului Format din coloana vertebrala, coaste, stern la care datorita legaturilor functionale se adauga si bazinul Coloana vertebrala segmentul axial al scheletului trunchiului - alcatuita din 33-34 vertebre dispuse una deasupra alteia si impartite dupa regiunile carora le apartin: Cervicale Toracale Lombare Sacrale Coccigiene fiecare vertebra e formata din corp vertebral in partea ventrala si arc vertebral in partea dorsala prezinta 4 curburi fiziologice in plan antero-posterior acestea cresc rezistenta si elasticitatea coloanei mentinand pozitia normala a corpului: cervicala toracala, lombara sacralaCoastele sunt 12 perechi de arcuri osoase, primele 10 din regiunea toracala se unesc cu sternulSternul - un os lat, pe linia mediana, in partea anterioara a toracelui. La partea superioara se articuleaza claviculele, iar pe laterale se articuleaza primele 7 perechi de coaste.Scheletul membrelor membrele superioare se leaga de scheletul toracic prin 2 oase: omoplatul si clavicula. Membrul superior propriu-zis are 3 segmente: Bratul alcatuit din humerus Antebratul radius si ulna solidarizate intre ele printr-o membrana conjuctiva Mana alcatuit din oase carpiene, metacarpiene si falangeembrele inferioare se leaga de coloana vertebrala prin cenusa pelviana iar posterior se articuleaza cu osul sacrum formand scheletul bazinului ( pelvisul) la femei e mai larg si mai scund.Scheletul membrului inferior este format din scheletul coapsei reprezentat prin femur, scheletul gambei- alcatuit din tibie si fibula si scheletul piciorului format din oasele tarsiene, metatarsiene si falange.Piciorul, adaptat pt.pozitia bipeda are o constructie in bolta, atat longitudinal cat si transversal.