UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ NAPOCATEZ DE DOCTORATTRANSPORTUL RADONULUI PRIN MATERIALELE DE CONSTRUC|IIREZUMATDoctorandAdelina Carmen APOSTUCoordonator tiintificProf.dr. Constantin COSMA2011Transportul radonului prin materialele de constructii1CUPRINS1. INTRODUCERE 22. SCOPUL CERCETARILOR 23. STRUCTURA TEZEI 24. CERCETARI EXPERIMENTALE34.1. nfluen[a factorilor de compozi[ie i a caracteristicilor de rezisten[ i durabilitate a betoanelor asupra emisiei de radon34.1.1.nfluen[aadaosurilordincimenturiiacimenturilorfabricatenRomaniaasupra radioactivittii betoanelor34.1.2.Cercetriexperimentalepentrudeterminareaunorcaracteristiciderezisten[idurabilitate pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi84.1.2.1. Program de cercetare 84.1.2.2. Rezultate ob[inute94.1.3. Rezultate ob[inute pentru rata de exala[ie a radonului din betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi 154.2. nfluen[a caracteristicilor betonului asupra transportului radonului 194.2.1.InfluentaraportuluiA/Csiadensit[iibetonuluiasupraporozit[iiaparenteitotalea betonului194.2.2. Influenta raportului A/C si a densit[ii betonului asupra coeficientului de permeabilitate 204.2.3. nfluen[a raportului A/C i a densit[ii betonului asupra coeficientului de difuzie 234.2.3.1. nfluen[a raportului A/C asupra coeficientului de difuzie 234.2.3.2. nfluen[a densit[ii betonului asupra coeficientului de difuzie 244.2.4. nfluen[a permeabilit[ii betonului asupra coeficientului de difuzie255. CONTRIBU|IA BETOANELOR LA CONCENTRA|IA DE RADON DIN INTERIOR 265.1.Determinareaconcentra[ieideradondininterior,cuajutorulrateideexala[iearadonuluidin betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi266. MSURI DE REDUCERE A RADONULUI DIN INTERIOR 276.1. Determinri efectuate pe diferite tipuri de membrane rezistente la intrarea radonului 277. CONCLUZII SI CONTRIBUTII PERSONALE 307.1. Concluzii generale rezultate n urma studiului literaturii de specialitate 307.2. Concluzii rezultate in urma cercetrilor experimentale efectuate 317.3. Contributii proprii 36BIBLIOGRAFIE 38Cuvinte cheie: radioactivitate, adaos, ciment, beton, aditiv, exala|ie, difuzieTransportul radonului prin materialele de constructii21. INTRODUCEREObiectivul acesteitezeaconstatnevidentiereacaracteristicilormaterialelordeconstructii, importante pentru transportul radonului. Avnd n vedere faptul c, dintre toate materialele de construc[ii, betonulpareaaveacelemai maricontribu[iila cretereaconcentra[ieideradondininterior,ntezase prezintinfluen[elecaracteristiciloracestuiaasupraexalatieisicresteriiconcentratiei deradon.S-au realizat amestecuri de betoane utilizand diferite tipuri de cimenturi si s-au analizat influentele adaosurilordin cimenturi asupra exalatiei de radon.2. SCOPUL CERCETARILORPrincipalulscopaltezeieste stabilireainfluenteiadaosurilordincimenturi,afactorilorde compozitiesiacaracteristicilorderezistentasidurabilitateale betoanelor preparatecudiferitetipuride cimenturi asupra difuziei radonului, a ratei de exalatie din betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi si respectiv a concentratiei de radon din interior.Amconceputtrei programedecercetare,primulprogramconstand in determinareainfluenteiadaosurilor din cimenturi, a cimenturilor si respectiv a agregatelor asupra radioactivitatii betoanelor. Acest lucrus-arealizatprintestareaunoradaosuriceintraincompozitiacimenturilor,testarea cimenturilor fabricatecudiferiteadaosurisirespectivpreparareasitestareaunorbetoanecuacestetipuride cimenturipentruaputeaevaluainfluentaadaosurilorsiimplicitacimenturilorasupraradioactivitatii betoanelor.Celde-aldoileaprogramdecercetare aconstatncorelareaunorcaracteristiciderezisten[(rezisten[alacompresiune) idurabilitate(porozitate,permeabilitatelaapiaer)alebetoanelor preparatecucimenturicudiferiteadaosuriidiferitetipurideaditivi curateledeexala[iearadonuluisi respectiv concentratiile de radon din interior.In cadrul celui de-al treilea program, am preparat amestecuri de betoane utilizand doua tipuri de cimenturi cu adaosuri, pe care am testat eficacitatea a doua bariere mpotriva radonului.Masuratorile le-am realizat utilizand un sistem de masurare a radonului Pylon AB-5, compus din monitor radon model Pylon AB-5, celule LUCAS, contor pasiv model CPRD impreuna cu o cutie speciala pentrumasurareaexalatieideradon,sistemachizitionatincadrulproiectuluiSolutiitehnicepentru protectia constructiilor existente si noi din Romania expuse emisiilor radioactive, cerinta esentiala pentru asigurareaigieneisisanatatiioamenilor,inconformitateculegislatiaeuropeana,finantatdeMinisterul EducatieisiCercetarii,incadrulprogramuluinationaldecercetare-dezvoltaresiinovareAMTRANSAmenajarea Teritoriului si Transporturi [3]. 3. STRUCTURA TEZEITeza este structurat n sapte capitole, prezentate pe scurt in continuare.Capitolul1 prezintpescurtsurselederadon.Seprezintafactoriidecaredepindemigrarea radonului de la locul de formare spre aerul interior, precum si factorii care limiteaza migrarea acestuia din sol spre cladire.Deasemenea, sescotinevidentafactoriicareinfluenteazaeliberarearadonuluidinmaterialele de constructii.Capitolul2 evidentiazaparticularitatilesicaracteristicileradonului,cailedeintrarealeacestuia, precumsifactoriicarefavorizeazatransportuluiradonuluiininterior. Seprezinta,pescurt,factoriicare influenteaza variatiile radonului din exterior si din interior.Capitolul3 prezintaproprietatilesicaracteristicilematerialelorcomponentebetonuluisiale betonului. Suntabordateparticularit[ile alctuiriimicrostructuriibetonului,caracteristicilespecifice (porozitatea,permeabilitatea,difuzia),precumifactorii careinfluen[eazacestecaracteristici. De asemenea,seprezintapescurtfenomenuldehidratarea cimentului,procesuldefabricatie,precumsi particularitatile si caracteristicile adaosurilor utilizate la fabricarea cimenturilor (zgura, puzzolana, cenusa zburatoare, calcar).Celelaltematerialecomponentealebetonului,agregatele,apasiaditivii, suntcaracterizate pe scurt, subliniind rolul acestora in amestecul de beton.Incadrulacestuicapitolsesubliniazaprincipalelecaracteristicialebetonuluiimportantepentru emisia radonului: raportul apa/ ciment, raportul gel/ spatiu, volumul de pori, sistemul de pori, porozitatea, permeabilitatea, difuzia si relatiile dintre acestea.Capitolul4 prezintacaracteristiciledeeliberarearadonuluidinbeton,precumsifactoriicare influenteazaexalatiaderadondinbeton. Astfel,se prezintosintezaunorstudii,cercetrii reglementri existente pe plan interna[ional i, n extenso, rezultatele cercetrilor experimentale efectuateTransportul radonului prin materialele de constructii3in vederea stabilirii influentei diverselor tipuri de adaosuri utilizate la fabricarea cimenturilor si respectiv a cimenturilorasupraradioactivitatiibetoanelor; auneicorelariintredozajele deciment, raportulA/C, caracteristicile derezistentasidurabilitateale betonuluisi ratade exalatiea radonuluidinbeton; a influentei raportului A/C, a densitatii si permeabilitatii betonului asupra difuziei radonului.Capitolul5evidentiazacontribu[iabetonuluiiaaltormaterialedeconstruc[iilacresterea concentra[iei radonului din interior. In acest capitol se prezinta rezultatele obtinute pentru concentratia de radon din interior in functie de rata de exalatie a radonului obtinuta pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi cu adaosuri.Capitolul 6 subliniaza metodele de reducere a radonului din cldiri existente, precum si solutiile tehnico-constructive pentru cladiri noi expuse in zone cu potential radioactiv, evidentiind particularitatile si eficienta fiecarei metode.Deasemenea,seprezintarezultateleobtinuteprin testarea eficacitatii barierelor mpotriva radonului, aplicate pe betoane preparate cu doua tipuri de cimenturi cu adaosuri.Capitolul7 este rezervatconcluziilorgeneralerezultateinurmastudiuluiliteraturiide specialitate, precum si a celor rezultate in urma cercetarilor experimentale efectuate.In cele ce urmeaza voi prezenta, pe scurt, rezultatele cercetarilor experimentale efectuate.4. CERCETARI EXPERIMENTALE 4.1. InfIuen|a factoriIor de compozi|ie i a caracteristiciIor de rezisten| i durabiIitate a betoaneIor asupra emisiei de radon4.1.1.InfIuen|aadaosuriIordincimenturisia cimenturilorfabricateinRomania asupra radioactivitatii betoanelorProgramuldecercetareaconstatintestareaunoradaosuriceintraincompozitiacimenturilor existente pe piata din Romania, a cimenturilor cu diferite adaosuri si respectiv prepararea unor betoane cu aceste tipuri de cimenturi pentru a putea evalua influenta adaosurilor si implicit a cimenturilor asupra radioactivitatii betoanelor.Fig. 4.1.1 -Schema de realizare a programului de cercetare privind determinarea influentei adaosurilor din cimenturi, a cimenturilor si agregatelor asupra radioactivitatii betoanelorIncontinuareseprezintarezultateleobtinutepentrudeterminareaconcentratiilorprincipalelor elementeradioactive(Ra-226,Th-232,K-40)siaindiceluideradioactivitatepentrudiferiteadaosuri SIndice de radioactivitateAdaosRa, Th, KTip cimentAgregateBetonIndice de radioactivitateRa, Th, K Ra, Th, KIndice de radioactivitateRa, Th, KIndice de radioactivitateClincherGhipsZgura SCalcar LLCenusa VPuzzolana P0-4mm4-8mm8-16mm16-32mmS-LLP-LLVS-VLLDozaje diferite cimentSorturisi % diferite agregateTip si % diferitaditiviMentinere diferitaTransportul radonului prin materialele de constructii4utilizate la fabricarea cimenturilor, pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv pentru betoane preparate cu aceste tipuri de cimenturi. 1. AdaosuriPentruaevaluaradioactivitateaadaosurilorutilizatelafabricareacimenturilor,s-aurealizat masuratori prin spectroscopie gama cu detector HP (Ge). Astfel, s-au masurat concentratiile principalelor elemente radioactive pentru diferiti componenti folositi la fabricarea cimenturilor.Rezultateleob[inutepentruconcentra[iileprincipalelorelementeradioactivepentrudiferi[i componen[i folosi[i la fabricarea cimenturilor sunt prezentate n teza si sunt sintetizate in figura 4.1.2.0,0050,00100,00150,00200,00250,00300,00ClincherClincherClincherClincherGhipsGhipsGhipsGhipsCrbuneZgur CalcarCenuCenuPuzzoIan Zgur PuzzoIanPuzzoIanA1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 A16 A17Concentra[ia (Bq/kg)Ra-226Th-232Fig. 4.1.2 Concentratiile activitatii radiului si thoriuluiPentru un acelasi tip de component, rezultatele obtinute variaza datorita surselor diferite din care acesta provine. De asemenea, din figura 4.1.2, se observa valorile ridicate ale radionuclizilor pentru zgura (A10, A15) si cenusa (A12, A13), comparativ cu cele obtinute pentru calcar (A11). 2. CimenturiContributiaadaosurilortestate s-aevaluat prinadaugareaacestoralafabricareadiferitelortipuri de cimenturi. Astfel, s-au testat cimenturi fara adaosuri (CEM I 42,5R) si cimenturi cu adaosuri de zgura, cenusa,calcar,zgura+calcar,puzzolana+calcar,zgura+cenusa.Cimenturiletestatesuntfabricatein Romania, de diferite fabrici, procentele de adaosuri utilizate pentru un acelasi tip de ciment variind de la o fabrica la alta.Astfel,pentruaputeaevaluaradioactivitateacimenturilordatorataadaosurilor continutedeacestea, s-au masurat concentratiile radionuclizilor Ra, Th si K si s-au determinat indicii de radioactivitate pentru diferite tipuri de cimenturi.Valorileobtinutepentruconcentratiaactivitatiiradionuclizilorsuntreprezentategraficinfigura 4.1.3, comparativ cu valoarea maxim admisa a radiului pentru ciment reglementata de ordinul Ministerului Sanatatii nr. 51/ 1983 [97].Transportul radonului prin materialele de constructii50102030405060708090CEM I 42,5RCEM II/A-LL 32,5RCEM II/A-S 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 42,5NCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (P-LL) 32,5R CEM II/A-V 42,5RCEM II/A-V 42,5RCEM II/A-V 42,5RCEM II/B-S 32,5RCEM II/B-S 32,5RCEM II/A-S 32,5RCEM II/A-S 32,5RCEM II/B-M (S-V) 32,5RCEM I 42,5RCEM I 42,5RCEM II/A-S 32,5RCEM I 42,5RCEM I 42,5RCEM II/A-S 32,5RCEM I 42,5RCEM II/A-S 32,5RCEM/II B-M (S-V) 32,5RcimentC1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17 C18 C19 C20 C21 C22 C23 C24 C25 C26 OMS 51Concentra[ia

(Bq/kg)Ti p ci mentFig. 4.1.3 Concentra[ia activit[ii radionuclidului radiu pentru diferite tipuri de cimenturiCimenturile cu adaosde cenusa (II/A-V 42,5R)auvaloriale concentratiei de radiu apropiatede valoareamaximaadmisainRomania. IncazulcimentuluiII/A-S32,5Rseobservacavalorileobtinute depind de sursa de zgura si respectiv de procentele utilizate la fabricarea cimentului (6-20%).IncazulradionuclizilorTh-232siK-40,toatetipuriledecimenturitestateauvalorimult mai mici fa[ de valoarea maxim admis n Romnia.0,000,100,200,300,400,500,600,700,800,901,00CEM I 42,5RCEM II/A-LL 32,5RCEM II/A-S 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 42,5NCEM II/B-M (S-LL) 32,5RCEM II/B-M (P-LL) 32,5R CEM II/A-V 42,5RCEM II/A-V 42,5RCEM II/A-V 42,5RCEM II/B-S 32,5RCEM II/B-S 32,5RCEM II/A-S 32,5RCEM II/A-S 32,5RCEM II/B-M (S-V) 32,5RCEM I 42,5RCEM I 42,5RCEM II/A-S 32,5RCEM I 42,5RCEM I 42,5RCEM II/A-S 32,5RCEM I 42,5RCEM II/A-S 32,5RCEM/II B-M (S-V) 32,5RcimentC1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 C9 C10 C11 C12 C13 C14 C15 C16 C17 C18 C19 C20 C21 C22 C23 C24 C25 C26 OMS51Indice de radioactivitateTip cimentFig. 4.1.4 Valorile indicelui de radioactivitate pentru diferite tipuri de cimenturiCimentulC12,cuadaosdecenu,areindicelederadioactivitatemaimarecu10%fa[de valoareamaximadmisnRomnia.Cimenturilecucenu,C10iC11,auvaloriapropiate(0,45i respectiv 0,49) de valoarea maxim admis pentru indicele de radioactivitate.Celelaltetipuridecimenturitestateauavutvalorialeindicilorderadioactivitatesubvaloarea maxim admis.Transportul radonului prin materialele de constructii63. AgregateLa prepararea betoanelor s-au utilizat agregate sorturi 0-4 mm, 4-8 mm, 8-16 mm si 16-32 mm, procenteledeagregateutilizate,precumsirezultateledeterminarilorizotopilorradioactivirealizatepe cantitati de agregate cuprinse intre 157 si 177 g, fiind prezentate in tabelul 4.1.1. Tabelul 4.1.1 - Rezultatele determinarilor de izotopi radioactivi pentru diferite sorturi de agregate utilizate la prepararea betoanelorSort agregate (mm)Procente agregate utilizate la prepararea betoanelorConcentra[ia activit[ii radionuclizilor (Bq/kg) Indicele de radioactivitateICod beton B1-B4, B14-B20Cod beton B5-B13Ra-226 Th-232 K-400-4 35% 45% 10,4 11,5 506 0,264-8 15% 23% 9,2 10,0 528 0,268-16 21% 32% 10,0 13,0 555 0,2816-32 29% - 6,8 10,0 292 0,17Valoare maxima admisa OMS 51/1983 29,97 91,39 869,5In cazul agregatelor, se observa ca valorile obtinute pentru cele 4 sorturi, pentru radionuclizii Ra-226, Th-232 si K-40 sunt mult mai mici decat valorile maxime admise in Romania. Cu ajutorul procentelordeagregateutilizate la preparareabetoanelor si respectiva cantitatiide cimentfolositpentrufiecaretipdebetontestat,sepoateestimaconcentratiaactivitatiiradionuclizilor datorata materialelor componente betonului.4. BetoaneLa prepararea betoanelor s-au utilizat: cimenturicuadaosuridepuzzolana(P),zgura(S), calcar (LL), cenusa (V); agregatederu,sorturi0-4mm,4-8mm,8-16mm, 16-32mm,zona3degranulozitate,favorabil,n conformitate cu NE 012-1/2007 [4]; aditiv plastifiant / superplastifiant sau antrenor de aer, dupa caz.Programuldecercetareaconstatindeterminarea concentratiilorradionuclizilorRa-226,Th-232siK-40dinbetoane preparate cu unele tipuri de cimenturi cu adaosuri. Dintretipuriledecimenturistudiate,aufostalesecelecu celemairidicatevalorialeconcentratieiactivitatiideradiusi respectivaindiceluideradioactivitate,pentruaputeaevalua radioactivitateabetoanelorpreparatecuacestea.Astfel,aufost utilizate urmatoarele tipuri de cimenturi: C10, C11, C12 (CEM II/A-V 42,5R,cudiferiteprocentesisursedecenusa),C15(CEMII/A-S 32,5R,cuadaosdezgura),C4,C5,C8(CEM/IIB-M(S-LL)32,5R cudiferiteprocentedezgurasicalcar)siC9(CEM/IIB-M(P-LL) 32,5R, cu adaosuri de puzzolana si calcar).Astfel,s-aupreparatbetoanecucimenturicuadaosuri (cimenturi Portland cu adaosuri ce variaza intre 21-35%: CEM II/B-M(S-LL)32,5R,CEMII/B-M(P-LL)32,5R,cimenturiPortlandcu adaosuricevariazaintre6-20%:CEMII/A-V 42,5RsiCEMII/A-S 32,5R),ladiferitedozajedeciment,utilizanddiferitetipurisi procente de aditivi (superplastifiant/ plastifiant, antrenor de aer) si sorturi de agregate cu granula maxima de16mmsirespectiv32mm.Tipuriledeciment,dozajuldecimentsiaditiviiutilizatilaprepararea betoanelor, cantitatea totala de agregate utilizate, precum si raportul apa/ ciment obtinut sunt prezentate in tabelul 4.1.2.Transportul radonului prin materialele de constructii7Tabelul 4.1.2 Compozitiile betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturiCod betonTip cimentDozaj ciment (kg/m3)Aditiv(% din cantitatea de ciment)Apa (l)Agregate (kg)Granula maxima agregate (mm)Raport apa/ cimentB1CEM II/B-M (P-LL) 32,5R3500,4% plastifiant161,0 1718,0 32 0,46B2CEM II/B-M (P-LL) 32,5R3500,4% plastifiant161,0 1718,0 32 0,46B3CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (1)3201% superplastifiant160,0 1752,0 32 0,50B4CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (1)4001% superplastifiant160,0 1646,0 32 0,40B5CEM II/A-V 42,5R (1)4700,7% superplastifiant211,5 1589,0 16 0,45B6CEM II/A-V 42,5R (2)3500,7% superplastifiant192,5 1733,0 16 0,55B7CEM II/A-V 42,5R (1)3500,7% superplastifiant189,0 1733,0 16 0,54B8CEM II/A-V 42,5R (2)4700,7% superplastifiant211,5 1589,0 16 0,45B9CEM II/A-V 42,5R (3)3500,7% superplastifiant189,0 1733,0 16 0,54B10CEM II/A-V 42,5R (3)4700,7% superplastifiant206,8 1589,0 16 0,44B11CEM II/A-V 42,5R (2)4000,05% antrenor+ plastifiant204,0 1666,0 16 0,51B12CEM II/A-V 42,5R (1)4000,05% antrenor+ plastifiant200,0 1666,0 16 0,50B13CEM II A-V 42,5R (1)4000,05% antrenor+ plastifiant200,0 1666,0 16 0,50B14CEM II B-M (S-LL) 32,5R (2)340 0,4% plastifiant 159,8 1739,0 32 0,47B15CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (2)400 0,4% plastifiant 168,0 1651,0 32 0,42B16CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (2)300 0,4% plastifiant 168,0 1773,0 32 0,56B17CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (3)3201% superplastifiant150,4 1752,0 32 0,47B18 CEM II/A-S 32,5R 3201% superplastifiant160,0 1752,0 32 0,50B19 CEM II/A-S 32,5R 4001% superplastifiant160,0 1646,0 32 0,40B20CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (3)4001% superplastifiant144,0 1646,0 32 0,36Probele de beton de dimensiuni 150x150x150 mm au fost realizate in conformitate cu normele in vigoare la data prepararii acestora [4]. Acestea au fost tinute 2 sau 7 zile in apa, apoi au fost mentinute in aer, pana la varsta incercarii (28 zile, 180 zile si 1 an), la o temperatura de 200C si umiditate 65%.Valorile obtinute pentru concentratia activitatii Ra-226 variaza intre 15-25 Bq/kg. Valorile obtinute pentru Th-232 variaza intre 10-22 Bq/kg, iar pentru K-40 valorile se situeaza intre 250-770 Bq/kg. Valorile obtinute pentru Ra si Th din betoane sunt asemanatoare celor obtinute in diferite cercetari experimentale internationale [35], situandu-se la partea inferioara a intervalului citat in literatura de specialitate.Indicii de radioactivitate pentru betoanele studiate sunt prezentate in figura 4.1.5. Transportul radonului prin materialele de constructii80,000,050,100,150,200,250,300,350,400,450,50CEM II/B-M (P-LL) 32,5R CEM II/B-M (P-LL) 32,5RCEM II/B-M (S-LL) 32,5R (1)CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (1)CEM II/A-V 42,5R (1)CEM II/A-V 42,5R (2)CEM II/A-V 42,5R (1)CEM II/A-V 42,5R (2)CEM II/A-V 42,5R (3)CEM II/A-V 42,5R (3)CEM II/A-V 42,5R (2)CEM II/A-V 42,5R (1)CEM II A-V 42,5R (3)CEM II B-M (S-LL) 32,5R (2)CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (2)CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (2)CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (3)CEM II/A-S 32,5R CEM II/A-S 32,5R CEM II/B-M (S-LL) 32,5R (3)betonB1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B8 B9 B1 0 B1 1 B1 2 B1 3 B1 4 B1 5 B1 6 B1 7 B1 8 B1 9 B2 0 OM S5 1Indice de radioactivitateCod bet on/t ip cimentut ilizat lapr epar ar eabet onuluiFig. 4.1.5 Valorile indicilor de radioactivitate obtinuti pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi cu adaosuriBetoanele preparate cu acelasi tip de ciment, mentinute in apa 2 zile (B1) au valori ale indicelui de radioactivitate mai mari cu 30% fata de betoanele tratate 7 zile (B2).Seobservacapentrubetoanelepreparatecuacelasitipdecimentdeclasa32,5,mentinutein aceleasi conditii, valorile indicilor de radioactivitate cresc cu sporirea cantitatii de ciment.Incazulbetoanelorpreparatecucimentdeclasa42,5seobservadiferentemicialevalorilor indicilor de radioactivitate pentru dozaje diferite de ciment.Pentru acelasi dozaj de ciment, valorile obtinute pentru betoanele mentinute 7 zile in apa si apoi in aer, nu prezinta diferente semnificative, astfel: pentrudozajedecimentde320kg/m3,s-auobtinutvalorialeindiceluideradioactivitate cuprinse intre 0,25 si 0,30. pentrudozajedecimentde350kg/m3,s-auobtinutvalorialeindiceluideradioactivitate cuprinse intre 0,32 si 0,36. pentrudozajedecimentde400kg/m3,s-auobtinutvalorialeindiceluideradioactivitate cuprinse intre 0,26 si 0,38.Rezultateleobtinuteincadrulacestuiprogramdecercetarepotfisintetizateinschema prezentata in figura 4.1.6.Fig. 4.1.6 - Schitarea rezultatelor obtinute pentru adaosurile din cimenturi, cimenturi, agregate si betoaneCRa zgura, CRa cenusa > CRa calcarAdaos Tip cimentAgregateBetonI ciment cu zgura, I ciment cu cenusa, > I ciment cu calcarI ciment depinde de sursa, tipul si procentul de adaosIDurata tratareIDozaj cimentI% adaosI = 0,17 - 0,28I = 0,24 - 0,55 I = 0,25 - 0,42CRa zgura> CRa max. CRa cenusa< CRa maxTransportul radonului prin materialele de constructii94.1.2. Cercetri experimentaIe pentru determinarea unor caracteristici de rezisten| i durabiIitate pentru betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi4.1.2.1. Program de cercetareProgramul de cercetare a constat n determinarea unor caracteristici de rezisten[ i durabilitate (rezisten[alacompresiune,porozitate,permeabilitatelaapiaer,etc.)alebetoanelorpreparatecu cimenturi cu diferite adaosuri i diferite tipuri de aditivi, in vederea corelarii rezultatelor ob[inute cu ratele de exala[ie a radonului si respectiv valorile obtinute pentru concentratia de radon din interior (fig.4.1.7). Fig. 4.1.7 - Schema de realizare a programului de cercetare privind corelarea caracteristicilor de rezisten[ i durabilitate ale betoanelor preparate cu cimenturi cu diferite adaosuri i diferite tipuri de aditivi, cu ratele de exala[ie a radonului si respectiv concentratiile de radon din interiorn cadrul programuluiexperimental s-aupreparat betoane de clase C12/15.C20/25 cu cimenturi avand diferite procente de adaosuridezgur,zgur+calcar,calcar+cenu,fraditivi respectivbetoanedeclasederezistentaC18/22,5.C30/37cu cimenturiavanddiferiteprocentedeadaosuridezgur,zgur+ calcar,calcar+cenu,zgur+cenu,cenusicudiferite dozajedeaditivsuperplastifiant(S).Deasemenea,s-aupreparat epruvete de beton de clase C25/30 si C30/37 cu ciment cu adaos dezgur,cenusaufradaosidiferitedozajedeaditiv antrenordeaer(A).Procentuldeaerantrenatafostaproximativ 3,5%, pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos i respectiv 4,9%,pentrubetonulpreparatcucimentfradaos,pentruun acelai raport ap/ ciment de aproximativ 0,36. Dup preparare, probele de beton au fost men[inute 7 zile nap,apoiaufostmen[inutenmediuinterior,laotemperatur de 200C i umiditate de 65% pana la data incercarii.S-audeterminatrezisten[elelacompresiune, caracteristiciledepermeabilitatelaaerirespectivapa betoanelor avnd compozi[ii diferite, dup 28 de zile, 180 zile i 1 andelaturnareaacestora.Totodat,s-audeterminatvalorile porozit[ii i respectiv ratele de exala[ie a radonului din tipurile de betoane studiate din punct de vedere al rezistentei si durabilitatii in timp. STip cimentAgregateBeton0-4mm4-8mm8-16mm16-32mmS-LLVS-VL-VDozaje diferite cimentSorturisi % diferite agregateCu sau faraaditivRezistenta la compresiunefara adaosPorozitatea 28 zile, 180 zile, 1 anPermeabilitate apa Permeabilitate aer Rata exalatie Coeficient difuzie Concentratie interioara Transportul radonului prin materialele de constructii104.1.2.2. RezuItate ob|inute Rezistenta la compresiunen cadrul programului de cercetare s-au determinat caracteristicile de rezisten[, permeabilitate la aerirespectivlaapaunorbetoaneavndcompozi[iidiferite,pentrualeputeacorelacuratelede exala[ie a radonului.n tabelul 4.1.3 se prezint compozi[ia betoanelor i caracteristicile betoanelor n stare proaspt(raportul apa/ciment, continutul de aer antrenat).Tabelul 4.1.3 - Compozi[ia i caracteristicile betoanelor n stare proasptNr. crt.Tip adaos n cimentClasa prescris a betonuluiDozaj ciment(kg/m3)Aditiv A/CAer antrenat(%)1 zgur C 12/15 300 - 0,55 -2 zgur + calcar C 12/15 300 - 0,57 -3calcar + cenuC 12/15 300 - 0,58 -4 zgur +calcar C 16/20 320 - 0,53 -5 zgur C 18/22,5 340 - 0,49 -6 zgur+ calcar C 18/22,5 340 - 0,52 -7calcar + cenuC 18/22,5 340 - 0,52 -8 zgur C 20/25 380 - 0,43 -9 zgur+ calcar C 20/25 380 - 0,48 -10calcar + cenuC 18/22,5 330 superplastifiant 0,49 -11 zgur C 18/22,5 330 superplastifiant 0,42 -12 zgur+ calcar C 18/22,5 330 superplastifiant 0,49 -13 zgur C 20/25 360 superplastifiant 0,44 -14 cenu C 20/25 360 superplastifiant 0,40 -15zgur+ cenuC 20/25 360 superplastifiant 0,43 -16 zgur C 20/25 360 superplastifiant 0,43 -17 zgur C 20/25 360 superplastifiant 0,41 -18 zgur C 20/25 360 superplastifiant 0,40 -19 zgur+ calcar C 20/25 360 superplastifiant 0,46 -20calcar + cenuC 20/25 360 superplastifiant 0,46 -21 zgur C 30/37 400 superplastifiant 0,39 -22 zgur C 30/37 400 superplastifiant 0,37 -23 cenu C 30/37 400 superplastifiant 0,35 -24 - C 25/30 450 antrenor de aer 0,35 4,925 zgur C 25/30 450 antrenor de aer 0,36 3,626 zgur C 30/37 510 antrenor de aer 0,35 3,327 cenu C 30/37 510 antrenor de aer 0,37 3,8RapoarteleA/C,dozajeledecimenticondi[iiledepstrareutilizateaufostnconformitatecu reglementrile aflate n vigoare la data preparrii betoanelor.Rezisten[elelacompresiuneobtinutepentrubetoanelepreparatecuaditivsuperplastifiant sunt prezentatenfigura4.1.8, evolu[iile ntimparezisten[elorlacompresiuneabetoanelorpreparatefr aditiv si respectiv cu aditiv antrenor de aer fiind prezentate in extenso in cadrul tezei.Transportul radonului prin materialele de constructii11fck, N/mmp01020304050607028 zile 37,44 38,11 40,11 43,22 37,50 38,22 41,52 42,67 51,20 49,44 42,82 49,29 52,22 47,67180 zile 40,11 42,85 42,59 44,59 40,48 49,11 52,76 52,64 59,89 52,59 45,02 60,14 60,73 56,521 an 40,00 46,22 44,22 44,22 40,20 56,00 55,45 59,11 60,60 64,55 47,37 61,22 62,78 67,890,49 0,42 0,49 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35SSSSSSSSSSSSSS calcar+ cenuzgur zgur+ calcarzgur+ calcarcalcar+ cenuzgur zgur+ cenuzgur zgur cenu zgur zgur zgur cenu330 330 330 360 360 360 360 360 360 360 360 400 400 400Fig. 4.1.8 - Evolu[ia n timp a rezisten[elor la compresiune a betoanelor preparate cu aditiv superplastifiantDin punct de vedere al caracteristicilor de rezisten[, toate betoanele studiate corespund claselor prescrise, avnd rezisten[e la compresiune superioare celor corespunztoare claselor.Cele mai mari creteri ale rezisten[ei la compresiune ntre 28 i 180 zile se observ la betoanele preparate cu ciment cu zgur, evolu[iile cele mai lente ntalnindu-se la betoanele preparate cu ciment cu adaosuri de calcar i cenu.ntre 180 zile i 1 an, s-au ob[inut creteri de rezisten[ nsemnate pentru betoanele preparate cu aditiv i ciment cu adaos dezgur i respectiv cenu. n general,labetoanelepreparate cu ciment cu adaosuri de calcar i cenu se observ o uniformizare a rezisten[elor ntre 180 de zile i 1 an.Pentruoaceeaiclasdebeton,seobservcbetoanelepreparatecucimentcuadaosde zgurauorezisten[lacompresiunemaimaredectacelorlaltebetoane,indiferentdacsuntsaunu preparate cu aditiv. Rezisten[e la compresiune mai sczute s-au ob[inut n cazul betoanelor preparate cu cimentcuadaosuridecalcaricenu.Desigur,unfactor esen[ial l constituie valoarea rezisten[ei cimenturilor.PorozitateaValorileob[inutepentruporozitateabetoanelorla vrstelede28,180zilesi1ansuntprezentatenfigura4.1.9.Probeleaufostmen[inutenmediuinterior,lao temperaturde200Ciumiditatede65% inaintede inceperea testelor pentru determinarea porozitatii betonului.Porozitateascadentimp,maiaccentuatpentru betoanelepreparatecucimentcuadaosdezguri respectiv cu cenu. Betoanele preparate cu ciment cu zgur i calcar prezint o uniformizare a valorilor porozit[ii n timp, indiferent de tipul de aditiv utilizat la prepararea betoanelor.Transportul radonului prin materialele de constructii120,02,04,06,08,010,012,028 zile 6,78 6,44 6,74 6,11 6,44 5,20 5,78 6,34 5,21 4,89 5,73 5,55 4,31 4,30180 zile 6,00 6,11 6,34 6,01 6,20 5,17 5,16 5,17 4,78 4,20 5,67 5,78 4,11 4,001 an 6,20 6,00 4,76 5,78 6,34 4,18 4,12 4,67 4,26 3,80 4,71 4,20 3,14 3,520,49 0,49 0,42 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35S S S S S S S S S S S S S S330 330 330 360 360 360 360 360 360 360 360 400 400 400C 18/22,5 C 18/22,5 C 18/22,5 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 20/25 C 30/37 C 30/37 C 30/37calcar+ cenuzgur+ calcar zgur zgur+ calcarcalcar+ cenu zgurzgur+cenuzgur zgur cenu zgur zgur zgur cenuPorozitate (%)Fig. 4.1.9 - Evolu[ia n timp a porozit[ii betoanelor preparate cu aditiv superplastifiantPermeabilitate la apa si la aerProbeledebetonaufosttestateidinpunctdevederealpermeabilit[ii,msurndu-se adncimeadeptrundereaapeilaopresiunede4,8sau12barr(graddepermeabilitateP4,P8sau P12) i respectiv adncimea de scurgere a aerului (coeficientul de permeabilitate la aer).Determinareacoeficientuluidepermeabilitatela aer s-a realizat prin metoda Torrent.Scurgereaaeruluisefaceunidirectionalsi perpendicular pe suprafata expusa, in acelasi mod in care sefacetransportulagentiloragresivicatreinteriorul betonului.Prezentaumiditatiiincadrulstructuriibetonului poateaveaoinfluentasemnificativainceeacepriveste permeabilitatea sa la aer sau apa.Scopulurmritafostefectuareauneianalize comparativentreadncimeadescurgereaaeruluin beton, determinat prin metoda Torrent (L) i adncimea de ptrundere a apei (h) la o presiune de 4, 8 sau 12 barr i respectiv corelarea acestora cu emisiile de radon. Rezultatele ob[inute sunt prezentate n figura 4.1.9 si in extenso in cadrul tezei.Inurmacercetarilorexperimentaleefectuates-aconstatatcavalorilecoeficientuluide permeabilitate la aer cresc in timp, astfel in rezumat se vor prezenta rezultatele obtinute la varsta de un andelaturnareabetoanelor.Mentionezcainteza suntprezentate si rezultateleobtinutela28si respectiv 180 de zile.Cercetrile de laborator au indicat c permeabilitateabetonului se reduce cu creterea cantit[ii de materiale cimentoide hidratate i cu descreterea raportului A/C.Transportul radonului prin materialele de constructii130102030405060h (mm) 28,80 29,10 26,90 27,80 21,10 29,80 25,60 20,00 14,30 16,70 24,70 13,40 15,00 20,10L (mm) 10,08 12,94 11,56 14,12 15,45 12,91 14,24 10,00 6,18 11,44 9,88 7,51 8,75 13,06P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P12 P12 P12 P12 P120,49 0,49 0,42 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35SSSSSSSSSSSSSS calcar+ cenuzgur+ calcarzgur zgur+ calcarcalcar+ cenuzgur zgur+ cenuzgur zgur cenu zgur zgur zgur cenuh vs. lFig. 4.1.10 - Adncimea de ptrundere a apei (P8 si P12) i adncimea de scurgere a aerului pentru betoane preparate cu aditiv superplastifiant, la vrsta de 1 anAdncimea de scurgere a aerului pentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant reprezint, n general, ntre 40-60% din adncimea de ptrundere a aerului, pentru 8 si 12 barr.Pentrubetoanelepreparatecuaditivantrenordeaer,valorileob[inutepentruadncimeade scurgereaaeruluireprezint,nmedie,50-55%,ceamaimarevaloareob[inndu-sepebetoanelecu ciment cu adaos de cenu (56%), cea mai mic valoare, de 50%, a fost masurat pentru betoanele cu ciment cu adaos de zgur.Comparndbetoanelepreparatecu acelaidozajdeciment,betoanelepreparatecucimentcu adaosdezgurprezintadncimidescurgereaaeruluimaimicidectcelelaltetipuridebetoane studiate,indiferentdacsuntsaunupreparatecuaditivi.ngeneral,adncimiridicatedescurgerea aerului s-au ob[inut pentru betoanele preparate cu ciment cu adaosuri de calcar i cenu.Analizndrezultateleob[inutesepoateapreciacadncimeadescurgereaaeruluiL(mm) determinatprinmetodaTorrent,variaznfunc[iedetipuldeciment, detipuldeaditividevrsta betonului.Adncimea de ptrundere a apei i respectiv adncimea de scurgere a aerului scad cu reducerea raportului A/C.ncazulbetoanelorpreparatecu aditiv superplastifiant,larapoarteap/cimentreduse,s-au ob[inut valori mai mici ale adncimii de scurgere a aerului dect n cazul betoanelor preparate cu rapoarte A/C ridicate, n special n cazul betoanelor preparate cu cimenturi cu adaos de zgur. Aceleai concluzii se pot formula i pentru betoanele preparate fara aditiv.Adancimea de scurgere a aerului in betoane creste in timp, indiferent de tipul de aditiv utilizat.Transportul radonului prin materialele de constructii140246810121416182028 zile 7,80 5,20 6,51 3,94 3,33 3,18 4,60 2,50 3,10 3,60 4,42 2,61 1,94 1,90180 zile 9,50 10,20 7,90 8,20 10,60 6,20 7,20 5,30 4,30 9,50 7,80 4,80 4,40 5,601 an 10,08 12,94 11,56 14,12 15,45 12,91 14,24 10,00 6,18 11,44 9,88 7,51 8,75 13,06P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P12 P12 P12 P12 P120,49 0,42 0,49 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35SSSSSSSSSSSSSS calcar+ cenuzgur zgur+ calcarzgur+ calcarcalcar+ cenuzgur zgur+ cenuzgur zgur cenu zgur zgur zgur cenuAdncimea de scurgere a aerului L (mm) Beton cu aditiv superplastifiantFig. 4.1.11 - Varia[ia n timp a adncimii de scurgere a aerului pentru betoane preparate cu aditiv superplastifiantDe asemenea, a fost determinat coeficientul de permeabilitate la aer pentru betoanele preparate cu diferite tipuri de cimenturi, rezultatele ob[inute fiind prezentate n figura 4.1.12.Coeficientulde permeabilitate urmeaz aceeaievolu[ie ca i adncimea de scurgere a aerului, cu valori mai mici pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos dezgur, pentru un acelai dozajde ciment,respectivpentruunraportA/Casemntor,indiferentdacabetoanelesuntsaunupreparatecu aditivi.0,0000,0050,0100,0150,0200,0250,03028 zile 0,006 0,007 0,009 0,004 0,005 0,003 0,007 0,003 0,002 0,010 0,006 0,003 0,004 0,005180 zile 0,008 0,012 0,009 0,010 0,011 0,004 0,009 0,004 0,005 0,012 0,007 0,005 0,006 0,0071 an 0,010 0,015 0,014 0,011 0,012 0,008 0,011 0,008 0,008 0,014 0,010 0,008 0,011 0,014P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P8 P12 P12 P12 P12 P120,49 0,42 0,49 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35SSSSSSSSSSSSSS calcar+ cenuzgur zgur+ calcarzgur+ calcarcalcar+ cenuzgur zgur+ cenuzgur zgur cenu zgur zgur zgur cenuk (10-16 m 2)Fig. 4.1.12 - Varia[ia n timp a coeficientului de permeabilitate la aer pentru betoane preparate cu aditiv superplastifiantPentru betoanele preparate cu aditiv superplastifiant i respectiv antrenor de aer, valorile ob[inute pentru coeficientul de permeabilitate sunt cu cteva ordine de mrime mai mici dect cele ob[inute pentru betoanele fr aditiv.Coeficientul de permeabilitate evolueaz n timp, ntre vrstele de 28 zile i 1 an, creterile fiind cuprinse ntre 25%-60%, evolu[ii mai lente ob[inndu-se pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgur i respectiv pentru betoanele preparate cu aditiv antrenor de aer i ciment cu adaos de cenu.Transportul radonului prin materialele de constructii15Coeficient de permeabilitate (10-16m2), la vrsta de 1 an0,000,050,100,150,200,250,300,350,400,450,50Densitate(kg/m3)k 0,460 0,455 0,410 0,370 0,280 0,300 0,190 0,165 0,200 0,025 0,010 0,015 0,014 0,011 0,014 0,018 0,021 0,015 0,011 0,012 0,008 0,011 0,014 0,008 0,008 0,008 0,0102311 2320 2326 2340 2340 2340 2345 2345 2350 2350 2355 2355 2355 2360 2360 2365 2365 2365 2370 2370 2370 2370 2385 2390 2390 2395 2395A S S S S S A A A S S S S S S S S Scalcar +cenuzgur+calcarzgur+calcar zgur calcar +cenuzgur+calcarzgur+calcar zgurzgur - calcar +cenuzgur+calcar zgurzgur+cenucenuzgur cenuzgur zgur+calcarcalcar +cenu zgurzgur cenuzgurzgurzgurzgurCoeficient de permeabilitate la aer la 1 an (10-16 m2)0,000,050,100,150,200,250,300,350,400,450,50Porozitate (%)k 0,018 0,011 0,021 0,015 0,014 0,025 0,014 0,011 0,008 0,008 0,008 0,008 0,010 0,014 0,011 0,015 0,010 0,012 0,165 0,200 0,190 0,280 0,370 0,300 0,455 0,410 0,4603,11 3,14 3,21 3,49 3,52 3,68 3,80 4,12 4,18 4,20 4,26 4,67 4,71 4,76 5,78 6,00 6,20 6,34 6,35 6,40 6,45 6,65 6,94 7,00 7,22 7,49 7,69zgur zgur cenu zgur cenu - cenuzgur+cenuzgur zgur zgur zgur zgur zgur zgur+cal carzgur+cal carcal car +cenucal car +cenuzgur zgur zgur+cal carcal car +cenuzgur zgur+cal carzgur+cal carzgur+cal carcal car +cenuA S A A S A S S S S S S S S S S S S - - - - - - - - -Coef icient de permeabilitate la aer la 1 an (10-16 m2)0,0000,0050,0100,0150,0200,0250,030Porozi tate (%)k 0 ,0 1 8 0 ,0 1 1 0 ,0 2 1 0 ,0 1 5 0 ,0 1 4 0 ,0 2 5 0 ,0 1 4 0 ,0 1 1 0 ,0 0 8 0 ,0 0 8 0 ,0 0 8 0 ,0 0 8 0 ,0 1 0 0 ,0 1 4 0 ,0 1 1 0 ,0 1 5 0 ,0 1 0 0 ,0 1 23 ,1 1 3 ,1 4 3 ,2 1 3 ,4 9 3 ,5 2 3 ,6 8 3 ,8 0 4 ,1 2 4 ,1 8 4 ,2 0 4 ,2 6 4 ,6 7 4 ,7 1 4 ,7 6 5 ,7 8 6 ,0 0 6 ,2 0 6 ,3 4z g u r z g u r c e n u z g u r c e n u - c e n u z g u r +c e n u z g u r z g u r z g u r z g u r z g u r z g u r z g u r +c a lc a rz g u r +c a lc a rc a lc a r+c e n u c a lc a r+c e n u A S A A S A S S S S S S S S S S S SCoefi ci ent de permeabi l i tate (10-16m2), l a vrs ta de 1 an0,0000,0050,0100,0150,0200,0250,030Dens itate ( kg/m3)k 0,025 0,010 0,015 0,014 0,011 0,014 0,018 0,021 0,015 0,011 0,012 0,008 0,011 0,014 0,008 0,008 0,008 0,0102350 2355 2355 2355 2360 2360 2365 2365 2365 2370 2370 2370 2370 2385 2390 2390 2395 2395A S S S S S A A A S S S S S S S S S- calcar + cenuzgur+ calcar zgurzgur+ cenucenuzgur cenuzgur zgur+ calcarcalcar + cenu zgurzgur cenuzgurzgurzgurzgurnfluen[adensit[iiiporozit[iiasupracoeficientuluidepermeabilitatelaaeresteilustratn continuare.Coeficientul de permeabilitate la aer pentru betoane preparate cu acelasi tip de ciment creste cu porozitatea betoanelor. Fig. 4.1.13 - Varia[ia coeficientului de permeabilitate n func[ie de porozitatea betonului, la vrsta de 1 anLavrstade1an,valorileob[inutepentrucoeficientuldepermeabilitateabetoanelorpreparate cu aditiv sunt mai mici de 15-20 ori fa[ de valorile ob[inute pentru betoanele fr aditiv. Se observ, i n acest caz, rolul aditivului folosit la prepararea betoanelor.Fig. 4.1.14 - Variatia coeficientului de permeabilitate n func[ie de densitatea betonului, la vrsta de 1 anPentru betoanele preparate cu acelasi tipde ciment, coeficientulde permeabilitatela aer scade cu creterea densit[ii betonului.Pentruoaceeairezisten[lacompresiune,celemaimicivalorialecoeficientuluide permeabilitate s-au ob[inut pentru betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgur.Coeficientuldepermeabilitatelaaerscadecucreterearezisten[eilacompresiune,valorimai mari ale coeficientului ob[inndu-se la betoanele preparate fr aditiv.Dintre toate betoanele studiate, cele preparate cu ciment cuzgur au structuramai dens, sunt maiputinpermeabileirespectivmaipu[inporoasedectcelelaltetipuridebetoane,faptcereiesedin Transportul radonului prin materialele de constructii16rezultateleob[inutepentruadncimeadeptrundereaapei,pentruadncimeadescurgereaaeruluii respectiv pentru coeficientul de permeabilitate a aerului. Caracteristicilederezisten[idurabilitateprezentateconfirmcalitateabetoanelorstudiate,n special a betoanelor preparate cu aditiv superplastifiant i respectiv antrenor de aer.4.1.3. RezuItate ob|inute pentru rata de exaIa|ie a radonuIui din betoane preparate cu diferite tipuri de cimenturi Probeledebetonpreparatecudiferitetipuride cimenturi au fost testate i din punct de vedere al exala[iei de radonlavrstelede28zile,180zilei1an.Rezultatele ob[inutepentrurateledeexala[iearadonuluipeunitateade suprafa[abetonuluisuntprezentatenfigura4.1.15. Mentionezcalamasurareaexalatieis-autilizatsistemulde masurarearadonuluiPylonAB-5,compusdinmonitorradon model Pylon AB-5 impreuna cu o cutie speciala in care au fost introduse probele de beton.0,000,501,001,502,002,503,003,504,00Es 28 zile (mBq/m2s) 2,07 1,96 1,29 1,45 1,67 1,39 1,69 1,36 1,43 1,98 1,66 1,33 1,75 1,93Es 180 zile (mBq/m2s) 2,96 2,65 2,18 2,50 2,75 1,93 2,50 1,89 2,22 2,25 2,24 2,07 2,14 2,28Es 1 an (mBq/m2s) 3,50 3,26 2,93 3,24 3,32 2,75 3,03 2,60 2,86 2,96 2,82 2,75 2,91 2,930,49 0,49 0,42 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40 0,39 0,37 0,35SSSSSSSSSSSSSS calcar + cenuzgur+ calcarzgur zgur+ calcarcalcar + cenuzgur zgur+ cenuzgur zgur cenu zgur zgur zgur cenuEs (mBq/m2s)Fig. 4.1.15 - Varia[ia n timp a ratei de exala[ie pe unitatea de suprafa[, pentru betoane preparate cu aditiv superplastifiantValorile ratei de exala[ie cresc n timp, valorile ob[inute la 28 de zile dup preparare fiind cuprinse ntre(1,29-2,44)mBq/m2s,ajungndca,la1anduppreparareabetoanelor,valorilesvariezentre (2,33-3,79) mBq/m2s.Ratele de exala[ie a radonului pe unitatea de mas a betonului sunt prezentate n figura 4.1.6Valorile ratei de exala[ie Em variaz ntre (7-12,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 28 de zile,(11-16,5)mBq/kghpentrubetoanelecuvrstade180dezilei(14,5-20,5)mBq/kghpentru betoanele cu vrsta de 1 an, valorile din partea superioar a intervalelor fiind pentru betoanele preparate fr aditiv.Transportul radonului prin materialele de constructii17Em 1 an (mBq/kg h)0,005,0010,0015,0020,0025,002311 2320 2326 2340 2340 2340 2345 2350 2350 2355 2355 2355 2360 2360 2365 2365 2365 2370 2370 2370 2370 2370 2370 2385 2390 2395 2395cal car +cenuzgur+cal carzgur+cal carzgur cal car +cenuzgur+cal carzgur zgur - cal car +cenu zgur+cal carzgur zgur+cenucenuzgur cenuzgur zgur+cal carzgur+cal carcal car +cenuzgur zgur zgur cenu zgur zgur zgurC12/15C12/15C16/20C12/15C18/22,5C20/25C20/25C18/22,5C25/30aC18/22,5C18/22,5C18/22,5C20/25C20/25C25/30aC30/37aC30/37aC18/22,5C20/25C20/25C20/25C30/37C30/37C30/37C20/25C20/25C20/25Densitate (kg/m3)Fig. 4.1.16 - Variatia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas, la vrsta de 1 an, n func[ie de densitatea betonuluiSeobservc,odatcucretereadensit[iibetonului,ratadeexala[iepeunitateademas scade, indiferent de vrsta betonului.Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas, n func[ie de porozitatea betonului, la diferite vrste, este prezentat n figura 4.1.17.Em 1 an (mBq/kg h)0,005,0010,0015,0020,0025,00Em 1 an 18,49 17,00 18,13 15,47 14,88 14,52 14,88 17,93 13,23 13,90 14,06 16,28 17,40 16,35 16,55 15,18 16,86 15,17 15,14 14,40 19,00 16,75 18,44 19,01 19,05 19,86 16,474,26 4,12 3,68 3,11 3,14 3,49 3,52 4,18 3,21 3,80 4,20 4,28 4,67 4,71 4,76 5,78 5,78 5,78 5,78 6,34 6,44 6,45 6,65 7,00 7,22 7,69 7,992390 2360 2350 2365 2370 2365 2385 2395 2365 2360 2370 2345 2390 2395 2355 2350 2355 2355 2370 2370 2340 2345 2340 2340 2320 2311 2326C 20/25sC 20/25sC 25/30aC 25/30aC 30/37sC 30/37aC 30/37sC 20/25sC 30/37aC 20/25sC 30/37sC 20/25C 20/25sC 20/25sC 18/22,5sC 18/22,5C 18/22,5sC 18/22,5sC 20/25sC 20/25sC 12/15C 20/25C 18/22,5C 18/22,5C 12/15C 12/15C 16/20Porozitate (%)Fig. 4.1.17 - Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas, la vrsta de 1 an, n func[ie de porozitatea betonuluiValorilerateideexala[iepeunitateademascresc cucretereaporozit[iibetonului,indiferent de vrsta betonului.Porozitateabetonuluiscadentimp,maiaccentuatpentrubetoanelepreparatecucimentcu adaos de zgur i respectiv cu cenu.S-au ob[inut valori mari ale porozit[ii, n special pentru betoanele preparate fr aditivi.Pentru o aceeai clas de beton, varia[ia ratei de exala[ie Em n func[ie de compozi[ia betoanelor este reprezentat n figura 4.1.18.Transportul radonului prin materialele de constructii180,02,04,06,08,010,012,014,016,018,0Em 28 zile 10,34 7,33 8,63 10,24 8,50 8,05 8,40 7,20 6,99 6,81Em 180 13,32 12,79 12,79 11,65 14,07 11,54 11,40 11,20 9,73 9,54Em 1 an 16,28 16,55 15,47 15,14 17,00 15,18 14,40 14,52 13,90 13,23C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25szgur+ calcar zgur+ calcar zgur+ cenu cenu cenu+ calcar zgur zgur zgur zgur zgurEm (mBq/kg h)Fig. 4.1.18 - Valorile ratei de exala[ie pentru betoane de clasa C20/25, preparate cu i fr aditiv superplastifiant (S)Pentru o aceeai clas de beton, ratele de exala[ie a radonului din betoanele preparate cu ciment cu adaos de zgur sunt mai mici dect ale betoanelor preparate cu celelalte tipuri de cimenturi, indiferent de aditivul utilizat.Valorile ratei de exala[ie Em variaz ntre (7-12,5) mBq/kgh pentru betoanele cu vrsta de 28 de zile,(11-16,5)mBq/kghpentrubetoanelecuvrstade180dezilei(14,5-20,5)mBq/kghpentru betoanele cu vrsta de 1 an, valorile din partea superioar a intervalelor fiind pentru betoanele preparate fr aditiv.Varia[iarateideexala[iearadonuluipeunitateademasnfunc[iedecoeficientulde permeabilitate la aer a betonului la vrsta de 1 an de la preparare este prezentat n figura 4.1.19.Em 1 an (mBq/kg h)0,005,0010,0015,0020,0025,00Em 1 an 13,90 13,23 14,52 14,06 18,13 14,40 16,55 15,47 14,88 17,40 17,00 15,17 15,14 14,88 16,86 16,35 17,93 18,49 15,18 16,28 16,75 19,01 18,44 16,47 19,00 19,05 19,860,008 0,008 0,008 0,008 0,010 0,010 0,011 0,011 0,011 0,012 0,012 0,014 0,014 0,014 0,015 0,015 0,021 0,025 0,165 0,190 0,200 0,280 0,300 0,370 0,410 0,455 0,460Coeficient de permeabilitate (10-16 m 2)Fig. 4.1.19 - Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas, la vrsta de 1 an, n func[ie de coeficientul de permeabilitate la aer Valorilerateideexala[iepeunitateademascresccuvalorilecoeficientului depermeabilitate, indiferent de vrsta betonului.Rata de exala[ie a radonului pe unitatea de mas variaz liniar cu coeficientul de permeabilitate, ob[inndu-sevalorimarialeEmpentruvaloriridicateale coeficientuluidepermeabilitate,decipentru betoane cu densitate mic i porozitate mare.Transportul radonului prin materialele de constructii19n func[ie de raportul A/C, betoanele au rate de exala[ie diferite, n general acestea fiind mai mari pentru rapoarte A/C ridicate.0,02,04,06,08,010,012,014,016,018,020,0Em28 zile 10,34 7,33 8,50 6,99 6,81 8,05 8,63 7,20 8,40 10,24Em180 13,32 12,79 14,07 9,73 9,54 11,54 12,79 11,20 11,40 11,65Em1 an 16,28 16,55 17,00 13,90 13,23 15,18 15,47 14,52 14,40 15,14C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25 C 20/25s C 20/25s C 20/25s C 20/25s0,48 0,46 0,46 0,44 0,43 0,43 0,43 0,41 0,40 0,40zgur+ calcar zgur+ calcar cenu+ calcar zgur zgur zgur zgur+ cenu zgur zgur cenuEm (mBq/kg h)Fig. 4.1.20 - Varia[ia ratei de exala[ie a radonului pe unitatea de mas n func[ie de raportul A/C, pentru betoane de clas C20/25Concluziile acestui program de cercetare sunt sintetizate in schemele prezentate in figurile 4.1.21 - 4.1.23.Fig.4.1.21 - Variatia in timp a caracteristicilor betoanelor preparate cu diferite tipuri de cimenturiBetonRezistenta la compresiunePorozitateaPermeabilitate apa Permeabilitate aerRata exalatieCoeficient difuzie 28 zile180 zile1 anCoeficient permeabilitate Concentratie interioaraTransportul radonului prin materialele de constructii20Fig.4.1.22 - Influenta raportului A/C, a dozajului de ciment si a adaosurilor asupra caracteristicilor betoanelor preparate cu diferite cimenturi cu adaosuriFig. 4.1.23 - Schitarea rezultatelor obtinute privind corelarea caracteristicilor betoanelor cu rata de exalatie si concentratia de radon din interior4.2. InfIuen|a caracteristiciIor betonuIui asupra transportului radonuluiRadonulpoatefitransportatdatoritdiferen[elordeconcentra[ie(transportdifuziv).Transportul difuziv este considerat a fi principalul proces pentru exala[ia radonului din materialele de construc[ie i, de asemenea, se consider c joac un rol deosebit n transportul radonului din sol n subsolul cldirii.Pentruaobtineobunadescriereatransportuluiradonuluiprinbetonsuntnecesaremaimulte informatiidesprestructurabetonului,porozitateasipermeabilitateasa,proceselecarecauzeaza transportulradonului,interactiunearadonuluicumediul,factoriicarecontribuielagenerarearadonului, etc.Caracteristicilebetonului(cedepinddecompozitiaacestuiasi,inspecial,deraportulA/C)care influenteaztransportulradonuluiprinbetonsunt,inprincipal,porozitatea,permeabilitatea,difuzia, umiditatea si densitatea.Pentrubetoanementinuteinconditiicontrolate detemperaturasiumiditate,porozitateatotalaa betonului (Rogers, [111]) se poate calcula cu formula:BetonAdancimeade scurgere a aerului, LAdancimea de patrundere a apei, hRata exalatie, EConcentratie interioara, CA/CDozajL bet. zgura < L celelalte betoaneh bet. zgura < h celelalte betoanek bet. zgura < k celelalte betoaneL, k, h, E, D, C - variaza in functie de tipul si dozajul de ciment, A/C, tipul si % de aditiv, varsta betonului, porozitate, densitate, rezistenta betonuluik ad < k f.adk f.ad 28 zile = (6-20) k ad. 28 zilek f.ad 1 an = (15-20) k ad. 1 anCoeficient de permeabilitate, kPorozitateDensitate Rezistenta Es ad < Es f.adEm bet S = (20-60)% Em bet L-VL =(55-65)% h, la 1 an, fara aditivL =(40-60)% h, la 1 an, cu aditivCoeficient difuzie, DC ad < C f.adC bet S < C bet L-VBetonRezistenta la compresiunePorozitatea Permeabilitate apa A/CDozajRezistenta bet. zgura > Rezistenta bet. calcar+cenusa A/CDozajPorozitate bet. zgura < Porozitate bet. calcar+cenusa Permeabilitate apa bet. zgura < Permeabilitate apa bet.calcar+cenusa Transportul radonului prin materialele de constructii21Pt = 1 - d/Gunde:d = densitatea betonului in conditii controlate de temperatura (200C) si umiditate (65%) (g/cm3)G = densitatea solidelor (2,6x103kg/m3).4.2.1.InfluentaraportuluiA/Csiadensitatii betonuluiasupraporozitatiiaparentesitotalea betonuluiCuajutorulrezultatelorobtinuteexperimentalprezentateincap.4.1.2,incontinuareseprezinta valorileporozitatiiaparentesirespectivtotale.Probeledebetonutilizateinacesteexperimenteaufost preparate conform normativelor aflate in vigoare la data realizarii cercetarilor. De mentionat este faptul ca probele au fost mentinute, dupa preparare si decofrare, 7 zile in apa si apoi pana la data incercarii (28 de zile si respectiv 1 an) in aer.Porozitatea totala Pt= Pap+P2, unde P2este volumul porilor inchisi. Valorile porozitatii totale sunt mai mari cu 0,01-0,04 decat cele ale porozitatii aparente, P2= 0,01 - 0,04. Volumul porilor inchisi creste cu reducerea raportului A/C.nfigura4.2.1seprezintvalorileob[inutepentruporozitateatotalaabetonuluiobtinutacu ajutorulrelatieicuRogerssiceleob[inuteexperimentalpentruporozitateaaparent,la1andela turnarea betonului.Volumul porilor inchisi la varsta de un an de la turnare este mai mare decat cel obtinut la varsta de 28 de zile, P2= 0,03-0,05, pentru A/C>0,39 si respectiv P2= 0,06, pentru A/C >Transportul radonului prin materialele de constructii38BIBLIOGRAFIE1. AldenkampF.J.,StoopP.,Sourcesandtransportofindoor radon- Measurementsandmechanism,PhD thesis, University of Groningen, Netherlands, 1994;2. AndersenClausE.,Radon-222ExhalationfromDanishBuildingMaterials:H+HIndustriA/SResults, Ris National Laboratory, Roskilde, Denmark, August 1999;3. ApostuA.,CosmaC.,GeorgescuD.,Solutiitehnico-constructivepentruproiectareaconstructiilornoi amplasatenzonecucaracteristiciradioactivedinpunctdevederealasigurariisanatatiiocupantIlor, AMTRANS, 5B01, MEC, 2003-2005;4. ASRO, NE 012-1, Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 1: Producerea betonului5. ASRO, SR EN 1008 - Apa de preparare pentru beton6. ASRO, SR EN 12620 - Agregate pentru beton7. ASRO, SR EN 197-1 Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale8. ASRO, SR EN 934-2 - Aditivi pentru beton9. ASRO,STAS2414 Betoane.Determinareadensitatii,compactitatii,absorbtieideapasiporozitatii betonului intarit10. ASTM E1465 - 08a Standard Practice for Radon Control Options for the Design and Construction of New Low-Rise Residential Buildings;11. ASTME2121- 08,StandardPracticesforInstallingRadonMitigationSystemsinExistingLow-Rise Residential Buildings;12. Azimi Dariush, Prediction of Seasonal Radon Concentration from Weekly Screening Measurements, Indoor Built Environment no.3, vol.5/1996;13. Barnea, M., Calciu, Al., Ecologie umana, sanatatea populatiei umane in interdependenta cu mediul, editura medicala, Bucuresti 1997;14. BEIR VI National Research Council, Health effects of exposure to radon, National Academy of Sciences, Washington DC, 1999;15. BerissiR,BonnetG&GrimaldiG.,Mesuredelaporositeovertedesbetonhidrauliques".Bull.Liasoon Labor. Pout Chausse. No 142 (Mars-Avr.1986) 59-67;16. BochicchioF.,McLoughlinJ.P.,PiermatteiS.,Radoninindoorair,EuropeanComission,ReportEUR 16123, p.1-50, 1995;17. BRE, Radon new build : model solution no.1, BRE Report BR 211;18. BRE,How to reduce Radon Levels in Your Home , 2000;19. BRE, A Guide to reducing Radon Levels in the Home, Environmental Protection UK, 2003;20. BRE, Radon new build: model solution nr. 2 -Full protection, BRE Report BR 211;21. Brooks James R. - Radon and Your Home, March, 199822. BuildM.,OlivierJ.P,Conceptiondesbetons:Lastructureporeuse.PressesPontsetChausses,Paris 1992.23. Chen C.J., Weng P.S., Chu T. C. Radon Exhalation Rate from Various Building Materials, Health Physics 64 (1993) 613;24. Chiosila, I., Radioecologie, managementul accidentului nuclear, Editura Universitatii Bucuresti, 1996;25. CNCAN: http://www.cncan.ro/bd/norme/2005;26. Cohen B.L., A Catalog of Risks Extended and Updated, Health Physics, Vol. 61, p. 317-335, 1991;27. Cosma C.,ApostuA.,GeorgescuD.,BegyR. Evaluarearadioactivitatiidiferitelortipuri decimenturidin Romania, Revista Romana de Materiale 2 (39) /2009, ISSN 1583-3186;28. CosmaC.,Dancea F., Jurcut T.,RistoiuD.,Determination ofradon-222 emanationfractionand diffusion coefficient in concrete using accumulation chambers applied radiation and isotopes, 54/2001;29. Cosma C., Jurcut T., Radonul si mediul nconjurator, Editura Dacia 1996;30. Cosma C., Poffijn A., Szacsvai K., Indoor radon exposure in Transylvania (Romania), Proceedings of IRPA Regional Congress, Brasov, Romania, 24-28 September 2007;31. CosmaC.,SzacsvaiK.,DinuA.,CiorbaD.,DicuT.,SuciuL.,Preliminaryintegratedindoorradon measurements in Transilvana, Isotopes in Environmental and Health Studies, 45, p. 1-10, 2009;32. CozmutaI.,CosmaC.,MeesenG,Asupramasuratorilorretrospectivede222Rn,LucraredeDisertatie, 1996;33. Cozmuta I., E.R. Van der Graff and R.J. Meijer, Modelling Radon Transport in Concrete;Transportul radonului prin materialele de constructii3934. Cozmuta I., ER van der Graaf, RJ de Meijer, Experimental study on the moisture dependence of radon-release rates of concrete35. Cozmuta I., Radon Generation and Transport - A journey through matter, dec.2001;36. Cozmuta I., Radon transport in concrete, web.37. Darby S, Hill D, Auvinen A, Barros-Dios J.M, Baysson H. et. al, 2006, Residential radon and lung cancer-detailes results of a collaborative analysis of individual data on 7148 persons with lung cancer and 14208 personswithoutlungcancerfrom13epidemiologicstudiesinEurope.ScandinavianJournalofWork, Environment and Health, 32, p.1-84, 2006;38. Department of Nuclear Safety, Factors Affecting Radon Entry and Final Concentrations, Illinois, 1998.39. Duenas C. et al., Release of Rn-222 from some soils, Annales Geophysicae 15/1997;40. Dwivedi K.K. et al., Measurement of Indoor Radon in Some Dwellings in Aizawl (India), Indoor Environment no.4-6/1995;41. Electric-WarriorPauline,IndianRadonPilotProject,JicarillaApacheNation,EnvironmentalProtection Office;42. EPA, APhysician's Guide - Radon (TheHealth ThreatwithaSimple Solution), sept. 1993;43. EPA,Concrete, Fly-ash and the Environment Proceedings, 1988;44. EPA,ACitizen'sGuidetoRadon(TheGuidetoProtectingYourselfandYourFamilyfromRadon),may 1992;45. EPA, Build Radon Out, 2001;46. EPA,EPAAssessmentofriskfromradoninhomes,EPA402-R-03-003,UnitedStatesEnvironmental Protection Agency, 2003;47. EPA, Model Standards and Techniques for Control of radon in New Residential Buildings, March 1994;48. EPA, Model Standards and Techniques for Control of Radon in New Residential Buildings, U.S. EPA, Air and Radiation (6604-J), EPA 402-R-94-009, Martie1994;49. EPA, Radon n New Home Construction - A Guide for Installing Affordable Radon Control System n New Homes, Hazardous Materials and Waste Management Division Radiation Management Unit;50. EPA, Radon Mitigation Standards, oct. 1993, revised april 1994;51. EPA, Radon Reduction n New Construction - An Interim Guide, aug. 1997;52. EPA,RadonResistantConstructionTechniquesforNewResidentialConstruction.TechnicalGuidance, EPA/625/2-91/032, February 1991;53. EPA, Radon-Resistant Construction For New Homes, web;54. FerlayJ,AutierP,BoniolM,HeanueM,ColombetM,BoyleP,Estimatesofthecancerincidenceand mortality in Europe 2006, Annals of Oncology, 18, p. 581-592, 2007;55. Field R.W, Krewki D, Lubin J.H, Zielinski J.M, Alavanja M, Catalan V.S, Kloz J.B, Letourneau E.G, Lynch C.F,LyonJ.L, SandlerD.P,SchoenbergJ.B,SteckD.J,StolwijkJ.A,WeinbergC,WilcoxH.B.,An overviewoftheNorthAmericancase-controlstudiesofresidentialradonandlungcancer,JToxicol Environ A., 69(7), p. 599-631, 2006;56. Figg,J.,Methodsofmeasuringtheairandwaterpermeabilityofconcrete.Mag.Concrete.Res.25(85) (1973) 213-214;57. Fleischer R.L. , Moisture and radon emanation, Health Physics 52/1987;58. Frumkin H., Samet J.M., Environmental Carcinogens: radon. CA Cancer J Clin, 51, p. 337-44, 2001;59. Gadd M.S. andBorak T.B., In-situ determination of the diffusion coefficient of Rn-222 in concrete, Health Physics vol.68 nr.6/9560. GheorgheRaluca,MiluConstantin,ModoranGeorgeta,GheorgheDan,DobrescuElisabeta,The additional exposure due on the use of uncommon Building Materials in Romania; Rom. J. of Biophysis, 3, 157 (1993),61. HansenAJ,OttassenNS&PetersenCG.,GasPermeabilityofconcreteinsitu;theory&practiceACISP-82 (1984) P543-556;62. Haquin Gustavo, Natural Radioactivity and Radon in Building Materials;63. Henschel,Bruce,RadonReductionTechniquesforDetachedHouses,TechnicalGuidance,E.P.A.,Jan. 1988;64. Hilsdorf, H.K., Durability of concrete - a measurable quantity IABSE Rep 57(1) (1989) 111-123;65. Hofmann W., Overview of radon lung dosimetry, Radiat. Prot. Dosim., 79, p. 229-236, 1998;66. HongCZandParrottLJ- Airpermeabilitityofcoverconcreteandtheeffectofcuring(BritishCement Association - october 1989);Transportul radonului prin materialele de constructii4067. Hoshino M., Institutul Tehnologic Hokkaido, Japonia 1998, 21, pag. 336-340;68. Iacob O., Grecea C., Botezatu E., Population exposure to inhaled radon and thoronprogeny, The natural radiation environment, NRE - VII, p. 232-237, 2005;69. ICRP, Protection Against Radon-222 At Home And At Work. Publication 65, Pergamon Elsevier, (1993);70. Ionescu Ion , Ispas Traian, Proprietatile si tehnologia betoanelor. Edituratehnica, 199771. JacobiW.,Activityandpotentialaenergyof222Rnand220Rndaughtersindiferentairatmosphere, Health Physics, 22, p. 441-450, 1972;72. Janson MPM et al., Modelling Rn Transport in Dutch Dwellings, RIVM, Dec 199873. JonassenN.andMcLaughlinJ.P.,ExhalationofRadon-222fromBuildingMaterialsandWalls,in:The NaturalRadiationEnvironment111,Vol.2,Symp.Proc.(EditedbyT.F.GesellandW.M.Lowder), Houston (1978);74. Kormos Fiammetta et al., Studii privind determinarea constituentilor monori din cenusile de termocentrala din Romania, Revista Romana de Materiale vol. XXXIII nr.1/2003;75. Kovleretal.,RadonExhalationofCementitiousMaterialsMadewithCoalFlyAsh:Part1-Scientific Background and Testing of the Cement and Fly Ash Emanation, J. Environ. Radioact. 82 (2005) 321;76. Kovler K et al., Natural Radionuclides in Building Materials available in Israel, Building Environ. 37 (2002) 531;77. Kovler K., Radiological Constraints of Using Building Materials and Industrial by-Products in Construction, Constr. Build. Mater, 2008;78. Kovler, K., Radioactivity from Building Materials;79. Kresl,M.,ConcentrationofRadonintheAtmosfericGroundLayeranditsMigrationinRocks,Projects no.31121, Grant Agency of the Academy of Sciences of Czech Republic, 1991-199380. KroppI.,RelationsBetweenDifferentTypesofPermeabilityandSelectedDurabilityCharacteristicsof Concrete, Draft Report, Tilem TC 116 - PCD (November 1990);81. Ladygiue R. et.al, Radioactivity measurements in the Radiation protection Centre, Lithuania;82. Lawrence, C.D., Transport ofOxygen Through Concrete in Chemistry and Chemically - related properties of cement (British Ceramic Society, London 1984);83. Leung J. K. C., Tso M. Y. W., and Ho C. W., Radon Action Level For High-Rise Buildings, Health Phys. 76 (1999);84. Marcu,GH.,Marcu,T.,Elementeradioactive,poluareamediuluisiriscurileiradierii,EdituraTehnica, Bucuresti 1996;85. Mehta K.P., Monteiro P.J.M., Concrete-Microstructure, properties and materials, editia 3, McGraw Hill, NY, 2003;86. Meng, Universitatea Tehnica, Aachen, Germania, 1996, 29, pag. 195-205;87. MensiR.,Scoalanationaladeingineri,Tunisia,P.Acker,A.Attolou,LCPC,Paris,Franta,1988,vol.21, pag.3-12;88. Milu C., Masurarea expunerii la radon, Curierul de Fizica 15, 2, 7 (1995)89. Molin Ch., Evaluation of Field Test Methods for Gas Permeability: Draft Report RILEM TC 116 PCD (July 1990);90. Mustonen R., Pennanen M., Annanmaki M. and Oksanen E., Enhanced Radioactivity of Building Materials, FinalReportofthecontractNo96-ET-003fortheEuropeanCommission,RadiationandNuclaerSafety Authority -STUK, Finland, 1997, Radiation Protection 96;91. NCRP103,ControlofRadoninHouses,NationalCouncilofRadiationProtection,Bethesda,MD,1989, pg.11;92. Neville A., Proprietatile betonului, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2002;93. Nicoara, Simona, Mocsy, Ildiko, Some aspects of Indoor air Quality in Romania, Indoor Built Environment, vol.6, no.4/1997;94. NP008-97- Normativprivindigienacompozitieiaeruluinspatiicudiversedestinatii,concentratiade substante poluante n interiorul unitatilor functionale;95. Oncescu,M.,Panaitescu,I.,DozimetriasiecranarearadiatiilorRoentgensigama,AcademiaRomna, Bucuresti 1992;96. Ordinul ministrului sanatatii nr. 381/2004 privind aprobarea Normelor sanitare de baza pentru desfasurarea n siguranta a activitatilor nucleare;97. Ordinul ministrului sanatatii nr. 51/1983;98. RILEM / IUPAC, Structura porilor si proprietatilor materialelor, Praga, septembrie 18-21,1973;99. RILEM,Materialesistructuri,Efectulncarcariiasupramoduluideruperealbetonului.R.N.Swamy, Universitatea din Sheffield, UK 1989, 127, pag. 15-22;100. RILEM, Materiale si structuri, Caracterizarea materialelor poroase;Transportul radonului prin materialele de constructii41101. RILEM,Materialesistructuri,Determinareaproprietatilorhigroscopicealepastelordecimentntarire. Veronique Baroghel, Bernand Perrin, LCPC, Paris, Franta, 1997, 30, pag. 340-348;102. RILEM,Materialesistructuri,Diferentenregistratelaraportulapa/ciment,porozitatesidinpunctde vedere al aspectului microscopic ntre stratul superior si cel inferior al interfetei pasta-agregat;103. RILEM, Materiale si structuri, Influenta mediului de ntarire a betonuluiasupra porozitatii pastei de ciment. R.G. Palet, D. C. Killoh, British Cement Association, Slough, United Kingdome, 1988, vol.21, pag.192-197;104. RILEM, Materiale si structuri, ntarirea betonului: analiza si model; 105. RILEM,Materialesistructuri,Materiale eterogene:regulidecomportare.EtienneGuyon,Scoala superioara de fizica si chimie industriala, Paris, Franta, 1988, 21, pag.89-105;106. RoelofsL.M.M.;ScholtenL.C.,Theeffectofaging,humidity,andfly-ashadditiveontheradon exhalation from concrete, Health Physics, ISSN 0017-9078, 1994,vol.67,no.3,pp. 266-271 (18 ref.);107. RogersV.C.andNielsonK.K.- Multiphaseradongenerationandtransportinporousmaterials,Health Physics, 60:807-815, 1991108. RogersV.C.andNielsonK.K.,TechnicalBasisforacandidateBuildingMaterialsRadiumStandars, EPA/600/SR-96/022, martie 1996.109. RogersV.C.etal.- RadonGenerationandTransportThroughConcreteFoundations- EPA/600/SR-94/175, November 1994;110. Rogers V.C. et al., Radon diffusion coefficients for aged residential concretes, Health Physics, vol 68 no.6, June 1995;111. RogersV.C.etal.,Radondiffusioncoefficientsforresidentialconcretes,HealthPhysics,vol67no.3, September 1994;112. RP112,RadiologicalProtectionPrinciplesconcerningtheNaturalRadioactivityofBuildingMaterials, Directorate General, Environment, Nuclear Safety and Civil Protection, European Commission 1999;113. Siehl Agemar et al., Prediction of indoor radon based on geological information and soil gas measurements in Germany,114. SNMCommitteeonRadiobiologicalEffectsofIonozingRadiation,FactsConcerningEnvironmentalRadon, The Journal of Nuclear Medicine, vol.35 no.2, febr.1994115. Spencer, J.E. - Radon Gaz - A geologic Hazard in Arizona, Down - to-Earth Series 2,1992116. Stranden, E., Assessment of the Radiological Impact by Using Fly Ash in Cement. Health Phys. 45 (1983) 145;117. Stranden,E.,Kolstad,A.K.,Lind,B.,TheInfluenceofMoistureandTemperatureonRadonExhalation. Radiation Protection Dosimetry 7 (1984) 55;118. Taner A.B., Radon migration in the ground, Natural Environment III, NTIS, US Department of Commerce, Springfield, (1980);119. TENORM,Geology of Norm; 2004120. Teodoreanu Ion ; Moldovan Vasile, Durabilitatea betonului. Editura tehnica, Bucuresti, 1982;121. Thompkins R.W., The Safe Design of a Uranium Mine, 2nd US mine ventilation Symposion, Nevada;122. Torrent R.J. , G. Forenser G. , The permeability of Cover Concrete;123. TorrentR.J.,OnsiteevaluationofthepermeabilityoftheConcrete.ThirdCANMET/ACIInternationalConference on Durability of Concrete Nice, France 1994;124. Tso M.W., Radon Release from Building Materials from Hong Kong, Health Physics, 1994;125. U.S. Department of Energy, Slab insulation, Office of Building Technology;126. UlbakK.,JonassenN.andBaekmark K.,RadonExhalationfromSamplesofConcretewithDifferent Porosities and Fly Ash Additives, Radiation Protection Dosimetry 7:45-48 (1984); 127. UNSCEAR, United Nation Scientific Commitee on the Effects of Atomic Radiation, Sources and Effects of Ionizing Radiation, Report to General Assembly with Scientific Annexes, New York, 2000;128. UNSCEAR, United Nations Scientific Committee on the Effects of Atomic Radiation - Sources and Effects of Ionizing Radiation. New York, 1993;129. UrosevicV.,NikezicD.- Radontransportthroughconcreteanddeterminationofitsdiffusioncoefficient, Radiation Protection Dosimetry, vol.104 no.1, pp 65-70, 2003.130. VandeSpoelW.H.,Radontransportinsand,alaboratorystudy,PhDthesis,TechnicalUniversityof Eindhoven, Netherlands, 1998;131. VanDijkW.,P.deJong,Determiningtheradonexhalationrateofbuildingmaterialsusingliquid scintillation counting, Health Physics, 61, 1991;132. Vander Pal M. , Radon Transport in Autoclaved Aerated Concrete, 2003;133. WHO, World Health Organization, http://www.WHO.int/whosis/database;134. Wiegand J. , Radon in Urban Areas, 2005;135. Xuan X.Z., Lubin J.H. et al., A cohort study in Southern China of miners exposed to radon and radon decay products, Health Phys, Vol. 64, p.120-131, 1993.Transportul radonului prin materialele de constructii42136. Yamanischi H., Effect of humidity on radon exhalation rate from concrete, Radon and Thoron in the Human Environment, World Scinetific Publishing, 1998;137. Yu K.N., The Effects of Typical Covering Materials on the Radon Exhalation Rate from Concrete Surfaces, Radiation Protection Dosimetry 48:367-370 (1993);138. YuK.N.,Thevariationofradonexhalationratesfrombuildingsurfacesofdifferentages,HealthPhysics 68/1995;139. ***Fate and Transport of the Agent in the Environment;140. *** FYI - Radon gas, a piece of mind, Home & Business Inspection Services, LLC.141. ***Materialeledeconstructiesisanatatea,Comisiaprivindasezarileumane,a-15-asesiune,Nairobi, 1995;142. *** Rn-222 and Rn-220 Fundamentals, web.www.kvi.nl; http://www.epa.gov; www.radon.com; www.cca.org.nz; http://www.health-detect.com; www.suro.cz; www.hull.ac.uk; www.ibes.be; www.healthandenergy.com; http://www.risoe.dk; www.aesradon.com; www.torromeo.com; www.lbl.gov; www.esto-epa.org;http://archrecord.construction.com; http://www.irpa12.org.ar; www.radonseal.com; www.muscleride.com; www.hse.gov.uk; www.indoorairalliance.org; www.dynamicvent.com; http://radonrescue.com; www.radonrepair.com; www.webphysics.iupui.edu; http://www.bfs.de; http://www.wag.caltech.edu; www.areahomesrealty.com; http://greenlineblog.com; http://www.sosmold.com; www.southshorewaterproofing.com; www.homesaferadon.com; www.energy.cr.usgs.gov; www.mitigationtech.com; http://energy.cr.usgs.gov; http://radon.utoledo.edu; http://homeandgarden.canoe.ca; www.insulationsolutions.com; www.homeaire.com; http://www.all-health.co.uk; www.purifiedliving.com; www.kasznay.com; www.tyvekhome.com.