42
Prof. Simion Romulus Sc.Valea Mare- Stefanesti ,Arges

Arta Baroca

  • Upload
    adam-eva

  • View
    2.709

  • Download
    11

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Arta Baroca

Prof. Simion Romulus

Sc.Valea Mare-Stefanesti ,Arges

Prof. Simion Romulus

Sc.Valea Mare-Stefanesti ,Arges

Page 2: Arta Baroca

BarocBaroc 1600 – 1750.

Din cuvantul portughez “barocca”, insemnand “o perla cu forme neregulată.”

Implica iregularitate , ciudatenie si extravaganta.

Biserica catolică vedea modul în care dramatismul stilului ar putea atrage oamenii spre religie iar burghezia considera barocul arhitectural şi artistic ca un mod de atrage clienţi şi de a face concurenţă economică.

Page 3: Arta Baroca

Stilul arhitectonic si artistic baroc

Stilul arhitectonic si artistic baroc Emotional.

Culori mai stralucitoare decat lumina; mai intunecate decat intunericul.

Impotriva reformei in arta.

Picturile si sculpturile din biserici transmiteau mesaje atat analfabetilor cat si celor invatati.

Arta ecleziastica.

Cu cat e mai dramatic cu atat mai bine !

Page 4: Arta Baroca
Page 5: Arta Baroca

În arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce conferă măreţie şi grandoare, aşa cum ar fi: coloane masive, bolţi înalte, arcade largi, domuri copleşitoare, culori de intensităţi puternic contrastante (aşa-numita metodă a clar-obscurului, care a fost folosită în special în pictură), volume şi spaţii goale impresionante.

Comparate cu clădirile realizate anterior, interiorul unei clădiri executate în stil baroc aduce ca una din inovaţiile sale esenţiale folosirea unui imens spaţiu interior la intrare urmat de existenţa unor scări monumentale ce leagă parterul cu celelalte nivele ale clădiri

Page 6: Arta Baroca

Basilica Sfantul Petru, Orasul

Vatican

de Gialorenzo

Bernini

Basilica Sfantul Petru, Orasul

Vatican

de Gialorenzo

Bernini

Page 7: Arta Baroca

Biserica Santiago de Compostella, SpaniaBiserica Santiago de Compostella, Spania

Page 8: Arta Baroca

Biserica Veltenberg -Altarul, Germania

Biserica Veltenberg -Altarul, Germania

Page 9: Arta Baroca

Interiorul Bisericii Dominicane -Vilnius

Interiorul Bisericii Dominicane -Vilnius

Page 10: Arta Baroca
Page 11: Arta Baroca

Pictorii care au excelat în folosirea elementelor stilului baroc în pictură au folosit în mod accentuat figuri umane surprinse în decursul mişcării, puternice contraste de lumină şi întuneric (acea tehnică cunoscută sub numele generic de clarobscur), culori puternice

Aidoma sculpturilor cu un singur personaj, în cele de tip baroc având mai multe fiinţe umane prezente, aflate întotdeauna în mijlocul unei acţiuni comune, grupul afişează o anumită importanţă sau gravitate, dând solemnitate momentului surprins.

Page 12: Arta Baroca

“Sfantul Francis in ecstaz”

Caravaggio, 1595

“Sfantul Francis in ecstaz”

Caravaggio, 1595

Page 13: Arta Baroca

“Biciuirea lui

Christos”

de Caravaggi

o

“Biciuirea lui

Christos”

de Caravaggi

o

Page 14: Arta Baroca

“David si Goliat” de Caravaggio

“David si Goliat” de Caravaggio

Page 15: Arta Baroca

“Salome impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul” de Caravaggio

“Salome impreuna cu capul lui Ioan Botezatorul” de Caravaggio

Page 16: Arta Baroca

“Jocul de carti”Caravaggio, 1595“Jocul de carti”

Caravaggio, 1595

Page 17: Arta Baroca

“Autoportret:

Artistul”

ArtemisiaGentilesc

hi,1638-1639

“Autoportret:

Artistul”

ArtemisiaGentilesc

hi,1638-1639

Prima femeie ce a fost acceptata in Academia de

pictura de la Florenta

Prima femeie ce a fost acceptata in Academia de

pictura de la Florenta

Page 18: Arta Baroca

“Judith decapita

nd pe Holofern

es”

Artemisia

Gentileschi,

1612-1621

“Judith decapita

nd pe Holofern

es”

Artemisia

Gentileschi,

1612-1621

Page 19: Arta Baroca

“Moartea lui”Annibale Carracci, 1603

“Moartea lui”Annibale Carracci, 1603

Page 20: Arta Baroca

“Fecioara Maria

aparand Sfantului

Hyacinthe”

Lodovico Carracci

1594

“Fecioara Maria

aparand Sfantului

Hyacinthe”

Lodovico Carracci

1594

Page 21: Arta Baroca

“Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacob”

Diego Velázquez, 1630

“Haina cu sangele lui Iosif adusa luiJacob”

Diego Velázquez, 1630

Page 22: Arta Baroca

“Hristos pe cruce”

Diego Velázquez

, 1632

“Hristos pe cruce”

Diego Velázquez

, 1632

Page 23: Arta Baroca

“Copilasii”

Diego Velázqu

ez

1656

“Copilasii”

Diego Velázqu

ez

1656

Page 24: Arta Baroca

“Sfantul Francis in meditatie”

Francisco de Zurbarán

“Sfantul Francis in meditatie”

Francisco de Zurbarán

Page 25: Arta Baroca

“Sfantul Bonaventure pe patul mortii”

Francisco de Zurbarán, 1629

“Sfantul Bonaventure pe patul mortii”

Francisco de Zurbarán, 1629

Page 26: Arta Baroca

“Cobararea de pe cruce”

de Peter Paul

Reubens

1610-11

“Cobararea de pe cruce”

de Peter Paul

Reubens

1610-11

Page 27: Arta Baroca

“Lamentatia”

de Peter Paul

Reubens

1609-11

“Lamentatia”

de Peter Paul

Reubens

1609-11

Page 28: Arta Baroca

“Batalia de pe Amazon”Peter Paul Reubens

“Batalia de pe Amazon”Peter Paul Reubens

Page 29: Arta Baroca

“Petrecere in sat”Peter Paul Reubens“Petrecere in sat”

Peter Paul Reubens

Page 30: Arta Baroca

“Gradina iubirii”Peter Paul Reubens, 1630-

32

“Gradina iubirii”Peter Paul Reubens, 1630-

32

Page 31: Arta Baroca

“ Extazul Sfintei

Theresa din Avila”

de Gianlorenzo Bernini

1647-52

“ Extazul Sfintei

Theresa din Avila”

de Gianlorenzo Bernini

1647-52

Page 32: Arta Baroca

“Bustul lui Louis XIV”de Bernini

“Bustul lui Louis XIV”de Bernini

Page 33: Arta Baroca

“ Bustul lui Cardinal Richelieu”de Bernini

“ Bustul lui Cardinal Richelieu”de Bernini

Page 34: Arta Baroca

“Louis XVI”

HyacintheRigauld

“Louis XVI”

HyacintheRigauld

Page 35: Arta Baroca
Page 36: Arta Baroca

Mobila barocMobila baroc

Page 37: Arta Baroca

Mobila barocMobila baroc

Forme curbe ample bogăţie în ornamentare şi detalii sculpturale numeroase Picioarele scaunelor sunt frecvent curbate terminându-se într-o formă stilizată ce aminteşte de laba unor canine şi/sau feline

Page 38: Arta Baroca

Camera barocCamera baroc

Page 39: Arta Baroca

Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736

Giovanni Francesco Marchini, 1702-1736

Page 40: Arta Baroca
Page 41: Arta Baroca

Forme muzicale ale muzicii baroc instrumentale

Dansuri -- bourreé, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue

Suite de dansuri -- melodii în aceeaşi cheie armonică, care sunt "împletite" împreună

Fugă -- Un instrument porneşte o melodie cu o temă şi este imitat de un altul ce cântă de un altul ce cântă o piesă polifonică. Are doar un mod, dar mai multe părţi (tema, contrasubiectul şi expunerea).

Preludiu -- o introducere muzicală la o piesă muzicală bine structurată.

Concerto grosso -- Are dinamică "terasată" pentru că acesta este tipul de melodie; un grup restrâns cântă cu un grup mare.

Sonată -- Piesă în mai mulţi timpi cântată de unul sau două instrumente. Cei trei timpi sunt, de obicei, repede/încet/repede.

Concerto -- Piesă muzicală complexă cântată de un instrument solo şi orchestră.

Page 42: Arta Baroca

CompozitoriCompozitoriJohann Sebastian Bach (1685 - 1750) -- Arta fugiiFrançois CouperinGeorg Friedrich Händel (1685 - 1759) -- Water

Music SuiteJean-Baptiste LullyClaudio MonteverdiJacopo PeriJean-Philippe RameauDomenico Scarlatti (1685 - 1757) -- Sonate

pentru cembalo sau harpsicordGeorg Philipp Telemann (1681 - 1767) -- Der Tag

des Gerichts (Ziua Judecăţii), 1762Antonio Vivaldi (1678 - 1741) -- L'Estro Armonico