Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria Alimentara

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XII -a

MODULUL:

Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria

alimentară

DOMENIU: Industrie alimentară

NIVELUL: 3

CALIFICAREA: Tehnician în industria alimentară

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare PHARE în proiectul deDezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: PROF. GHEORGHIU MIHAELA, gradul didactic I -

Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna”


2

CUPRINS

I. Competenţe specifice 4

II. Obiective 5

III. Informaţii pentru agentul economic 6

IV. Modalitatea de organizare a practicii 7

V. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi

securitate a muncii

12

VI. Instrumente de lucru 13

VII. Modalitatea de evaluare 31

VIII. Anexe 34

IX. Bibliografie 44


3

Modulul: Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în

industria alimentară

Unitatea de competenţă tehnică generală:

12. Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria

alimentară

Competenţe specifice

12.1. Foloseşte tehnici de lucru şi coduri de bune practici (GMP) pentru producerea

alimentelor cu inocuitate

Factori care afectează inocuitatea alimentelor

Măsuri de protecţie a alimentelor

Modalităţi de determinare a gradului de contaminare a alimentelor

12.2. Stabileşte măsuri pentru reducerea riscului îmbolnăvirilor datorate consumului

alimentelor contaminate

Boli datorate consumului alimentelor contaminate.

Cauzele îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate

Măsuri de prevenire a îmbolnăvirilor

12.3. Analizează punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare

Etapele studiului HACCP;

Punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare

Măsuri de control specifice pentru evitarea riscurilor:

12.4. Supraveghează activităţile de igienizare în industria alimentară

Planul de igienizare

Materiale necesare pentru realizarea igienizării


4

Modalităţi de raportare a factorilor de risc

Metode de apreciere a eficacităţii operaţiilor de spălare şi dezinfecţie

12.5. Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului

Condiţii de potabilitate a apei

Modalităţi de urmărire a aplicării măsurilor de protecţie sanitară a surselor de apă

Aprecierea calităţii apei folosite în industria alimentară:

II. OBIECTIVE

După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:

identifice factorii care afectează inocuitatea alimentelor;

enumere măsurile de protecţie a alimentelor;

precizeze modalităţile de determinare a gradului de contaminare a alimentelor;

precizeze bolile datorate consumului alimentelor contaminate;

identifice cauzele îmbolnăvirilor datorate consumului alimentelor contaminate;

enumere măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor;

enumere etapele studiului HACCP;

identifice punctele critice de control la obţinerea produselor alimentare;

precizeze măsurile de control specifice pentru evitarea riscurilor;

prezinte planul de igienizare;

enumere materiale necesare pentru realizarea igienizării;

prezinte modalităţile de raportare a factorilor de risc ;

identifice metodele de apreciere a eficacităţii operaţiilor de spălare şi dezinfecţie;

precizeze condiţiile de potabilitate a apei;

identifice modalităţile de urmărire a aplicării măsurilor de protecţie sanitară a surselor

de apă;

aprecieze calitatea apei folosite în industria alimentară:


5

III. INFORMATII PENTRU AGENTUL ECONOMIC

Industria Alimentară reprezintă un domeniu prioritar în cadrul economiei

naţionale, produsele alimentare fiind de importanţă strategică. Producerea alimentelor

se realizează în conformitate cu nomele de igienă interne şi internaţionale şi în

concordanţă cu cerinţele consumatorilor.

Asigurarea creşterii calitative şi cantitative a producţiei alimentare, prin

valorificarea potenţialului productiv şi a principiilor care promovează inocuitatea

alimentelor şi standardele de calitate, se realizează prin pregătirea forţei de muncă la

nivelul standardelor europene.

Necesitatea elaborării de programe educaţionale şi de formare pentru calificarea

Tehnician în industria alimentară a fost stabilită în urma cercetărilor efectuate în

rândul angajatorilor din sectoarele economice corespunzătoare pentru a exista siguranţa

că programele elaborate răspund nevoilor acestui sector.

Parcurgerea modulelor pentru calificarea Tehnician în industria alimentară,

nivelul III presupune achiziţii anterioare de calificare la nivelurile I şi II, suplinite prin

dobândirea unor abilităţi cheie şi a unor unităţi de competenţă tehnice generale şi

specializate, precum şi înţelegerea lor, care vor permite elevilor să continue pregătirea

la nivelul trei avansat şi/sau patru, unii dintre aceştia putând să se angajeze sau să-şi

deschidă propria afacere.

Absolvenţii vor putea desfăşura sarcini complexe, care implică planificarea,

organizarea, monitorizarea, controlul şi înregistrarea datelor în cadrul proceselor

tehnologice din industria alimentară, care implică colaborarea în echipă.

Se intenţionează, de asemenea, ca elevii care doresc să parcurgă unităţi de

competenţă separate în efortul de a-şi perfecţiona abilităţile pe care le deţin sau pentru

a veni în întâmpinarea cerinţelor specifice carierei, să aibă acces la aceste calificări.

Un elev care parcurge cu succes o calificare de nivel trei nu va dobândi doar o

serie de abilităţi, competenţe şi cunoştinţe profesionale, ci şi încredere în sine, o mai

bună înţelegere a pieţei muncii şi o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte profesia.


6

Practica la locul de muncă implică elevii şcolilor din învăţământul tehnic şi profesional

în lucrul pe termen scurt în sectorul economic, fapt ce le măreşte experienţa şi gradul de

înţelegere a relaţiilor de muncă, mărindu-le în acelaşi timp şansele de angajare. Elevii

observă diversele aspecte ale muncii în sectorul economic şi pot efectua diverse sarcini

atribuite de către supraveghetor. Programele de practică la locul de muncă permit elevilor

să dobândească competenţe şi cunoştinţe într-un anume sector economic, ca parte a

programului de formare tehnică şi profesională. Cei care participă la calificările profesionale

naţionale îşi pot dovedi o parte din competenţe, ceea ce poate fi folosit la acreditarea parţială

a calificării lor.

IV. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

Perioada de practică la locul de muncă poate diferi în funcţie de practicile şcolii şi

de ceea ce poate oferi angajatorul. De obicei, practica are loc o dată sau de două ori pe

săptămână, însă aceasta poate fi organizată comasat, pe parcursul a mai multor

săptămâni. Unii elevi vor fi alocaţi unei game de angajatori diferiţi pentru practica la locul

de muncă, în vreme ce alţii vor fi alocaţi unui singur angajator.

Personalul şcolii va vizita periodic locurile unde se desfăşoară practica, pentru a

se asigura că totul este în ordine şi pentru a monitoriza evoluţia elevilor.

Se recomandă ca activitatea de instruire practică comasată să se desfăşoare pe

grupe ce nu depăşesc 15 elevi.

Elevii pot lucra individual sau împărţiţi în grupe de 2-3 elevi.

Pentru modulul Aplicarea măsurilor de igienă şi protecţia mediului în industria

alimentară - practică comasată sunt alocate un număr de 78 ore care se realizează în


ATENŢIE ! ! !Ghidul de practică nu acoperă toate cerinţele din Standardul de

Pregătire Profesională. Pentru obţinerea Certificatului Profesional este necesară validarea integrală a competenţelor din S.P.P.

7

şedinţe de câte 6 ore: 30 ore instruire practică şi 48 ore laborator tehnologic realizat de

către profesorul de specialitate tehnică ( inginer industrie alimentară).

O listă practică pentru elevi

Practica la locul de muncă va fi ceva nou, deseori interesant, şi vă poate

face să fiţi emoţionaţi înainte de a o începe şi în timpul primelor zile. Este uşor să

uităm unele lucruri evidente. Iată o listă cu câteva lucruri pe care nu trebuie să le

uitaţi!

1. Asiguraţi-vă că ştiţi drumul la locul de muncă şi durata acestuia. Nu trebuie să

întârziaţi în prima zi.

2. Să aveţi o vestimentaţie potrivită. Nu trebuie să arătaţi ciudat, sau să vă fie prea

cald sau prea frig. Iar încălţămintea nepotrivită poate face lucrurile foarte

neconfortabile. (Angajatorii trebuie să vă ofere vestimentaţia suplimentară necesară

pentru sănătate şi siguranţă – dacă acest lucru se întâmplă, purtaţi hainele).

3. Acordaţi atenţie specială în prima zi. Încercaţi să vă amintiţi numele

persoanelor (scrieţi-le, va fi uşor să le uitaţi), şi ascultaţi cu atenţie

instrucţiunile privind sănătatea şi siguranţa.

4. Asiguraţi-vă că ştiţi care sunt standardele de pregătire pe care trebuie să

le învăţaţi sau să le aplicaţi.

5. Dacă profesorul v-a dat un registru sau un alt document pentru

înregistrarea lucrurilor efectuate, luaţi-l cu voi şi actualizaţi-l.

6. Puteţi scrie o scrisoare de mulţumire la sfârşit. Aceasta nu va dăuna, va

lăsa o impresie bună şi va uşura situaţia elevilor ce urmează să meargă la

angajatorul respectiv.

La unele locuri de muncă se pune problema confidenţialităţii – de exemplu, este

posibil să aveţi acces la date ale clienţilor cu care intră în contact, şi pe care concurenţa

ar dori să le ştie. Aveţi datoria de a respecta toate aspectele confidenţiale; angajatorul

vă va spune dacă este cazul.

Amintiţi-vă – un comportament corect şi respectarea practicilor la locul de muncă vă

va ajuta nu doar să beneficiaţi cât mai mult de practica la locul de muncă. Acest lucru vă


8

va ajuta şi să câştigaţi respectul angajatorilor şi al colegilor. Mai mult, dacă faceţi

probleme unui angajator, aceasta poate avea drept rezultat refuzul respectivei

întreprinderi de a mai oferi ocazia practicii la locul de muncă, şi astfel veţi refuza

oportunităţile viitoare ale altor elevi.

Însă, dincolo de sarcinile şi de standardele specifice în direcţia cărora veţi lucra,

există suficiente alte oportunităţi pe parcursul practicii la locul de muncă. Iată câteva

lucruri asupra cărora să reflectaţi:

Oferiţi-vă să faceţi lucruri noi, pe care nu le-aţi încercat până acum. Locurile de

muncă sunt deseori foarte ocupate iar cei energici şi cu spirit de iniţiativă sunt

bineveniţi. Însă să nu fiţi dezamăgiţi dacă uneori răspunsul va fi unul negativ.

Poate nu aveţi experienţa necesară sau poate nu este posibil să vi se

desemneze alte sarcini.

Învăţaţi ce înseamnă lucrul în cadrul unei echipe. Vedeţi cum cooperează

oamenii şi cum îşi împart responsabilităţile între ei. Este acceptat ca unii să preia

conducerea, în timp ce alţii îi sprijină. Observaţi felul cum oamenii adoptă diverse

roluri – unii vin cu idei noi, alţii sunt mai preocupaţi să planifice şi să organizeze,

alţii monitorizează progresul, iar alţii sunt încântaţi să execute sarcini pentru

satisfacţia clientului. Care rol vi se potriveşte cel mai bine?

Avantajele efectuării practicii la locul de muncă


Regula de aur

Dacă aveţi îndoieli – întrebaţi!

Locurile de muncă sunt locuri complicate. Mai ales dacă o persoană este nouă la locul de muncă, sunt multe lucruri pe care aceasta nu le cunoaşte. Angajatorii şi colegii cunosc acest lucru, şi se aşteaptă ca elevii să adreseze întrebări şi să solicite îndrumare. Nimeni nu se va supăra dacă aveţi întrebări. Se vor supăra cu siguranţă dacă nu o veţi face, şi dacă astfel veţi face greşeli ce ar fi putut fi evitate.

9

Practica la locul de muncă dă elevilor ocazia să:

să participe la procese de muncă reale

înceapă să înţeleagă natura şi condiţiile muncii plătite

afle mai multe despre problematica muncii, cum ar fi impactul schimbărilor tehnologice

asupra procesului de muncă, relaţiile de la locul de muncă, drepturile şi responsabilităţile

angajatorilor şi angajaţilor

studieze şi evalueze opţiunile iniţiale în carieră şi oportunităţile de carieră

fie asistaţi în ceea ce priveşte căile de urmat şi în procesul de decizie privind cariera

îşi dezvolte o conştiinţă corespunzătoare privind atitudinea şi comportamentul în cadrul

muncii plătite

îşi îmbunătăţească abilităţile cheie, cum ar fi: abilităţile de comunicare; lucrul cu oamenii;

rezolvarea problemelor; lucrul în echipă etc.

îşi dezvolte calităţi personale cum ar fi: respectul de sine; iniţiativa; încrederea; simţul

responsabilităţii

îşi stabilească legături cu potenţiali angajatori

înceapă să înţeleagă schimbările în cadrul pieţelor şi tehnologiei

Activităţile efectuate în cadrul practicii la locul de muncă trebuie să dea elevului

prilejul să:

pună în practică şi să observe cât mai multe aspecte legate de locul de muncă

capete informaţii relevante necesare pentru a îndeplini sarcinile şi cerinţele de lucru

stabilite de către şcoală.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului propus:

Tema Nr ore alocate


10

Instruire

practică

Laborator

tehnologic

Factori care afectează inocuitatea alimentelor - 6

Măsuri de protecţie a alimentelor - 6

Determinarea gradului de contaminare a alimentelor - 6

Boli datorate consumului alimentelor contaminate - 6

Riscuri legate de sănătatea şi securitatea la locul de

muncă

6 -

Factori de risc şi măsuri de control specifice pentru

evitarea riscurilor la obţinerea produselor alimentare

Studiul HACCP

6

6

6

Igienizarea în industria alimentară 6 -

Metode de apreciere a eficacităţii operaţiilor de

spălare şi dezinfecţie

- 6

Igiena apei folosite în industria alimentară

- Condiţii de potabilitate a apei

- Măsuri de protecţie sanitară a surselor de apă

6 -

Aprecierea calităţii apei folosită în industria

alimentară:

- 12

Total ore 30 48

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale

şcolii şi ale agentului economic.

V. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA


11

NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII

Cerinţele şi standardele legale privind sănătatea şi protecţia muncii trebuie

respectate în raport cu elevul, ca şi cum elevul ar fi un angajat. Angajatorii sunt obligaţi

să asigure elevului un instructaj si o instruire adecvate referitor la sănătatea şi protecţia

muncii.

Această instruire trebuie să se refere la sarcinile pe care urmează să le

întreprindă fiecare elev pe întreaga durată a practicii la locul de muncă. Acesta va diferi

în funcţie de locul de muncă şi poate să cuprindă începând de la instrucţiuni simple, de

exemplu utilizarea corectă a echipamentului de protecţie, la instrucţiuni foarte detaliate.

Aceste instrucţiuni depind de sarcinile pe care elevul urmează să le efectueze.

Instruirea, privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii de

către elevi, constă în prezentarea Regulamentului de Ordine Interioară. a agentului

economic, instrucţiunilor specifice locurilor de muncă în vederea respectării lor pe

întreaga durată a desfăşurării activităţii practice.

În situaţia în care un elev ce face practică la locul de muncă este rănit, angajatorul

trebuie să ia cât de repede posibil legătura cu părintele / tutorele elevului cât şi cu

profesorul responsabil cu practica la locul de muncă. De asemenea, angajatorul trebuie să

îşi respecte obligaţiile referitoare la sănătate şi protecţia muncii cerute de normele şi

standardele legale în vigoare.

În cazul în care un elev absentează fără a anunţa, angajatorul trebuie să ia imediat

legătura cu profesorul responsabil cu practica la locul de muncă. În cazul în care elevul

urmează să absenteze sau să întârzie, acesta trebuie să îl informeze pe angajator.

VI. INSTRUMENTE DE LUCRU

FIŞĂ DE LUCRU (FL 1)


12

Factorii de risc proprii mediului de munca

Având la dispoziţie tabelul de mai jos :

1. Clasificaţi factorii de risc proprii mediului de munca ;

2. Indicaţi pe cei specifici locului de desfăşurare a practicii.

Nr.

crt

Clasificarea factorilor de risc Factori de risc Factori de risc de la

locul tău de practică

1. Factori de risc fizic

2. Factori de risc chimic

3. Factori de risc biologici

4. Caracterul special al mediului

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:..............................................................

...........................................................................................................................................


Riscuri legate de sănătatea şi securitatea la locul de muncă

1. Având la dispoziţie normele de sănătate şi securitate a muncii, completaţi

tabelele de mai jos indicând bolile profesionale, bolile legate de profesie şi

cauzele care duc la declanşarea lor.

2. Comparaţi cu fişele de lucru ale colegilor şi completaţi sau corectaţi dacă este

cazul.

Nr.

Crt. Boli profesionale Cauze

1

2

3


13

Nr

crt.Boli legate de profesiune Cauze

1


...........................................................................................................................................


Clasificarea toxiinfecţiilor alimentare pe baza mecanismelor

patogenice

1. Stabiliţi mecanismul patogenic a tipurilor de toxiinfecţiilor alimentare.2. Localizaţi zona anatomică afectată.3. Precizaţi aspectul clinic dominant.4. Prezentaţi exemple de microorganisme responsabile de apariţia procesului patogen.

Elev: .............................................. Data: .................

TipulMecanismul

patogenic Localizarea

Aspectul

clinic domi-

nant

Exemple

INFECŢIOS

TOXIC


.........................................................................................................................................

Utilizare Efecte nedorite Măsuri de limitarea

riscurilor:


14

ANTIBIOTICELE

PESTICIDELE

Competenţa 12.3. Analizează punctele critice de control la obţinerea

produselor alimentare


Puncte critice de control

1. Consultaţi manualele, colecţiile de standarde profesionale sau alte surse de

informare pentru a rezolva următoarea sarcina de lucru. Lucraţi în perechi, timp de 30

minute!

2. Identificaţi scopurile în care sunt folosite antibioticele şi pesticidelor, efectele

nedorite, dar şi măsurile de limitare a riscurilor.

3. Folosiţi cele aflate pentru a completa următorul tabel:

Elev: .............................................. Data: .................


...........................................................................................................................................


Puncte critice de control în prelucrarea termică


15

1. Consultaţi manualele, colecţiile de standarde profesionale sau alte surse de

informare pentru a rezolva următoarea sarcina de lucru. Lucraţi în perechi, timp de 30

minute!

2. Identificaţi scopul tratamentelor termice, cele mai importante puncte critice de

control în prelucrarea termică a produselor alimentare şi măsuri de limitarea riscurilor;

3. Folosiţi cele aflate pentru a completa următorul tabel:

Elev: .............................................. Data: .................

Scopul tratamentelor

termice

Identificarea

tratamentelor

termice

Măsuri de

limitarea riscurilor

Amplasarea

aparatele de

măsură


...........................................................................................................................................

FIŞĂ DE OBSERVARE (FO 1)

Fabricarea conservelor de lapte


16

1. Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de obţinere a conservelor de lapte.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa următoare

Elev: .............................................. Data: .................

Măsuri de

control

Riscul Măsuri de

control

Grad

control

Evaluator Data Măsuri de

control


...........................................................................................................................................


17


Sterilizarea conservelor de lapte

Elev: .............................................. Data: .................

Etape de lucru Evaluator Data

1 Verificarea momentului de începere a

evacuării aerului din autoclav şi momentul

încheierii operaţiei;

2 Verificarea momentelor de începere şi

finalizare a sterilizării;

3 Verificarea temperaturii de sterilizare;

4 Verificarea presiunii şi temperaturii aburului;

5 Verificarea durate alimentării cu abur;

6 Verificarea timpului în care autoclavul este

deschis;

7 Verificarea stării recipientelor sterilizate;

8 Verificarea numelui operatorului de la

sterilizare;

9 Verificarea seriei şi numărului termogramei.


...........................................................................................................................................


18

Competenţa 12.4. Supraveghează activităţile de igienizare în industria

alimentară

FIŞĂ TEHNOLOGICĂ (FT 1)

Curăţirea şi dezinfecţia în mediul umed

1. Completaţi fişa tehnologică pentru curăţirea şi dezinfecţia în mediul umed, urmărind

tabelul de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă tehnologică şi găsiţi diferenţele.

Corespunzător naturii localurilor şi materialului de protejat, în practică se folosesc

următoarele variante de curăţire:

curăţirea în 3 etape



regula celor 4D

Elev: .............................................. Data: .................

operaţia

nr.crt.

curăţirea în 3

etape

curăţirea în 5

etape

curăţirea în 7

etape

regula celor

4D

1.

2.

3.

4.

5.

6.


...........................................................................................................................................


19


Igienizarea spaţiilor de producţie

1. Precizaţi rolul operaţiei de spălare;

2. Definiţi operaţia de dezinfecţie;

3. Indicaţi etapele de lucru pentru realizarea operaţiilor de igienizare.

Elev: .............................................. Data: .................


1 - Spălarea prealabilă pentru îndepărtarea

depozitelor de murdărie, pentru îndepărtarea

substanţelor aderente pe suprafeţe;

2 - Aplicarea soluţiilor dezinfectante cu

ajutorul unei stropitori, cu aparate de

pulverizare sau prin scufundare;

3 - Lăsare unui timp de acţiune pentru ca

substanţa dezinfectantă să distrugă

microorganismele de pe suprafeţe;

4 - Clătirea cu apă fierbinte (60-700) pentru a

favoriza uscarea rapidă a suprafeţelor.


............................................................................................................................................................


20


Prepararea soluţiilor de spălare

În industria alimentară se folosesc soluţii de spălare preparate dintr-o singură

substanţă, de exemplu soluţie de NaOH 1%, dar şi amestecuri de substanţe, în anumite

proporţii, pentru eficientizarea spălării.

1. Calculaţi cantităţile de substanţe necesare pentru prepararea soluţiei de

NaOH 1%, şi cantitatea apei de spălare.

2. Având la dispoziţie: echipament de protecţie, vas de inox pentru prepararea

soluţiei, agitator,apă rece, substanţe chimice de spălare, balanţă tehnică, vas

pentru măsurarea cantităţii de apă, parcurgeţi etapele de lucru pentru

realizarea soluţiilor de spălare .


1 Calcularea cantităţilor de substanţe necesare

pentru prepararea soluţiei şi cantitatea apei de

spălare

2 Cântărirea la balanţa tehnică a substanţelor

necesare, în pahare de laborator tarate în prealabil

3 Introducerea cantitativă a substanţelor în vasul de

inox

4 Adăugarea cu atenţie într-o mică cantitate de apă

rece (1-1,5 l) şi omogenizarea până la dizolvarea

completă a substanţelor de spălare

5 Adăugarea restului de apă pentru obţinerea a 10 litri

de soluţie.

6 Omogenizarea soluţiei cu agitatorul



21

..................................................................................................................................

.

Competenţa12.5. Supraveghează aplicarea măsurilor care asigură protecţia mediului

în întreprinderile de industrie alimentară


Condiţii de calitate pentru apa potabilă

1. Supuneţi atenţiei buletinul de analiză al apei potabile din laboratorul agentului

economic unde vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. Observaţi cu atenţie valorile

rezultatelor pentru fiecare indicator de calitate.

2. Completaţi tabelul de mai jos şi comparaţi cu condiţiile de calitate pentru apa potabilă

conform STAS 1342 – 91.

Indicatori Valori determinate

1. Indicatori organoleptici

Miros, grade max.

Gust, grade max.

2. Indicatori fizici

pH

Culoare, grade max.

Turbiditate, grade max.

3. Indicatori chimici generali

amoniu

clor total

detergenţi sintetici anionici

duritate totală, grade germane

oxigen dizolvat

4. Indicatori chimici toxici

arsen

azotaţi

cianuri libere

mercur


22

pesticide


Etapele fluxului de epurare a apei

1. Observaţi cu atenţiei etapele fluxului de epurare a apei la agentului

economic unde vă desfăşuraţi stagiul de pregătire practică. ,

2. Completaţi tabelul de mai jos indicând operaţiile pentru fiecare etapă.

3. Formulaţi concluzii

Elev: .............................................. Data: .................

Pretratarea Indepărtarea

grasimilor

Tratarea propriu-zisa


............................................................................................................................................................


23


24


Protecţia sanitară a apei

Pentru păstrarea calităţii apei şi pentru prevenirea riscului impurificărilor, sursele

de apă trebuie protejate cu amenajări denumite zone de protecţie sanitară, care, în

general, sunt formate din trei perimetre ce se stabilesc în conformitate cu normativele în

vigoare.

1. Observaţi cu atenţie modalităţile de păstrarea calităţilor apei şi prevenirea riscului

impurificărilor .

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa următoare şi formulaţi

concluzii:

Elev: .............................................. Data: .................

Nr.

crt.

Perimetre

ale zonei

de

protecţie

sanitară

Carecteristici ale zonei de

protecţie sanitară

Rolul

perimetrelor

Obligaţiile

personalului care

deserveşte

perimetrele

1.

2.

3.

Pentru prevenirea contaminării şi impurificării apei potabile, întreaga reţea

de distribuţie trebuie să fie menţinută în bune condiţii de funcţionare, evitând

pierderile pe reţea, eliminând posibilitatea de impurificare prin deteriorarea

acesteia ca şi contactul cu punctele critice de insalubrizare (haznale, conducte de

canalizare, closete, gropi de gunoaie etc.).

Fântânile arteziene din curţile întreprinderilor vor fi protejate în timpul iernii contra

îngheţului.


!

25


Determinarea acidităţii apei

Elev: .............................................. Data: ......................

1. Prelevaţi o probă de apă din reţeaua de apă potabilă a agentului economic.

2. Alegeţi din trusa de laborator sticlăria, aparatura şi reactivii necesari determinării

acidităţii apei.

3. Executaţi următoarele operaţii corespunzătoare determinării acidităţii apei:

1

2

Se măsoară 100

ml apă

Se introduce apa într-un

pahar Erlenmeyer şi se

adaugă 2-3 picături de

fenolftaleină (pentru

determinarea acidităţii totale)

sau metiloranj (pentru

determinarea acidităţii reale)

Se titrează cu NaOH sol 0,1 N până la

apariţia culorii roz (pentru determinarea

acidităţii totale) sau galben-portocaliu

(pentru determinarea aicdităţii reale)

4. Notaţi volumul de soluţie de NaOH 0,1 n folosit la titrare.

5. Efectuaţi 2 determinări în paralel din aceeaşi probă.

6. Calculaţi aciditatea apei în funcţie de volumul de soluţie utilizat, cu ajutorul formulei:


26

în care ;

V – volumul de sol. NaOH 0,1 N folosit la

titrare, în ml

F – factorul de corecţie al sol. NaOH 0,1 N.

7. Completaţi tabelul

DeterminareaVolumul iniţial de NaOH 0,1 n

[ cm3]

Volumul final de NaOH 0,1 n

[cm3]

Volumul de NaOH 0,1 n folosit la titrare

[cm3]

Aciditatea calculată[grade]

1

2

Rezultat final

8. Interpretaţi rezultatul obţinut, prin comparare cu valorile din STAS

FIŞA DE EVALUARE

Determinarea acidităţii apei

Nr.

crt.

Etapele de lucru Punctaj Norma de timp Punctaj obţinut

1 Enunţarea principiului

metodei

1 pct 2 minute

2 Alegerea materialelor

necesare

2 pct 3 minute

3

4

5

6

Pregătirea probei pentru

analiză

Pregătirea biuretei

Titrarea

Calculul şi formula-

rea concluziilor

4 pct

3 pct

8 pct

9 pct

7 minute

8 minute

10 minute

15 minute


............................................................................................................................................................


27

Proiect P 1

Sarcină de lucru

Realizaţi un proiect în care să prezentaţi bolile vehiculate prin alimente şi

modul de răspândire a bolilor.

Măsuri organizatorice

Elevii vor fi împărţiţi în 4 grupe. Fiecărei grupe i se vor trasa sarcini precise de lucru şi

termene stabilite pentru realizarea diferitelor etape ale proiectului, se dau referinţe

bibliografice, care să ajute elevii în elaborarea proiectului, modul cum trebuie să prezinte

materialul ( planşe, postere, power point, etc,).

Activităţi:

1.Etapa de pregătire teoretică: elevii se vor documenta cu privire la bolile transmise

prin alimente, se vor documenta în ceea ce priveşte microorganismele ce produc

bolile vehiculate, vor realiza prezentări în power point.

2.Etapa de procurare a materialelor necesare

3.Asamblarea efectivă a materiale realizate.

Evaluarea proiectului se va realiza pe baza fişelor de autoevaluare, fişelor de evaluare

a activităţii grupei, şi fişelor de observare sistematică a elevilor.

Proiect P 2

Sarcină de lucru

Realizaţi un proiect în care să prezentaţi:

1. Epurarea biologică a apelor uzate în industria alimentară

2. Compoziţia apelor reziduale: o industrie sau comparativ în două

3. Instalaţii de epurare biologică

4. Sisteme de epurare în general şi concret

5. Indici de calitate a apei epurate

Evaluarea proiectului se va realiza pe baza fişelor de autoevaluare, fişelor de evaluare

a activităţii individuale, şi fişelor de observare sistematică a elevilor.


28

STUDIU DE CAZ – SC1

TEMA: Tehnologia curăţirii şi dezinfecţiei

Industria alimentară are un rol primordial, acela de a produce alimente de bună

calitate, sănătoase, care să poată fi conservate o perioadă mai lungă de timp.

Pentru obţinerea acestui rezultat, curăţirea şi dezinfecţia trebuie să reprezinte o

preocupare constantă a specialiştilor din toate unităţile de producţie.

1. Identificaţi substanţele necesare operaţiei de igienizare.

2. Identificaţi metodele de curăţire şi dezinfecţie aplicate.

3. Realizaţi o verificare a eficienţei operaţiilor prin metoda tamponului şi stabiliţi

care este metoda cea mai eficientă.

STUDIU DE CAZ – SC2

TEMA :Epurarea apelor reziduale

1. Observaţi cu atenţie schema care reprezintă

procedeul de epurare a apelor reziduale

folosind alge active.

2. Enumeraţi şi alte plantele filtru folosite.

3. Identificaţi părţile componente ale instalaţiei

de epurare.

4.Prezentaţi modul de funcţionare al instalaţiei

de epurare.

5.Prezentaţi avantajele folosirii acestei metode

de epurare a apei.


29

Portofoliul

Creaţi un portofoliu cu privire la Stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic

în societatea comercială de prelucrare a laptelui la care vă desfăşuraţi practica

comasată.

Portofoliul trebuie să acopere stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic

de obţinere a produselor lactate acide. Va conţine fişe de lucru, de observaţie,

tehnologice, studii de caz, proiecte relevante.

O cameră digitală vă va ajuta să generaţi dovezile

Jurnal de practică

Se prezintă lista de activităţi pentru săptămâna de practică comasată:

Ziua 1, 2 – Pregătirea substanţelor folosite pentru curăţire şi dezinfecţie;

Ziua 3 – Stabilirea punctelor critice din procesul tehnologic;

Ziua 4, 5 - Procesul tehnologic de epurare a apelor reziduale.

Jurnalul de practică se va completa o dată pe săptămână.

JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:

Perioada:

Locaţie (Agent economic şi departament):

Modul:

Tema:

Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:


30

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi

observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.

VII. MODALITATEA DE EVALUARE


31

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare – învăţare – evaluare trebuie

să fie focalizat pe formarea abilităţilor cheie, competenţelor tehnice generale şi

competenţelor tehnice specializate, cerute de nivelul doi de formare şi de calificarea

tehnician în industria alimentară.

Există numeroase metode şi procedee didactice care pot fi folosite în scopul

formării competenţelor. În selectarea lor trebuie să se ţină seama de conţinuturi şi nu în

ultimul rând, de stilurile de învăţare ale elevilor (vizual auditiv sau practic).

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează, abilităţile cheie,

competenţele tehnice generale şi competenţele tehnice specializate din Standardul de

Pregătire Profesională.

Evaluarea pe parcurs se realizează de către coordonatorul de paractică pe baza

fişelor de evaluare sau de către elev pe baza fişelor de autoevaluare .

Pentru evaluarea sumativă, care se realizează la sfârşitul unei unităţi de învăţare,

a modulului sau anului şcolar, se impune stabilirea locului şi a datei de desfăsurare a

examinării.

Se pot utiliza diferite metode care să confere caracterul formativ al evaluării,

folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative ca: observarea sistematică a

elevilor, proiectul, studiul de caz, exerciţiul practic, portofoliul.

Proiectul

Proiectul este orice exerciţiu sau investigare în care constrângerile de timp au

fost relaxate. Proiectele sunt practice şi au un final mai deschis decât tema de lucru. Pot

fi abordate individual sau de către un grup de elevi. De obicei implică, în măsură

semnificativă, efectuarea activităţilor fără supraveghere atentă, deşi evaluatorul poate

asigura îndrumare şi sprijin. Au o durată mai extinsă, deşi sunt, totuşi, definite prin

factorul timp.

Alegerea proiectului poate fi dirijată de evaluator, de obicei oferindu-i elevului o

temă sau o scurtă informare, ca bază a investigării.


32

Oferă o modalitate utilă de a îmbina evaluarea unei game largi de abilităţi şi de a integra

diferite activităţi, atât în cadrul, cât şi între unităţi. Acestea sunt în mod special adecvate

pentru evaluarea rezultatelor învăţării privind abilităţile cognitive: analiză, sinteză şi

evaluare. Proiectele sunt eficace mai ales când elevii au de rezolvat o problemă

practică.

Studiile de caz

Constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma unui text, a unei

imagini sau înregistrări electronice care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este

urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator detaşat al

evenimentelor, să analizeze situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze

modalitatea de acţiune.

Este important să vă amintiţi că, în numeroase studii de caz, nu există răspunsuri

„corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante sunt procesul

de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge elevul.

Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa abilităţile de

rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special utile atunci

când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este limitat.

Exerciţiile practice

Constau în orice activitate care permite elevilor să îşi demonstreze direct

abilităţile tehnice şi/sau comportamentale. Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul

final al activităţii (produsul), sau pe efectuarea activităţii (procesul), sau pe o combinaţie

a ambelor.

Permite elevului să demonstreze abilităţi, tehnici, cunoştinţe şi înţelegerea

elementelor de specialitate.

Oferă dovezi privind abilităţile practice dobândite, la locul de muncă.

Gama de exerciţii practice este largă şi include cercetarea şi investigarea unei

probleme de proiectare, efectuarea unor activităţi de laborator, realizarea şi utilizarea

unui obiect.


33

Jurnale

Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de evaluare

a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă instrucţiuni clare

privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind modul în are trebuie

înregistrate informaţiile esenţiale. La locul de muncă, lucrătorii pot ţine un jurnal pentru a

monitoriza şi verifica operarea unui echipament specific sau pentru a ţine evidenţa

proceselor. Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi

înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o gamă

de situaţii.

Portofoliu

O colecţie reprezentativă a muncii candidatului, de obicei realizată de-a lungul perioadei

de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica ori faptul că a fost îndeplinită o serie de

criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil candidatul. Utilizat, de asemenea,

în mare măsură pentru învăţarea reflexivă.

Este utilzat pentru:

Încurajarea învăţării autodirecţionate.

Lărgirea opiniei asupra celor învăţate.

Facilitarea învăţării despre cum înveţi.

Demonstrarea progresului către rezultate identificate.

Crearea unui punct de intersecţie pentru instruire şi evaluare.

Oferirea unei modalităţi pentru elevi de a se valoriza ca persoane care învaţă.

Oferirea oportunităţilor pentru dezvoltare cu sprijinul colegilor.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare

datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi îşi motivează

propunerile.


34

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie

elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în

Standardul de Pregătire Profesională.

VIII. ANEXE

REZOLVARE FIŞĂ DE LUCRU (FL 1)

Nr.

crt

Clasificarea

factorilor de risc

Factori de risc Factori de risc de

la locul tău de

muncă (practică)

1. Factori de risc fizic - temperatura aerului ( ridicata ,

scazuta), umiditatea aerului

( ridicata, scazuta), curenti de aer,

presiunea aerului ( ridicata,

scazuta),ionizarea aerului, zgomot,

ultrasunete, vibratii, iluminat ( nivel

de iluminare, stralucire, palpaire),

radiatii electromagnetice ,

ionizante, potential electrostatic,

calamitati naturale ( trasnet,

inundatii, vant, grindina, alunecari,

surpari, prabusiri de teren sau

copaci, seisme, avalanse),pulberi

pne umocancerigene (praf)

2. Factori de risc

chimic

- gaze, vapori, aerosoli toxici sau

caustici

- pulberi in suspensie in aer,

gaze sau vapori inflamabili sau

explozibili)

3. Factori de risc - microorganisme in suspensie in


35

biologici aer

4. Caracterul special

al mediului

- subteran, acvatic, subacvatic,

mlastinos, aerian, cosmic


36


Crt. Boli profesionale Cauze

1Nevroze de coordonare;

miotendosinovite şi tendinite

mişcări numeroase şi frecvent repetate;

încordarea sistematică a muşchilor şi

ligamentelor respective sau presiune pe

tendoanele respective

2

Artroze cronice, periartrite, stiloidite,

necroze aseptice, osteocondilite,

bursite, epicondilite

presiune sistematică sau repetată în regiunea

articulaţiilor respective, supraîncordarea şi

traumatizarea lor, muncă îndelungată la

temperatură scăzută şi umiditate

3

Boala de vibraţii (sindrom osteo-

musculo-articular, sindrom Raynaud,

sindrom nervos)

vibraţii mecanice

Nr

crt.Boli legate de profesiune Cauze

1Afecţiuni musculo-scheletice

(lombalgii, cerviscapuloalgii)

microclimat nefavorabil, vibraţii, efort fizic

crescut, postură incomodă, efect traumatic

mecanic



37

TipulMecanismul


Aspectul

clinic

dominant

Exemple

INFECŢIOS

Neinflamator

(enterotoxine,

lezarea vilo-

zităţilor in-

testinale).

Partea su-

perioară a in-

testinului

subţire.

Diareea

apoasă.

V. cholerae

E. coli LT

E. coli ST

Salmonella

V. parahae-molyticus

V. vulnificus

Giardia lamblia

Cryptospori-dium

v. Norwalk

Rotavirusuri

Astrovirusuri

Inflamator

(invazie, ci-

totoxine).

Colon Disenterie.

Shigella

E. coli enteroinva-zivă

S. enteritidis

V. parahae-molyticus

C. difficile

C. jejuni

E. histolitica

Cl. perfrin-gens A

Penetrarea în

mucoasa in-

testinală şi în

circulaţia

sanguină ale

ţesuturilor şi

organelor

(bacteriemii).

Partea distală a

intestinului

subţire.

Febră

enterică.

S. typhi

Y. enterocoli-tica

C. fetus

v. intestinalis

V. vulnificus


38


TipulMecanismul


Aspectul

clinic domi-

nant

Exemple

TOXIC

Enterotoxine

Diferite

segmente

ale tubului

digestiv.

Vomitări

Diaree

S. aureus (B)

E. coli ETEC

B. cereus

Citotoxine

Diferite re-

giuni ale tu-

bului diges-

tiv.

Vomitări, di-

aree, entero-

colită hemo-

ragică HUS,

TTP.

S. aureus (B)

Cl. perfrin-gens A

E. coli EHEC

Neurotoxine

Tubul di-

gestiv s.n.c.

şi periferic,

musculatură.

Constipaţie,

diaree, pa-

reze, parali-

zii, halucina-

ţii, delir.

Cl. botulinum

Gambierdis-cus toxicus

Gonyaulux tamarensis

G. catenella

Amanita

Inocybe spp.

Clitocybe spp.

Psilocybe spp.

Panaeolus spp.


39


Utilizare Efecte nedorite Măsuri de limitarea riscurilor:

ANTIBIOTICEL

E

-Pentru

tratarea

animalelor

-La furajarea

animalelor

pentru

îmbunătăţirea

performanţelor

de creştere

-În practice

ilegale ca şi

conservant

alimentar

-se acumulează în

carnea animalelor

sacrificate, iar prin

ingerare ajung în

organismul uman;

-ajunse în organismul

uman contribuie la

instalarea rezistenţei

la tratamentul cu

antibiotice;

-pot produce diferite

alergii persoanelor

-Obţinerea materiilor prime

constituie un CCP din punct de

vedere al contaminării cu antibiotice

şi este necesară aplicarea

următoarelor măsuri de control:

-La tratarea animalelor se vor utiliza

doar antibioticele admise de

legislaţia sanitară în vigoare,în doze

corespunzătoare;

-Animalele vor fi sacrificate doar la

un anumit interval de timp după

administrarea antibioticelor

(conform legislaţiei în vigoare

PESTICIDELE -Se utilizează

la cultivarea

produselor

vegetale;

-Au acţiune toxică

asupra dăunătorilor

dar şi asupra

organismului uman;

-Se pot acumula atât

în produsele vegetale

care au fost tratate,

dar şi în produsele

de origine animală,

provenite de la

animale hrănite cu

furaje cu un conţinut

ridicat de pesticide

-Se vor utiliza doar pesticidele

admise;

-Cantităţile de pesticide utilizate vor

fi specificate de producătorul agricol

sau de legislaţie;

-Momentul aplicării pesticidului

trebuie ales astfel încât să nu fie

foarte aproape de momentul

recoltării;

-Fabricanţii de produse alimentare

vor fi în contact permanent cu

furnizorii de materii prime în

legătură cu programele de aplicare

a tratamentelor cu pesticide.


40


Scopul tratamentelor

termice

Identificarea

tratamentelor

termice

Măsuri de

limitarea riscurilor

Amplasarea

aparatele de

măsură

distrugerea

microorganismel

or, în special a

celor patogene.

pasteurizarea Monitorizarea

tratamentelor

termice cu ajutorul

termometrelor

obişnuite sau

termometre cu

înregistrare a

valorii temperaturii

pe termograme;

Monitorizarea

presiunii aburului;

Monitorizarea

debitului de agent

termic şi produs.

Aparatele de

măsură pot fi

instalate fie

pe flux sau

vor fi utilizate

la anumite

intervale de

timp,

prestabilite.

sterilizarea


41

REZOLVARE FIŞĂ TEHNOLOGICĂ (FT 1)

operaţia

nr.crt.

curăţirea în 3

etape

curăţirea în 5

etape

curăţirea în 7

etape

regula celor

4D

1. prespălare prespălare, prespălare degajare

2. curăţire curăţire curăţire alcalină detergenţă

3. răzuire răzuire răzuire decapare

4. dezinfecţie curăţire acidă dezinfecţie

5. răzuirea

dezinfectantului

dezinfecţie

6. răzuirea

dezinfectantului


42

Condiţii de calitate pentru apa potabilă (mg/dm3)

conform STAS 1342 - 91.

Indicatori Valori admise Valori admise

excepţional

1. Indicatori organoleptici

Miros, grade max.

Gust, grade max.

2

2

2

2

2. Indicatori fizici

pH

Culoare, grade max.

Turbiditate, grade max.

5,5-7,4

15

5

max. 8,5

30

10

3. Indicatori chimici generali

amoniu

clor total

detergenţi sintetici anionici

duritate totală, grade germane

oxigen dizolvat

0

0,55

0,2

20

6

0,5

-

0,5

30

6

4. . Indicatori chimici toxici

arsen

azotaţi

cianuri libere

mercur

pesticide

0,05

45

0,01

0,001

0,5

-

-

-

-

-


43


Pretratarea Indepărtarea

grasimilor

Tratarea propriu-zisa

Sisteme aerobe Sisteme

anaerobe

– Sitarea • Cu capcane

gravitaţionale

– Procesul

convenţional cu

nămol activat

– Lagune

anaerobe

– Reglarea pH-

ului:

• Prin flotaţie cu

aer

– Filtre

aerobe

– Reactoare

cu agitare

• La curaţirea

alcalina: pH = 10 –

14

• Prin flotaţie cu

aer dizolvat

– Contactoa

re biologice

rotative

– Contactoa

re anaerobe

• La curaţirea

acida: pH = 1,5 – 6

• Hidroliza

enzimatică a FOG cu

ajutorul lipazelor

– Reactor

discontinuu

secvenţial

– Filtre

anaerobe

• Optimul

pentru tratarea

biologică: pH = 6,5 –

8,5

– Lagune

sau iazuri de

aerare (necesita

spaţiu mare)

-Reactoare in

strat expandat

sau fluidizat

• Se face cu:

H2SO4, HNO3,

NaOH, CO2, var


44


Nr.

crt.

Perimetre

ale zonei

de

protecţie

sanitară

Carecteristici ale zonei de

protecţie sanitară

Rolul

perimetrelor

Obligaţiile

personalului care

deserveşte

perimetrele

1. perimetrul

de regim

sever

în care nu este permis să

se construiască locuinţe

şi/sau construcţii anexe şi în

care nu au acces

persoanele fără interes de

serviciu. Zona se prevede

cu îndiguiri şi cu pază

permanentă

au rolul de a

stabili

perimetrele în

care se impun

condiţii

speciale în

vederea

prevenirii

contaminării şi

impurificării

apei de către

diverşi factori

cum ar fi: bălţi,

depozite de

gunoaie, reţele

de canalizare,

grupuri sanitare

(closete) sau

orice instalaţii

sau depozite

insalubre

personalul care

deserveşte in-

stalaţiile de

aprovizionare cu

apă potabilă

trebuie să aibă

controlul medical la

zi în carnetul de

sănătate şi să

poarte, în timpul

lucrului,

echipamentul

sanitar de

protecţie. Angajaţii

depistaţi cu diferite

afecţiuni (deci cu

contraindicaţii

medicale) la

controlul medical

periodic obligatoriu

vor fi scoşi pentru

a preveni

contaminarea apei.

2. perimetrul

de restricţie

situat în jurul zonei de regim

sever, în care se păstrează

o salubritate perfectă şi se

interzice utilizarea terenului

în scopuri care ar putea

reduce debitele (despăduriri

etc.) sau ar altera calitatea

apei (depozite de gunoi

etc.).

3. perimetrul

de

observaţie

cuprinde zona în care

organele sanitare fac

observaţii sistematice

asupra stării sanitare a

oamenilor


45

IX. BIBLIOGRAFIE

1. Banu C., ș.a., 1999 Manualul inginerului de industrie alimentară, vol. II, Editura

Tehnică, Bucureşti,

2. Dimitriu M. 1972 Tehnica analizelor de laborator în industria alimentară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

3. Dan, V, 2001 Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi,

4. Dumitriu, M., Paraschiv, E.,

1981 Microbiologia şi chimia produselor alimentare, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti,

5. Hobincu, A.,

ş.a.,.

1992 Studiul materialelor din industria alimentară şi tehnologie generală, manual pentru liceu, anul I, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti,

6. Meleghi, I., Banu, C.,

1995 Utilajul şi tehnologia prelucrării laptelui, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. Bucureşti,

7. Nichita, L., Ion, D., ş.a.,

2001 Pregătire de bază în industria alimentară, -instruire tehnologică şi de laborator, Editura Oscar Print, Bucureşti,.

8. Rotaru G.,Moraru C.

1997 HACCP, Analiza riscurilor, Punctele critice de control,Editura Academica, Galaţi

9. Savu C., 2008 Igiena și controlul produselor de origine animală, Editura SemnE, Bucureşti

10. Tofan C. 2004 Microbiologia alimentară, Editura AGIR, Bucureşti

11. **** 2005 Standard de Pregătire Profesională şi Curriculum pentru clasa a XI-a, An de completare, calificarea Preparator produse din lapte, domeniul Industrie Alimentară

12. **** 1971 Industria alimentară, produse finite, materii prime şi auxiliare (Colecţie STAS), Editura Tehnică, Bucureşti,


46

Documents

Aplicarea Masurilor de Igiena Si Protectia Mediului in Industria Alimentara