arta ceramicii

5/10/2018 arta ceramicii - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/arta-ceramicii 1/17



Planeta Pământ şi-a început existeţa cu 4,6 miliarde de ani în urmă. De

atunci, ea se învârte în jurusl Soarelui, singurea stea a sistemului nostru

solar. Pământul este o planetă tânără în comparaţie cu vârsta Universului. Fiecare planetă este unică în felul ei. Unicitatea Pămâtului este dată, în

primul rănd, de existeţa vieţii. Pământul a devenit „Planetă Vie‟. Viaţa a

dat o altă faţă Pământului. De la plante şi animale, cu răspândirea lor, la

apariţia omului, întreaga planetă a fost luată sub stăpânire. A botezat-o „Pământ‟, „Terra‟, „Planeta Albastră‟ sau i-au spus cu

Duioşie „Casa vieţii‟.

Omul s-a specializat în diferite tipuri de meşteşuguri de la apariţia sa.

Unul dintre cele mai vechi meşteşuguri fiind arta ceramică.





Ceramica este unuldin cele mai vechimeşteşuguri, datând

încă din epocaneoliticului, adică cumai bine de 6000 de ani

î.Hr. Putem admira în

muzeele ţării, superbelevase din ceramică dinacea epocă, care apoi pe teritoriul Româiei a dat naştere uneicivilizaţii deosebite.

Ceramica populară datorită existenţei milenare, reprezintă

dovada continuităţii si unităţii poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic. În secolele IV si III î.e.n., apare ceramica daco-geţilor, ceramică care se poate regăsi prin tehnică şi decor , înproducţia unor centre de olari.



Peste aceste tipuri de ceramică s-au suprapus formeleceramicii greceşti şi apoi cele romane. Mai târziu, prin apariţiaceramicii smălţuite, ceramica românească se

înscrie în aria ceramicii bizantine de lux.

Cele mai importante centre

de olărit din ţară sunt laHorezu şi Oboga în Oltenia,Argeş şi Dărmăneşti înMuntenia, Marginea,Cucuteni.



Ceramica de

Horezu a ajuns astăzi cunoscută în întreaga lume, devening

un fel de brand naţional al României. În ultimele decenii,meşterii de aici s-au axat pe realizare obiectelor cu rol

decorativ,având un caracter propriu, unitar, bine definit

prin formă, decor, tehnică şi colorit.

În Vâlcea există şi

alte centre de olărit:Lungeşti, Vlădeşti,Slătioara.



Ceramica neagra de Marginea – mostenire dacica

Pentru iubitorul de istorie şi

de frumos, urmărirea acestui

meştesug în timp şi spaţiu, poate

fi o preocupare extraordinar de

plăcută. Ceramica de culoare

neagră este mărturie a originii

dacice. Ea se mai întâlneşte astăzi

numai în atelierele de olărit de laMarginea, jud. Suceava.



După modelare, vasele îşi urmează drumul vechi de mii de ani: pe

vremuri, erau arse în gropi mari de 1,5 m, de forma unui con cu vârful

în sus. Alături era săpată o groapă mai mică, ce comunica printr-uncanal cu prima şi în care se facea focul, foc ce ducea la colorarea în roşu

a vaselor din groapa mare. În acest moment vasele erau acoperite cu un

strat gros de lut umed, astupându-se

astfel şi canalul dintre cele două

gropi; arderea însă continua, f ără

oxigen, vasele căpătând culoarea

cenuşie sau neagră.

Tehnica s-a păstrat până azi, cu

ceva schimbări: pământul este adus de olar de la marginea satului, însă

vasele sunt arse acum în cuptoare, închise şi în partea de sus şi la gurile

de foc.



Formele vaselor sunt şi

ele din vremuri străvechi:oala înaltă, oala mare cudouă toarţe, strachini dediferte dimensiuni, oale cu

mănuşi. Tehnica dedecorare este ceatradiţională: vasele se lustruiesc cu o piatră specială, urmele cenuşiirămase pe pereţii vasului înca nears, amestecându-secu negrul metalic alacestora.



Olaritul este o meseriedeosebit de grea,necesitandindemanare, putere sicunostinte deosebite.

Cea mai micagreseala greseala poatedistruge obiectul.



Etapele producerii ceramicii:

Extragerea pământului (lutului) din filoanespeciale, dopirea lui, frământarea cu măinile, picioarele,

sau cu un ciocan mare de lemn, amestecându-se cu apa.

Această pastă se

curăţă de impurităţi,

prin tăiere in felii

subţiri cu o sârmă

sau o lamă metalică.



Obiectul se realizează prin aşezarea bulgărelui de argila moale peroata olarului. Meşterul o rotete cu piciorul, cu mâinile modelează

bucata de lut, constituind forma dorită vasului.

Modelarea vasului necesită o foartebună tehnică şi o viteză de lucru mare,pentru că lutul să nu se usuce.

După ce sunt modelate vasele, seaşează la uscat câteva zile.

Una din cele mai raspandite tehnici dedecorare este cea cu cornul de vita

avand in varf o pana de gasca. Cornul esteumplut iar culoarea se scurge prinpana de gasca.



Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi.Ceramica rosie din sud-vestul tarii este de provenienta romana,

iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditiibizantine.



Obiceiuri

Mulţimea vaselorproduse îşi poate găsi o

explicaţie în obiceiul ca

la nunta sau la

Înmormântare, acesteasă fie sparte. Multe

vase de ceramică se

spargeau şi înaintea începerii postului, pentru ca bucatele mâncate să

nu fie puse din greşeală într-un vas vechi şi să se spurce cu mâncare dedulce. Oalele de ceramică se adunau în fundul

curţii şi se spărgeau cu ciomagul, fiind apoi înlocuite cu altele noi.

Până şi prepeleacul era distrus, pentru a nu spurca noile vase.



Meştesugul olăritului folosea în primul rând în alimentaţie, dar

ceramica este folosită şi în scop decorativ, în construcţii sau pentru

anumite ritualuri. Locuinţa tărănească cuprinde o varietate de vase deceramică - oale, ulcioare, căni, străchini, chiupuri, blide, oale pentru

ţinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru

sărbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.



Vasele smălţuite, bogatornamentate şi frumoscolorate se folosesc şi în

scopuri practice, dar şi ladecorarea interiorului.



Proiect realizat de eleviiclasei a XII-a A:Drîngu Iuliana

Haragă Marius

Documents

arta ceramicii