AlHnilDR $01lt1llTl1l

lrhi[GIagul0ulag

*'

r9r8-t950

lrcmcnnl Dt lltul$TIGIIII urmmflPi4ilGint0i $i a iloua

Traducere qi note de

MCOLAE ILIESCU

EDTTuRA S uNrvnnsBucuregti. 2008

. ii;

r,;t"]

,.i:&'l

. iltt.l

t|l!

"l

ir

Suvan

PaTtea fl\TAI - T\DUSTRIA PEMTENCIARA

Cepnor,wl -Arestarea..... .........13Cenror.ur"2 - Istoriacanalizdriinoasfre. ........ 29Cepnorur3 - Ancheta ........ 84Carrrorur"4 -Giitanelealbastre.. ....l23Capnorur5 - Primacelul[-primaiubire. ..... 149Ceprrorur6 -Primdvaraaceea.... ....194CapnolwT - Salamaqinilor .........234Cepnor.w8 -Legea-copil ..... .....251Caprrorw9 - Legeasematurizeazil.. ......... 283Casror.wl0 -Legeainfloare.. .......314Cesrolw ll - Pedeapsacapitali. ...... 360Cepnorurl2 -Tiurzak. .......379

Partea a DOUA- PERPETITUM MOBILE

Caprrorur 1 - CoribiileArhipelagului................ 403Capnorw2 - PorturileArhipelagului. ........ 434Ceprrorw3 -Caravanelerobilor... ...458Ceprrorw4 -DininsuldininsulS. ....475

Conlinululcapitolelor. .........4g7AbrevieriSisigle ....... 507Note.. ........513

Ceptror,ul. I

ARESTAREA

Cum se poate ajunge pe acestArhipelag rnisterios? Ceas de ceas

laFacolo se indreapti avioane; v?poare, trenuri, dar pe nici unul,nu

rcrie locul desfinafiei. $i vAnzitorii de la casele de bilete, qi slujbagii

rycnfiilor Sovturist gi Inturist vor fi miraf daci le veJi cere un biletpcntu aceste meleaguri. Ei nu au habar gi nu au auzit nici deArhipe-

fu ln ansamblu qi nici de weuna dintre numeroasele lui insulife.Cei care se duc sE lucreze in administralia Arhipelagului ajung

rcolo prin qcolile MVD.Cei care se duc sE pEzeascd Arhipelagul sunt recrutafl prin comisa-

rldple militareIar cei care se duc acolo sd moar6, precum dumneata gi cu mine,

gltitorule, trebuie si treacd neapiratrqi exclusivprin arestare.

fuestarea!! Este oare nevoie sd spuneam cd ea constituie o rds-

oruce a intregii dumitale vieli? O lovitrlr[ de ffisnct ce cade chiar asu-

pra dumitale? O zdruncinare sufleteascl insuportabild cu care nu tofih pot obignui gi dqseori egue4z6innebunie?

Lumea are tolatdtea centre cdte fiinle vii existi in ea. Fiecare din-

Fo noi este centrul lumii, qi universul se despiclin doui cdnd !i se gu-

bO ln Ap; ,,ESti arestat!"$i dacn a egti cel arestal atunci ce se mai Sne in picioare in vdrG-

Jul acestui cutremur de pim6nt?, : :

Dar, cu mintea ?ntunecatS, incapabili sdinleleagi aceste perhr-bki ale universului, eei nlli subtili gi cei mai siraci cu duhul dintenoi, din toatii experienla viefii 1or, nu izbutesc iF aceastii clipi sd

rcoatd nimic altceva h afad de:

- Eu?? Pentru ce?!

lntebare repetatil de milioane gi milioane de ori inaintea noastoE 9icare n-a primit nicicdnd vreun rdspuns.

13

Arestarea, intr-o clipl qi in mod stupefiant, te aruncd, te transport5,te transmutl dinh-o stare in alta.

Pe ulila lungd gi intortocheatd a viet'i noastre am alergat fericiliori am trecut incet, nefericif, pe l6ngd nigte garduri, nesfirgite garduride lemn, pufede, imprejmuiri din chirpici, ingr[dituri din cIr6midI,beton, fonti. Nu ne-am intrebat niciodati - oare ce se afl[ dincoloele? Nici cu ochiul, nici cu mintea n-am incercat sI privim de parteacealaltd", gi tocmai acolo igi afl6 inceputul lara GULAG, chiar al6turi,la doi pagi de noi. $i nu am observat in aceste garduri nenumSrateleporti{e qi ugi ermetic ajustate, bine camuflate. Toate, toate aceste por-ti{e au fost pregdtite pentru noil $i iatd, repede, una fatald s-a deschislarg, gi patru m6ini de b6rbat, patru mdini albe, neobiqnuite cu munca,dar apucltoare, ne inqfacd de picior, de mdnd, de guler, de cdciuld, de

ureche, ne t6r5sc ca pe un sac, in timp ce poarta din spatele nostru,poarta spre viala dinainte, este inchisd penhu totdeauna.

Gata. Egti arestat!

$i nim-m-mic nu gdseqti sd r6spunzi la asta, in afar[ de acel behditde mielugel:

- Eu?? Pentru ce-e??Iatil ce este arestarea: o luminl orbitoare gi o loviturb care transferd

dintr-o datd prezentul in trecut, iar imposibilul devine un prezent cudrepturi depline.

$i gata. Asta-i totul. Nu egti in stare sd pricepi nimic altceva niciin prima or5, nici chiar in primele douizeci gi patru de ore.

[n disperarea de care egti cuprins, pe dinainte i,ti licdregte incd, pre-cum o juclrie, lumina unei lumi de circ: ,,Este o gregeald! Igi vor daseama!"

Toate celelalte, care s-au cristalizat acum intr-o imagine tradi-

lionald qi chiar literar[ despre arestare, nu se vor acumula gi nu se vorordona de acum in memoria ta dezorientatii, ci in memoria familieitale gi a vecinilor de apartament.

!6rditul strident al soneriei in miez de noapte ori bdtiile brutale inugd. Intrarea bravd a ciznelor ne$terse pe prequl de la prag ale vajnici-lor agenfl ai securitElii. $i in spatele lor - martorul, covdrqit gi speriatde moarte. (Ce nevoie o fi de acest martor? La aga ceva victimele nicinu tndrdmesc sd se g6ndeasc[, agen]ii au uitat gi ei, dar aga se cuvinedupd instrucfiuni, qi el fiebuie sI rlmdni acolo toatl noaptea, iar spre

diminea!5 sd semneze. Pentru martorul ridicat din patul sdu este, de

asemenea, un chin: sI meargd noapte de noapte gi sd ajute la arestarea

vecinilor qi cunoscufilor sdi.)O arestare tradiflonald mai inseamnd qi pregdtirile ftcute cu mdini

tremurdtoare pentru cel ce va fi ridical un schimb de rufe, o bucati de

sipun, ceva de mdncare, qi nimeni nu gtie ce trebuie, ce poli sd iei cutine gi cum e mai bine si te imbraci, iar agenlii te gribesc gi te intre-'tL

rrrp: ,,Nu trebuie sd luali nimic. Acolo o s6 v5 dea m6ncare. Acolo e

r:nld". (Minciuni, bineinfeles. $i te zoresc doar ca sd te inspdiminte.)Arestarea tradilionalS mai inseamnb gi ceva pe urmE, dupd pleca-

rct nenorocitului ridicat ceasuri tntegi de hebdluialS prin apartamentrr lbr{ei strdine de represiune, care sparge, taie, smulge de pe pereli qi

rrzvdrle, golegte dulapurile gi sertarele, scuturd, imprdgtie, rupe; apoirrrti inseamnd mormanul de lucruri ingrdm[dite pe duqumea, gi frosne-trrl lucrurilor strivite sub tilpile cizmelor. $i nu existi nimic sfint intirnpul unei perchezi,tii! C6nd l-au arcstat pe mecanicul Inoqin, in ca-

rrrcr6 se aflaun sicriaq cu corpul copilului sdu care tocmai mwise. -Iz-t'i,ttii auaflncatcopilul gi au c[utat qi in sicriu. $i trdntesc bolnavii dinpnt, qi le rup pansamentele-. $i nimic in timpul unei perchezilii nu va firitrcotit absurd! De la coleclionarul de antichitdf Cetveruhin au confis-t'irt ,,atdtea file de ucazuri imp6rdtegti" - 9i anume: ucazul privind sfrr-;ritrrl r[zboiului cu Napoleon, ucazul privifid formarea SfinteiAliante;ri tcdeumul impotriva holerei din anul 1830. De la cel mai bun cunos-t'llklr al Tibetului, Vostrikov, au confiscat prelioasele manuscriselibctane vechi (elevii defirnctului de-abia le-au smuls de la KGB dupdl{) de ani!). La arestarea orientalistului Nevski, au capturat manuscri-rr:lo tangutel (iar peste 25 de ani, pentru descifrarea 1or, celui dispdrut is n acordat post-mortem premiul Lenin). Lui Karger i-au susfras ar-

hiva ostiacilof de pe Enisei, au interzis scrierea pe care o inventase

1x:ntru ei qi abecedu*L btattd acest mic popor fhrdicriere. in limbaj in-tulcctual i{i ia mult timp sd descrii toate astea, dar norodul zice despre

tr porchezilie aSa:, cautd sd culeagd ce n-au semdnat.'Iot ce s-a confiscat este luat gi dus, ba uneori ?l silesc chiar pe ares-

I r r t str ducd - precum pe Nina Alexandror.na Palcinskaia, care a purtat

1rr umir sacul cu hArtiile qi scrisorile sofului riposat, un mare inginerrrrs veqnic activ-sd duc5, deci, in spatepdndlaei,ingxalor larg des-

t'lristr, pentru totdeauna, firi putinp de intoarcere.Izr pentru cei care au rlmas dupd arestare, aceasta inseamn5 trena

lrrrrgd a unei vieli intoarse pe dos, a unei viefl distruse. $i incercarear lc a duce celui arestat pachete. Dar de la toate ghigeele $ rlspundeaurrr;lc voci care parcd litrau: ,,.A.sta nu figxeazdaicii, ,,.{sta nu este!"gr ca sd ajungi la acest ghiqeu, in zilele cumplite ale Leningradului,

' Cl6nd in anul I 93 7 a fost distrus institutul doctorului Kazakov, ,,comisia"rr spa( recipientele in care se aflau lizatele inventate de el, deqi in jur {opdiaurrrlirmii vindeca{i sau in curs de vindecare gi implorau sE fie pdstrate aceste

rrrctlicamente miraculoase. (Conform versiunii oficiale, lizatele erau socotiter rl rtvl - atunci de ce nu le-au pdstrat ca probe materiale?)

N.B.: Notele din subsolul paginii, mmcate cu asterisc, aparlin autorului.Mcn{iondm ci in versiunea rom6neasc6 s-a respectat manier4 ureori originali,rr rruturului de a ortografia o seamd de cuvinte, sintagme, denumiri de institu,tii,e vt:rrimente, precum gi nogiuni specifice univenului sovietic ai gulagovist (n. t.).

AlHmilDR $011t111flil,

firhiRelagulSula$

**

l9l8-1956

lrcmcnnt ff tltulsnclTlt urmnniPi4ile a trGia $i a natn

Traducere qi note de

ION COVACI

EDTTuRA $ uNwnnsBucuregti'2008

5. Oksmann, Iulian Grigorievici (1894-1970), istoric al literaturiiruse, definut weme de mu{i ani in lag6re.

6. Glezos, Manolis (n. 1921), comunist grec, erou al rezistenpi'

capitolul 4 - cATEVA DESTINE

L Dobroliubov, NikolaiAlexandrovici (1 83G1 861), critic literarradi-cal, socotit, alituri de Cernigevski, unul din pdrinf;i spirituali ai migclriirevolulionare ruse.

2. Tiutcev, Fiodor Ivanovici ( I 803- I 873), poet clasic al literaturii ruse.

3. Trimitere la cuvintele rusegti /os (elan) 9i /isa (vulpe).

Swmn

Partea a TREIA- EXTERMINAREA PRIN MUNCA

Caprrorurl -DegeteleAurorei...... ......7Caprrorw2 - Arhipelagulsenagtedinmare . . . . . ...21Cepnor.w3 - Arhipelagulfacemetastaze .......... 56Caprrolur4 -Arhipelagulimpietregte. .....88Ceprrolw5 - PecesesprijiniArhipelagul... ..... 106Caprror-w6 -Auadusfascigti!... .......126CaptrorwT - Viatadezicuziabigtinaqilor ....... 149Caprror.w8 -Femeialnlagdr ....172Caprrorw9 -Oplogifii. .........190Cernorwl0-Inlocdepolitici.. .........222Caprrorur"ll- loialigtii. .........245Caprrorwl2-Cirip-cirip-cirip... ........270Ceprrorurl3-$aptepieigiincdgapte .....287Caprrorul 14- Schimbi-f soarta! .........301Caprrorw15-$Izo,B{.IR,ZUR... .......318C.lrrror"ull6-Socialmenteapropialii .....326Canrorur 17- Chiqtocii ........,343CepnorullS-MuzeleinGLILAG. .......360Caprror,url9-Z,etticanaliune.... .......387C.cprror-ut-20- Duldiilalucru ..... 413Caprror.ur.2l - Lumeadinjunrllagdrelor. . ....... . 436Cepwxw22- Consfuim ........447

Partea a PATRA- SUTLETUL $I SARMA GHIMPAT;,

Caprror.wl -Elevaf;e.. .........465Capnorw2 -... Oridepravare ... 481Cerirorw3 -Olibertatecubotni{n. ."....492Capnorur-4 - Cdtevadestine ..... 511

Conlinutul capitolelor .

Abrevieri si sigte . : : : : : : : . : : : : : : : : : : : : : : . . . . . . .

Note ..

<t<541

545

. Ceea ce ar trebui cuprins ?n aceasti parte este de necu_prins. Pentru a concepe qi a pricepe acest idlbatic adevlr, hr_buie sd-li fi tdrft vieli de-a rdndul Zilele prin lagdre. prin acestelocuriunde, ftrd o inlesnire c6t de c6t, nu apuci sa'supraviequ-ieqti nici mlcar unei singure condamndri, cdci lagdrele au fostnlscocite pentnr exterminare.

.U-rmarea: toli cei ce au sorbit p6n5 la fi.md, cei ce au gustatmai din plin sunt in morm6n! ei nu vor vorbi niciodatA.-Esen-Sialul desprelagireleArhipelagului nu va fi spus de nimeni, ni-cicdnd.

. .$i este mult.peste puterile unui condei solitar intreaga ?n-tindere a acestei istorii qi a acestui adevdr. in ce m[ priieqte,m-am inwednicit doar de o fanti prin care se poate intreihriArhipelagul, nicidecum de o vedere ain turn. D'ar, din fericire,au mai iegit la suprafa{i cdteva cdrli qi altele vor continua siapard. Poate ci parcurg6ad Povestirile din Kolima ale lui$alamov cititorul va simfi mai aieveanecrufitorulduh alArhi-pelagului 9i limitele deznddejdii omenetri.

. Darpentru a afla gustul mlrii e de ajuns gi o singurd inghi-ftor[.

Degetele trandafirii ale zeiEei Eos, cea atdt de des invocatd de

lkrmer gi pe care romanii o numeau Aurora, au mdng6iat 9i primiirori ai Arhipelagului.

Cdnd compatriofli nogtri au aflat de la BBC c5, potrivit cercetEri-

krr lui M. Mihailov, in lara noastrd existau laglre de concenhare ?ncd

rlirr 1921, mulli dintre noi (gi mulli oameni din Occident) au fostsirlcrafi: atdt de deweme? chiar din 1921?

^Firegte ci nu! Firegte, Mihailov greqea. In 1921, ele,lagdrele en-

trirre, erau in plind activitate (organaarealot era deja in curs definali'tve). ldult mai corect ar fi sd spunem cd Arhipelagul a luat nagtere

strb salvele,,.{urorei".$i cum ar fi putut sI fie altfel? Si ne gdndim pu1in.

Oare nu ne-au invdlat Man< gi Lenin cd vechiul mecanism de con-

strAngere trebuie distrus qi, in locul lui, creat de indat5 unul nou? Or,

rnccanismul de constrdngere include: armata (9i nu ne mird faptul cd

ln inceputul anului 191 8 Armata Roqie era deja creati); politia (?nno-

iH gi tansformatn in miliSe incd inainte de restructurarea armatei); tri-lrunalele (dela24 noiembrie 1917) 9i inchisorile. De ce, o datb

instaurat6 dictatura proletariatului, ar fi trebuit sI se tirdgineze crea-

rca unui noutip de pugcdrie?Ce mai, a zdbovi ipdeob$e cu pugcEria, fie ea veche sau noui, nu se

putea cu nici un chip. Inca in primele hrri de dupi revolufia din octom-

bric, Lenin cerea ,,cele mai hotirite qi mai draconice mdsuri penfiu inti-rirca disciplinei".. Or, cum sd iei mdsuri draconice fir-a puSg6rii?.

Ce putea aduce nou, in aceastE materie, statul proletar? Ilici cduta

ctli nebatdtorite. in decembrie 1919, elpreconizeazd o suitii de pe-

rlcpse ce includea ,,confiscarea intregii averi..., privarea de liber-tute , expedierea pe front qi la munc6 for,tat6, pentru tofl cei ce incalcd

Captrorur I

DEGETELEAUROREI

'Lenin, Sobranie socinenii (OperQ,ed. a 5-a, vol. 36,p.217.

prezenta lege".- Se poate constata prin urmare c[ ideea de frontispiciuaArhipelagului - munca fortptl- a fost avansatd incl in prima lundde dupl octombrie.

De altfel, Vladimir Ilici nu s-a putut ab,tine sE reflecteze asupra vi-itorului sistem represiv incl pe cdnd mai gede4 paqnic, la taclale cuprietenul lui Zinoviev pe inmiresmatele fhnefe din Razliv, inzumzetde bondari. Incd pe atunci, el estima, liniqtindu-ne, c6,,reprimarea mi-noritSlii exploatatorilor de c6fre majorilatea foqtilor robi salariafi este,

relativ, un lucru at6t de lesnicios, simplu gi fuesc, incdt va cere multmai pufn s6nge... qi va costa umanitatea mult mai pulin decdt repri-marea anterio ard a maloitAlri de c6tre minoritate"--.

Ei bine, cdt ne-a costat aceastd reprimare ,,relativ lesnicioasS" de lainceputul revoluliei din octombrie? Dupd calculele profesorului de sta-

tisticl din emigra,tie LA. Kurganov, din 1917 p6nd in 1959, fhrd a punela socoteald pierderile pricinuite de rdzboi, numai lichid5rile teroriste,represiunile, foametea, mortalitatea sporiti din laglre, plus deficihrl depopula{ie creat prin sciderea natalffitii, ne-au costat... 66,7 milioanede viet' omeneqti (iar ftrd acest din urmd deficit - 55 de milioane).

$aizeci qi gase de milioane! Cincizeci qi cinci!Rus ori strdin - cum sd nu-1i pierzi graiul?Desigur, nu bdgdm mana-n foc pentru cifrele profesorului

Kurganov, dar altele, oficiale, nu avem la dispozife. De indati ce vorfi tipdrite cele oficiale, specialiqtii le vor putea supune unei analize ci'tice comparative. (IncE de pe acum, au inceput sd apard unele cerce-tdri, bazate pe secretoasa gi lacunara statisticd sovieticd, - darinfricoqltoarele cohorte ale celor uciqi rSmAn.aceleaqi.)

Interesante ar putea fi qi cifrele ce urmeazS:Ce organigramd avea aparafttl central altemtttei Secf,i a III-a, in-

tinsd ca o cingitoare peste toatd marea literaturd rusb? La infiinlare -16 oameni; in plind activitate - 45.Fa,tA de personalul unei secfiigubemiale a CEKA din fundul provinciei, e o cifr6 pur qi simplu ridi-col6. Ori: c6!i delinufl politici a gdsit in larista Inchisoare a Popoarelorrevolufla din februarie? (E momentul sdne amintim cd, printre,,de!i-nulii politici" din vechea Rusie, se numirau qi expropriatorii, tAlhariiqi asasinii politici.) Undeva, toate aceste cifre exist6. Se pare cd numai

. Ibidem, vol. 33, p.176.N.B.:Notele din subsolul paginii, marcate cu asterisc, aparfin autorului.

Explicaliile abrevierilor qi cuvintelor derivate (cu exceplia celor ce figureazd involumul I), precum gi notele traducitorului, numerotate in cadrul fiecdrui capitol,sunt amplasate la sfirgitul volumului. Reamintim cd in versiunea romdneascds-a respectat maniera, uneori originald, a autorului de a ortografia o seami decuvinte, sintagme, denumiri de institufii, evenimente, precum qi nofiunispecifice universului sovietic qi gulagovist (n. t.).

."Ibidem, p.90.

8

ln Krestil eraupeste 50, incd 63 la Schlisselburg, weo cAteva sute s-au

irrtors din deportare qi din ocnele Siberiei (din CentralaAlexandrovsknu lbst eliberali circa 200) gi apoi - cA{i vor mai fi zdcut in fiecare in-clrisoare gubemiald! Interesant- cA!i? Iati o ci&Spentru Tambov, ex-

lrnsl din ziarele locale ale vremii. Revo$a din februarie, deschiz0ndlnr g po$le inchisorii din Tambov, a gdsit acolo 7 (qapte) persoane. Laccrr din Irkutsk, mult mai mulri-2}. (E de prisos si mai amintim c6,

rlirr lbbruarie qi p6n[ in iulie 1917, nimeni nu a fost bdgat la pugcdrie

grcntru motive politice, iar dupd iulie au stat la tnchisoare tot doar indi-v|ri izolatj,in condilii cat se poate de lejere.)

Care a fost nenorocirea: cum primul guvem sovietic era unul de

t'oali{ie, o parte dintre comisariatele poporylui au trebuit date socia-liqtilor-revolu{ionari de stdnga gi, din nefericire, printre acestea a in-cfilrut pe mdna lor gi comisariatul poporului penfrujustife. Ghidat de

prrlrodele concep{ii mic-burgheze despre libertate, acesta aproape c6n dus la ruin[ sistemul punitiv; s-au dat sentin{e nnlt prea b^ldnde, iarprirrcipiul inaintat al muncii for{ate a fost, practic, ignorat. In februa-ric 1918, preqedintele SNK, tovardgul Lenin, cerea creqterea numdru-lrri penitenciarelor gi intensificarea reprimdrii penale-, iar in mai,tlcr:And deja la directive concrete, dldea indicafia-- ca, pentru mit6,sfl sr: administreze nu mai puf,n de zece ani inchisoare , phn zece anirle: rrruncd fo4atd, adicd, in total, douizeci. O asemenea scalb va fi pu-Iut pdrea, la inceput, pesimistd: cum, chiar qi peste 20 de ani va maili nr.:cesari munca fo4ate? Dar noi qtim cd munca forfati s-a doveditrr li o mlsurd cAt se poate de viabild qi cd ea este foarte populard chiarrhrpir 50 de ani.

Itersonalul inchisorilor a r6mas, incd multe luni dup[ octombrie,, cl cle pe wemea farismului, atdt cd au fost numif, comisari ai peniten-

cilrolor. Lu6ndu-gi nasul la purtare, temnicerii gi-au organizat propriult i t nl icat (,JJrfinea personalului dinpenitenciare') qi au instaurat in ad-

rrrinistrafainchisorilorprincipiul eligibilitSlii! Nici defim{ii.nu s-ry!4-srrt rnai prejos; qi ei aveau propria lor autoconducere. (CircularaNKlUrlin 24.04. 18: oriunde este posibil, de$nufii ftebuie antrenaf la autocon-lr.ol gi autosupraveghere). O asemenea emancipare a def;nuflor (,liber-I iruri anarhist') nu coresptrnde4 fuegte, obiectivelor dictaturii clasei de

lrvairgardl gi nici nu contribuia la curdlarea p[mdntului rusesc de insec-tclc ddun6toare. (Ce sb mai vorbim, dacd nici nu fuseserd inchise cape-

lclc inchisorilor gi, duminica, arcsta,tii nogtri, sovietici, se duceau cupllcere in ldcaqul Domnului, fie qi numai ca sd se dezmor,teascd')

Fireqte, nici temnicerii {ati$i nu erau iremediabil pierduli pentmproletariat: cum-necum, ei delineau o specializare importantd pentruobiectivele imediate ale revolufiei. De aceea urmau ,,sI fie selec-

lionate din administra{ia penitenciari persoanele nu pe de-a-ntregul

- Ibidem, vol. 54, p. 391.

'- lbidem, vol. 50, p. 70.

milfiilltn soultuyitt

Arhi[GlagulGulag

***

l9l8-lg5silcmcnnt DI lltulsnclTll urmnniPi{ile a cinoea, f, $asea $i a $antea

Traducere qi note de

MCOLAE ILIESCU

EDTTuRA S uNwEnsBucuregti. 2008

din 1812 qi in anii l8l3^-1814 a comandat cu succes corpul de armate

ale cazaciior de la Don. inmormdntat la Novocerkassk'

3. Klodt, PiotrKarlovici (l 805-1 867), sculptor, reprezentant al clasi-

cismului tdrziu.4. A.I. Mikoian a fost qi consilierul lui Hruqciov in domeniul politi-

cii exteme. Specialist in situa(ii dificile: trimis la Budapesta in timptl re-

voluliei ah iSSO, in Cuba, 1962, dupdretragerea rachetelor sovietice'

(Vezi gi vol. 1,p.472,nota33.)' 5.-Kozlov, Frol Romanovici (1908-1965), om politic' Din 1957 -

pregedinte al Consiliului de Minigtri al RSFS$ dur ]-958 -prim-vicepre-iedinte al Consiliului de Miniqtri al URSS. in 1960-1964 * secretar al

CC al PCUS etc.

6. Suslov, Mihail Andreevici (n. 1902), om politic. Secretar al CC al

PCUS (din i941, membru al Prezidiului CC al PCUS (1952-7953,

1955-1956), membrualBiroului Politic al CC al PCUS, membrualPre-

zidiului Sovietului Suprem (1950-1954). Ar6spuns de problemele ideo-

logice qi ale migcdrii Conlrniste qi muncitoregti intemalionale--

7. A\nte la,puminica sAngeroasd" (vezi nota 19, Cap' 5 * Poezia

sub lespede...).S. Din+mai 1961, carepedepseaparazitismul de la I la 5 ani de exil'

9. Brodski, IosifAlexandrovici ^(1940-1996), poet' in 1964 (12 fe-

bruarie) este arestat qi condamnat pentru parazitism la cinci ani de exil,

combinat cu muncdfizicd. Sub presiunea opiniei publice mondiale, este

eliberat dupd 1 an 5i 5 luni. Constrdns sd emigreze, se stabilegte in SUA

(1972). itt i 988 - law"at al Premiului Nobel pentru literaturi'' 1d. Ginerele lui Hrugciov, redactor-gef al cotidianului guvemamen-

tal ,Jzvestia".I1. Bobind (katuStra)-termenmaximde condamnareprevizutde.ul m-

ticol concret d boOiul.p*ut;, oud grame fuphnnb-pedeapsa capitalS'

DUPATT.ICATTNEN

l. Cel de-al patrulea congres al scriitorilor din URSS s-a deschis la

22 mai 1967. Soljenifn s-a adresat delegafllor cu o scrisoare deschisd,

in care demasceprepalciite pe care le aduce cenzur4 precum 9i persecu-

.tiile la care este supus el insuqi.

Supran

Partea a CINCEA- OCNA

Caprror.ull -Sortifipienaniei. ......7Carnorw2 -ZefirulrevoluFei... ..."33Caprrolw3 -Lanfuri,lan1uri... ......50Capnor.w4 -Deceatitolerat? ......70Caprrolw5 - Poeziasublespede,adevErulsubbolovan .. . . . . . 90

Caprrolw6 - Unevadatconvins ....115CaprrolwT *Motdnelulalb... .....139Caprrorw 8 - Evadiri inLimplStoare gi evaddri pregbtite

ingineregte ..........171Caprroi-w9 -BEiejagiicuautomate ........192Carnorw 10- CAndinzondardep6mdntul. . . .. . .....200Carnolw 11 - Lanlurilenilerupempedibuite. .......219Cepnorut- 12- Celepatrazeci de zile ale Kenghirului . . .249

Partea a $ASEA-EXILUL

Ceprrorur I - Exilulinprimiianidelibertate. ........291Carnolut-2 -Ciuma,t5rineascd... .........304Carnorul3 *Exilirileseindesesc. .........321Cernolur4 -Surghiunulpopoarelor ........334Caurolul5 -Lasfirqitulsorocului .........351Carnorw6 -Fericireaexilului .....365C.rprrorr,r"'7 -Ze|'riinlibertate ......384

Partea a $APTEA* STALIN I\U MAI ESTE

Caprrorur. 1 * Cumsdprivegtiastdzipesteumlr ......407Camorw2 * Cdrmuitoriitrec,Arhipelagulrdmdne ...428Cepnorw3 -Legeainzilelenoastre ........459

523

ISCURTISTORIC]

1. La 3 septembrie, Soljenilin afldcdElizavetaVoronianskaia, care

a dactilografiit Arhipelagal GULAG qiaasans firE-gtirea lui un exem-

plar penilu "u,

u fir*t inierogatd trei zile in ST F KGB 9i a mdrhrisitunde avea ascunzdtoarea; dupd astaVoronianskaia a fost gdsiti spdnzu-

rati in camera ei. La dou[ zile de la cele intdmplate Soljenilin face pu-

blic acest lucru qi db dispozi{ii si se editeze I rhipelagul ' ' . in Occident'

Postfatd

Dupdincdunan ..... 481

482483

$i dupdincdzece ani . . . .

IScurt istoric]

Conlinutulcapitolelor ..... "485Abrevierisisigle(vol.IJl-1il) '... " "497Note... .....505

C4ptror,ur 1

SOKIITI PIERZANIEI

Revolu$a este gtozav de generoasl c$nd este vorba de zor, Ea se

j$be9te sd renunle la o mullime de lucruri. De pildn - h cuv6ntul

ocnd.lar acestaeste un cuv6nt frumos, cu greutate, nu poate fi com-parat cu avortonul DOPR, nici cu alunecosul ITL. CuvAnflrl ,,ocnd"rc prlv[legte asupra condamnahrlui de la in5$imea estradei judeclto-

rilor ca o ghilotrn[ cu incetinitor qi inc6 din sala de judecatd iiffingecoloana vertebrali, ii spulberl orice speranf5. Cuvdntul ,;oc[a;i"cate atAt de cumplit, incdt a[i definuti, nu ocnaqi, igi zic intre ei: hqtia

runt, fdrd indoiall, ucigaqi! (Omul este inzestrat cu aceastii insugire

polfrond gi salvatoare: si creadl cd nu el este cel mai rdu 9i nu el se

lfl[ in cea mai proastil sifualie. Ocnagii poartii numere! Inseamndcd

runt dintre cei mai inrdifi! Pe noi insd n-or sE ne numeroteze!...Avefi r6bdare, n-o sd scipali, o sdprimigi gi voi numere!)

Stalin indr[gea tare mult cuvintele vechi, el gtia c6 pe ele statele

rc pot fine veacuri de-a r6ndul. Fdrdnici cea mai micd necesitate pro-

lctar[, el a transplantat cuvinte care fuseserd suprimate in pripd; ,rofi-

[cr", ,,general",,directol', ,,suprem"*. $i dupl dounzeci gi gase de ani

dc cdnd revolulia din februarie a desfiintat ocna, S-talin a introdus-o

din nou. Asta s-a intdmplat in aprilip 1943, cilnd Stalin a simlit cd

arca lui a ieqit la liman. Cele dintii roade civlle ale victoriei na.

fionale de la Stalingrad au fost Decretd privind militarizarea cdilorfcrate (copiii qi femeile sd fiejudecali de tribunal) li, peste o zi (17

aprilie), Decretul privind introducerea ocnei gi spdnzurltorii. (SpAn-

aurdtoarea este, de a"*em€nea, un stabiliment vechi 9i bun, ce nu

'Notele din subsolul paginii, mii'rcate cu asterisb, apa4iq autoiului. No-tele haducdtorului, numerotate in cadrul fiecirui capitol, sunt aniplasate 1ti

rtlrgitul volumuluit care conline un index general de sigle qi abrevieri. (Vezi

1i N.B. la vol. I pag. 9, vol II pag. 7.)

'7

poate fi comparat cu un pocnet de revolver, spanzur6toarea prelun-'n.st".outt* qi permite sdfre ardlath detaliat 9i dintr-o dati unei

irari mullimi de privitori.) Toate victoriile urmltoare au trimis la

ocna qi h ip6nzuritoare noi rezerve de oameni sortifi morfii: mglintei

Oin fuOan qi Ae pe Don, apoi din Ucraina de pe malul st6ng al Ntpru-

lui, din Kuish driol, Smolensk' tn urma armatei veneau tribunalele,

pe unii ii spdnzurau pe loc, in public, pe al,tii ii expediau in 1ag5-

rele-ocne nou create.Cel dint6i de acest fel a fost fbrd indoiald lagirul de la mina 17

din Vorkuta (curAnd, au urmat altele 9i in Norilsk, '9i in Dj e zkazgan) '

Scopul nici nu era ascuns: ocnaqii trebuiau exterylnatl' Ura un homi-

cid'm1ig, dar, in tradif;a GULAG-ului, prelurgit in timp, pentru-ca

delimigii to.tili pi"i.li s5 sufere cdt mai mult6 vreme 9i sd mai lu-

ueze o perioadd de timP.Ei eiau instalali in.corturi" qapte metri pe dou[zeci, obignuite

in zonele nordice. Clptuqite cu scdnduri 9i presdrate cu nrmegug'

aceste corhrri deveneau un fel de barIci uqoare' Un asemenea cort

era prevdzat pentru optzeci de persoane, !a2i etat utilate sistem

vagonaqt, gi pentru o sutd - in cazul priciurilor comune' Ocnaqii

erau instalati c6te doud sute.

Asta insd nu era o restringere3 de spaliu! Era doar o utilizate iu-dicioasd a spaliului de locuit' Ocnaqii aveau un regim de lucru, in

doud schimburi, de doubsprezece ore' f5ltdnici o zi de odihnd, qi ast-

fel, intotdeauna, o sutd erau la lucru, iar cealalti - in baracd'

La locul de muncd erau inconjurali de escorta cu cAini, oricine

putea si-i batd dupd pofta inimii sau sd-i indemne la lucru inghion-

il.tOu-l cu automatul. in drum spre zonia, dupd bunul plac al celor

din escort6, coloana lor putea fi improqcati cu rafale de automat' 9i ni-

meni nu cerea socoteali soldaliloipentru cei mor,ti' Coloana istovitd

a ocnagilor putea fi deosebiti de deparle cu uqurin{d de o coloand de

simpli'de1inu1i: oamenii de-abia iqi tarau picioarele, chipurile lor

erau rdvdqite de disperare qi consternare.

Cele doudsprezbce ore de lucru erau mdsurate in cea mai lungd

durat[ a lor. (La spart de piatra brut6 in viscolele polare din Norilsk,

li se dddea, in cele douasprezece ore, o singurd datL, zece minute de

rdgazhincdperea unde se puteau incllzi.l $i cdt de stupid erau folo-

sit-e cele douisprezece ore de o dihnd ! In confii I acestor doudsprezece

ore, ei erau auqi.dintr-o zondirttt-alta, erau aliniali in co1oan6, erau

perchezilionafi. in "ona

locativd erau introduqi numaidecdt intr-un

iort niciodat[aerisit, fbrd ferestre, 9i incuiali acolo' in timpul iernii,

in cort ddinuia un aer dens, umed, impu{it qi acru, pe care un om neo-

biqnuit cu astfel de condilii nu l-ar fi suportat nici doud minute' Zona

locativ[ era qi mai pu,tin accesibild ocnaqilor decdt zona de lucru' Nu

li se permitea niciodatd s5 meargl nici la toaleti, nici la sala de

rrrcse, nici la infirmerie. Pentru orice trebuinli aveau fie un hArddu,

lie un ghigeu. Ocna stalinistd din anii 1943-l944insemna imbinarean trrt ceea ce era mai rdu intr-un lagdr cu tot ceea ce era mai rluirrtr-o puqclrie.

Ocna laristd, dupd mdrturia lui Cehovs, era mult mai pulin in-vt'ntivd. Ocnaqii din tnchisoarea Alexandrovsk (Sahalin) nu numaitfi puteau sd iasd zi qi noapte in curte Si la toaletd (acolo nu erafo-h)sit hdrddul), dar Si toatd ziua tn oraq! Astfel tncdt sensul autenticrtl t'uvdntului ,,ocnd" -vdslaqii sdfie tnldnlui1i ldngdvdsle *il tnle-Itgca doar Stalin.

in cele douisprezece ore de,,odihn6" intra, de asemenea, contro-lrrl de dimineap qi de sear6 al ocnaqilor, care nu era o simpld verifi-t:rrrc a numirului capetelor de vit6, precum in cani zekilot', ciunrrpcl aminunlit, nominal cdnd fiecare dintre cei o sut[ de ocnagi tre-lrrria, de doud ori pe zi, s5-qi strige, fbrd sd se poticneascd, numdrul,rrrrmele lui nesuferit, prenumele qi patronimicul, anul qi locul naqte-

rii, trticolele, durata condamndrii, cine l-a condamnat gi c6nd ia sfir-lit condamnarea; iar ceilalli noudzeci qi noud trebuiau, de doud origro zi, sd asculte toate acestea gi sd se chinuiascd. Tot in contul aces-

tor doudsprezece ore se distribuia de doud ori hrana: castroanele cu

nrlincare se impdrfeau prin ghiqeu gi tot prin ghigeu se inapoiau.N ici un ocnag nu avea dreptul sd lucreze la bucitirie ori si transportep,rilc{ile cu hrand. intregul personal de serviciu era alcituit din holi

6i, cu cAt mai impertinent qi mai necru{5tor ii escrocau pe blesterna-

1ii de ocnaqi, cu at6t mai bine trdiau ei inqigi gi cu atdt mai mulfumi,ticrau st[p6nii ocnei: aici, ca intotdeauna pe seama articolului Cinci-zeci gi Opt, coincideau interesele NKVD-ului qi ale tagmei hofilor.

Dar intruc6t nu trebuiau sd pdstreze tabele pentru istorie, sE se

vircld c6 ocnaqii erau exterminali qi prin infometare, conform acestor

litl.rcle lor li se cuveneau niqte jalnice suplimente - vdmuite de treioli - sub formb de,,ra.tii pentru mineri" qi ,,gratificafii alimentare".gi toate acestea se realizau prin ghiqeu, dupd o lung6 procedurS: stri-garea nominald qi schimbul castroanelor pe taloane. $i c6nd, in sfhr-

;it, puteau sd se prdv[leascd pe prici gi sd adoarm[, din nou se

tloschidea ghiqeul, din nou incepea strigarea numelor qi predarea

rrccloraqi taloane pentru a douaziQekii simpli nu-gi biteau capul cu

llloanele pentru castroane, ele erau primite gi predate la bucitdrierlc cdtre brigadier).

Astfel, din cele doulsprezece ore de ,,timp liber", de-abia mai 16-

nraneau paffu ore linigtite pentru somn.in plus, bineinleles, ocnagilor nu li se dbdea nici un ban, nu aveau

rlrcptul s5 primeascd pachete, nici scrisori (in capul lor nduc, care le

9