Egipt

1) perioada regatului timpuriu– sf. mil IV 2) perioada regatului vechi (regatul memphit), cap. la Memphis, mil.III 3) perioada regatului mijlociu (primul regat teban), 2100-1700 4) perioada regatului nou (al doilea regat teban), 1555-651 5) perioada saită, 651-525 î.Ch.

Piatra a aparut in epoca tinita(primele doua dinastii faraonice), pentru a intari cadrul portilor.

Evolutia edificiilor este reprezentata de trei monumente:

• -Monumentul in trepte a lui Djeser

• -Piramida din Meidum

• -Marea Piramida

Mastabala particulara evolueaza in paralel cu mormantul regal, la constructia acesteia folosindu-se piatra si fiind accesibila unui numar mai mare de clase sociale.

Mastabale regale sau particulare in timpul primelor doua dinastii, perioada urmata de construirea monumentelor in trepte.

Piramida in trepte de la Sakkarah

Imhotep-arhitect al regelui Djeser, ce a construit primul monument in trepte, pana atunci monumentele funerare fiind niste simple mastabe.

Piramida in trepte de la Sakkarah a fost mai mult un experiment arhitectural, constructia initiala fiind inaltata succesiv. Pe latura dinspre Sud se poate distinge prin directia pietrelor , o mastaba ce se ridica pana la inaltimea primei trepte .

Aceasta este mai apoi prelungita catre rasarit pentru a acoperi cateva puturi funerare.

Blocurile de piatra nu erau asezate orizontal ci usor oblice , acestea sprijinandu-se unele de altele si mentinand soliditatea edificiului prin propria lor greutate

Imhotep se bizuie pe principala calitate a pietrei, si anume greutatea, aceasta permitandu-I sa dezvolte un edificiu in inaltime

Monumentul era acoperit cu un strat fin de calcar pentru a ascunde imperfectiunile.

Santul ce duce pana la putul funerar a fost acoperit prin extinderea monumentului, asa ca a fost construita o noua intrare. Putul este captusit cu blocuri de granit intre care se afla cavoul.

Este prezenta asa numita “Camera albastra” ,ce este prevazuta cu 3 porti false ce-l infatiseaza pe rege oficiind ceremoniile sarbatorii Sed.

Acest monument in trepte se afla in centrul unui ansamblu arhitectural

La intrare se afla o colonada; la miazazi de aceasta se afla un cavou regal ale carui camera subterane se aseamana cu cele ale piramidei in trepte.

De-a lungul laturii rasaritene(Est), se afla curtea dedicate sarbatorii Sed,curte marginita de capele in care se oficia ceremonia si de templul in forma de T.

In prelungirea curtii Sed, spre coltul nord-estic sunt prezente doua construcrii , Casa din Sud si Casa din Nord simbolizand cele doua parti ale tarii.

In coltul nord-estic al monumentului in trepte e afla camera oarba(serdab), in care este pusa statuia lui Djeser.

Coloane

Coloanele nu au fost construite pe acelasi principiu ca si monumentele deoarece elementele coloanelor nu puteau fi inclinate din motice de soliditate.Arhitectul se hotaraste sa le dispuna pe verticala dar acestea nu-I par arhitectului capabile sa reziste in timp. Arhitectul suprapune tambure de coloane , aceste coloane fiind atasate de zid printr-o pila;procedeu folosit la colonada de la intratrea in templul in forma de T.

Imhotep neffind multumit de masivitatea coloanelor, decide sa nu le mai ataseze de zid printr-o pila ci sa le uneasca numai intre ele.

Monotonia zidului era data de asamblarea perfecta a pietrelor si de luciul acestora.Aceasta monotonie se cerea a fi intrerupta, Imhotep facand asta prin introducerea a 14 simulacre de porti .

Imhotep dezvolta de asemenea si ornamentatia , imitand in piatra elemente vegetale.

Conceptii

Ansamblul lui Djeser->conceptie a Nordului si Sudului asupra lumii de dincolo:Coridoarele construite pretutindeni in infrastructura amintesc de conceptiile din Sud iar suprastructura ce domina campia le reprezinta pe cele din Nord

Alte monumente in trepte

Caracteristici ale monumentelor in trepte construite dupa cel al lui Djeser:

-Baza patrata

-Absenta unei mastabale la baza

-Dispunerea blocurilor de piatra in straturi oblice ce se sprijina unele de altele

-Galeria in panta pleaca din Nord de la 40 de m de monument si duce pana sub acesta; sub monument sunt sapate in stanca 3 camere:una centrala , una la E si una la V.In camera central este depus sarcofagul

-Din galeria de coborare pornea un coridor in forma de U , de o parte si de alta a acestui coridor se dispuneau magaziile precum dintii de pieptane.

Piramidele de la Dahchur si Meidum

Atat la Meidum cat si la Dahchur este present pe mormant numele lui Snefru

Monumentul din Dahchur: -mormant cu dubla panta

-romboidal

• Cronologie

Monumentul din Meidum ->Piramida Nordica din Dahchur ->Monumentul rhomboidal din Dahcur.

Odata cu monumentele din Meidum si Dahchur, acestea isi pierd aspectul de edificiu in trepte , intrarea este plasata pe una din laturile monumentului.Zidul inglobeaza doar monumentul, templul pentru rituri funerare si o curte de mici dimensiuni.

Piramida din Meidum

Construita prin suprapunerea de straturi de piatra oblice, avea la inceput sapte gradenem carora li s-a mai adaugat aopi un al optulea.Baza piramidei este patrata.Dalele calcaroase ale captuselii sunt asezate orizontal astfel incat era nefolositor sa le aseze inclinate avand in vedere ca stratul inferior sustine stratul imediat superior.La piramida de la Meidum s-au inaugurat boltile din piatra prevazute cu console.

Piramida “ strivita” din Dahchur-Nord

I se spune piramida strivita deoarece piramida pare culcata in nisip datorita suprafetei mari a bazei in raport cu inaltimea.

Proportiile nu sunt inca perfecte dar forma e realizata.

Putul si cavoul lipsesc de la aceasta piramida.

Piramida cu doua pante din Dahchur-Sud

Panta dubla corespunde ideii de dublu cavou.

Snefru a vrut sa construiasca in acelasi monument o a doua camera destinata vaselor cu viscere.

Este primul exemplu de dubla camera in piramida.

Intrarea in mormant nu mai este sapata la o oarecare distanta de mormant ci este plasata pe una din laturile monumentului( de obicei pe cea din Nord).

Piramida cu dubla panta are o intrare si pe latura vestica.

Amenajarea interiorului

Putul si cavoul erau adesea precedate de o anticamera. Ele reiau in piatra bolta cu consola folosita in epoca tinita in caramida cruda.Boltile au rolul de a sustine constructia pe masura ce aceasta inainteaza dar si unul arhitectural, greutatea maselor superioare exercitandu-se mai mult pe laturi .

In piramida romboidala, efectul boltilor este preluat de o sala boltita.

Primul templu de primire cunoscut este cel al piramidei romboidale, aflat nu ca de obicei la limita pamanturilor cultivate ci intr-o depresiune a desertului.Stalpii porticului sunt primii stalpi sustinatori de plafon conceputi ca elemente indepedente.

Marile piramide

• Piramida lui Kheops

Acesta a continuat calculele matematice ale tatalui sau ajungand la proportiile armonioase ale piramidei.

Piramida este foarte bine orientata fata de punctele cardinale.

Este situata in Podisul Gizeh.

Pietrele care o acopera sunt dispuse orizontal conform procedeului inaugurat la Meidum, formand o scara ce permit urcarea pana la platforma din varf

Panta de 52 °

De la departare nu pare greoaie ,culcata la pamant ca cea de la Dahchur ci pare ca o prelungire a podisului la cer.

• Piramidele lui Kefren si Mikerinos

Panta de 52 °

Piramidele lui Kefren si Kheops au aceeasi inaltime iar cea a lui Mikerinos are jumatatea inaltimii celor doua.

Piramida lui Mikerino reflecta sentimentele pe care acesta le-a trezit in ufletele supusilor sai, care vedeau in el un rege bun si intelept.

Piramidele nu sunt constructiile unor sclavi siliti cu biciul, ci sunt facute de oameni liberi dispusi sa ofere fiului zeilor, conditiile nemuririi.

Piramidele sunt imaginea vesnica si indivizibila a unei vieti, a unei morti si a unei eternitati armonioase.

Amenajari interioare.

Intrare pe latura dinspre Nord

Piramida lui Kefren are doua intrari pe aceeasi latura, prima fiind sapata in pamant.

Atunci cand acestea au numai o intrare, coridorul se imparte in sensul inaltimii, fiecare donducand in cate o camera.Camera de la nivelul mai ridicat este cea a mormantului regal,si ocupa centrul suprastructurii.Cealalta camera era eventual destinata inmormantarii regelui in cazul in care acesta ar fi murit inainte de terminarea piramidei, sau vaselor canope.

In piramida lui Kheops sunt prezente bolti de piatra cu console in galeria marginita cu banchete care duce la cavoul regal.

Statuile regale

• Dinastia a IV-a

Realism sobru.

Timiditatea si stangacia, defecte ce lipsesc din sculptura egipteana.

Din perioada lui Kheops exista o statueta in pozitie asezata, din fildes remarcabila prin tentativa artistului de a reprezenta fidel trasaturile fetei modelului cat si prin asemanarea atitudinii cu cea a statuetelor din timpul dinastiei a III-a

Capodoperele:Didufri si Khefren

Didufri,succesorul lui Kheops.

Abia odata cu Didrufi dispunem de piese ce pot fi considerate monumentale.

Este prezent modeleul muschilor faciali prin schimbari de planuri extrem de suple.

Arcada este tratata sugestiv dar discreta ( la statuia lui Djeser).

Este posibil sa fi existat doua curente ce par sa se fi manifestat din timpul lui

Kheops: unul preocupat sa arate maiestatea supraumana a regelui, iar celalalt mai realist,exprimand o viata mai intensa prin suprafete mai proeminente.

Declinul din timpul lui Mikerinos.

Monumentele lui Mikerinos continua aceste doua stiluri. El este reprezentat asezat, in picioare, singur , alaturi de sotia lui sau in altorelif intre doua divinitati.

Oricat de hieratica ramane atitudinea si oricat de proeminenti sunt muschii ,desi trasaturile sunt inca cele ale unui rege, acestea au devenit si cele ale unui om.

Executia este excelenta dar isi pierde ideea mistica.

Sculptura familiara isi continua drumul, sculptura regala nu mai produce decat opere conventionale sau chiar de-a dreptul proaste.

Abia pe la sfarsitul dinastiei a VI-a apare un realism ce va face posibila acceptarea realismului puternic de sub dinastia a XII-a

• Dinastia a V-a

Apare o singura opera interesanta, un cap colosal al fondatorului dinastiei a V-a, Userkaf.

Apartine scolii idealiste.

Modeleul este absent.

Este executat in suprafete mari.

Apare o individualizare in felul cum sunt redate buzele si barbia.

Nu au trasaturi sau expresie

Proportiile sunt respectate iar lucratura este grosolana.

• Dinastia a VI-a

Se utilizeaza metalul pentru crearea unui grup de doua personaje din foite de arama aplicate pe un suport de lemn .Fiecare personaj poarta un mic sort de aur si o peruca din lapis.

Trupul este lung, finetea fetei insufletita de privirea ochilor( din obsidian si calcar)

O alta statuie ce-l infatiseaza pe Pepi I incununat, asezat pe jiltul lui,pe spatarul caruia se afla un soim.

Proportiile sunt respectate iar fata,cu exceptia buzelor groase nu ofera nici o trasatura caracteristica.

Traditia este respectata prin prezenta soimului, acesta fiind o reproducere in ronde-bosse a stelei regelui Uadji din prima dinastie.

Ca reactie la realismul operelor particulare, apare o statuie extrem de expresiva a regelui Pepi I a carui talie este subtire, umerii lati, si bratele net separate de tors.Aceasta statuie nesocoteste conventiile, avant buzele groase si surazatoare, nasul bine marcat, ochii mari si incrustati cu pietre pretioase

Acest realism de la sfarsitul dinastiei a VI-a pregateste terenul pentru cel din dinastia a XII-a .

Statuile civile

Fata este ferm desenata.

Capul infundat intre umeri

Tratarea fara scobirea completa a blocului

Degetele de la picioare rasfirate

• Sobrietate si simt al planurilor sub dinastia a IV-a

Statuia lui Rahotep si sotia acestuia- posibil sa fi iesit din atelierele regale ale lui Snefru sau chiar a lui Kheops.Amandoi stau jos cu spatele drept, sprijinit de spartarul jiltului.

Se creaza un ritm astfel incat partea superioara este mai patrata iar cea inferioara mai alungita,acestea fiind taiate de pozitia asezata a celor doua personaje.

Gleznele sunt groase.

Degetele de la picioare sunt rasfirate.

Mainile si picioarele sunt sculptate cu grija.

Desi gambele sunt masive si musculatura abia indicata, nu avem de-a face cu o lipsa de maiestrie ci cu o preocupare de areda asemanarea, egiptenii avand gleznele mai groase.

-La barbati:- Pectoralii proeminenti

- Talia subtire

-Umerii puternici si lati

-Suprafete plane limitate de parul scurt

-La femei-Rochia ridicata pe sani

-O mana trecand pe deasupra rochiei

-Fata tratata in volume largi

Toate acese volume si planuri se intrepatrund si se incruciseaza in directii aflate in armonie cu cele ale trupurilor in sensul aratat de privirea ochilor incrustati cu o expresie calma.

Bustul lui Ankh-haf dateaza din timpul lui Khefren, si desi are varful nasului si urechile sfaramate, inca impresioneaza prin prezenta sa.Aceste efect este redat de arcuirea sprancenelor,linia pungilor de sub ochi, gura mare cu buze incordate, legatura ferma a gatului cu umerii, si modeleul perfect al carnii de pe clavicule, de pe stern si de la inceputul bratelor.

Eleganta corpului feminin este redat prin alungirea supla a taliei, soldurile inguste si prin

gambele prelungi, echilibrate de desfasurarea patrata a umerilor.

• Realism la inceputul dinastiei a V-a

-Scribul : Inaltul functionar scrie sub dictarea stapanului sau.

Gambele incrucisate cu muschi proeminenti.

Torsul este drept

Pieptul este usor bombat

Sunt prezente cutele pantecului

Se distinge linia subtire a claviculelor

Mainile redate cu o mare fidelitate

Expreia faciala:

Pometii sunt proeminenti

Maxilarul patrat

Nasul drept

Buzele subtiri

Ochii incrucisati

Chipul osos cu piele aramie

Avem de a face cu o fata “deschisa”: din profil ea formeaza un triunghi.

Templul lui Hatchepsut

Arhitectul acestui templu este Senenmut

Conceptiile Egiptului de Nord si a Egiptului de Sud despre moarte sunt legate de simbolismul muntelui Hator.Aceste conceptii sunt amintite in partea dinspre Sud printr-o capela dedicata zeitei-vaca iar celalalte prin capela fara acoperis ,din Nord, inchinata zeului Rȃ-Harakhty.Ele sunt transpuse in arhitectura monumentului, care le unifica.

Templul este format din trei terase, cea de-a treia intrand in munte, primele doua fiind inconjurate pe trei laturi de un zid.

Templul este format dintr-un sanctuar si trei curti ce-l preceda.Cele trei curti sunt una in prelungirea celeilalte si sunt etajate.Trecerea dintre ele se face prin intrmediul unor rampe.

Aleea cu sfincsi de pe sosea duce la doua bazinuri rituale aflate la baza primei rampe.

O alee cu sfincsi se intinde pe a doua terasa pana la a doua rampa.

De o parte si de cealalta a primei rampe e intinde un portic alcatuit din doua randur a cate unsprezece stalpi, cei ai fatadei fiind patrati catre exterior si rotunjiti in opt fete catre interior.

Coloanele din fund sunt rotunjiti cu saisprezece fete, sustinand o arhitrava cu cornisa in forma de ciubuc.

In jurul celei de-a doua rampe se intind doua randuri de stali patrati ce sustin o arhitrava cu cornisa sub forma de ciubuc.

A doua rampa este impodobita la norc cu scene de teogamie si de investire iar la sud cu scene ce infatiseaza expeditia din Punt(tarmurile etiopiene ale Marii Rosii)

Aceste portice sunt prelungite la Sud de o capela inchinata zeitei Hathor, precedata de o sala cu coloane-sistre; iar la Nord de o capela inchinata zeului Anubis.

Capela lui Hathor este alcatuita dintr-o curte cu coloane, din doua Sali hipostile.

Cea a lui Anubis se compune dintr-o sala hipostila si un coridor ce se prelungeste la Nord

Terasa superioara este ocupata de partea cea mai sacra a templului.

Portalul se afla intre doua potrice alcatuite din doua randuri de stalpi.Unul dintre randuri contine 11 stalpi de care erau alipite statui osiriace ale reginei, ultimele doua fiind colosale.Celalalt rand era format din 11 stalpi cu 16 fete.

Acesti stalpi permiteau accesul intr-o curte dreptunghiulara, marginita de doua randuri de coloane cu 16 fete.

La sud de sanctuar se afla o capela dedicata lui Tutmosis I si o alta pentru Hatchepsut,iar la nord un altar inchinat lui Rȃ-Harakhty si lui Anubi.

La vest o incapere inchinata cultuluilui Amon- Rȃ.

Structura si filosofia templelor.

• Templul de la Karnak

Elemente ce constituie structura fundamentala a unui templu:

De la malul fluviului porneste o alee marginita de sfincsi, ce duce pana la un pilon.

Templul de la Karnak se imparte in trei domenii:La Sud se afla cel al zeitei Mut, la Nord cel al zeului Montu iar o alee marginita de sfincsi il leage pe cel al lui Mut de domeniul central ce-I apartine lui Amon-re.

Pilonul constituie intrarea in edificiu.

-Sfincsi

Semnificatia sfincsilor se schimba in raport cu cea din timpurile mai vechi,sfinxul nu mai este imaginea regelui-paznic ci zeii se incarneaza in sfinx pentru a-si ocroti templul.

-Pilonul

Este alcatuit din doua masive de piatra foarte late

Pilonul era gol pe dinauntru ,si avea cateva incaperi ce erveau drept locuinte pentru preoti sau camari de alimente.

In fata pilonului se aflau doua obeliscuri iar pe piloni basoreliefuri ce relatau faptele de vitejie ale suveranului.

Fiecare curte este precedata de un pilon.

Constructiile ai doua directii: directia E-V si N-S.

-Domeniul lui Amon-Re

Domeniul lui Amon-Re

Dupa piloni este o curte cu porticuri, partea publica a templului; urmata de o sala hipostila aflata intre al doilea si al treilea pilon unde aveau loc ceremoniile desfasurate numai in prezenta preotilor si a catorva privilegiati.

Sala hipostila numara 134 de coloane, si erau sculptate si pictate scene ce ilustrau temele traditionale ale ofrandei,tamaierii,purificarii si adorarii zeului.

Nava centrala este formata din 12 coloane, ce au o circumferinta de 10 metri fiecare.

Cele trei domenii(privire de ansamblu)

Capitelurile lor papiriforme deschise sustin cu ajutorul unor abace,o serie de arhitrave ce ridica tavanul la 23 de metri inaltime.Navele laterale au in total 122 de coloane cu capiteluri papiriforme inchise si sunt mai scunde cu o treime.

Lumina patrunde printr-un ir de ferestrecu claustraamenajata itnre cele doua inaltimi ale tavanului.

Aceste 134 de coloane sunt decorate cu scene religioase,acte liturgice ale regelui.

Pe peretii exteriori ai salii hipostile sunt prezentate scene militare,scene ce apar pentru prima oara intr-un templu.

La Est de sala hipostila se afla apartamentul zeului, un naos(capela mica ,patrata cu acoperisul piramidal), unde statuia zeului era tinuta intr-un tabernacol.

Templul lui Seti al II-lea nu prezinta decat structurile necesare procesiunii,nu are nici portic( galerie sustinuta de o colonada ) nici peristil(sir de coloane care mărginește un edificiu ).

Fatada principala are trei usi ce permit accesul in 3 anctuare dedicate lui Mut, Amon si Honsu.

Sanctuarul lui Amon e afla in centru si are trei tabernacole ,cel al lui Mut se afla in partea vestica si are doua tabernacole iar cea dinspre est este inchinata lui Honsu si are tot doua tabernacole.

Templul lui Ramses al III-lea este alcatuit dintr-un pilon masiv(fara incaperi), o curte la intrare inconjurata pe trei parti de un peristil.Pe stalpii de care sunt sprijinite statui, se sprijina

arhitravele.

In Egipt nu exista cariatide, statuile sunt mereu adosate stalpilor.Daca acestea ar trebui sa sustina greutatea pietrei, ar ramane paralizate nemaiputandu-se insufleti.

Aceasta curte este urmata de un vestibul,acesta fiind la randul lui urmat de o sala hipostila cu 8 coloane.Dupa sala hipostila urmeaza cele trei altare destinate barcilor. Altarul cel mai important este cel al lui Amon, invecinat la est de cel al lui Mut si la vest de cel al lui Honsu.

La sud-vest de domeniul lui Amon, Ramses al III-lea a ridicat un templu inchinat lui Honsu, decoratiile acestuia fiind terminate sub Ramses al IV-lea.

-Lacul sacru

Semnifica apele initiale care acopereau tot universul si de unde a iesit creatorul divin.

Era o rezerva de forte de unde in zorii fiecarei zile izvora creatia.

Ceremoniile aveau loc la date fixe, iar acesta era locul de unde preotii luau apa purificatoare entru ablutini ( spalarea corpului pentru purificare).

La Karnak erau folosite porti din gresie strapunse axial.

Templul egiptean nu era un loc unde se putea ruga oricine, era un loc inchis in care doar un personal ales cu multa rigoare putea sa vegheze asupra divinitatii.

Cultul zeilor presupune adorarea lor dar si o paza neobosita.

Templul era locul in care zeul mentinea echilibrul lumii cu ajutorul regilor.Insa zeul prin prezenta statuii din naos era o fiinta vulnerabila ce trebuia protejata.

In teorie doar regele era imputernicit sa celebreze cultul divin, dar deoarece el nu putea fi prezent in toate templele din tara ii desemna pe preoti sa indeplineasca riturile in numele lui.

• Semnificatia elementelor arhitecturale

Pilonul reprezinta un munte in zare cu doua coline, dintre care rasare soarele .

Intrarea in templu semnifica inceputul zilei, inceputul drumului urmat de astrul vietii.

Apele lacului sacru fac aluzie la lumea inca necreata.

Sala hipostila evoca universul egiptean,plafonul vopsit in albastru,smaltuit cu stele

Capitelul coloanelor evoca forma lotusilor, a papirusilor sau a palmierilor.

• Templul din Luxor

De la Karnak la Luxor, procesiunile urmau un drum pavat si marginit de sfincsi cu cap de berbec care lega direct cele doua temple.

Prima oara a fost ridicat un templu de Amenofis al III-lea iar Ramses al II-lea a ridicat la nord in prelungirea acestuia un alt edificiu

Pilonul lui Ramses al II-lea este construit cu materiale vechi, cioplite din nou.

In fata acestui pilon se inaltau doua obeliscuri, de dimensiuni diferite.Obeliscul mai mare era amplasat mai aproape de pilon decat cel mai mic in asa fel incat perspectiva sa corecteze lipsa de simetrie.

Pe partea frontala a pilonului erau sase statui: Cele ce flancau direct poarta erau sculptate in granit negru si-l reprezentau pe faraon cu sotia sa Nefertari , iar celalalte patru din granit roz il reprezentau pe rege stand in picioare.

Pe aripa estica sunt sculptate basoreliefuri cu scene din lupta de la Kades.

Apoi se patrundea intr-o sala peristila, cu o latura mai lunga decat celalalta, formand pronaosul lui Amenofis al III-lea.

Aceasta curte are forma unui paralelogram imperfect deoarece axa constructiei a trebuit sa fie deviata datorita prezentei templului-altar din timpul lui Tutmosis al III-lea

Curtea este incojurata pe trei laturi de un portic cu doua siruri de coloane papiriforme.

Acest portic este intrerupt de-a lungul aripii vestice a pilonului de o capela formata din trei incaperi destinate barcilor sacre.

Dupa curtea lui Ramses al II-lea urmeaza aleea-colonada ce ingaduie accesul in templul vechi.

Colonada face trecerea in curtea lui Amenofis al III-lea, curte inconjurata pe trei laturi de un portic cu doua siruri de coloane.Aceasta curte este urmata de o sala hipostila formata din 32 de coloane si mai apoi de partea intima a templului unde se succed: un vestibul al carui plafon era sustinut de 8 coloane(coloaele nu apar in imagine,dar coincid cu numarul 4), o incapere pentru ofrande, si sanctuarul.

Regele Nectanebo( dinastia a XXX-a) a amenajat in fata templului lui Ramses al II-lea o curte spatioasa, construind si o noua incinta ce o va prelungi pe cea precedenta spre vest.

http://www.touregypt.net/featurestories/dsteppyramid2.htm

http://www.odysseyadventures.ca/articles/saqqara/saqqara_text03dHebSed.html