Academia “Ștefan cel Mare “ a Ministerului Asacerilor Interne al Republicii Moldova

ReferatTema: Asigurarea legalității în activitatea instituțiilor penitenciare

A elaborat: Malai Denis

A verificat: Osadcii C.

Chișinău 2015

1

Planul referatului

1. Aspecte generale relative la dreptul execuţional penal…………………pag.32. Asigurarea legalității prin prisma Institutului de Reforme Penale…..pag.33. Scurt Istoric-Institutul de Reforme Penale……………………………pag.44. Legislația Execuțional Penală...................................................................pag.65. Concluzie………………………………………………………………pag.96. Bibliografie…………………………………………………………….pag.10

2

1. Aspecte generale relative la dreptul execuţional penal

Definiţie.

Termenul de drept execuţional penal a fost folosit pentru prima dată de

către doctrina penală germană, cea franceză utilizândul pe acela de drept

penitenciar. Ultimul termen este însă mai restrictiv referindu-se doar la executarea

propriu-zisă a pedepselor şi a altor sancţiuni penale şi la modul de organizare a

penitenciarelor, în timp ce termenul de drept execuţional penal este mai

cuprinzător acoperind întreaga executare a pedepselor, de la momentul pronunţării

definitive a hotărârii de condamnare şi până la finalizarea executării, în diversele

sale forme. Materia analizează totodată şi anumite aspecte ţinând de administraţia

penitenciarelor, precum şi aspectele relative la regulile europene şi internaţionale

pentru penitenciare. În consecinţă, vom folosi termenul de drept execuţional penal,

sau mai rar întâlnit dreptul executării sancţiunilor penale, termen ce desemnează

aceea ramură a dreptului, având un caracter unitar, relativ autonomă, aparţinând

dreptului public care reglementează principiile ş i modul de executare al

pedepselor în scopul apărării societăţii contra criminalităţii.

[ 1. http://biblioteca.regielive.ro/download-137412.html]

2. Asigurarea legalității prin prisma Institutului de Reforme Penale

Institutul de Reforme Penale este o organizație nonguvernamentală

misiunea căreia este de a contribui la respectarea drepturilor omului în Republica

Moldova prin reformarea sistemului de justiție penală și susținerea inițiativelor

comunitare.

Pe parcursul a 12 ani, Institutul de Reforme Penale a implementat peste 30 de

proiecte în domeniul respectării drepturilor omului în sistemul de justiţie inclusiv

promovarea aplicării alternativelor la detenţie; pilotarea şi implementarea 3

probaţiunii, a muncii neremunerate în folosul comunităţii şi a instituţiei medierii;

pregătirea pentru liberare a deţinuţilor şi reintegrarea socială post-detenţie;

monitorizarea respectării drepturilor persoanelor aflate în detenţie; asigurarea

drepturilor migranţilor; acordarea de asistenţă juridică pentru persoanele în

detenţie; promovarea bunelor practici în domeniul justiţiei pentru copii; justiţie

restaurativă; implicarea şi activismul cetăţenilor din comunitate în exercitarea

justiţiei; prevenirea delicvenţei juvenile; combaterea torturii, etc.

[2. http://irp.md/ ]

3. Scurt Istoric-Institutul de Reforme Penale

Din momentul constituirii, Institutul de Reforme Penale (IRP) a stabilit

drept prioritară reforma sistemului de pedepse penale prin includerea în legislaţie a

unor măsuri comunitare, alternative la detenţie. Ideea a fost susţinută de Fundaţia

Soros Moldova, în anul 2002, odată cu implementarea proiectului „Reforma

Penitenciară în Republica Moldova”, finanțat în parteneriat cu Comitetul Helsinki

din Olanda. În aceeaşi perioadă, în colaborare cu Ministerul Justiţiei, a fost format

un grup de experţi naţionali, în frunte cu ministrul justiţiei, cu scopul identificării

unor instituţii noi pentru justiţia penală şi elaborării proiectelor de lege pentru

acestea, fiind studiată minuţios experienţa internaţională. Au fost identificate:

munca comunitară, probaţiunea şi medierea în cauzele penale, fiind luate în

considerare realităţile Moldovei. În acest proces s-au implicat substanţial

Parlamentul, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Procuratura

Generală, Ministerul de Interne, Baroul de Avocaţi, cu care au fost încheiate

acorduri de colaborare.

În procesul de promovare a reformelor au intervenit şi alte structuri: Ambasada

Marii Britanii la Chişinău (iunie 2003) cu proiectul „Pilotarea probaţiunii în

Republica Moldova”; Reforma Penală Internaţională (PRI), fiind realizat proiectul

comun „Consolidarea Societăţii Civile, Sănătatea şi Drepturile Omului în 4

instituţiile penitenciare”, cu suportul financiar al Organizaţiei Interbisericeşti

pentru Cooperare în Dezvoltare (ICCO) şi Cordaid şi cu participarea Royal

Netherlands Tuberculosis Foundation (KNCV) (august 2003). În septembrie 2003,

în promovarea reformelor în domeniul Justiţiei Juvenile s-a implicat activ

Reprezentanţa UNICEF în Moldova, fiind implementat proiectul „Alternative la

detenţie şi asistenţă juridică pentru minorii din sistemul de justiţie penală”, iar în

august 2004 a fost iniţiat proiectul „Acordarea asistenţei juridice şi psihosociale

pentru copii în sistemul de justiţie penală”. În luna noiembrie 2003, Fundaţia Soros

Moldova, în scopul unei continuităţi a activităţilor, contribuie la implementarea

proiectului „Reforma sistemului pedepselor penale şi promovarea alternativelor la

detenţie”. Începînd cu anul 2005, IRP se antrenează în procesul de elaborare și

consolidare a mecanismului medierii conflictelor penale deschizînd în acest an

primul Centru de Mediere din Republica Moldova, în cadrul Institutului de

Reforme Penale. La 1 iunie 2006 IRP, cu sprijinul financiar al Agenţiei Suedeze

pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (SIDA) şi al Fundaţiei Soros-

Moldova, a lansat un nou program: „Grupuri marginalizate. Reintegrarea socială a

deţinuţilor”. Acest program avea ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii serviciilor de

asistenţă pentru reintegrare socială a persoanelor liberate din detenţie, prin crearea

şi consolidarea mecanismelor de interacţiune dintre serviciile de pregătire pentru

liberare din penitenciar şi cele de reintegrare socială din comunitate. Începînd cu

anul 2009, IRP îşi extinde aria de activitate şi asupra domeniului migraţiei odată cu

implementarea proiectului “Cooperare tehnica şi dezvoltarea capacităţilor pentru

guvernul Ukrainei şi Moldovei privind implementarea Acordului de Readmisie cu

Uniunea Europeană (GUMIRA)” implementat în parteneriat cu Organizaţia

Internaţională pentru Migraţie (OIM) cu sprijinul Comisiei Europene. În perioada

2010-2012, IRP continuă să întreprindă acțiuni de promovare și consolidare a

rezultatelor de reformă în domeniile sale prioritare, lansînd concomitent noi

iniţiative.

[3. http://irp.md/]

5

4. Legislația Execuțional Penală

Disciplina Drept execuţional penal îşi fixează ca scop studierea normelor

juridice execuţional-penale, ce reglementează modul de executare a pedepselor

penale, măsurilor preventive şi a măsurilor de siguranţă, precum şi modul şi

condiţiile de aplicare faţă de condamnaţi a mijloacelor de corijare, cît şi condiţiile

de liberare de la executarea pedepsei şi acordarea ajutorului persoanelor eliberate

din locurile de detenţie. Aceste aspecte sînt tratate prin prisma legislaţiei naţionale,

precum şi a normelor şi regulilor internaţionale în domeniul execuţional-penal.

Odată cu intrarea în vigoare a Codului de executare la 1 iulie 2005, s-a schimbat şi

modul de abordare a sistemului execuţional-penal, fiind extins semnificativ

conţinutul acestui sistem.

Dacă legislaţia execuţional-penală anterioară reglementa doar executarea

pedepselor penale, atunci noua legislaţie înglobează şi norme ce reglementează

executarea şi altor hotărîri cu caracter penal, cum ar fi - măsurile preventive şi

măsurile de siguranţă, astfel acoperind tot domeniul execuţional-penal. Noua

legislaţie se bazează pe actele internaţionale în domeniul execuţionalpenal. Aşa

cum noul CP al RM a diversificat pedepsele privative de libertate, care includ –

închisoarea şi detenţiunea pe viaţă, a apărut necesitatea reglementării separate a

acestor pedepse. De pe poziţii noi sunt tratate în CE al RM şi condiţiile de

executare a acestor pedepse. Graţie implementării prevederilor şi recomandărilor

internaţionale în domeniul tratamentului deţinuţilor, sistemul penitenciar naţional a

cunoscut o liberalizare esenţială, ceea ce ar trebui să contribuie la uşurarea

procesului educativ cu condamnaţii în condiţii de izolare de societate şi la o mai

bună şi reuşită resocializare a acestora. Datorită schimbării politicii statului în

domeniul luptei cu criminalitatea, a apărut necesitatea reglementării mai detaliate a

modului de executare a pedepselor neprivative de libertate. Un loc deosebit printre

aceste pedepse îl ocupă munca neremunerată în folosul comunităţii.

Reglementările legale ale acestei pedepse şiau găsit sediul nu numai în CE al RM. 6

Ţinând cont de importanţa acestei pedepse neprivative de libertate şi locului ei în

lupta cu infracţionalitatea minoră şi medie, a fost adoptat un act normativ special –

Regulamentul privind modul de executare a pedepsei sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunităţii, care destul de detaliat reglementează modul

de executare a acestei pedepse şi atribuţiile fiecărei părţi la executarea pedepsei în

cauză. Spre deosebire de legislaţia anterioară CE al RM, suficient de detaliat

reglementează şi modul de executare a măsurilor juridico-penale de constrângere la

care se atribuie amînarea executării pedepsei penale, suspendarea executării

pedepsei şi liberarea de pedeapsa penală. Un loc deosebit se acordă şi stingerii 3

executării pedepsei şi acordării ajutorului persoanelor eliberate din locurile de

detenţie.

Dat fiind faptul că noul CP al RM a legiferat răspunderea penală a persoanelor

juridice, executarea pedepselor aplicate persoanelor juridice a fost reflectată într-un

capitol separat al CE al RM. CE al RM a creat premise pentru perfecţionarea în

continuare a întregii legislaţii execuţional-penale, pentru adoptarea actelor

normative noi şi modificarea celor vechi. În cele mai apropiate perspective este

adoptarea unei noi legi privind sistemul penitenciar, noului statut al executării

pedepselor privative de libertate, altor acte normative care ar reglementa modul de

executare a pedepselor neprivative de libertate. Prin tematica abordată, cursul în

cauză se înscrie în preocuparea majoră de îmbunătăţire а legalităţii execuţional-

penale, aceasta fiind o problemă complexă şi diferenţiată, în special datorită

multitudinii de pedepse, măsuri preventive şi măsuri de siguranţă. O atenţie

deosebită în cadrul cursului se acordă executării pedepselor nonprivative de

libertate, subliniindu-se importanţa aplicării acestora şi trăsăturile specifice

executării fiecăreia. Existenţa unor prevederi legale speciale în domeniul executării

pedepselor penale şi existenţa unei ramuri de drept autonome generează cercetări şi

explicaţii ştiinţifice cu privire la această ramură de drept. Menirea acestui curs

universitar are rol să contribuie la cunoaşterea şi perfecţionarea legislaţie

execuţional-penale, la îmbunătăţirea metodelor de corijare şi reeducare а

7

condamnaţilor, precum şi la reintegrarea lor socială, iar în consecinţă prin toate

acestea - la prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni

[4. Codul de executare Publicat : 03.03.2005 în Monitorul Oficial Nr. 34-35,

intrati in vigoare :01.07.2005]

[5. http://www.usem.md/uploads//files/Plan_invatamint_drept_ciclul_1/060-

Drept_executional_penal.pdf]

8

Concluzie

Dacă legislaţia execuţional-penală anterioară reglementa doar executarea

pedepselor penale, atunci noua legislaţie înglobează şi norme ce reglementează

executarea şi altor hotărîri cu caracter penal, cum ar fi - măsurile preventive şi

măsurile de siguranţă, astfel acoperind tot domeniul execuţional-penal. Noua

legislaţie se bazează pe actele internaţionale în domeniul execuţionalpenal. Aşa

cum noul CP al RM a diversificat pedepsele privative de libertate, care includ –

închisoarea şi detenţiunea pe viaţă, a apărut necesitatea reglementării separate a

acestor pedepse. De pe poziţii noi sunt tratate în CE al RM şi condiţiile de

executare a acestor pedepse. Graţie implementării prevederilor şi recomandărilor

internaţionale în domeniul tratamentului deţinuţilor, sistemul penitenciar naţional a

cunoscut o liberalizare esenţială, ceea ce ar trebui să contribuie la uşurarea

procesului educativ cu condamnaţii în condiţii de izolare de societate şi la o mai

bună şi reuşită resocializare a acestora. Datorită schimbării politicii statului în

domeniul luptei cu criminalitatea, a apărut necesitatea reglementării mai detaliate a

modului de executare a pedepselor neprivative de libertate. Un loc deosebit printre

aceste pedepse îl ocupă munca neremunerată în folosul comunităţii.

Reglementările legale ale acestei pedepse şiau găsit sediul nu numai în CE al RM

9

Bibliografie

1. Codul de executare Publicat : 03.03.2005 în Monitorul Oficial Nr. 34-35,

intrati in vigoare :01.07.2005

2. http://www.usem.md/uploads//files/Plan_invatamint_drept_ciclul_1/060-

Drept_executional_penal.pdf

3. http://irp.md

4. http://biblioteca.regielive.ro/download-137412.html

10