UNIVERSITATEA „DANUBIUS” din GALAŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific,

Absolvent,

GALAŢI

- 2010 -

UNIVERSITATEA „DANUBIUS” din GALAŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

Specializarea

Coordonator ştiinţific,

Absolvent,

GALAŢI

2

- 2010 -

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................4

CAPITOLUL I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURĂRILE

PRIVATE DE PENSII..............................................................................................................6

1.1. Pensiile private – caracterizare generală........................................................................61.2. Trăsăturile sistemului de pensii private.......................................................................101.3. Sistemul PAYG vs. Sistemul multipilon......................................................................17

CAPITOLUL II. EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR DE PENSII PRIVATE ÎN ROMÂNIA

...................................................................................................................................................23

2.1. Contextul introducerii pensiilor private în România....................................................232.2. Nivelul actual al asigurărlior de pensii private şi perspective în viitor........................272.3. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private............................................292.4. Reforma sitemului românesc de pensii........................................................................26

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE PRIVATE DE PENSII

ÎN CADRUL FIRMEI S.C. OREN S.R.L.............................................................................30

3.1. Prezentarea societăţii comerciale S.C. Oren S.R.L......................................................303.2. Activitatea de personal din cadrul entităţii economice................................................363.3. Influenţa financiară a asigurărilor private asupra societăţii.........................................383.4. Plata pensiilor administrate privat................................................................................403.5. Contul individual al participantului.............................................................................413.6. Pensia pentru limita de vârstă......................................................................................423.7. Importanţa sistemului de pensie privat pentru firmă şi angajaţi..................................42

CONCLUZII ŞI PROPUNERI..............................................................................................42

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................42

3

INTRODUCERE

În acestă lucrare intitulată „ASIGURĂRILE PRIVATE DE PENSII” sunt

prezentate aspectele teoretice şi practice referitoare la asigurările private de pensii. Pensia

privată este o sumă plătită periodic participantului, care desemnează persoana care contribuie

la un fond de pensii sau în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de pensii şi care are

un drept viitor la la o pensie privată. Pensia privată este asigurată de sistemul fondurilor de

pensii administrate privat, care suplimentează pensia acordată de sistemul public, acest fapt

realizându-se în interesul participanţilor, pe baza colectării şi investirii a unei părţi din

contribuţia individuală de asigurări sociale.

Am ales să abordez acestă temă, deoarece consider că este important să cunoaştem

maniera de desfăşurarea a asigurărilor private de pensii.

Motivaţia esenţială a alegerii acestei teme de analiză decurge din convingerea mea

asupra necesităţii cunoaşterii particularităţilor privind persoanele ce pot beneficia de acest

sistem de pensii, care este demersul pentru a deveni participant la acest fond de pensii private.

Este necesar ca cel care contribuie să ştie că acestă contribuţie la fondul de pensii este parte

din contribuţia individuală de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii; mai ales

faptul că această contribuţie la fondul de pensii se evidenţiază distinct şi se deduce din venitul

brut realizat de asigurat.

Metoda principală de abordare a problematicii din fiecare capitol sau subcapitol se

conformează conceptului – “de la general la particular”.

Pensiile constituie cea mai importantă prestaţie de asigurări sociale acordată în cadrul

sistemului public. Orice tip de pensie se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a

mandatarului desemnat de aceasta cu procura specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de

lege, se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul asiguratului. În

sistemul public se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia anticipată parţială;

d) pensia de invaliditate;

e) pensia de urmaş.

4

Programul de privatizare a sistemului de pensii din România trebuie să îndeplinească

doua cerinţe importante:

să nu pericliteze plata pensiilor pentru cei deja îndreptăţiţi să le primească;

să lase posibilitatea fiecărui salariat să opteze fie să rămână în vechiul sistem, fie

să-şi plaseze contribuţiile într-unul din fondurile private de pensii ce vor apare.

Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie din cercul vicios

“impozite tot mai mari- creştere economică tot mai mică” şi de a o integra într-un cerc

“virtuos” “economii (deci investiţii) tot mai mari - creştere economică mai puternică”. Este

poate inutil de adăugat că într-o asemenea situaţie piaţa neagră ar suferi o importantă lovitură,

prin aceea că salariaţii vor fi tentaţi să se angajeze cu contracte legale; bugetul de stat va avea

de profitat prin lărgirea bazei de impozitare. Desigur, ar fi greşit să concluzionăm că venituri

adecvate la pensie vor fi furnizate doar într-o ţară ce se sprijină exclusiv pe o schemă privată.

Spre exemplu, cei cu venituri mici şi perioade mai lungi de întrerupere a lucrului - datorită

şomajului, îmbolnăvirii, etc. - vor fi poate incapabili să economisească pentru o pensie

adecvată.

Alte critici privesc faptul că o generaţie va trebui să plătească de doua ori, odată

pentru sistemul de stat şi a doua oară pentru propriile pensii. Totuşi eficienţa cu care lucrează

fondurile private este atât de mare, încât practic, gradul de prelevare pentru asigurări sociale

de la patroni şi angajaţi s-a redus.

5

CAPITOLUL I.

DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND ASIGURĂRILE PRIVATE DE

PENSII

Pensia privată, este un mijloc de protecţie financiară a unui individ şi a familiei sale,

un program de economisire şi de capitalizare, cu protecţie la inflaţie. Ca mijloc de protecţie al

individului, asigurarea de viaţă crează un venit suplimentar pentru un anumit moment din

viaţă prin asigurarea unui capital, pentru un trai decent.

Pensia privată este resursa financiară a unui individ în cele mai plăcute momente ale

vieţii sale, dar şi în situaţii nefericite cum sunt decesul şi invaliditatea. Ca mijloc de protecţie

a familiei, aduce un venit compensatoriu în condiţiile pierderii intreţinătorului financiar al

familiei, menţinând în condiţii normale nivelul de trai al acestora.

1.1. Pensiile private – caracterizare generală

Sistemul privat de pensii este o apariţie relativ nouă în peisajul social şi economic

românesc şi mondial. De fapt, conceptul de pensie în sine nu există decât de câteva sute de ani

în istoria umanităţii, dar de atunci a devenit o parte intrinsecă a oricărui sistem social din

lume. Nu trebuie să surprindă faptul că o politică ce asigură un venit sigur, fie el mai mic în

termeni reali decât cel obişnuit pentru un loc de muncă, pentru oamenii prea bătrâni ca să mai

muncească s-a bucurat de atâta popularitate în rândul maselor de la introducerea sa.

Odată cu dezvoltarea civilizaţiei şi creşterea speranţei de viaţă a crescut şi importanţa

pe care sistemele sociale o acordă vârstei a treia, pensia fiind modalitatea publică de a asigura

un venit de subzistenţă persoanelor în vârstă, după retragerea acestora de pe piaţa muncii.

Deşi în cvasi-majoritatea cazurilor, puterea financiară oferită de pensie este mai mică decât

cea oferită de un salariu pentru o slujbă cu timp întreg, acest fapt este contrabalasat de

surplusul de timp liber, mai marea libertate de opţiune şi posibilitatea urmăririi unor pasiuni

personale de care beneficiază persoanele în vârstă. Aceste argumente au dus la schimbarea

viziunii pe care umanitatea o are despre bătrâneţe şi, inevitabil, la determinarea unui rol bine

stabilit în societatea actuală pentru venitul acordat pensionarilor, pensia. În principiu, ideea de

bază a pensiei este de a asigura unei persoane o bătrâneţe liniştită si cât mai lipsită de griji, în

virtutea anilor petrecuţi în câmpul muncii şi a contribuţiilor (voluntare sau obligatorii) făcute

de-a lungul timpului în acest sens.

6

Pensiile private obligatorii se regăsesc în 30 de state ale lumii. Sistemul a fost aplicat

pentru prima dată în 1980 în Chile. Cel care l-a introdus, supranumit şi “tatăl pensiilor

private”, este Jose Pinera, ocupă în prezent funcţia de preşedinte al Centrului Internaţional de

Reformă a Pensiilor1.

Se susţine că în Chile, în 27 de ani de funcţionare a sistemului de pensii private nu a

fost pierdut nici un peso din cauza fraudei sau a managementului prost. Din contră,

participanţii la sistem au obţinut un randament mediu anual de 10%.

Pentru buna funcţionare a pensiilor private este nevoie de un sistem eficient de

colectare a contribuţiilor şi de o instituţie de supraveghere a societăţilor de pensii private

competentă.

Pensia privată este o sumă plătită periodic participantului, care desemnează persoana

care contribuie la un fond de pensii sau în numele căreia s-au plătit contribuţii la un fond de

pensii şi care are un drept viitor la o pensie privată. Pensia privata este asigurată de sistemul

fondurilor de pensii administrate privat, care suplimentează pensia acordată de sistemul

public, acest fapt realizându-se în interesul participanţilor, pe baza colectării şi investirii a

unei părţi din contribuţia individuală de asigurări sociale.

Pensia privată (sau renta viageră), este un contract de asigurare de viaţă, care

protejează urmaşii în caz de deces, sau asiguratul în cazul în care este în viaţă în momentul

expirării contractului de asigurare.

Este un program de economisire şi capitalizare pentru a obţine o pensie suplimentară

celei de stat.

Ce-mi trebuie mie o asigurare de viaţă, sau o pensie privată? (se-ntreabă unii). Doar

sunt tânăr, sănătos, am un serviciu bine plătit, imi merge din ce în ce mai bine. Acesta este cel

mai frecvent răspuns dat de cei care sunt întrebaţi de o astfel de rentă viageră.

Un sfat spune cam aşa: a nu planifica succesul, este echivalent cu a planifica

insuccesul!

Ne-am gândit, sau mai bine zis ştim ceea ce ne oferă ziua de mâine, ca să nu mai

vorbim de viitorul îndepărtat? Chiar dacă acum, în prezent suntem sănătoşi, mulţumiţi de ceea

ce facem, nu suntem nemuritori, nici feriţi de accidente, starea de sănătate s-ar putea agrava

rapid. Transformându-ne dintr-o persoană activă, într-una neasigurabilă. De aici ar putea

începe cu adevărat problemele. Dacă eşti bolnav, nu poţi lucra, deci nu produci bani, în timp,

ajungând într-un impas financiar, medicamentele şi tratamentele fiind costisitoare.

1 Ziarul financiarul, 17.09.2007

7

V-aţi întrebat vreodată de ce, sau mai bine spus cum îşi permit pensionarii din alte ţări,

să meargă în concedii, să viziteze alte ţări, să nu-şi facă griji pentru ziua de mâine? Vă spun

de ce: în Europa şi S.U.A., 90% din populaţie are o astfel de pensie privată. Credeţi că aceste

zeci de milioane de oameni nu ştiu ce fac? La noi în ţară, din păcate unui pensionar nu-i ajung

banii nici măcar pentru a-şi asigura strictul necesar de medicamente. Ca să nu mai amintim de

restul cheltuielilor.

Ştiaţi că există persoane care ar dori să încheie o astfel de asigurare, dar din diverse

motive nu o mai pot face? Aceste motive de neasigurabilitate sunt de cele mai multe ori de

ordin medical sau din cauza vârstei înaintate. Nimeni nu ştie cât şi mai ales cum vom trăi

peste un anumit număr de ani. Poate va fi foarte bine, vom avea tot ceea ce ne-am dorit, ce am

visat, şi de ce nu, ceea ce ne-am propus să avem după acei mulţi ani de muncă. De ce să nu ne

trăim şi noi, românii ce-a de-a doua parte a vieţii, asemeni celor din Occident.

Pensia privată este ceea ce în ţările mai dezvoltate s-ar cataloga ca fiind ceva

indispensabil, atât pentru prezent cât şi pentru viitor2.

Oricine se află în una din situaţiile de mai jos, necesită o pensie privată:

aveţi o soţie;

aveţi copii care depind de dumneavoastră;

aveţi părinţi care au nevoie de sprijinul dumneavoastră;

aveţi pe cineva drag, iubit căruia doriţi să-i oferiţi ceva;

aveţi o afacere proprie, pentru care munciţi mult.

Toată lumea are nevoie de o asemenea pensie. Oricine se gândeşte ca de la vârsta

pensionării să poată obţine o pensie mai mare, decât aşa zisa pensie de stat, sau în cazul unui

accident sau deces din orice motiv, urmaşii familiei să nu rămână într-o situaţie financiară

dificilă (impas financiar). Nu sunt puţine cazuri, în care un membru al familiei suferă un

accident în urma căruia rămâne invalid. Va fi greu să se trăiască decent în condiţiile normale

oferite de sistemul de asigurări sociale existente în prezent.

Capacitatea de a realiza un venit poate fi considerată cel mai important capital,

deoarece cu ajutorul acestor realizări vă veţi putea îndeplini visele şi aspiraţiile, oferind

familiei siguranţă şi confort.

Din păcate această capacitate de a realiza venituri, sănătatea şi puterea de a munci nu

sunt garantate. În consecinţă, necesitatea unei astfel de pensii este foarte mare. Pensia privată

este cel mai bun plan de investiţie în propria persoană şi familie.2 Constantinescu, Dan Anghel (coord.), Management financiar în asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 89

8

“Contribuţia noastră la un fond de pensii private facultative, urmează sa suplimenteze

veniturile noastre de la bătrâneţe. Vedem prea bine în jurul nostru bătrânii ce sunt obligaţi să

trăiască de pe azi pe mâine, să trăiască întotdeauna cu gândul că poate întârzie pensia şi nu

mai au din ce trăi”3. Aceştia au muncit dealungul vieţii la fel de mult cât vom munci şi noi,

diferenţa fiind că ei au economisit în timpul în care au fost angajaţi, doar acel procent din

pensia de stat care a fost obligatorie dar noi avem şansa de a suplimenta acel procent în

momentele favorabile ale vieţii. Astfel oricare va fi cadrul social-economic din ţară, oricât se

va devaloriza moneda naţională, pe lângă pensia calculată şi recalculată pe care o vom primi,

avem siguranţa unui venit suplimentar.

Problemele cu care se confruntă în prezent persoanele aflate la vârsta pensionării sunt

vizibile şi se manifestă din ce în ce mai pregnant. Lipsa resurselor financiare necesare

asigurării unui trai decent la vârsta pensionării constituie principala dificultate a pensionarilor

din România. Practic, la momentul actual, în România, cei aflaţi la vârsta pensionării sunt din

ce în ce mai dependenţi financiar de alte persoane. Oameni care în perioada activă erau

obişnuiţi cu un anumit nivel de trai, ajunşi la vârsta pensionării se află în unele cazuri în

situaţia de a nu-şi putea asigura nici măcar strictul necesar, cu toate că de-a lungul perioadei

active au contribuit cu sume considerabile la bugetul asigurărilor sociale.

De asemenea, dacă luăm în considerare tendinţa de îmbătrânire a populaţiei, şi

numărul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani care este în creştere, necesitatea pensiilor

private este evidentă. Previziunile relevă o tendinţă de scădere a ponderii populaţiei active,

ceea ce practic, va însemna reducerea fondurilor disponibile pentru plata pensiilor. Mai mult,

dacă în prezent calculele demonstrează faptul că pensia medie primită de un pensionar de la

stat reprezintă mai puţin de 50% din salariul mediu net, tendinţa este în mod clar de scădere.

Pensiile private vin astfel în completarea pensiei plătite de stat şi în sprijinul viitorilor

pensionari.

Prin implementarea pensiilor private se doreşte să se asigure viitorilor pensionari

venituri în plus faţă de pensia pe care aceştia o vor primi de la stat. Practic, pensia privată nu

afectează pensia de la stat, care nu se modifică în nici un fel, însă vine în completarea

acesteia, veniturile dumneavoastră la pensie fiind astfel mai mari.

Faţă de sistemul de stat, sistemul pensiilor private se bazează pe capitalizarea sumelor

colectate de la participanţi, care apoi sunt investite de administratorii fondurilor de pensii

(societăţi cu capital privat autorizate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii

3 Marinică, Dobrin, Tănăsescu, Paul, Teoria şi practica asigurărilor, Ediţia a II-a revizuită şi îmbunătăţită, Editura Economică, Bucureşti, 2003, p. 58

9

Private), astfel încât, la vârsta pensionării cei care au contribuit la fondurile de pensii să

beneficieze de un venit suplimentar4.

Sistemul de pensii private care este în prezent în curs de implementare în România are

două componente, conform modelului recomandat de Banca Mondială: facultativă (pilonul

III, care permite unei persoane să contribuie la fonduri de pensii facultative în limita a 15%

din venitul brut lunar) şi obligatorie (pilonul II – pensiile administrate privat, prin care o parte

din contribuţia la stat va fi transferată în administrarea societăţilor de pensii cu capital privat).

1.2. Trăsăturile sistemului de pensii private

Sistemul de pensii private facultative vine în completarea pensiei obligatorii,

asigurând un venit suplimentar pentru bătrâneţe.

Orice angajat poate cotiza la un astfel de fond cu până la 15% din venitul său brut.

Elementele caracteristice acestui tip de pensie sunt deductibilitatea fiscală a angajatului, dar şi

a angajatorului în limita a 400 de euro pe an pentru fiecare dintre aceştia şi administrarea în

mod profesionist a banilor depuşi în fondul de pensii. Astfel, nu doar economisiţi banii

depuşi, ci aceştia vor fi investiţi de către societatea care administrează fondul de pensii cu

scopul de a-i înmulţii.

Pensia privată suplimentară, adesea confundată cu pilonul 3, se diferenţiază de aceasta

doar prin faptul că nu există limita a sumei contribuite şi conţine şi o asigurare de viaţă clasică

cu posibilitatea adăugării altor clauze.

În cazul unei pensii private:

capitalul este protejat împotriva devalorizării prin majorarea sumei asigurate cu

coeficientul de inflaţie;

la sfârsitul contractului sau la producerea riscului asigurat, se primeşte suma

asigurată, plus participare la câştig (capitalizarea sumei asigurate);

la majoritatea companiilor care activează în domeniul pensiilor private puteţi

beneficia şi de opţiunea unui credit;

la sfârşitul contractului suma asigurată, plus participarea la câştig poate fii plătită

integral sau sub forma de pensie;

dacă asiguratul decedează până la expirarea contractului, firma de asigurări va

plăti beneficiarului poliţei suma asigurată;

4 Văcărel, Iulian, Bercea, Florian, Asigurări şi reasigurări, Editura Expert, Bucureşti, 2004, p. 36

10

se iveşte o altă poliţă de asigurare flexibila care îţi oferă posibilitatea de a opta

între soluţia de economisire şi cea de pensie.

Lista ar putea continua cu încă câteva zeci de astfel de trăsături, fiecare diferită de

cealaltă. De aceea, sfatul meu este să apelaţi la un consultant financiar sau să studiaţi fiecare

firmă în parte înainte de a hotărî să vă asiguraţi.

Scopul contractării unei pensii private este acela de a constitui în perioada activă a

persoanei, o sumă de bani consistentă şi sigură, care ar putea acoperi uşor şocul ieşirii din

activitatea muncii prestate în prima perioadă a vieţii.

Aşa cum este organizat acum, sistemul de pensii poate să ne aducă un venit de până la

80% din ultimul salariu net. Ceea ce înseamnă cu mult mai mult faţă de cele 30-35 de

procente pe care le putea asigura pensia de stat.

Dar, pentru asta, este foarte important să contribui la aceste fonduri de pensii. Şi ce

este şi mai important, este că pensia de stat şi pensia privata obligatorie nu ne costă nimic. Nu

vom plăti nimic în plus faţă de ce dăm deja acum la stat. Singura diferenţă este că o parte din

banii pe care îi dadeam la stat se vor duce într-un fond de pensii. Ceea ce trebuie să facem

este să alegem acest fond de pensii. Cât despre pensia privată facultativă, aşa cum îi spune

numele, putem să alegem să contribuim sau nu la acest fond. Contribuţia la pensia privată

facultativă poate fi de maxim 15% din salariu şi poate fi platită şi de angajator.

Programul de privatizare a sistemului de pensii din România trebuie să îndeplinească

doua cerinţe importante: să nu pericliteze plata pensiilor pentru cei deja îndreptăţiţi să le

primească şi să lase posibilitatea fiecarui salariat să opteze fie să ramână în vechiul sistem, fie

să-şi plaseze contribuţiile într-unul din fondurile private de pensii ce vor apăre. Experienţa

unor state ca Chile şi Argentina demonstrează că un procent covârsitor din populaţia activă s-

a orientat spre a-şi plasa economiile în aceste fonduri. Fondurile private permit fiecărui

contribuabil să-şi deschidă un cont în care banii se acumulează pe masură ce se adaugă noi

contribuţii precum şi dobânzile şi dividendele rezultate din investiţiile facute cu banii

respectivi. Practic, deosebirea esenţială dintre un sistem privat de pensii şi unul de stat, se

referă la modul de alocare al banilor.

Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie din cercul vicios

« impozite tot mai mari – creştere economică tot mai mică » şi de a o integra într-un cerc

"virtuos" "economii (deci investiţii) tot mai mari - creştere economică mai puternică". Este

poate inutil de adăugat că într-o asemenea situaţie piaţa neagră ar suferi o importantă lovitură,

prin aceea că salariaţii vor fi tentaţi să se angajeze cu contracte legale; bugetul de stat va avea

de profitat prin lărgirea bazei de impozitare, datorită subtierii economiei subterane.

11

Ar fi greşit să concluzionam că venituri adecvate la pensie vor fi furnizate doar într-o

ţară ce se sprijină exclusiv pe o schemă privată. Spre exemplu, cei cu venituri mici si perioade

mai lungi de întrerupere a lucrului – datorită şomajului, îmbolnăvirii, etc. - vor fi poate

incapabili să economisească pentru o pensie adecvată. Alte critici privesc faptul că o generaţie

va trebui să platească de doua ori, odată pentru sistemul de stat şi a doua oară pentru propriile

pensii. Totuşi eficienţa cu care lucrează fondurile private este atât de mare, încât practic,

gradul de prelevare pentru asigurări sociale de la patroni şi angajaţi s-a redus, de exemplu, în

Argentina cu 10 %.

Iar alternativa este că guvernul să suporte cea mai mare parte, ori exclusiv, cheltuielile

legate de plata pensiilor curente împrumutându-se, însă astfel va transfera povara pe umerii

generaţiilor viitoare într-o măsură nedefinită.

Acestor critici li se adaugă cele referitoare la faptul că astfel pensiile vor fi supuse

riscului pieţei iar eventualele cheltuieli administrative vor fi mari.

Dincolo de toate acestea, este clar că supravieţuirea sistemului în forma sa actuala este

imposibilă (datorita tendinţelor demografice, în primul rând) şi injustă deoarece împrăştie

riscurile în mod egal asupra tuturor indivizilor.

În sistemul privat fiecare salariat contribuie în timpul vietii active, lunar, cu un anumit

procent din salariu, la formarea propriei pensii. Aceste contribuţii sunt folosite de către

fondurile de pensii în investiţii pe piaţa de capital, ceea ce le măreşte valoarea în timp.

Deoarece banii vor fi utilizaţi mult mai eficient, la atingerea vârstei de pensionare un salariat

va primi o pensie mai mare decât ar primi daca ar cotiza la stat. Efectele benefice ale

fondurilor private de pensii sunt departe de a se limita la cele spuse mai sus.

Este în egală măsură important faptul că, orice salariat va privi depunerile sale la

fondul ales ca pe o economie, în timp ce în prezent, contribuţia la asigurările sociale se reţine

ca impozit. Acest lucru va declanşa o schimbare de mentalitate în rândul fiecărui angajat,

acesta fiind motivat să muncească mai bine pentru a câştiga mai mult. Necesitatea reformării

sistemului de pensii în România este o realitate necontestată de nimeni. Această atitudine

porneşte de la o evidenţă statistică dramatică: în 1990, numărul pensionarilor din sistemul

asigurărilor sociale de stat era de 2,4 milioane, iar cel al salariaţilor de 8 milioane. Acum,

numărul pensionarilor a ajuns la 6,3 milioane, iar cel al salariaţilor a scăzut la jumătate, adică

la 4,2 milioane. Inevitabil, pentru susţinerea sistemului public de pensii, contribuţia bugetara a

crescut de la 14 %, în 1990, la 35-45 %, în funcţie de condiţiile de muncă, în prezent.

12

Acum, când sistemul public de pensii a fost reformat prin introducerea Legii 19/2000,

precum şi a unei multitudini de legi conexe, necesare aplicării ei, urmează un pas foarte

important, dar şi extrem de riscant: fondurile private de pensii. După ce guvernul Isărescu a

aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, organizarea şi funcţionarea fondurilor universale de

pensii administrate privat, guvernul Năstase a abrogat acest act normativ. Justificarea a fost

una pertinentă: “Transferarea unei treimi din fondul public de pensii către fondurile

administate privat impune o dezbatere atentă şi responsabilă, pentru a se evita o nouă

«aventura» gen FNI”, a declarat Ministrul Muncii în aprilie 2001.

În 2001, Marian Sârbu, Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, a afirmat că “legea

fondurilor universale de pensii va fi finalizată în luna noiembrie a acestui an”. Totuşi, “ţinând

cont de procedurile parlamentare, aplicarea ei nu se poate face mai devreme de anul 2003”.

Una din principalele probleme de rezolvat este găsirea surselor de finanţare pentru a se

evita pericolul ca pensiile în plată să nu mai poată fi achitate.

Prin trecerea unei treimi din contribuţia de asigurări sociale - atât a angajatilor, cât şi a

angajatorilor - către fondurile private de pensii se diminuează bugetul sistemului public de

pensii cu o treime.

Un studiu din anul 2000 al Ministerului Muncii arată că, în condiţiile în care România

va urma un traseu economic fără mari perturbari, deficitul asigurărilor sociale de stat va fi în

descreştere până în anul 2010, datorită aplicării Legii 19/2000, care aduce noi cotribuabili în

sistem. Tot studiul dovedeşte că o nouă creştere a deficitului este posibilă după anul 2025.

O creştere a contribuţiei nu mai este posibilă, deoarece şi aşa România are unul dintre

cele mai ridicate costuri cu forţa de muncă. Cum nici pensiile nu pot fi reduse, singura soluţie

ar fi lansarea unui număr mare de certificate de trezorerie. Dar asta ar fi o soluţie de moment.

Ea ar atrage cheltuieli bugetare sporite pentru plata dobânzilor, adica inflaţie.

Inflaţia este un factor principal, ce limitează viabilitatea şi funcţionarea fondurilor

universale de pensii, ducând la devalorizarea activelor financiare. În plus, România nu

dispune de o economie de piaţă funcţională, astfel încât economiile din societăţile comerciale

să fie destinate investitţilor. Nici piaţa de capital nu este pregătită să reacţioneze

corespunzător. Ar trebui neapărat să fie listate companii importante, utilităţi publice de tipul

RomTelecom, Petrom sau firme private, de genul operatorilor GSM.

Altfel, afluxul de capital nu va putea fi absorbit. Totuşi, un sistem de pensii bazat în

exclusivitate pe solidaritatea între generatii, cum este sistemul public, este, prin însăşi natura

sa, un sistem nesigur.

13

Din cauza evoluţiilor demografice, presiunilor financiare sau incapacităţii sistemului

de a funcţiona pe baze sănătoase, beneficiile oferite de sistem nu sunt corespunzătoare, adică

rata de înlocuire a pensiei din salariu este din ce în ce mai mică.

Soluţia reală, care ar trebui să aibă un efect pozitiv şi asupra sistemului de pensii bazat

pe solidaritatea dintre generaţii este diversificarea riscului. Aceasta înseamnă că este necesar

ca România sa aibă un sistem de pensii bazat pe mai multe componente:

o o componentă publică, administrată de stat;

o una sau două componente (obligatorii şi/sau facultative) care să funcţioneze prin

acumularea contribuţiilor platite şi administrate de ofertatorii privaţi. Ramâne însă

o mare provocare legata de costurile implementării acestor sisteme de pensii.

Proiectul Legii privind organizarea şi functionarea fondurilor universale de pensii face

parte din pachetul actelor normative destinate reformei cuprinzătoare şi integrate a sistemului

de pensii din România.

Alături de Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale:

Legea nr. 19/2000, acest proiect de lege va crea cadrul legislativ, instituţional şi funcţional,

pentru un nou sistem de pensii obligatorii, bazat pe două componente.

Cele doua componente sunt în cel mai înalt grad interdependente şi complementare.

Ca urmare introducerea fondurilor universale de pensii în paralel cu aplicarea dispoziţiilor

legii sistemului public reprezintă un element logic de funcţionare a protecţiei sociale pentru

persoanele vârstnice.

Dispoziţiile cele mai importante ale proiectului de lege care reglementează cea de-a

doua componentă sunt urmatoarele:

Toate persoanele fizice având o anumită vârstă şi care sunt îndreptăţite şi obligate

să contribuie la sistemul public de pensii sunt obligate să adere la un fond

universal de pensii ales de acestea.

Un fond universal de pensii va fi înfiinţat prin contract civil semnat de toţi

membrii fondului.

O societate de pensii va administra un singur fond.

Resursele fondului se vor constitui din sumele cu care contribuie membrii şi din

investiţiile realizate cu aceste contribuţii.

Contribuţiile curente de asigurări sociale vor fi împărţite între sistemul public de

pensii şi fondurile universale de pensii.

Contribuţiile vor fi plătite atât de angajaţi cât şi de angajatori.

14

Contribuţiile pentru sistemul privat vor fi colectate de CNPAS.

Membrii unui fond de pensii vor fi liberi să se mute de la un fond la altul după 2

ani de la aderare şi devin proprietarii sumelor acumulate în conturile lor.

Societatea de pensii va folosi aceeaşi metodă de calcul a taxelor pentru toţi

membrii prin:

o deducerea unui procent determinat din plata contribuţiilor;

o deducerea unui procent determinat din activul net;

o deducerea unei sume determinate din contul membrilor, în cazul transferului de

la un fond înainte de 2 ani de la aderarea la fondul iniţial;

o stabilirea unei limite maxime a comisioanelor prin reglementări ale Comisiei

de Control al Societăţilor de Pensii (CCSP).

Principiile privind investirea activelor deţinute de fondurile universale de pensii

vor fi:

o securitatea activelor fondului,

o diversificarea investiţiilor,

o menţinerea unui nivel adecvat de lichidităţi.

Limitele procentuale de investire în diferite tipuri de instrumente financiare admise

vor fi fixate la valori maxime.

Fiecare societate de administrare va fi obligată să contribuie la Fondul Naţional de

Garanţie al Pensiilor, care va fi utilizat pentru garantarea sumelor cu care au

contribuit membrii fondurilor şi a unui nivel minim al pensiei obţinute, în cazul în

care fondul de pensii sau furnizorul de anuităţi nu işi achită obligaţiile către un

anumit beneficiar.

Comisia de Control a Societăţilor de Pensii va fi o autoritate independentă,

specializată, de control activ în ceea ce priveşte activitatea fondurilor şi a

societăţilor de pensii, modalitatile de investire, de evaluare a fondurilor şi de

finanţare a activităţii societăţilor de pensii etc. Misiunea comisiei va fi îndeplinită

prin urmatoarele activităţi: autorizare, licenţiere, supraveghere şi control, elaborare

de reglementari, informare şi educare a populaţiei, cooperare cu alte instituţii

abilitate să emită reglementari în domeniu.

15

Administratorii fondurilor de pensii obligatorii vor putea face următoarele plasamente:

depozite bancare,

titluri de credit emise de Ministerul Finanţelor Publice,

obligaţiuni emise de Banca Naţională a României şi autoritătile administraţiei

publice locale din România,

acţiuni cotate pe o piaţă reglementată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare,

obligaţiuni emise de guverne străine care au un rating internaţional acceptat de

Comisia de Supraveghere a Societăţilor de Pensii si CNVM,

acţiuni ale emitentilor străini şi cotate pe o piaţă straină acceptata de Comisie şi

CNVM etc.

Aceste acte normative care reformează sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări

sociale stabilesc şi acordă prestaţii care vor putea fi transferate în străinătate, sub rezerva

existenţei acordurilor bilaterale sau multilaterale în domeniu. În plus, aceste acte normative

vor permite aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate socială stabilite de

Regulamentele CEE nr. 1408/71 si 574/72.

Proiectul Legii privind organizarea şi functionarea fondurilor universale de pensii

permite ca persoanele care participă la aranjamente pe bază fondurilor de pensii administrate

privat să se bucure în perioada de după pensionare de un standard de viaţă mai ridicat şi să

contribuie la dezvoltarea economiei româneşti prin generarea unor noi şi importante surse de

investiţii. Importanţa şi necesitatea implementării sistemului de pensii capitalizate determină

introducerea într-o primă etapă a contribuţiei voluntare la fondurile private de pensii, de a

caror supraveghere să se ocupe aceeaşi Comisie de Cotrol a Pensiilor.

Scopul acestei iniţiative ar fi acela de a testa procedurile de supraveghere, de a evalua

gradul de implicare al diferitelor firme interesate şi, nu în ultimul rând, de a grăbi introducerea

în România a acestui nou tip de asigurare pentru bătrâni.

16

1.3. Sistemul PAYG vs. Sistemul multipilon

Sistemul de pensii se bazează pe trei piloni. Primul este sistemul public de pensii care

are în vedere dictonul „plăteşti pe măsură ce eşti plătit”( engleză: pay-as-you-go), poate fi

impus prin lege sau poate fi de tipul beneficiu definit. Al doilea pilon cuprinde provizioanele

ocupaţionale pentru pensii (legate de locul de muncă) care de obicei sunt dinainte constituite.

Pensiile sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte grup de

asigurări de viaţă sau chiar de companii, acestea formându-şi rezerve. Al treilea pilon constă

în economii individuale voluntare gestionate de asigurători, fonduri mutuale, societăţi de

investiţii sau chiar de indivizii însişi. În general este de tip contribuţie definită şi de cele mai

multe ori se bucură de taxe privilegiate.

Ca şi regulă, un amestec echilibrat al celor trei piloni reprezintă cea mai buna soluţie şi

face posibilă beneficierea de avantajele tuturor celor trei sisteme, de asemenea permite

distribuirea riscurilor. Mărimea lor optimală depinde de sistemul de pensii existent, de

preferinţele contribuabililor, de considerentele pieţei de capital etc.

Sistemul public pay-as-you-go, ca şi prim pilon, este potrivit pentru a preveni sărăcia

vârstnicilor şi pentru a atinge obiective distributive. Mai mult, meritele lui constau în

distribuirea mai corectă între generaţii a inflaţiei şi a riscurilor provocate de catastrophe

(războaie, recesiuni).

Dacă veniturile din pensii sunt incluse în salarii, vârstnicii pot fi implicaţi în

imbunătăţirea bunăstării întregii societăţii. Cele mai multe ţări, însă au înlocuit indexarea

salariilor cu indexarea preţurilor. Reprezintă totuşi un dezavantaj faptul că cei în vârstă depind

de capacitatea şi voinţa generaţiei tinere de a suporta povara financiară a sistemului de pensii.

Acest sistem este vulnerabil în faţa şsomajului şi imbătrânirii populaţiei. Deoarece finanţarea

se bazează de obicei pe contribuţiile aşezate asupra salariilor brute, stimulentele salariale sunt

reduse.

Avantaje şi dezavantaje ale sistemului de pensii private faţă de cel pay-as-you-go

Sistemul de pensii private are o serie de avantaje, dar şi dezavantaje faţă de sistemul

„plăteşti pe măsură ce eşti plătit”(pay-as-you-go).

Toţi specialiştii în prognoze economico-sociale, şi experţii în investigaţii financiare

sunt de acord cu aceste pensii private, deoarece sistemul public de pensii existent în România,

nu va putea pe termen lung să asigure un trai decent celor asiguraţi.

17

Diferenţele sunt multiple, ele derivând din logica diferită de construcţie a sistemului

public de pensii (Pilonul I, pay-as-you-go) şi cel privat (Pilon II obligatori sau Pilon III

facultativ). Sistemul public este de tip redistributiv, bazat pe solidaritatea între generaţii.

Contribuţiile plătite azi nu mai sunt ale mele, nu se adună nicăieri, ci doar plătesc

pensiile de azi – pentru mine, statul acumuleaza un punctaj de pensie şi, odată cu el,

promisiunea unui drept viitor la pensie. În schimb, sistemul privat de pensii se bazează pe

dreptul de proprietate al fiecăruia pentru contribuţiile virate în sistem, pe administrarea şi

capitalizarea acestor bani şi plata, la final, a acestor bani către clienţi, împreună cu caştigurile

din investiţii.

În legătură cu dezavantajele legate de sistemul de pensii private pun în oglindă

următoarele concepte: risc politic + risc demografic (în sistemul public) versus risc

investiţional şi de piaţă (în sistemul privat). Nu există sistem fără risc, aşa că o soluţie pentru

fiecare e o balansare a celor două, în funcţie de opţiunile şi preferinţele personale (şi de

apetitul mai redus sau ridicat pentru un risc sau altul).

În România, problema cu care se confruntă în prezent sistemul actual este foarte mare,

referindu-se la faptul că bugetul de stat nu poate face faţă nevoilor reale ale pensionarilor din

zilele noastre, deoarece traiul este din ce în ce mai costisitor. Numărul celor care contribuie la

plata pensiilor a scăzut considerabil în ultimii 15 ani, problema cea mai mare reprezentând-o

nivelul pensiilor, acestea neacoperind necesităţile unui trai normal. Populaţia trebuie să fie

stimulată să economisească pe termen lung, prin aceste pensii private oferite de societăţile

autorizate care activează în România, deoarece în perspectiva anului 2050, numărul

persoanelor vârstnice care vor avea nevoie de sprijin social va fi mai mare decât al tinerilor.

Soluţia la aceste probleme sunt fondurile de pensii facultative sau diferite tipuri de

asigurări de viaţă care au aceleaşi avantaje de economisire, investiţie şi protecţie financiară

pentru vârsta pensionării, plus elementele unei asigurări de viaţă clasice.

Printr-o astfel de pensie, asiguratul economiseşte bani (este un program de

capitalizare), fiind protejat de-a lungul perioadei contractului încheiat cu firma de asigurari, în

cazul decesului, toată suma de bani revenind familiei asiguratului.

De exemplu: Gându-ne, într-o familie cu 2 copii, în urma unui accident sau boli, dacă

un membru al familiei ar deceda, bugetul familiei va scădea, poate chiar mai mult de jumătate

cât era înainte. Ar fi ca şi cum, începând cu această zi, s-ar înjumătăţii salariul. De aceea,

această poliţă de asigurare, pensie privată, protejează membrii familiei asiguratului în caz de

deces.

18

Pensiile care se obţin din sistemul privat se adaugă la pensia care se obţine din

sistemul public, iar participantul poate să aleagă fondul la care să contribuie. Sumele plătite se

acumulează şi sunt investite de către societatea care administrează fondul de pensii, iar

pensiile care se plătesc sunt indexate odată cu inflaţia.

În cazul asigurării private facultative condiţia principală este ca persoana contractantă

să fie angajată la acel moment. Există o limita de maxim 15% din venitul brut ce poate fi

direcţionată spre un fond de asigurare privat în cazul pilonului 3, dar care nu restricţionează

pilonul 4 de asigurări private suplimentare.

Asigurarea de viaţă contractată ca un tip de pensie privată, în scopul suplimentării

veniturilor de după vârsta pensionării, este restricţionată de mai mulţi factori.

Orice societate de asigurări îşi fixează primele de asigurare în urma evaluării riscului.

Această evaluare se face după mai mulţi factori:

vârsta şi sexul angajatului (cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât gradul de risc

este mai mare);

starea de sănătate a asiguratului (înaintea întocmirii unui asemenea contract,

asiguratul trebuie să fie apt medical din toate punctele de vedere);

valoarea sumei asigurate;

durata contractului (cu cât durata contractului este mai mare, cu atât capitalizarea

sumei va fi mai mare);

cheltuieli legate de emiterea contractului de asigurare, de administrarea poliţei şi

alte cheltuieli administrative.

Pentru evaluarea stării de sănătate se complectează un formular medical (sub forma de

chestionar). În urma analizării acestuia de către o echipă de specialişti, asigurătorul poate

cere investigaţii complexe pentru stabilirea cât mai corectă a stării de sănătate a asiguratului.

Toate aceste cheltuieli sunt suportate de firma de asigurări.

Diferenţe şi asemănări dintre sistemul de pensii private şi cel pay-as-you-go

Sistemul public de pensii (aşa – numitul pilon I, de stat) funcţionează după principiul

redistributiv (în engleză, PAYG = pay-as-you-go): statul colectează contribuţii sociale de

pensii de la salariaţi şi le plăteşte imediat, sub formă de pensii, către pensionarii actuali.

Datele statistice arată deja că această logică redistributivă nu mai poate funcţiona pe baze

sustenabile prea mult timp de acum încolo, în condiţiile problemelor demografice. Salariaţii

(contributorii) vor fi tot mai puţini, iar pensionarii (cei care beneficiază din sistemul public de

pensii) vor fi tot mai mulţi.

19

O alternativă la problema demografică adusă de autorităţi a fost exact sistemul de

pensii private, prin care fiecare participant poate economisi pentru propriul viitor. Sistemul

privat de pensii are câteva diferenţe fata de cel pay-as-you-go, astfel că banii participanţilor

sunt investiţi pe termen lung, în loc să fie cheltuiţi imediat, iar participanţii au drept de

proprietate asupra contului personal în care li se strâng banii de pensie.

Practic, sistemul privat dă participanţilor şansa unei pensii decente la vârsta retragerii,

în timp ce concurenţa dintre administratori, normală în orice economie funcţională asigură

eficienţa sistemului, adică randamente eficiente la investiţiile realizate cu banii participanţilor.

Sistemele de pensii pay-as-you-go (PAYG), bazate exclusiv pe solidaritatea dintre

generaţii, se confruntă cu probleme tot mai dificil de rezolvat. Originea acestora se află în

evoluţia şi tendinţele demografice privind îmbătrânirea populaţiei concomitent cu reducerea

natalităţii, creşterea duratei medii de viaţă, inflaţie, în costurile tot mai mari necesitate de

perioada post-activă, în pensionarea timpurie, în creşterea calităţii vieţii şi, nu în ultimul rând,

în reducerea ratei de dependenţă (respectiv scăderea numărului de contribuabili şi creşterea

numărului pensionarilor).

Avantajele sistemului de pensii multipilon

Astăzi în România putem vorbi de un sistem de pensii multipilon, cuprinzând pensiile

de stat şi cele private. Datorită schimbărilor socio-demografice dar şi economice, ţara noastră

a fost nevoită să suplimenteze pensiile de stat cu introducerea unor fonduri de pensii

administrate privat, în primul rând fiind vorba de pilonul 2 ca pensii private obligatorii şi

pilonii 3 şi 4 ca pensii private facultative5.

Pilonul 1, pensii de stat, are un caracter obligatoriu şi se bazează pe redistribuirea

banilor încasaţi şi este administrat de sectorul public. Astfel, contribuabilii de azi plătesc

pentru asigurarea veniturilor pensionarilor de azi, pensiile lor fiind plătite în viitor de

contribuabilii acelui moment. Marea problemă însă este însă reducerea continuă a numărului

de contribuabilii şi creşterea numărului de pensionari.

Pilonul 2, pensii private obligatorii, vine în ajutorul pensiei de stat, aportul

contribuabililor fiind acelaşi ca şi înainte, diferenţa fiind că prin această pensie, 2%  din

contribuţiile de asigurări sociale (majoraţi anual cu câte 0,5% până la atingerea unui plafon

maxim de 6%), vor fi redirecţionate către un fond de pensii private. Contribuabilul nu va plăti

mai mult, acest sistem vine doar în ajutorul statului prin preluarea unei părţi din

responsabilitate.

5 http://www.asigurari-sanatate.ro/pensii/

20

Pilonul 3, pensii private facultative, pe lângă celelalte două tipuri de pensie care sunt

obligatorii, orice angajat poate contribui la o pensie facultativă, astfel asigurându-şi un venit

suplimentar pentru bătrâneţe. Se poate contribui la un astfel de fond de pensii cu până la 15%

din salariul brut şi un mare avantaj este o deducere fiscală pentru angajat dar şi pentru

angajator.

Pilonul 4, pensii private suplimentare, acest tip de pensie nu are limită de contribuţie,

angajatul putând contribui la acest fond cu orice sumă. În contractul de pensie privată

suplimentară este inclusă şi o asigurare de viaţă cu opţiunea de a adăuga la poliţă şi acoperirea

altor riscuri ca invaliditate prin accident, intervenţii chirurgicale sau spitalizare.

Modul în care este construit sistemul de pensii multipilon nu este sustenabil pe termen

lung, ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei, dar şi a diminuării numărului de

salariaţi (sunt din ce în ce mai mai puţine persoane care plătesc contribuţiile de asigurări

sociale).

Sistemul de pensii multipilon beneficiază de o serie de avantaje6:

banii sunt investiţi pe termen lung, în loc să fie cheltuiţi imediat, iar participanţii

au drept de proprietate asupra contului personal în care li se strâng banii de pensie;

sistemul ne oferă şansa unei pensii decente la vârsta retragerii;

concurenţa dintre administratori asigură eficienţa sistemului – randamente

eficiente la investiţiile realizate cu banii participanţilor.

Principalul avantaj de care trebuie să ţinem cont atunci când vrem să ne asigurăm

viitorul este faptul că pensiile administrate privat nu se bazează pe principiul redistribuirii. În

contul nostru se va acumula contribuţia – propriul nostru activ. În toate ţările în care există

pensii private câştigul participanţilor a fost net superior celui oferit prin sistemul public.

Sistemul multipilon a fost motivul pentru care statul român a introdus în 2007 sistemul

de pensii private, după un model testat şi recomandat de către Banca Mondială. Sistemul de

pensii private multipilon este compus din Pilonul II – obligatoriu şi Pilonul III – facultativ.

Spre deosebire de Pilonul III (pensiile private facultative), unde o persoană poate

participa la mai multe fonduri (condiţia fiind ca nivelul contribuţiei totale să nu depăşească

15% din venitul său brut), pentru Pilonul II (pensiile private obligatorii), o persoană nu poate

participa decât la un singur fond de pensii.

Fondurile de pensii administrate privat prezintă o serie de garanţii prin care se asigură

buna lor funcţionare. În primul rând, un fond de pensii nu poate da faliment. Administratorii

fondurilor de pensii sunt autorizaţi de către Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii

Private (CSSPP), iar fondurile sunt în permanenţă monitorizate şi controlate de Comisie. Mai 6 Drăcea, Raluca, Cristea, Mirela, Asigurări de viaţă şi fonduri private de pensii, Editura Universitaria, Craiova, 2007, p. 186

21

mult decât atât, depozitarul contribuţiilor este o bancă autorizată de către Banca Naţională a

României şi aprobată de CSSPP, iar auditorul financiar este un membru activ al Camerei

Auditorilor Financiari din România, fiind de asemenea aprobat de CSSPP.

De ce este aşa de important să îţi faci un plan de pensionare mai devreme de 30 de

ani? Efortul financiar ar putea fi mult mai uşor de suportat dacă vei începe să contribui mai

devreme, ideal chiar de la momentul primei angajări.

Totuşi, din datele CSSPP aflăm că în prezent jumătate dintre persoanele care

contribuie la fondurile de pensii facultative au vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de ani. Iar o altă

grupă de vârstă importantă sunt persoanele de peste 45 de ani, care reprezintă 34% dintre

clienţii fondurilor. Aşa cum se poate observa, persoanele care nu sunt obligate să contribuie la

fondurile de pensii obligatorii – în vârstă de peste 35 ani – sunt în mare parte cele mai

interesate de pensiile facultative. Asta pentru că apropierea de momentul pensionării joacă un

rol important în luarea unei decizii de achiziţionare a unei pensii facultative.

Condiţiile de îndeplinit pentru a deveni participant la fondul de pensii privat

În cele ce urmează sunt prezentate condiţiile ce trebuie îndeplinite de către o persoană

pentru a devenii participant la fondul de pensii privat:

o persoana devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de

aderare individual, din proprie iniţiativă; fiecare persoană are dreptul de a-şi alege fondul

privat de pensii;

o persoană devine participant la un fond de pensii în urma repartizării sale de către

instituţia de evidenţă dacă nu a aderat în termen de 4 luni de la data la care este obligat prin

lege;

la semnarea actului de aderare participanţii sunt informaţi asupra condiţiilor

sistemului privat de pensii, mai ales în ceea ce priveşte: drepturile şi obligaţiile, riscurile

financiare, tehnice şi de altă natură, precum şi natura şi distribuţia acestor riscuri. Fiecare

participant sau beneficiar primeşte, de asemenea, la cerere, informaţii detaliate şi de substanţă

privind: riscul investiţiei, gama de opţiuni de investiţii, dacă este cazul, portofoliul existent de

investiţii, precum şi informaţii privind expunerea la risc şi costurile legate de investiţii;

după aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de

pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii private pe toată perioada pentru

care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea

dreptului la pensie privată;

22

drepturile participantului pot fi transferate în alte ţări în care acesta are domiciliul

sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile şi convenţiile internaţionale la care

România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a

convenit;

participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei

pensii private minime stabilite prin normele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii

Private, primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la

cerere.

23

CAPITOLUL II.

EVOLUŢIA ASIGURĂRILOR DE PENSII PRIVATE ÎN ROMÂNIA

2.1. Contextul introducerii pensiilor private în România

Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a aprobat

procedura de aderare iniţială la fondurile de pensii administrate privat. S-a putut începe astfel

şi activitatea de publicitate şi marketing a administratorilor de fonduri de pensii private

obligatorii (pilonul II), autorizaţi de către CSSPP.

CSSPP a stabilit această dată pentru a veni în sprijinul viitorilor participanţi la sistem.

Astfel, s-a considerat că o perioadă mai mare de timp aferentă autorizării entităţilor de pe

piaţa pensiilor private obligatorii va conduce la un număr mai mare de scheme şi fonduri de

pensii private şi va oferi participanţilor posibilitatea de a alege dintr-o gamă variată de

fonduri, cu caracteristici diferite (politici investiţionale, grad de risc, comisioane şi taxe, etc.),

precum şi un număr mai mare de administratori autorizaţi de către CSSPP.

În acelasi timp, şi administratorilor li se oferă posibilitatea parcurgerii tuturor etapelor

de autorizare/avizare necesare începerii activităţii în domeniul pensiilor administrate privat şi

înscrierii la startul perioadei de aderare şi, prin demararea în acelaşi moment a activităţilor de

publicitate şi marketing, li se oferă condiţii şi şanse egale pe piaţa pensiilor private.

Norma mai reglementa:

condiţiile de eligibilitate care trebuie îndeplinite în vederea dobândirii calitatii de

participant la un fond de pensii administrat privat;

procedura pentru dobândirea sau încetarea calităţii de participant;

actul cadru de aderare şi procedura de modificare a actului individual de aderare;

procedura de aderare iniţială la un fond de pensii administrat privat;

procedura de validare şi repartizare aleatorie a participanţilor;

evidenţa participanţilor la fondul de pensii administrat privat.

Pentru a deveni participant la un fond de pensii administrat privat, o persoană trebuie

să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

sa îndeplinească condiţiile stabilite de Legea nr.411/2004;

să fie asigurată potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 privind

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările

ulterioare;

să contribuie la sistemul public de pensii.

24

Evoluţia asigurărlior de pensii private este prezentată în cele ce urmează.

Piaţa româneasca a asigurărilor şi reasigurărilor a cunoscut o evoluţie interesantă

urmând evoluţiile contradictorii pe care le-a suportat şi economia în ansamblul ei. Comparând

nivelul de dezvoltare şi importanţa asigurărilor în economia românească cu alte ţări europene,

putem vedea că nici din acest punct de vedere nu se constată îmbunătăţiri, dimpotrivă: în timp

ce în acestea continuă evoluţia, în România predomină stagnarea.

Piaţa românească a asigurărilor de pensii private este o piaţă competitivă, deşi nu se

află în faza de maturitate din acest punct de vedere. România reprezintă un caz aparte,

deoarece nu este o ţară cu tradiţie în domeniul asigurărilor aşa cum sunt ele concepute şi

practicate în ţările dezvoltate. Pentru o înţelegere corectă a pieţei trebuie să analizăm cele

două componente: oferta şi cererea.

Oferta este lansată de asigurători organizaţi în societăţi comerciale cu personalitate

juridică şi cu capacitate financiară, criterii ce sunt reglementate de legislaţia în vigoare7.

Alegerea unui produs de asigurare de viaţă, sau pensie privată este un proces complex,

care trebuie să aibă ca punct de pornire o analiză a necesităţilor financiare pe termen lung a

fiecăruia dintre noi. De aceea aveţi nevoie de un consultant financiar, sunt cei mai pregătiţi (şi

de cuviinţă să vă dea un sfat), să vă acorde asistenţa de care aveţi nevoie.

Actualul mod de funcţionare al sistemului, total netransparent, şi desele modificări, ale

acestuia, nedezbătute şi neexplicate înaintea legiferării, au dus la scăderea încrederii

populaţiei într-un astfel de sistem. Noi încercăm să-i facem pe oameni să înţeleagă faptul că o

astfel de pensie reprezintă viitorul din punct de vedere financiar şi totodată o poliţă de

asigurare.

Asigurătorul care exercită o activitate de asigurare privată de pensie este obligat: să

ţină conturi distincte pentru asigurările private de pensii, să înregistreze toate veniturile şi

cheltuielile aferente asigurărilor de pensie privată în conturi separate, care să constituie şi să

ţină unui fond de asigurare distinct, denumit fondul asigurărilor de viaţă, să asigure

conducerea contabilităţii fondului asigurărilor de viaţă, pentru identificarea operativă a

activelor şi a obligaţiilor aferente acestuia.

Cererea potenţială este mare datorită numărului mare de proprietăţi existente, a

populaţiei umeroase, precum şi dacă avem în vedere nevoile reale de asigurare la nivelul

economiei şi al opulaţiei.

7 Constantinescu, Dan Anghel (coord.), Management financiar în asigurări, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 105

25

Cererea efectivă este redusă din cauza lipsei de bani şi de cunoaştere a tuturor

avantajelor ferite de asigurări. Cererea este dispersată şi nu are un caracter uniform sub

aspectul categoriilor e asigurări solicitate, sub aspectul distribuţiei geografice, al nivelului de

dezvoltare a regiunii sau a zonei respective şi al nivelului veniturilor.

În cadrul asigurărilor de pensii private, volumul primelor brute încasate la nivelul

anului 2008 a fost de aproximativ 4.171,19 miliarde lei, în timp ce volumul primelor brute

subscrise a fost de 4.749,55 miliarde lei, această sumă reprezentând 25,05% din totalul

primelor brute subscrise de întreaga piaţă a asigurărilor. De asemenea, o menţiune interesantă

se referă la faptul că aproximativ 98% din volumul total de prime brute încasate pentru

asigurările de pensii private a fost realizat de companiile de asigurări cu capital străin. Din

Buletin informativ - ING Nederlanden, 2008 rezultă că situaţia ponderii pe piaţă a primelor 10

companii de asigurări de pensii private se prezintă astfel: ING Nederlanden – 44,93%, Asirom

– 16,35%, AIG Life – 7,865%, Omniasig Life – 7,69%, Asiban – 5,43%, Interamerican –

3,25%, Aviva – 3,19%, Allianz-Ţiriac – 2,47, Unita – 1,73%, Lukoil Asito – 1,61%. Liderul

de piaţă, ING Nederlanden, a înregistrat un ritm de creştere economică mai lent decât media

pieţei asigurărilor. Cu toate acestea compania continuă să se detaşeze cu mai mult de 25% de

următoarea clasată, ocupând poziţia de lider în domeniul asigurărilor de pensii private.

Piaţa românească a asigurărilor a înregistrat o evoluţie spectaculoasă în ultimii ani, o

creştere net superioară ritmului de creştere economică. Această tendinţă va continua şi în anii

viitori, ca urmare a maturizării pieţei şi creşterii nevoii de protecţie, economosire şi creării

unui fond de pensii. Estimările specialiştilor din piaţă, firme de consultanţă şi de audit,

certifică valoarea totală a pieţei asigurărilor în anul 2009 în jurul a 700 de milioane de euro.

Majorări semnificative au fost semnalate şi în segmentul asigurărilor de pensii private,

unde creşterile înregistrate la nivelul anului 2009 comparativ cu cele din anul 2008 a depăşit

în unele cazuri cu mult 100%, asigurătorii de pensii private aşteptând pentru anul în curs o

anumită mişcare a pieţei pe segmentul poliţelor private de sănătate şi al pensiilor private.

ING Asigurări de Viaţă a subscris pe primul trimestru al anului trecut prime brute în

valoare de 25 milioane de euro (929,3 miliarde de lei), în creştere cu 38% faţă de aceeaşi

perioadă a exerciţiului financiar precedent. În lei, majorarea a fost de 27%. La prime brute

încasate, asigurătorul a raportat o creştere de peste 46%, pånă la 25,6 milioane de euro (952,4

miliarde de lei). Compania revine astfel la un ritm de creştere mai înalt al subscrierilor, după o

stagnare în ultimii doi ani. ING a avut prime brute subscrise în 2009 în valoare de 75,7

milioane de euro – cu 4,5% peste nivelul subscrierilor din 2003. Faţă de 2008, în 2009

compania înregistrase o scădere de aproape 8% în euro a primelor brute subscrise.

26

În funcţie de veniturile aduse în primul trimestru al acestui an, tipurile de poliţe cu cea

mai bună performanţă în această perioadă au fost pentru ING asigurările de pensie privată

legate de programe de investiţii (produsele unit-linked – compania a fost prima societate de

asigurări care a introdus această categorie de poliţe, în 2007), asigurările pentru studiile

copiilor, programele de pensii, asigurările mixte de viaţă şi asigurările de viaţă suplimentare.

Asigurările suplimentare se pot ataşa contractelor de asigurare de bază care au prevăzută o

plata eşalonată a primelor de asigurare.

Societatea Nederlanden Asigurări de Viaţă face parte din Grupul ING. Produsele cu

care ING Nederlanden a pătruns pe piaţa românească de asigurări de pensii private se împart

în două mari categorii8:

produse tradiţionale;

produse de tip Unit-Linked.

Produsele tradiţionale reprezintă adevăraţii piloni ai sistemului de asigurări de pensii

private şi ele se împart în:

produse de tip capitalizare: Regal, Phoenix, Academica, Debut;

produse de risc: Prudent, Maraton.

În cazul decesului persoanei asigurate, beneficiarul asigurării intră în posesia sumei

asigurate, iar în caz de supravieţuire, contractantul asigurării încasează personal suma

asigurată prevăzută în contractul de asigurare.

Mai mult, în situaţia unui eveniment nefericit, persoana desemnată de contractant va

primi suma plătită de-a lungul timpului, deci contravaloarea primelor deja achitate. Acest tip

de asigurare permite asiguratului să încaseze suma asigurată la expirarea termenului de

asigurare, dacă este în viaţă. În situaţia survenirii decesului asiguratului în perioada de

valabilitate a contractului, beneficiarului i se va rambursa suma primelor deja plătite, aferente

doar asigurării de bază, inclusive valoarea primelor scutite.

Asigurările de viaţă Unit Linked reprezintă un concept nou, introdus în premieră pe

piaţa românească de ING Nederlanden. Produsele Unit Linked reprezintă, deopotrivă, o

asigurare de pensii private şi un produs de investiţii, în cadrul unui contract unic. Unit Linked

este un produs nou al industriei asigurărilor pe plan mondial, lansat în a doua jumătate a

secolului trecut, beneficiind de un real succes atât în Statele Unite, cât şi în Europa.

Specificitatea lui constă în faptul că beneficiile obţinute din investiţii sunt stabilite în

relaţie cu anumite plasamente investiţionale asociate acestor produse sub forma unor fonduri

interne.

8 Marinică, Dobrin, Tănăsescu, Paul, Teoria şi practica asigurărilor, Ediţia a III-a revizuită şi îmbunătăţită, Editura Economică, Bucureşti, 2008, p. 86

27

Deosebirea fundamentală între un produs Unit Linked şi produsele tradiţionale constă

în faptul că riscul investiţiei este suportat de către contractantul asigurării.

Produsul Unit Linked a apărut ca răspuns firesc la dorinţa de investire a clienţilor,

alături de nevoia de protecţie. Acest produs are în structura sa o componentă de protecţie.

Componenta de protecţie este reprezentată de o asigurare de pensie privată, pentru

care plata primelor eşalonate se face până la împlinirea vârstei de pensionare. Pe perioada

protecţiei suma asigurată aleasă de client este garantată de asigurător. În caz de deces, oricând

pe durata contractului, beneficiarul desemnat va încasa maximul dintre valoarea sumei

asigurate corespunzătoare asigurării de viaţă şi valoarea contului sau la momentul respectiv.

Nivelul sumei asigurate este stabilit de către client între o limită minimă şi una maximă, în

funcţie de vârsta sa şi de prima plătită. Contul contractantului reprezintă echivalentul valoric

al uniturilor deţinute în fondurile financiare ale asigurătorului.

Populaţia “vârstei a treia”, în continuă creştere numerică, este o categorie socială

vulnerabilă, cu probleme specifice faţă de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesităţilor

populaţiei vârstnice pentru un trai decent, trebuie să acopere o gamă largă de preocupări, nu

numai în plan economic, dar şi social şi psihosocial. De aceea, acest proces de îmbătrânire va

duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a întreţine partea inactivă a populaţiei şi

astfel devine un lucru esenţial încheierea unei asigurări de viaţă care să ofere atât protecţia

financiară a urmaşilor în caz de deces, cât şi asigurarea unui trai liniştit la vârsta pensionării.

2.2. Nivelul actual al asigurărlior de pensii private şi perspective în viitor

Problemele cu care se confruntă în prezent persoanele aflate la vârsta pensionării sunt

vizibile şi se manifestă din ce în ce mai pregnant. Lipsa resurselor financiare necesare

asigurării unui trai decent la vârsta pensionării constituie principala dificultate a pensionarilor

din România. Practic, la momentul actual, în România, cei aflaţi la vârsta pensionării sunt din

ce în ce mai dependenţi financiar de alte persoane. Oameni care în perioada activă erau

obişnuiţi cu un anumit nivel de trai, ajunşi la vârsta pensionării se află în unele cazuri în

situaţia de a nu-şi putea asigura nici măcar strictul necesar, cu toate că de-a lungul perioadei

active au contribuit cu sume considerabile la bugetul asigurărilor social.

În România lui 2009, unul din şapte locuitori este în vârsta de peste 65 de ani, iar

pensia medie reprezinta doar 33% din salariul mediu. În 2050, sistemul de pensii va trebui să

facă faţă situaţiei în care unul din trei locuitori va fi în vârstă de peste 65 de ani.

Sistemul de pensii actual se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei,

fenomen care se va accelera în anii ce vor urma, atât din cauza declinului naşterilor cât şi a

28

emigraţiei. În prezent, reforma sistemului de pensii îşi propune să evite colapsul sistemului de

stat şi să ofere o alternativă viabilă celor care sunt capabili să economisească pentru un trai

mai bun.

Sistemul de stat, aflat la mâna ciclurilor electorale, se bazează pe redistribuirea

contribuţiilor încasate. Cum populaţia care munceşte este în scădere, iar numărul pensinarilor

creşte, contribuţiile scad. Din 2007, raportul dintre pensia medie netă şi salariul mediu pe

economie a scăzut constant.

Dacă la începutul lui 2007 raportul arată că pensia medie reprezintă 40,7% din salariu

mediu net, la începutul anului 2009, pensia medie ajunsese la doar 33% din salariul mediu.

Pentru a opri declinul pensiilor, Guvernul a hotărât prin articolul 80 din legea 19/2000,

modificat prin legea 250/2007, ca în 2008, pensia medie nu poate fi mai mică de 37,5% din

salariul mediu brut, iar în 2009, pensia medie nu poate fi mai mică de 45%. Contribuabilii nu

pot avea siguranţă în modul în care va fluctua pensia la momentul în care îşi vor încheia

perioada de contribuţie şi vor începe perioada de pensionare.

Situaţia este mult mai transparentă în cazul sistemului facultativ privat de pensii. Se

contribuie cu o sumă la alegerea beneficiarului, angajatorul îşi poate aduce şi el contribuţia, ca

mijloc de fidelizare a angajaţilor, iar sumele primite nu sunt redistribuite, ci investite în

diverse instrumente financiare care aduc profit. În plus, statul oferă posibilitatea deducerii a

200 de euro atât pentru salariat, cât şi pentru angajator. Potrivit economiştilor de la Raiffeisen

Asset Management, la o contributie de 16,6 de euro lunară timp de 15 ani, se va primi o

pensie de 44 de euro pe lună. Astfel, se obţine un randament de 5% în perioada de

economisire şi de 4% în perioada de plată a pensiei.

Fondurile de pensii private obligatorii reprezintă soluția găsită pentru a remedia

neajunsurile sistemului de pensii existent până în 2007. Sistemul existent se bazează pe

solidaritatea între generații, actualii angajați și angajatori plătind o sumă care se distribuie

tuturor pensionarilor existenți. Problema pe care o are acest sistem este creșterea continuă a

numărului de pensionari comparativ cu cel al persoanelor active, acest lucru ducând fie la

micșorarea pensiei, fie la mărirea efortului contribuabililor.

Legea 411/18.oct.2004 reglementează funcționarea pensiilor private în România,

sistem care are la bază acumularea unei sume și investirea acesteia de către administratorul

fondului de pensii, în vederea măririi valorii sumei acumulate peste valoarea care s-ar

acumula ca dobândă la aceeași sumă depusă într-o bancă. Din punctul de vedere al

deținătorului, această sumă are același statut ca și un depozit la bancă, aparține în permanență

contribuabilului.

29

Pentru supravegherea fondurilor private de pensii s-a creat Comisia de Supraveghere a

Sistemului de Pensii Private, a cărei funcționare este reglementată prin Legea nr. 313/10 nov.

2005. Legea 411/18.oct.2004 a fost modificată și completata în 2007, actuala formă a ei fiind

republicată în Monitorul Oficial nr. 482, din 18 iulie 2007.

Nici un ban. Procesul de migrare de la pensiile pilon I la pensiile pilon II are loc astfel:

la începutul migrației către sistemul mixt, către fondurile de pensii administrate privat se

redirecționează 2% din baza de calcul. După aceea, anual, se mărește acest procent cu 0,5%

pe an, în 8 ani urmând să ajungă la un procent de 6%.

Duă cum ştim, sistemul de pensii private obligă persoanele aflate în câmpul muncii cu

o vârstă mai mică de 35 ani să adere la un fond de pensii private ce va administra această

pensie.

În ceea ce priveşte fondul de pensii private, nu se va plăti nimic în plus. Contribuţia la

fondul de pensii private este de 2% în primul an (parte care se va vira din suma plătită drept

contribuţie de asigurări sociale – CAS – pe care deja o plăteşti), urmând să se majoreze cu 0,5

puncte procentuale în următorii 8 ani, până va atinge valoarea de 6%.

Fondurile de pensii private acreditate ne pun la dispoziţie prospectul schemei de pensii

administrată privat. Asta înseamnă, ca vom putea evalua planul pe care administratorul

fiecărui fond sş l-a făcut pentru a investi banii noştri, şi vom putea alege, pe baza indicatorilor

de risc şi/sau al notorietăţii administratorului unul dintre fonduri.

Trebuie să înţelegem că aderarea nu implică nici o obligaţie materială în plus, să

evaluăm prospectele schemelor de pensii private puse la dispoziţie de administratori, şi pe

baza acestora să alegem fondul la care vrem să aderăm şi să semnăm actul de aderare la

fondul respectiv înainte de expirarea termenului impus de lege.

2.3. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (C.S.S.P.P.) este autoritatea

administrativă autonomă de reglementare şi supraveghere prudenţială, aflată sub controlul

Parlamentului României, înfiinţată prin O.U.G nr. 50 din 9 iunie 2005, aprobată prin Legea

nr. 313 din 10 noiembrie 2005.

C.S.S.P.P. este condusa de un consiliu format din 5 membri, dintre care unul deţine

funcţia de preşedinte şi altul de vicepreşedinte, numiţi de Parlament. Conducerea executivă a

C.S.S.P.P. este asigurată de un director general numit de Consiliul Comisiei.

Se protejează interesele participanţilor şi ale beneficiarilor, prin asigurarea unei

funcţionări eficiente a sistemului de pensii private şi informarea asupra acestuia.

30

Un sistem de pensii echilibrat care va duce la9:

Eliminarea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale;

Stimularea creşterii economice prin investirea sumelor acumulate la fondurile de

pensii;

Dezvoltare pieţei de capital (activele imobilizate cresc şi sprijină dezvoltarea unor

proiecte mari);

Crearea de noi locuri de muncă, reducerea şomajului.

Atribuţii principale ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

sunt10:

Aordarea, suspendarea sau retragerea avizelor şi autorizaţiilor fondurilor de pensii,

administratorilor, depozitarilor şi auditorilor financiari;

Supravegherea prudenţială a sistemului de pensii private;

Controlul activităţii din sistemul de pensii private;

Controlul constituirii şi virării a angajatorului a contribuţiei la fondurile de pensii;

Adoptarea de norme privind sistemul de pensii private, elaborarea şi/sau avizarea

proiectelor de acte normative care privesc supravegherea pensiilor private;

Investiţiile fondurilor de pensii;

Participanţii la fonduri de pensii;

Lichidarea administratorilor fondurilor de pensii;

Provenienţa capitalului vărsat de fondatori;

Fondul de rezervă;

Activitatea de depozitare a activelor fondurilor de pensii;

Calcule actuariale;

Procedura de efectuare a controlului, procedura internă de soluţionare a sesizărilor

şi contestaţiilor;

Verificarea organizării, evidenţei şi administrării separate a activelor şi pasivelor

fiecărui fond de pensii private de cele ale administratorului;

Verificarea existenţei la fiecare administrator a unor proceduri administrative si

contabile clare, precum şi a unui mecanism corespunzător de control intern;

Întocmirea şi actualizarea Registrului fondurilor de pensii private;

Desemnarea administratorului special în vederea protejării intereselor

participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de pensii private;

Informarea şi educarea populaţiei cu privire la sistemul de pensii private.

9 http://www.dreptonline.ro/institutii/10 http://www.csspp.ro/

31

2.4. Reforma sitemului românesc de pensii

Guvernul a avizat, una dintre legile cele mai controversate: cea a reformei sistemului

de pensii. Executivul vrea să reformeze sistemul, deoarece deficitul bugetului de pensii a

reprezentat 1,5 miliarde de euro în 2009 şi el nu va înceta să crească. Documentul urmează să

fie transmis Parlamentului spre dezbatere prioritară.

Reforma pensiilor este asumată şi în acordul cu FMI, iar legea va fi trimisă în

Parlament, unde ar urma să fie dezbătută până în luna iunie.

Potrivit Executivului, scopul pe termen lung este ca sistemul de pensii să se poată

susţine din contribuţii, ceea ce va fi imposibil dacă România menţine sistemul actual.

Măsura care stârneşte cea mai mare nemulţumire este eliminarea pensiilor speciale.

Aproximativ două sute de mii de pensii ale magistraţilor, poliţiştilor, militarilor sau

diplomaţilor vor fi recalculate, altfel spus, vor fi reduse.

Sindicatele din toate aceste profesii vor să dea statul în judecată, spunând că se încalcă

un principiu constituţional şi anume că o lege nu se poate aplica retroactiv.

Pensiile speciale vor fi recalculate în termen de cinci luni de la intrarea în vigoare a

legii privind sistemul unitar de pensii, fără nicio excepţie.

Ministrul Mediului a declarat că ar urma să fie diminuate doar pensiile în valoare de

peste 2.700 de lei.

Nu numai cei cu pensii speciale vor fi afectaţi. Pensiile obişnuite nu vor mai fi

indexate în funcţie de salariul mediu, ci în funcţie de rata inflaţiei şi o parte din creşterea

salarială. Practic, pensiile normale nu se reduc, dar vor creşte mai încet decât până acum.

Uniunea Generală a Pensionarilor se plânge că legea pensiilor îi dezavantajează pe

pensionarii obişnuiţi. Uniunea a dat în judecată Guvernul şi de asemenea a solicitat

Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu decizia Guvernului de

a îngheţa pensiile.

Uniunea Generală a Pensionarilor e de acord cu eliminarea pensiilor speciale, mai

puţin a celor din armată.

Noua lege va mări şi va egaliza vârsta de pensionare. Acum, femeile pot ieşi la pensie

la 59 de ani, iar bărbaţii la 63. În viitor, vârsta va fi de 65 de ani atât pentru femei, cât şi

pentru bărbaţi.

În fine, Guvernul vrea să reducă şi numărul mare de pensionari pe caz de boală. Multe

sunt frauduloase, spune prim-ministrul. Regulile de pensionare pe motiv de invaliditate vor fi

inasprite.

32

Sitemul de pensii facultative administrate privat

Sistemul de pensii facultative administrate privat este reglemetat prin Legea nr.

204/2006 privind pensile facultative.

Suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative este deductibilă

pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau venitul asimilat acestuia, în

limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal.

Suma reprezentând contribuţiile la fondurile de pensii facultative ale unui angajator

proporţional cu cota acestuia de participare este deductibilă, la calculul profitului impozabil,

în limita unei sume reprezentând, pentru fiecare participant, echivalentul în lei a 200 de euro

într-un an fiscal.

Potrivit prevederilor art.88 din Legea nr.204/2006 privind pensiile facultative,

investiţiile activelor fondurilor de pensii facultative sunt scutite de impozit până la momentul

plăţii dreptului cuvenit participanţilor şi beneficiarilor11.

Diferenţe în ceea ce priveşte reglementările referitoare la fondurile de pensii

administrate pentru pilonul II şi III

Caracterul obligatoriu al participării: participarea la Pilonul II este obligatorie, pe

când în cadrul Pilonului III este facultativă.

Natura contribuţiei: pentru Pilonul II contribuţia va fi colectată din contribuţia

individuală de CAS, în timp ce pentru Pilonul III este vorba de o contribuţie distinctă care se

va colecta din  venitul salarial brut lunar al asiguratului.

Nivelul capitalului social pentru autorizarea ca administrator de fond: este de 4

milioane Euro pentru Pilonul II şi de 1,5 milioane Euro pentru Pilonul III.

Avantajele asigurărilor de pensii private

Administrarea privată va aduce cu siguranţă pensii mai mari decât actualul sistem

public de pensii, la fel ca în toate celelalte state care au implementat reforma pensiilor private.

Avantajele pentru contributorii din sistem sunt evidente: proprietatea asupra unui cont de

pensii, investirea banilor şi obţinerea de randamente, precum şi concurenţa dintre

administratori pentru randamente mai mari.

Însă statul nu aplică reforma de pensii gândindu-se la avantajele contributorilor, ci la

propriile slăbiciuni. Peste tot în lume, statele au ajuns să reformeze sistemul public de pensii

din cauza crizei în care acesta ajunsese. La nivel mondial, populaţia îmbătrâneşte, pensionarii

11 Lege nr. 204/2006 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 470 din 31/05/2006

33

trăiesc tot mai mult, numărul contributorilor de asigurări sociale scade, pensia publică nu mai

asigură o rată rezonabilă de înlocuire a veniturilor din perioada activă, iar sistemele publice de

pensii nu mai fac faţă la plata pensiilor.

Toţi aceşti factori se întâmplă şi în România. Numărul angajaţilor care lucrează cu

forme legale şi îşi plătesc contribuţiile sociale (CAS) a scăzut aproape continuu în ultimii 17

ani, de la 8,1 milioane în 1990 la 4,6 milioane anul trecut. De mai bine de şapte ani, numărul

angajaţilor care cotizează la pensii este mai mic decât numărul pensionarilor, adică al celor

care beneficiază de aceste contribuţii.

Sistemul public de pensii (pay-as-you-go, adică “plăteşti pentru cei dinaintea ta”)

foloseşte contribuţiile plătite azi de salariaţi pentru plata pensiilor curente, fără a investi banii

respectivi, ci făcând o simplă redistribuire a acestora.

Din aceste motive, pensia medie a ajuns în prezent să reprezinte ceva mai mult de o

treime din salariul mediu net pe economie. La nivelul anului 2006, proporţia între pensia

medie de asigurări sociale de stat şi salariul mediu net pe economie era de circa 36%.

Cu alte cuvinte, după o viaţă de muncă şi contribuţii sociale plătite din salariu, angajatul

român mediu trebuie să se obişnuiască cu un nivel de trai de numai o treime din cel din

perioada activă.

Şi asta în pofida creşterii continue a pensiei medii din sistemul public, care a ajuns la

88 de euro în 2006.

La fel ca şi în alte state ale lumii, îmbătrânirea populaţiei şi reducerea numărului de

contributori pune în România presiune pe sistemul public de pensii, vizibil mai ales în nivelul

deficitelor înregistrate în ultimii ani. Bugetul asigurărilor sociale de stat înregistrează anual

deficite de sute de milioane de euro, recordul absolut fiind înregistrat în 2003, când

cheltuielile pentru pensii au depăşit contribuţiile colectate cu aproape un miliard de euro.

Excepţie de la această regulă face anul 2006, când bugetul public de pensii a înregistrat un

excedent record, de jumătate de miliard de euro, datorită unei mai bune colectări şi a unor

venituri excepţionale.

Motivul pentru care nivelul contribuţiilor este atât de redus în pilonul II (pensiile

private obligatorii) este mutarea acestor contribuţii în administrare privată, ceea ce crează în

primii cinci ani un deficit de două miliarde de euro în sistemul public, conform estimărilor

autorităţilor. Totuşi, 2006 a arătat că bugetul de pensii poate rămâne pe plus, chiar şi în

condiţiile în care pensiile au fost majorate.

Excedentul bugetului de asigurări sociale poate asigura baza reformei sistemului de

pensii private. Astfel, contribuţiile virate în pilonul II ar putea fi majorate, conform

34

declaraţiilor autorităţilor, mai rapid decât era prevăzut iniţial, adică de la 2% din salariul brut

la 6%, într-o perioadă de 8 ani12.

Peste ani, administrarea privată a contribuţiilor de pensii va avea două avantaje: pentru

stat, ea va reduce presiunea asupra sistemului public de pensii, iar pentru contributori, ea

aduce şansa unei pensii mai mari şi mai corecte decât cea plătită astăzi de stat şi care nu are

legătură cu contribuţiile făcute în perioada activă.

Conform unor studii, fiecare contributor la pensiile private trebuie să depună lunar

circa 10%-15% din veniturile sale în acest sistem pentru o pensie comparabilă cu venitul

mediu din timpul vieţii.

12 http://www.zf.ro/pensii-private/

35

CAPITOLUL III.

STUDIU DE CAZ PRIVIND ASIGURĂRILE PRIVATE DE PENSII ÎN

CADRUL FIRMEI S.C. OREN S.R.L.

3.1. Prezentarea societăţii comerciale S.C. Oren S.R.L.

Societatea comercială S.C. OREN S.R.L. este constituită în formă juridică de societate

cu răspundere limitată, având sediul social în oraşul Solca, str. Republicii, nr. 58, judeţul

Suceava, fiind înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J33/101/2003 şi având codul

unic de înregistrare RO 15197106.

Firma a fost înfiinţată în anul 2003 şi este o afacere de tip familial, fiind administrată

de către TUDORACHE AURELIAN şi TUDORACHE FIRUŢA – ambii cu puteri depline şi

putând lucra în mod independent. Durata societăţii este pe o perioadă nedeterminată, începând

cu data înregistrării la Registrul Comerţului.

Obiectul principal de activitate al societăţii îl reprezintă oferirea de mijloace de cazare

în cadrul pensiunii turistice.

Numărul de salariaţi de care dispune unitatea este de trei, dintre care: doi muncitori

familiali şi contabilul firmei. De aspectele financiare ale societăţii se ocupă în principal

managerul (proprietarul firmei), însă de gestiunea firmei se ocupă contabilul. Ţinând cont de

faptul că firma nu are mulţi angajaţi, organigrama acesteia este foarte uşor de realizat, după

cum se prezintă în continuare:

Figura nr. 3.1– Organigrama societăţii S.C. OREN S.R.L.

Societatea a fost înfiinţată cu un capital social, subscris şi vărsat în întregime de

asociaţi, în valoare totală de 2000000 ROL care se divide în 20 părţi sociale a câte 100000

ROL fiecare. Fiecare parte socială dă dreptul la un vot, votarea putându-se realiza şi prin

corespondenţă.

Hotărârile asociaţilor se iau în cadrul organului suprem de conducere al societăţii:

Adunarea Generală a Asociaţilor, prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi

a părţilor sociale.

MANAGER(PROPRIETAR)

OSPĂTAR - BUCĂTAR CONTABIL

36

Acestă pensiune este situată în oraşul Solca, judeţul Suceava, aflată într-un cadru

natural deosebit, fiind locul ideal de cazare pentru petrecerea unei vacanţe de neuitat în inima

Bucovinei şi fiind totodată un puct de plecare ideal pentru cei care doresc să viziteze

Bucovina.

Pensiunea ne pune la dispoziţie următoarele servicii:

restaurant

centrală proprie

bucătărie dotată modern

loc de joacă pentru copii

5 camere cu pat dublu

televizor în fiecare cameră

2 băi

1 living

parcare – 10 locuri

ATV-uri

foişor cu grătar

În cadrul acestui complex turistic funcţionează un restaurant cu o capacitate de 60

locuri, unde se oferă meniuri pentru toate gusturile. Acesta este dotat cu şemineu funcţional,

bar, încălzire centrală şi ferestre panoramice. Bucătăria acestuia este dotată cu plită electică,

aragaz, frigider, congelator, robot de bucătărie, veselă, tacâmuri, prăjitor de pâine etc.

Pensiunea are în dotare pentru rezervare un număr de 5 camere, toate dintre ele fiind

dotate cu 1 pat dublu, 2 noptiere, 1 şifonier cu două uşi, 1 masă cu 2 scaune, 1 televizor color,

cablu TV, aer condiţionat, încălzire şi pentru toate acestea fiind puse la dispoziţie 2 băi.

În cadrul acestei pensiuni turistice, la cererea clienţilor se organizează următoarele

evenimente festive: nunţi, botezuri, petreceri, banchete, zile onomastice, mese festive, mese

de Crăciun, Revelion sau Paşti şi alte evenimente speciale la grupuri de până la 60 persoane.

Piaţa serviciilor agroturistice este una în dezvoltare în ţara noastră. Pe măsură ce viaţa

în mediul urban devine tot mai stresantă şi agitată, locuitorii marilor oraşe simt nevoia să

evadeze în zone liniştite, unde se pot recrea şi distra. Această piaţă a turismului în micile

oraşe este ţinta tot mai multor întreprinzători autohtoni care vor să-şi dezvolte o afacere

familială la costuri mici.

În ceea ce priveşte politica de preţ, pensiunile agroturistice oferă servicii de pensiune

completă la preţuri mai mici decât hotelurile din staţiunile turistice consacrate, acesta fiind un

mare avantaj pe care îl au în a atrage potenţiali clienţi.

37

Analiza mediului de afaceri al firmei utilizând matricea SWOT

Analiza SWOT reprezintă o tehnică generală de management ce este folosită în

stadiile incipiente ale planificării generale. Ea este o tehnică simplă şi întâlnită în pregătirea şi

revizuirea planului de afaceri, în rezolvarea unor probleme de management sau în luarea unor

decizii.

SWOT este de fapt un acronim pentru Strengths (Puncte tari), Weaknesses (Puncte slabe),

Opportunities (Oportunităţi), Threats (Ameninţări) şi reprezintă un mod simplu şi

circumspect de a examina viabilitatea afacerii.

Analiza mediului de afaceri al firmei Oren prin intermediul matricei SWOT se

prezintă astfel:

A. PUNCTE FORTE (STROING POINTS)

1. pachet de servicii de pensiune complete;

2. preţuri convenabile şi competitive pe piaţă;

3. activitate de promovare destul de vastă;

4. amplasamentul într-o zonă montană propice turismului de toate tipurile;

5. calitatea serviciilor agroturistice.

B. PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

6. piaţă cu o concurenţă destul de mare în zonă;

7. spaţiu restrâns pentru restaurant în vederea organizării diverselor tipuri de

festivităţi;

8. număr mic de camere pentru cazare;

9. pensiunea trebuie să îşi atragă şi să îşi fidelizeze clienţii.

C. OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES)

10. extinderea spaţiului restaurantului şi construirea de noi camere pentru cazare;

11. dezvoltarea, extinderea pieţei.

D. AMENINŢĂRI (THREATS)

12. presiunea tot mai crescândă a concurenţei;

13. cererea de restaurante care dispun de o capacitate de peste 100 locuri.

38

Tabelul nr. 3.1. – Analiza SWOT a firmei S.C. Oren S.R.L.

Mediul intern

Mediul extern

Puncte forte (S)

S1 – pachet de servicii

complete

S2 – preţuri convenabile

S3 – promovare

S4 – locaţie

S5 – calitate

Puncte slabe (W)

W1 – piaţă concurenţială

W2 – spaţiu restrâns destinat

restaurantului

W3 – camere de cazare puţine

W4 – segment îngust de clienţi

Oportunităţi (O)

O1 – extinderea spaţiului

şi construirea de noi

camere destinate cazării

O2 – dezvoltarea pieţei

SO

S2, S3, S5, O2

WO

W2, W3, O1

Ameninţări (T)

T1 – concurenţa prin preţ

T2 – cererea de restaurante

cu o capacitate mare de

locuri

ST

S1, S2, S4, S5, T1

WT

W4, T2

Strategiile firmei

Strategia maxi-maxi (puncte forte şi oportunităţi) – SO: S2, S3, S5, O2: vom utiliza

preţurile convenabile, activitatea de promovare şi calitatea activităţilor şi produselor puse la

dispoziţia clienţilor în vederea dezvoltării şi extinderii pe piaţa serviciilor turistice;

Strategia mini-maxi (puncte slabe şi oportunităţi) – WO: W2, W3, O1: vom

ameliora problema legată de spaţiul restrâns al restaurantului în vederea organizării diverselor

tipuri de festivităţi şi cea legată de numărul mic de camere pentru cazare prin extinderea

acestui spaţiu, adică prin construirea unei noi clădiri, mai mari în locul celei existente;

Strategia maxi-mini (puncte forte şi ameninţări) – ST: S1, S2, S4, S5, T1: ne vom

folosi de pachetul de servicii de pensiune complete, de preţurile convenabile, de locaţie şi de

calitate pentru a face faţă concurenţilor;

Strategia mini-mini (puncte slabe şi ameninţări) – WT: W4, T2: vom utiliza cererea

de restaurante cu o capacitate de peste 100 de locuri pentru desfăşurarea diverselor tipuri de

festivităţi cu scopul atragerii şi fidelizării clienţilor.

39

Misiunea şi funcţiile firmei

Societatea comercială S.C. OREN S.R.L. este o firmă specializată în turism şi

beneficiază de un segment larg al pieţei. Aceasta utilizează dotări tehnice moderne, care

conferă încredere în produsele şi serviciile oferite, orienteză personalul unităţii spre calitatea

muncii prestate, inovare şi promptitudine.

Firma plasează clientul în centrul preocupărilor sale, asigurând livrarea continuă şi la

timp a mărfurilor, în condiţiile realizării unei calităţi la nivelul standardelor internaţionale,

prin promovarea inovării în proiectare şi asigurarea de servicii excelente.

Calitate, valoare, angajament către excelenţă şi originalitate, menţinerea/promovarea

unui climat favorabil faţă de salariaţi, furnizori, partenerii de afaceri, comunitatea locală sunt

direcţiile spre care se orientează compania.

În continuare voi prezenta câteva funcţii ale entităţii realizate de personalul de care

dispune societatea în acest moment.

Funcţia de achiziţie şi distribuţie în cadrul firmei S.C. OREN S.R.L. cuprinde

totalitatea activităţilor de bază, auxiliare şi de servire prin intermediul cărora se duc la

îndeplinire obiectivele firmei, printre care se numără:

utilizarea eficientă a resurselor disponibile şi a forţei de muncă;

obţinerea serviciilor de calitate;

eliminarea cheltuielilor fără justificare şi a conflictelor de muncă;

oţinerea profitului prin maximizarea vânzărilor.

Funcţia financiar-contabilă cuprinde totalitatea acţiunilor destinate asigurării

fondurilor băneşti necesare întreprinderii, folosirea lor raţională, obţinerea şi repartizarea

rezultatului financiar; organizarea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare anuale.

Contabilul firmei are următoarele atribuţii:

asigură înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea

informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului, atât pentru necesităţile proprii ale unităţii, cât

şi în relaţiile acesteia cu clienţii şi furnizorii, băncile, organele fiscale şi alte persoane juridice

sau fizice;

asigură controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi exactitatea datelor

contabile, precum şi a proceselor de prelucrare a acestora;

40

întocmeşte şi ţine la zi principalele registre contabile, care să oglindească pe

diverse segmente de timp, mişcarea, desfăşurarea cronologică a fenomenelor şi finalizarea

activităţii desfãşurate în cadrul societăţii.

Funcţia comercială implică activităţi legate de aprovizionarea de mărfuri, mijloace de

transport etc., în cantităţile necesare activităţii societăţii, în timp şi la preţurile cele mai

avantajoase, dar şi activităţi desfăşurate în cadrul unităţii, desfacerea mărfurilor pe piaţa

internă şi externă, cercetarea pieţelor de desfacere şi a concurenţilor, activitatea de promovare,

publicitate şi reclamă, participarea la târguri şi expoziţii.

Obiectivele acestei funcţii sunt următoarele:

asigurarea ritmicităţii în aprovizionarea cu mărfuri;

onorarea la timp a comenzilor clienţilor;

depistarea în timp util a noilor cerinţe de pe piaţă;

păstrarea unor bune relaţii cu furnizorii şi ceilalţi parteneri de afaceri.

Funcţia de servire a clienţilor presupune oferirea de servicii în vederea satisfacerii

nevoilor clienţilor.

Serviciul aprovizionare-desfacere, organul de lucru al societăţii asigură buna

desfăşurare a procesului de aprovizionare-distribuţie a societăţii comerciale, având atribuţii şi

sarcini în următoarele domenii:

întocmeşte necesarul de mărfuri pe puncte de lucru;

întocmeşte raportul statistic al vânzărilor pe diferite perioade;

asigură şi răspunde de aprovizionarea continuă cu mărfuri;

fundamentează necesarul de aprovizionare;

acţionează pentru identificarea de noi furnizori;

organizează şi participă la recepţia cantitativă şi calitativă a mărfurilor

aprovizionate;

asigură efectuarea inventarierii periodice a bunurilor depozitate.

Pentru buna desfăşurare a funcţiei de aprovizionare–desfacere între personal există o

bună colaborare şi înţelegere.

41

3.2. Activitatea de personal din cadrul entităţii economice

În ceea ce priveşte activitatea de resurse umane, acesta este coordonată de către

contabilul firmei13, care asigură coordonarea activităţilor de personal din S.C. OREN S.R.L.

prin integrarea proceselor specifice.

De asemenea, contabilul este cel care răspunde de repartizarea şi urmărirea realizării

sarcinilor, responsabilităţilor compartimentelor din subordine, pe posturile stabilite prin

organigramă, cu delimitare clară, evitând suprapunerile şi omisiunile, realizând de asemenea,

activitatea de evaluare a performantelor din cadrul unităţii. O altă activitatea importantă, după

părerea mea, care revine contabilului este aceea de determinare a necesarului de personal

pentru desfăşurarea activităţii organizaţiei în condiţii de rentabilitate. Pentru asigurarea cu

succes a acestei activităţii de planificare şi prognozare a necesarului de personal, tot acesta

este cel care coordonează activitatea de organizare la nivel de societate, activitate care are în

vedere realizarea următoarelor documente: organigrama, regulamentul de organizare şi

funcţionare, diagramele de relaţii, dar şi fişele de post.

Dacă avem în vedere serviciul de resurse umane, acesta are ca misiune:

Să asigure personalul necesar pe locuri de munca şi meserii în funcţie de calificare şi

specializare;

Să asigure respectarea procedurilor şi reglementarilor în vigoare la angajare,

promovare, definitivare, avansare şi eliberare din funcţie precum şi la desfacerea contractului de

muncă;

Să asigure gestiunea personalului şi a fondului de salarii;

Să asigure întocmirea dosarelor personale, a carţilor de muncă, registrului de

evidenţă a salariaţilor şi a dosarelor de pensionare;

Să asigure desfăşurarea activitaţii de formare profesionala a salariaţilor sub toate

aspectele;

Să verifice respectarea procedurilor, regulamentelor şi legislatiei în domeniul

resurselor umane.

Pentru realizarea cu succes a misiunii asumate, serviciului de resurse umane i-au fost

repartizate o serie de responsabilităţi, cele mai importante dintre acestea fiind prezentate în cele

ce urmează:

13 *** Regulamentul de organizare şi funcţionare S.C. OREN S.R.L.

42

asigurarea şi dimensionarea personalului pe compartimente de muncă;

întocmirea Organigramei;

colaborerea la stabilirea şi asigurarea necesarului de personal pe meserii şi funcţii,

în limita posturilor aprobate conform Organigramei;

publicarea cerinţelor privind ocuparea posturilor vacante (anunţuri, concursuri

interne şi externe);

organizarea activităţilor de recrutare, selectare pentru angajare şi de mişcare a

personalului potrivit cerinţelor locului de muncă, a strategiei de personal şi a reglementărilor

în vigoare, prin:

comunicarea posturilor vacante sau desfiinţate;

publicarea şi organizarea concursurilor;

verificarea actelor necesare angajării;

comunicarea rezultatelor concursurilor.

urmăreşte respectarea reglementarilor la angajare şi promovare pe criterii de

competenţă;

elaborează toate deciziile privind mişcarea personalului;

coordonează activitatea de salarizare a personalului;

evidenţa fondului de salarii consumat pe componente (salarii de bază, sporuri,

ajutoare);

efectuarea raportărilor statistice privind numărul de personal şi salarizarea acestuia;

stabilirea numărului de zile de concediu de odihnă şi concediu de odihnă

suplimentar pentru întreg personalul;

coordonează activitatea de perfecţionare, specializare, calificare profesională;

coordonarea activităţii de instruire profesională, calitate-mediu, NPM, situaţii de

urgenţă (PSI şi apărare civilă) precum şi a activităţii de evaluare instruire, testare psihologică şi

evaluarea performanţelor profesionale etc.

43

3.3. Influenţa financiară a asigurărilor private asupra societăţii

Politica de investiţii pe acest sistem de asigurări este un element important în strategia

fondului de pensii private. Astfel, maniera în care activele fondului de pensii private sunt

investite are o influenţă directă asupra valorii activului net pe baza căruia participantul îşi

deschide dreptul la pensie şi primeşte pensia cuvenită. O performanţă investiţională crescută

înseamnă, de fapt, o pensie mai mare pentru fiecare participant din cadrul companiei Oren.

În urma plătirii acestor contribuţii de către firma Oren, salariaţii au multiple avantaje,

precum:

o pensie privată suplimentară faţă de pensia din sistemul public;

poate mări veniturile la pensionare, o parte a contribuţiei individuale la

asigurările sociale fiind investită, spre deosebire de sistemul public în care statul nu

administrează contribuţiile sociale ale salariaţilor, ci doar le redistribuie către plata pensiilor

pentru pensionarii deja existenţi;

banii fiecărui contrubuabil vor ajunge înapoi la ei: vor avea un cont individual,

în care se vor acumula contribuţiile lunare;

beneficiarii firmei primesc sumele existente în contul său în cazul unui

eveniment nefericit (deces);

investiţiile fondului sunt scutite de impozit pe întreaga perioadă în care se plăteşte

contribuţia pentru pensia privată.

Fiecare participant are un cont individual. Acesta se constituie prin alocarea

contribuţiilor, a transferurilor de disponibilităţi ale Participantului, precum şi a accesoriilor

aferente acestora.

Contribuţiile şi transferurile de lichidităţi băneşti la Fondul de Pensii se convertesc în

unităţi de fond şi diviziuni ale acestora în maximum două zile lucrătoare de la data încasării

acestora. O plată se consideră încasată de către Administrator dacă informaţiile ce o însoţesc

permit identificarea şi alocarea sumelor primite. În cazul în care nu este posibilă identificarea

unei plăţi în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acesteia, Administratorul va

returna plata respectivă.

Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Activul personal nu

poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, sub sancţiunea nulităţii actelor

respective. Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea

de credite sau pentru a garanta credite, sub sancţiunea nulităţii.

Personalul companiei Oren au asigurări de pensii private la ING. Pensia privată ING

oferă angajaţilor posibilitatea de a avea un venit suplimentar, în completarea pensiei de stat, şi

44

de a dispune, în momentul pensionării, de banii economisiţi în acest scop de-a lungul anilor.

Acestă companie de asigurări gestionează banii puşi deoparte de fiecare salariat, astfel încât în

momentul în care nu va mai lucra să îi poată oferi un venit suplimentar cât mai bun.

AIG Life Asigurări România S.A. (AIG Life România) a fost infiinţată la sfârşitul lui

1998 când a început activitatea de vânzări de asigurări de viaţă în Bucureşti, Brasov, Cluj,

Oradea, Timişoara şi Constanţa. În prezent, AIG Life România are agenţii deschise în

urmatoarele orase: Bucureşti, Arad, Baia Mare, Brasov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova,

Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti şi Timisoara. Distribuţia serviciilor companiei este

realizată în întreaga ţară atât prin agenţiile AIG Life România, cât şi prin reţeaua de brokeri.

După şapte ani de activitate, AIG Life România valoarea serviciilor oferite a fost rapid

recunoscută pe piaţa de profil din România, aceasta aducând aproape 250.000 de clienţi. AIG

Life România face parte din grupul internaţional AIG (American International Group, Inc.)

AIG este unul din cele mai puternice grupuri financiare din lume având în 2006 la

nivel de grup venituri de 113.9 miliarde USD. Grupul este prezent în peste 130 ţări şi

jurisdicţii având peste 50 milioane clienţi la nivel mondial.

 

Investiţii în instrumente cu risc scăzut:  55% în titluri de stat (România şi UE), 10% în

titluri de stat Japonia, Canada, SUA, 5 % în

obligaţiuni private străine 

Investiţii în instrumente cu risc ridicat:  5% în acţiuni listate în România, 10% în acţiuni

listate în UE, 10% în obligaţiuni municipale, 5%

în alte valori mobiliare 

Plafon maxim al investitiilor în acţiuni listate:  35% 

Plafon maxim al investitiilor în instrumente cu

risc scăzut: 

85 % 

Grad de risc:  mediu 

Comision de administrare iniţial:  2.5% din valoarea fiecărei contribuţii 

Comision de administrare permanent:  lunar, 0,05% din active 

Comision de transfer:  5% din activul net (sub 2 ani) 

45

Criza financiară care afectează din ce în ce mai mult economia în ansamblu ar putea

spori intersul angajatorului firmei Oren S.R.L. pentru pensiile private facultative, ca mijloc

alternativ de majorare a salariilor, dar cu costuri mai mici, mai ales în condiţiile în care pragul

de deductibilitate s-a dublat în 2009.

Dublarea deductibilităţii fiscale şi transformarea ei în deductibilitate totală (din

parţială) este un argument puternic în acest sens. Pe scurt, este mult mai ieftin pentru

angajator să acorde pensii facultative decât prime sau majorări salariale. Este mai ieftin din

perspectiva fiscală, dar şi mai eficient, deoarece pensiile facultative sunt beneficii care

motivează şi contribuie la fidelizarea personalului. Pensiile facultative creează o relaţie de

responsabilitate şi de stabilitate între angajator şi salariaţii săi.

Actuala criză financiară, care a băgat în faliment nume mari ale pieţei financiare

mondiale, nu are acelaşi efect asupra pieţei pensiilor private facultative, care oferă firmelor un

instrument de reducere a costurilor salariale.

Criza financiară nu va avea un impact major asupra pensiilor private facultative din

România. Avantajul fiscal oferit de aceste instrumente va spori interesul angajatorului pentru

această piaţă, iar actualul context economic mondial oferă un moment foarte bun pentru

investiţii pe termen lung.

Tot mai mulţi angajatori vor fi interesaţi să ofere angajaţilor pensii facultative, după

creşterea pragului de deductibilitate. Nu cred că va mai fi un boom în ce priveşte creşterea

pieţei de pensii facultative aşa cum ne aşteptam, însă într-un climat economic considerat

nefavorabil, ritmul de creştere va fi mai temperat. Criza ar putea aduce, însă, şi un alt avantaj

fondurilor de pe pilonul III: oportunităţi de investiţii la preţ redus.

După ce criza va trece, pentru că asta se va întampla la un moment dat, vom putea

profita de ieftinirea acţiunilor şi vom cumpăra. Cine va investi inteligent şi va profita de

oportunităţile crizei va obţine peste ani beneficii importante pentru participanţii la fondul sau

de pensii.

Încrederea jucătorilor din piaţa a fost susţinută, recent, de decizia Executivului de

a majora pragul de deductibilitate la pensiile private facultative până la 400 de euro/angajat

din 2009, de la 200 euro în prezent. Totuşi, marii administratori consideră că nivelul de

deductibilitate trebuie să crească la cel puţin 1.000 de euro pe an pentru ca românii să

beneficieze de o pensie decentă.

46

3.4. Plata pensiilor administrate privat

Participantul are dreptul la o pensie privată de la data îndeplinirii condiţiilor de

pensionare pentru limita de vârstă în sistemul public.

Suma totală cuvenită pentru pensia privată nu poate fi mai mică decât valoarea

contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.

Activul personal net este folosit exclusive pentru achiziţionarea unei pensii private.

În termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea încadrarii, persoana îndreptăţită

primeşte o plată unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere, în

conformitate cu legislaţia în vigoare. În cazul nerespectării termenului, administratorul

datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere în acelaşi cuantum cu cele stabilite pentru neplata

obligaţiilor bugetare.

Pensia privată se plăteşte participantului, mandatarului desemnat de acesta prin

procura specială sau reprezentantului legal al acestuia, după caz.

Cheltuielile ocazionate de plata pensiilor private se suportă de către participant. În

cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau a reşedinţei în altă ţară, stat membru al

Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, participantul sau beneficiarul

păstrează dreptul la pensia privată câştigată în cadrul schemelor de pensii private din România

şi aceasta se plăteşte în acel stat, în cuantumul rămas după scăderea tuturor taxelor şi

cheltuielilor aferente plăţii.

Contribuţia la fondul de pensii este parte din contribuţia individuală de asigurări

sociale datorată la sistemul public de pensii. Contribuţia la fondul de pensii se evidenţiază

distinct, se deduce din venitul brut realizat de asigurat, în mod similar cu contribuţia

obligatorie datorată. Această contribuţie la fondul de pensii se constituie şi se vireaza în

aceleaşi condiţii cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.

Participantul care a fost detaşat în altă ţară are dreptul la continuarea plăţii

contribuţiilor la fondul de pensii din România, pe toată durata detaşării.

Baza de calcul, reţinerea şi termenele de plată ale contribuţiei la fondul de pensii sunt

aceleaşi cu cele stabilite pentru contribuţia de asigurări sociale.

Virarea contribuţiilor la Fondurile de Pensii se realizează de către instituţia de

colectare, în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea lor, pe baza informaţiilor furnizate de

instituţia de evidenţă.

47

3.5. Contul individual al participantului

Fiecare participant are un cont individual. Acesta se constituie prin alocarea

contribuţiilor, a transferurilor de disponibilităţi ale participantului, precum şi a accesoriilor

aferente acestora.

Contribuţiile şi transferurile de lichidităţi băneşti la Fondul de Pensii se convertesc în

unităţi de fond şi diviziuni ale acestora în maximum două zile lucrătoare de la data încasării

acestora. O plată se consideră încasată de către Administrator dacă informaţiile ce o însoţesc

permit identificarea şi alocarea sumelor primite. În cazul în care nu este posibilă identificarea

unei plăţi în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acesteia, Administratorul va

returna plata respectivă.

Înainte de convertirea în unităţi de fond, din contribuţie se deduce comisionul de

administrare exprimat ca procent din contribuţie. Numărul de unităţi de fond alocate în contul

participantului este egal cu raportul dintre contribuţia netă de comisionul de administrare şi

valoarea unităţii de fond, în conformitate cu prevederile normei în vigoare.

Comisionul de administrare nu se deduce la convertirea în unităţi de fond a:

sumelor provenind din transferuri de disponibilităţi;

drepturilor cuvenite beneficiarilor în caz de deces al participantului înainte de

deschiderea dreptului la pensia privată, beneficiari care au calitatea de participanţi la fond;

accesoriilor aferente contribuţiilor;

numărul de unităţi de fond din contul unui participant înmulţit cu valoarea unităţii

de fond la o anumită dată reprezintă activul personal al participantului la data respectivă.

Participantul este proprietarul activului personal din contul său. Activul personal nu

poate face obiectul unei executări silite sau al unei tranzacţii, sub sancţiunea nulităţii actelor

respective. Activul personal nu poate fi gajat sau cesionat, nu poate fi folosit pentru acordarea

de credite sau pentru a garanta credite, sub sancţiunea nulităţii.

Activul personal va fi folosit, la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru

limita de vârstă în sistemul public, pentru achiziţionarea unei pensii private de la un furnizor

de pensii private. Participantul al cărui activ personal net nu este suficient pentru acordarea

unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei va primi o plată unică sau plăţi

eşalonate în rate pe o durată de maxim 5 ani, la cerere.

De la data pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea

activităţii, definite prin prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte

drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, activul personal va fi

folosit pentru a furniza:

48

plata unică sau plăţi eşalonate, în rate, pe o durată de maximum 5 ani, dacă activul

sau personal net, ca urmare a perioadei reduse de contribuţie, nu este suficient pentru

acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei;

o pensie privată, dacă activul sau personalul este suficient.

În cazul decesului unui participant înainte de deschiderea dreptului la pensia privată,

beneficiarilor li se va deschide câte un cont la ultimul Fond de Pensii la care a contribuit

participantul decedat, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia. Beneficiarul are dreptul,

după caz, la:

cumularea conturilor la un singur Fond de Pensii, dacă are calitatea de participant

la un alt Fond de Pensii;

plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, fără a datora

penalităţi, dacă nu are calitatea de participant.

3.6. Pensia pentru limita de vârstă

Beneficiari ai pensiei pentru limita de vârstă sunt persoanele care au plătit contribuţia

de asigurări sociale şi îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării condiţiile privind stagiul

minim de cotizare realizat în sistem public şi vârsta standard de pensionare.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru

bărbaţi.

Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani. Stagiul

complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi.

Dosarul de pensionare trebuie să cuprindă:

- cerere pentru înscrierea la pensie pentru limita de vârstă;

- carnetul de muncă (original şi copie);

- carnetul de asigurări sociale (original li copie);

- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu

realizată în alte sectoare de activitate;

- livretul militar (original şi copie); 

- diploma de studii (original şi copie), adeverinţa sau foaie matricolă (original şi

copie) din care să rezulte durata normală şi perioada anilor de studii absolviţi la zi,

precum şi certificarea absolvirii acestora;

- pentru persoanele care au urmat cursurile unor instituţii de învăţământ universitar

în străinătate este necesară dovada recunoaşterii acestora de către statul român;

49

- adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul

colectiv/individual de muncă;

- adeverinţa privind condiţiile de muncă speciale şi/sau deosebite;

- dovada certificării stagiului de cotizare;

- procura specială pentru mandatar (unde este cazul);

- adeverinţa din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat;

- acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, Legii

nr. 42/1990 etc.;

- certificatele de naştere ale copiilor (original şi copie);

- alte acte necesare stabilirii dreptului de pensie.

 

Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor

prevăzute de lege se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul

asiguratului.

Dacă dosarul este depus în termen de 30 de zile de la data la care persoana a îndeplinit

condiţiile de pensionare, drepturile de pensie se plătesc de la data la care a îndeplinit

condiţiile. Dosarul se poate depune şi după expirarea termenului de 30 de zile, însă plata

drepturilor de pensie se va face numai de la data depunerii dosarului.

Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc, cumulativ, la

data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare

realizat în sistemul public.

Asiguraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru obţinerea unei pensii pentru

limita de vârstă, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, îşi pot continua

activitatea numai cu acordul angajatorului.

În situaţia asiguraţilor care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot

dispune încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a calităţii de membru cooperator,

după caz, în vederea pensionării, decât după primirea deciziei de admitere a cererii de

pensionare.

Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au născut cel puţin 3 copii

şi i-au crescut pana la vârsta de 10 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare

după cum urmează:

a) cu un an - pentru 3 copii;

b) cu doi ani - pentru 4 sau mai mulţi copii.  

50

Reducerea vârstei  nu poate fi cumulată cu o alta reducere prevăzută de prezenta lege

sau de legile speciale. Varsta de pensionare redusă  nu poate fi mai mica de 55 de ani.

Asiguraţii care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani pot solicita

pensia anticipata cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere

perioadele asimilate, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de

invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru

limita de vârstă. La împlinirea varstelor standard de pensionare prevăzute de prezenta lege

pensia anticipata devine pensie pentru limita de vârstă şi se recalculează prin adăugarea

perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare

Asiguraţii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum şi cei care au depăşit

stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata parţială cu

reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani. La stabilirea stagiului de cotizare

pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate, precum şi

perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limita

de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de

luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

3.7. Importanţa sistemului de pensie privat pentru firmă şi angajaţi

Deoarece sistemul public de pensii nu poate oferi o pensie decentă participanţilor la

acest sistem. Salariaţii de astazi, mai ales cei foarte tineri, nu au o preocupare constantă să

economisească pe termen lung, în vederea pensionării.

Pensiile care se obţin din sistemul privat se adaugă la pensia care se obţine din

sistemul public, iar participantul poate să aleagă fondul la care să contribuie.

Sumele plătite se acumulează şi sunt investite de către societatea care administrează

fondul de pensii, iar pensiile care se plătesc sunt indexate o dată cu inflaţia.

Sistemul public de pensii funcţionează pe baza solidarităţii sociale: cei care muncesc

astăzi sunt cei care plătesc pensiile pentru pensionarii existenţi. Dacă numărul persoanelor

active este mai mic decât cel al pensionarilor, atunci fie pensiile nu pot să crească, fie trebuie

mărită contribuţia pentru pensii (CAS).

51

De asemenea, sistemul public de pensii este influenţat politic, şi prin urmare este

supus abuzurilor de tot felul. În plus, o dată cu creşterea speranţei de viaţă, costurile

sistemului public de pensii cresc. Contribuţiile către acest sistem (CAS) sunt percepute ca

nişte impozite sau taxe şi reprezintă o povară pentru angajatori, iar evaziunea şi scutirile de

plată sunt caracteristicile de bază ale acestui sistem.

La o poliţa de asigurare de viaţă individuală există posibilitatea răscumpărării, în

condiţiile stabilite în contractul de asigurare. Pensia se primeşte şi în cazul pensionării înainte

de termen, şi în situaţia pensionării pe caz de boală. În cadrul pensiilor ocupaţionale şi al celor

administrate privat, sumele acumulate în contul individual sunt destinate exclusiv plăţii

pensiilor, prin urmare nu se pot răscumpăra.

În cadrul celor doua legi există reguli prudenţiale de investire a banilor persoanelor

care au contribuit la sistem: titluri de stat, depozite bancare, acţiuni listate la bursă, obligaţiuni

municipale.

Există obligaţia informării anuale a participanţilor la cele doua sisteme. În legislaţia

asigurărilor există obligaţia informării asiguratului despre scadenţele de plată.

Persoanele fizice autorizate nu pot participa la sistemul de pensii ocupaţionale, dacă

acest sistem nu este propus de un sindicat sau patronat constituit de aceste persoane.

În schimb, pot participa la sistemul pensiilor administrate privat (pilonul 2), pe baza

individuală.

Compania angajatoare trebuie să vireze contribuţiile către acest sistem la timp, în

cuantumul stabilit.

Prelungirea vârstei de pensionare are un efect benefic asupra solidităţii financiare a

sistemului de pensii: scade numărul pensionarilor dintr-un anumit an, cresc veniturile

sistemului deoarece cei care ar fi trebuit să se pensioneze continuă să contribuie.

La pensiile administrate privat, contribuţia este de 2% în primul an, urmând să crească

la 6% din contribuţia individuală care se plăteşte la fondul public de pensii. Pentru pensiile

ocupaţionale, există pragurile de 200 de euro pentru salariat şi 200 de euro pentru angajator

anual, valori deductibile fiscal.

Legislaţia obligă o parte din cetăţenii României să participe la un fond de pensii

administrat privat.

Conditia obligatorie pentru angajaţii care aderă la un fond de pensii administrat privat

este să plătească contribuţii către sistemul public de pensii. Conform legii 411/2004 (şi

completărilor ulterioare aduse de legea 23/2007), persoanele până la 35 de ani care contribuie

la sistemul public de pensii sunt obligate să adere la un fond privat de pensii.

52

O altă categorie de persoane eligibile pentru o pensie privată obligatorie o reprezintă

cei cu vârste între 35 şi 45 de ani (impliniţi cel târziu în ultima zi a perioadei de subscriere).

Pentru aceştia, aderarea la un fond de pensii administrat privat este opţională. Ei pot alege să

participe la un astfel de fond de pensii până la împlinirea vârstei limită de 45 de ani, chiar şi

după terminarea campaniei de subscriere pentru pilonul II.

Persoanele peste 45 de ani nu mai pot participa la un fond de pensii obligatorii. Pentru

a-şi suplimenta veniturile pentru perioada pensionării, aceştia au posibilitatea de a opta pentru

o pensie privată facultativă.

Pensia privată (sau renta viageră), este un contract de asigurare de viaţă, care

protejează urmaşii în caz de deces, sau asiguratul în cazul în care este în viaţă în momentul

expirării contractului de asigurare. Este un program de economisire şi capitalizare pentru a

obţine o pensie suplimentară celei de stat.

De obicei chiar dacă se fac ceva economii, tot timpul apare ceva, se strică televizorul,

maşina de spalat, se îmbolnaveste un membru al familiei, şi atunci se duc acele mici economii

pe care încercaţi să le faceţi.

Foarte mulţi se întreabă de le mai trebuie o asigurare de viaţă sau o pensie privată. Se

consideră că nu planifica succesul, este echivalent cu a planifica insuccesul.

Chiar dacă acum, în prezent suntem sănătoşi, multumiţi de ceea ce facem, nu suntem

nemuritori, nici feriţi de accidente, starea de sănatate s-ar putea agrava rapid. Transformându-

ne dintr-o persoană activă, într-una neasigurabilă. De aici ar putea începe cu adevarat

probleme Dacă suntem bolnavi, nu putem lucra, deci nu producem bani, în timp, ajungând

într-un impas financiar, medicamentele şi tratamentele fiind costisitoare.

Există persoane care ar dori să încheie o astfel de asigurare, dar din diverse motive nu

o mai pot face. Aceste motive de neasigurabilitate sunt de cele mai multe ori de ordin medical

sau din cauza vârstei înaintate. Nimeni nu ştie cât şi mai ales cum vom trăi peste un anumit

număr de ani. Poate va fi foarte bine, vom avea tot ceea ce ne-am dorit, ce am visat, şi de ce

nu, ceea ce ne-am propus să avem dupa acei mulţi ani de muncă. De ce să nu ne trăim şi noi,

românii ce-a de-a doua parte a vieţii, asemeni celor din Occident.

Pensia privată este ceea ce în ţările mai dezvoltate s-ar cataloga ca fiind ceva

îndispensabil, atât pentru prezent cât şi pentru viitor.

După noul proiect de lege, din 2007, toţi tinerii sub 35 de ani, care sunt încadraţi cu

forme legale într-un loc de muncă, vor fi obligaţi să cotizeze la două fonduri de pensii: unul

de stat şi altul privat.

53

Normele de autorizare a pensiilor private sunt la fel de dure şi exigente ca Legea

Bancară. Aceste societăţi care vă oferă aceste programe (pensii private), au cel puţin 2

reasiguratori.

Administratorii societăţilor de pensii private trebuie să aibă un trecut impecabil pentru

a activa în acest domeniu, au declarat oficial cei de la Comisia de Supraveghere a Sistemului

de Pensii Private (CSSPP). Acest proiect lansat de CSSPP, include o mulţime de restricţii

pentru membrii consiliilor de administratie, managerii şi acţionarii societaţilor de pensii

private, cum ar fi:

aceştia trebuie să nu fi fost sancţionaţi cu interdicţia de a desfasura activităţi

financiare,

să nu fi facut parte din conducerea unei societăţi care nu şi-a respectat obligaţiile

faţă de terti în momentul închiderii,

cazierul judiciar şi fiscal al acestor membrii fiind impecabil.

Capitalul social minim necesar pentru administrarea de fonduri de pensii este

echivalentul în lei al sumei de 1,5 milioane de euro, bani care nu pot proveni din împrumuturi

sau credite.

CSSPP. Este autoritatea administrativă autonomă de reglementare si supraveghere

prudenţială, aflată sub controlul Parlamentului României, înfiinţată în 9 iunie 2005, aprobată

prin legea nr. 313 din 10 noiembrie 2005.

Un astfel de sistem va funcţiona pe baza unui prospect de emisiune, numit şi schema

de pensii, semănând mult cu un fond deschis de investitii (cu deosebiri desigur). Un fond de

pensii poate oferii protectie de invaliditate, funcţionând asemeni unei forme de asigurari.

O altă regulă legislativă impune ca administratorii acestui gen de pensii, să provină din

mediul societăţilor de asigurari, care au un obiectiv principal administrarea acestor fonduri.

Pentru a elimina orice gen, tip de fraudă a fondurilor de pensii private, legislaţia obligă

aceste societăţi să investească activele fondurilor numai in depozite bancare, imobiliare,

obligaţiuni şi titluri de credit emise de Ministerul Finantelor Publice.

Pentru a intări şi mai mult siguranta, monitorizarea zilnica a acestor societati, este

facuta de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, care va verifica şi modul

de administrare a banilor. Aceasta comisie este, conform legislatiei, autoritate autonoma, cu

personalitate juridica, aflata sub controlul Parlamentului si va functiona in primii ani, din

fonduri acordate de Banca Mondiala.

54

O asigurare de viaţă cu acumulare de capital, este o polită de asigurare flexibilă, fiind

o formă optimă de economisire şi de protecţie prin asigurare, pe toata durata contractului.

Siguranta capitalului asiguratului, este data de politica de investiţii a acestor companii, si de

forta reasigurătorilor (cel puţin 2), suma asigurată fiind garantată în orice condiţii.

Aproape 1,2 milioane de români au semnat deja actul unic de aderare la un fond de

pensii private, după numai o lună din cele patru luni ale campaniei de vânzare a acestor

produse.

Din cele 1,15 milioane de semnături, 710.000 au fost raportate în ultimele două

saptămani, conform datelor adunate de ZF de la companiile de administrare a pensiilor private

obligatorii (pilonul II) si de la Casa Natională de Pensii şi Asigurari Sociale (CNPAS).

Cu alte cuvinte, ritmul de raportare a actelor de aderare semnate a accelerat puternic

faţă de perioada primelor două săptamâni, când fuseseră raportate doar 457.000 de contracte

semnate. Ieri a avut loc a doua raportare bilunară a numarului de acte de aderare semnate,

companiile de administrare trimitând aceste informaţii către CNPAS.

ING Fond de Pensii s-a menţinut lider la acest capitol, cu aproape 467.000 de

contracte semnate în prima lună, adică peste 40% din numarul total raportat de piaţă. Allianz-

Tiriac Pensii Private se clasează pe locul secund după prima lună de raportare, cu aproape

242.000 de acte de aderare. Allianz-Tiriac Pensii Private a raportat in ultimele doua săptămâni

o cifră doar puţin mai mică decât liderul ING.

Per total, volumul de aproximativ 1,2 milioane de semnături reprezintă 40% din totalul

pieţei, estimat de majoritatea administratorilor la 3 milioane de clienţi. Cu toate că acum

raportează actele de aderare semnate, care trec prin procedurile de verificare ale CNPAS,

companiile nu pot fi sigure asupra numărului total de clienţi atraşi de fiecare până la finalul

celor patru luni de vânzare.

Abia după această dată, CNPAS certifică prin validare definitiva numărul de clienţi

atraşi de fiecare companie.

Conform legii, toţi salariaţii sub 35 de ani au fost obligaţi să adere la un fond de pensii

private obligatorii până la data de 17 ianuarie 2008. Cei care nu au aderat la niciun fond sau

au semnat cu mai multe fonduri au ajuns în procedura de redistribuire automată printr-un soft

informatic.

55

Top pensii private facultative: Allianz Tiriac şi ING domină categoria

Valoarea activelor celor şase fonduri de pensii private facultative a ajuns la 1,97

milioane lei la data de 5 octombrie 2007, în creştere cu 6,4%, potrivit datelor publicate de

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), informaţii citate de

Rompres si www.SMARTfinancial.ro.

Un număr de 15.397 de persoane contribuie la fondurile de pensii facultative. Cei mai

mulţi participanţi au reuşit să adune fondul AZT Moderato administrat de Allianz Tiriac -

6.591 persoane, cu active nete de 905.525 lei, urmat de ING Clasic - 3.707 persoane şi active

nete de 490.987 lei, AZT Vivace, al doilea fond administrat de Allianz Tiriac, cu 1.920

participanţi şi active nete de 157.390 lei, Pensia Mea - 1.833 persoane şi active de 243.050 lei.

ING Optim, al doilea fond al ING, a atras 1057 persoane şi active de 144.

Conform legii, pot contribui la pensiile private facultative salariaţii de până la 52,5

ani, nivelul contribuţiei fiind de maximum 15 la sută din salariul brut, iar contribuţiile sunt

deductibile în limita a 200 de euro pe an, atât pentru angajat (din impozitul pe venit), cât şi

pentru angajator (din impozitul pe profit). Primele contribuţii în sistemul pensiilor private

facultative (Pilonul III) au început sa fie colectate în mai 2007.

56

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Este foarte important să ne gândim la cum şi când începem să investim pentru

perioada când nu vom mai fi salariaţi şi independenţi financiar, ci pensionari.

Domeniul pensiilor poate părea dificil de abordat. Suntem nehotărâţi când vine vorba

de a economisi printr-o pensie privată, mai ales că la vârsta noastră vrem să cheltuim banii pe

orice altceva. Adevărul e însă că o pensie este una dintre cele mai sigure şi eficiente

modalităţi de a pune bani deoparte.

Pensia privată facultativă este o soluţie pentru o pensie decentă. Dacă doreşti

certitudinea unei bătrâneţi liniştite, te poţi asigura de acest lucru printr-o pensie privată

facultativă. O astfel de pensie presupune costuri lunare mici şi poţi beneficia de facilităţi

fiscale din partea statului român.

În acest context lucrarea de licenţă poate constitui o valoroasă bază de plecare pentru o

lucrare ştiinţifică cu o tematică similară.

Pornind de la aceste considerente, lucrarea de faţă a fost structurată pe trei capitole.

În primul capitol intitulat: „Delimitări conceptuale privind asigurările private de

pensii ” este abordată problematica referitoare la: originea ideii de pensie privată, definirea

acestei pensii, necesitatea existenţei unui sistem de pensii private, trăsăturile sistemului

analizat, avantaje versus dezavantaje ale sistemului de pensii private faţă de cel pay-as-you-

go, diferenţe şi asemănări dintre sistemul de pensii private şi cel pay-as-you-go, precum şi

condiţiile de îndeplinit pentru a deveni participant la fondul de pensii privat.

În acest capitol am tratat informaţii teoretice referitoare strict la asigurările private de

pensii în ţara noastră.

Următorul capitol: “Evoluţia asigurărilor de pensii private în România” este

destinat prezentării mai multor aspecte precum: apariţie sistemului de pensii privat, cadru

legal necesar acestuia, reforma sistemului românesc de pensii, Comisia de supraveghere a

sistemului privat de pensii, fondurile private de pensii, modalităţi de investire a sumelor,

determinarea contribuţiilor/beneficiului, caracterul privat şi facultativ al sistemului privat de

pensii.

Cel de-al treilea capitol intitulat: „Studiu de caz privind asigurările private de

pensii în cadrul firmei S.C. OREN S.R.L.” este destinat studiului de caz elaborat pentru

societatea comercială Oren. În aces studiu se prezintă mai întâi datele despre firmă, apoi

sistemul de asigurări din cadrul societăţii, urmând influenţa financiară a acestui tip de

asigurare asupra companiei şi evoluţii pe ultima perioadă de timp a afacerii.

57

În sistemul privat fiecare salariat contribuie în timpul vieţii active, lunar, cu un anumit

procent din salariu, la formarea propriei pensii. Aceste contribuţii sunt folosite de către

fondurile de pensii în investiţii pe piaţa de capital, ceea ce le măreşte valoarea în timp.

Deoarece banii vor fi utilizaţi mult mai eficient, la atingerea vârstei de pensionare un salariat

va primi o pensie mai mare decât ar primi dacă ar cotiza la stat.

Este în egală măsură important faptul că, orice salariat va privi depunerile sale la

fondul ales ca pe o economie, în timp ce în prezent, contribuţia la asigurările sociale se reţine

ca impozit. Acest lucru va declanşa o schimbare de mentalitate în rândul fiecărui angajat,

acesta fiind motivat să muncească mai bine pentru a câştiga mai mult. Necesitatea reformării

sistemului de pensii în România este o realitate necontestată de nimeni.

58

BIBLIOGRAFIE

1. Bistriceanu, Gheorghe, Asigurări şi reasigurări în România, Editura Universitară,

Bucureşti, 2006

2. Constantinescu, Dan Anghel (coord.), Management financiar în asigurări, Editura

Economică, Bucureşti, 2005

3. Drăcea, Raluca, Cristea, Mirela, Asigurări de viaţă şi fonduri private de pensii,

Editura Universitaria, Craiova, 2007

4. Marinică, Dobrin, Tănăsescu, Paul, Teoria şi practica asigurărilor, Ediţia a II-a

revizuită şi îmbunătăţită, Editura Economică, Bucureşti, 2003

5. Marinică, Dobrin, Tănăsescu, Paul, Teoria şi practica asigurărilor, Ediţia a III-a

revizuită şi îmbunătăţită, Editura Economică, Bucureşti, 2008

6. Nicolescu, Ovidiu, Verboncu, Ion, Fundamentele managementului organizaţiei,

Editura Universitară, Bucureşti, 2008

7. Sandu, Gheorghe, Gestiunea financiară a întreprinderilor, Note de curs, Suceava,

2009

8. Văcărel, Iulian, Bercea, Florian, Asigurări şi reasigurări, Editura Expert,

Bucureşti, 2004

9. *** Legea contabilitţii nr. 82/1991 republicată

10. *** Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat

11. *** Lege nr. 204/2009 privind pensiile facultative, publicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I nr. 470 din 31/05/2009

12. *** Legea nr. 273 din 7 Iulie 2009 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

13. *** Regulamentul de organizare şi funcţionare S.C. OREN S.R.L.

59

14. *** Ziarul financiarul, 17.09.2007

15. http://www.asigurari-sanatate.ro/pensii/

16. http://www.dreptonline.ro/institutii/

17. http://www.zf.ro/pensii-private/

60