Atitudini Particulare in Examinarea Neurologica

7/23/2019 Atitudini Particulare in Examinarea Neurologica

1/11

ATITUDINI PARTICULARE IN EXAMINAREA NEUROLOGICA

hemipareza spasticamersul caracteristic al acestor pacienti este cosit boala Parkinsonanteroflexia trunchiului, mers cu pasi mici, fara balansul bratelor, facies amimic, clipit rar coree pacientul nu poate mentine o atitudine stabila datorita unei multitudini de miscari involunta

dezordonate

rigiditate prin decerebrare trunchiul este in extensie, membrele superioare sunt in extensie, adductierotatie interna, membrele inferioare sunt in extensie si rotatie interna

rigiditate prin decorticaretrunchiul este in extensie, membrele superioare sunt in flexie, membrele inferiosunt in extensie si rotatie interna meningiteatitudinea bolnavului este ghemuita, in coco de puc discopatii vertebraleatitudine antalgica, cu aparitia unei scolioze antalgice torticoliscapul este inclinat lateral, cu barbia ridicata si fata rotata spre partea opusa.

SEMNELE MENINGEALE

cefalee; varsaturi; fotofobie; redoarea de ceafa; semnele Brudzinski si Kerning pozitive; febra (daca este de cauza infectioasa).

EXAMINAREA CLINICA A SEMNELOR MENINGEALE

se efectueaza cu pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in extensie; semnul Kerning1:pacientul la incercarea de flexie a coapsei din sold, cu membrul inferior in extensie

va produce flexia involuntara a genunchiului (antalgic); 2: pacientul in decubit dorsal cu coapsa flectata

abdomen la 90 grade, examinatorul incearca saextinda gamba din genunchi, ceea ce produce durere s

limitare a extensiei. semnul Brudzinski 1: flexia capului pacientului pe torace determina o durere care duce la flexia gambe

pe coapse si a acestora pe abdomen; 2: efectuarea flexiei pasive a coapsei pe abdomen, determina fle

gambei si coapsei la celalalt membru inferior.

TIPURI DE PARALIZII

pareza: limitarea miscarilor intr-un anumit teritoriu: monoparezala un membru (brahiala, crurala, stanga sau dreapta); hemiparezala jumatate de corp (atat la membrul superior, cat si la cel inferior); paraparezala membrele inferioare; diparezaafectarea a doua membre; tetraparezaafectarea tuturor celor patru membre.

plegia: lipsa totala a miscarilor intr-un teritoriu: monoplegiala un membru (brahiala, crurala, stanga sau dreapta); hemiplegiala jumatate de corp (atat la membrul superior, cat si la cel inferior); paraplegiala membrele inferioare; diplegia brahialala ambele membre superioare; tetraplegiaafectarea tuturor celor patru membre.


2/11

EXAMINAREA MOTILITATII VOLUNTARE

miscarile active; forta segmentara; probele de pareza.

PROBELE DE PAREZA

pentru membrele superioarepacientul este rugat sa tina bratele intinse in fata cateva secundedaca udintre ele are tendinta de a se deplasa in jos sau tendinta de redresare repetata, atunci apreciem proba ca fiipozitiv. Pentru diferentiere unui deficit real de unul mimat pacientul este rugat sa tina bratele in pozitie

supinatie (forta necesara fiind mai mare), in cazul in care unul dintre membre (cu deficit de forta) are tendi

de a se roti in pronatie, iar apoi cadeproba este pozitiva.

pentru membrele inferioareexista 2 probe de pareza pentru pacientul examinat in decubit dorsal si 1 prode pareza pentru pacientul examinat in decubit ventral:

Mingazzinibolnavul in decubit dorsal este rugat sa ridice si sa mentina membrele inferioare in flexmembrul cu deficit motor va cadea mai repede pe planul patului;

Vasilescupacientul in decubit dorsal este rugat sa execute mai multe miscari de flexie si extensimultan cu cele 2 membre, fara a le lipi unul de altul, cu calcaile pe planul patului

membrul infer

cu deficit motor va ramane in urma celui sanatos;

Barrepacientul in decubit ventral este rugat sa mentina membrele inferioare flectate de la nivegenunchiului in unghi obtuzmembrul paralizat va cadea mai repede pe planul patului.

pentru pacientii afazici, necooperanti sau in stare de comase efectueaza probele de pareza prin ridicade catre examinator a ambelor membre superioare sau inferioare si lasarea lor sa cada simultan pe plan

patuluimembrul paralizat va atinge mai repede planul patului.

EXAMINAREA MOTILITATII REFLEXE

reflexele osteo-tendinoase; clonusul;

reflexele cutanate; reflexele patologice

CLONUSUL:

expresia unui raspuns exagerat (patologic) la intinderea pasiva a unui tendon, si consta in alternarea ritmirapida a contractiei si relaxarii muschiului supus intinderii, asociat adesea cu ROT polichinetice.

Clonusul apare doar in cadrul unor leziuni de NMC. Exista 2 tipuri de clonus: plantar si rotulian.

REFLEXELE OSTEO-TENDINOASE examinarea se face cu un ciocanel de reflexe si este obligatoompararea lor (stanga - dreapta)

bicipital; stilo-radial; tricipital;

cubito-pronator; rotulian; achilian.

NTERPRETAREA REZULTATELOR EXAMINARII REFLEXELOR OSTEO-TENDINOASE (ROT)

0 = absent; = prezent doar dupa manevre de dezinhibare; 1+ = prezentte, dar diminuate;

2+ = normale; 3+ = exagerate; 4+ = clonoide.


3/11

CONCLUZII ALE EXAMENULUI ROT

hiperreflectivitate sau reflexe polichinetice, clonoideindica leziune de neuron motor central; absenta ROTsugereaza lezarea neuronului motor periferic;

generalizatasugereaza o polineuropatie sau apare in cadrul unor afectiuni genetice; izolatapoate sugera o leziune radiculara sau afectarea unui nerv periferic; absenta bilaterala a reflexelor achilienecel mai frecvent sugereaza o neuropatie periferica.

diminuarea ROTsugereaza neuropatiile periferice, boli musculare sau sindrom cerebelos; zona reflexogena intinsase obtine ROT si prin percutia la distanta de locul normal si pe o suprafata m

mai mare;

inversarea reflexuluieste o combinatie intre absenta reflexului cautat si o zona reflexogena intinsa penun nivel mai jos;

reflexe pendularese intalnesc in leziunile cerebeloase.REFLEXELE CUTANATEsunt controlate de NMC

reflexele cutanate abdominale se obtin prin stimularea tegumentului peretelui abdominal cu un obiascutit; absenta lor poate sugera o leziune de NMC, dar pot lipsi si in conditii ne-neurologice (obezitate, var

inaintata, sarcini multiple,etc.) superior, sub rebordul costal; mijlociu, la nivelul ombilicului; inferior, paralel cu arcada inghinala.

reflexul cutanat plantarse obtine prin excitarea marginii externe a plantei cu un obiect bont (cheie), dinscalcai, pe marginea laterala, pana la baza degetelorfiziologic se obtine flexia degetelor.

reflexul cremasterianse obtine atingand cu un ac bont de sus in jos, tegumentul regiunii supero-interncoapsei apare in mod fiziologic o contractie a muschiului cremaster, ce determina ridicarea homolateral

testiculului.

reflexul bulbo-cavernos; reflexul fesier; reflexul anal.

REFLEXE PATOLOGICEapar in cadrul unor leziuni neurologice, dar care sunt prezente in primele luni de via

semnul Babinskise examineaza reflexul cutanat plantar si daca pacientul face extensia halucelui si flecelorlalte degete, pe care le si rasfira se obtine semnul Babinskisemnifica afectare de NMC;

semnul Oppenheimse coboara pe fata anterioara a tibiei, exercitand o compresie cu policele si indexul,aparitia extensiei halucelui are aceeasi semnificatie ca si semnul Babinski;

semnul Schafferse ciupeste tendonul lui Achile si se poate obtine extensia halucelui in cazul leziunilorNMC;

semnul Gordon compresia musculaturii gambiere poate detemina extensia halucelui, cu aceesemnificatie;

semnul Rossolimopercutia cu ciocanelul la baza degetelor, pe fata plantarain cazul unei leziuni de NMse produce flexia degetelor;

semnul Hoffmannapare in leziuni de NMC; semnul Marinescu-Radovici (reflexul palmo-mentonier)apare in leziuni superioare de NMC; semnul Troemnerleziuni de cai piramidale; reflexul de apucare fortata, reflexul de sugere, reflexul de tuguire a buzelor.


4/11

NORMOTONIEo usoara rezistenta la miscarile executate

HIPOTONIEscaderea rezistentei normale la miscarile pasive examinate; intalnita in leziunea NMP

HIPERTONIEcresterea tonusului muscular. Poate fi:

spasticitate (hipertonie de tip piramidal)predomina pe flexori la membrele superioare si pe extensla membrele inferioare, membrul superior are tendinta de a sta in flexie, iar membrul inferior, in extensie.

manevra de flexie si extensie pasiva a antebratului intalnim o rezistenta care cedeaza in mod brusc (lama

briceag). Apare in leziunile de NMC. rigiditate (hipertonie de tip extrapiramidal)este uniform repartizata pe flexori si extensori, inconstant

cedeaza inroata dintata, care se evidentiaza mai ales la nivelul articulatiei pumnului . Se poate obtinesemnul lui Noica: apare blocarea miscarii pasive in articulatia pumnului cand bolnavul este rugat

mobilizeze membrul inferior de aceeasi parte. Rigiditatea si semnul rotii dintate se intalnesc in sindroam

extrapiramidale si boala Parkinson.

EXAMINAREA TONUSULUI MUSCULARpacientul relaxat si vom executa miscari pasive la diferite nivele,viteze diferite, urmarind existenta unei rezistente usor normale sau aparitia tendintei de opozitie involuntara la ace

miscari.

la nivelul membrelor superioare: se prinde mana pacientului si se executa initial miscari de pronatie si supinatie; se fixeaza antebratul si se executa miscari de flexie si extensie ale pumnului, sau rotatie in articula

pumnului; se executa flexia si extensia antebratului pe brat.

la nivelul membrelor inferioare: se ruleaza genunchii dintr-o parte in alta, cu pacientul in decubit dorsal, pentru a examina tonusul

nivelul soldurilor;

se aseaza o mana sub genunchi si se ridica rapid genunchiul, urmarind calcaiul; apoi se face flexiaextensia gambei;

se face flexia si extensia labei piciorului la nivelul gleznei.SINDROMUL DE NMC

deficit motor extins la o jumatate de corp sau la mai multe grupe musculare; hipertonie de tip spastic (spasticitate); ROT vii, polichinetice, uneori clonoide, sau cu arie reflexogena intinsa; prezenta reflexelor patologice; abolirea reflexelor cutanate abdominale; absenta atrofiilor (sau aparitia tardiva a lor prin lipsa de utilizare) sau a fasciculatiilor. Paralizia de tip central are o repartitie caracteristica pe grupele musculare, fiind mai accentuata pe extensor

membrul superior, pe flexori la membrul inferior si predomina distal.

SINDROMUL DE NMP

afectarea unor muschi izolati sau grupemusculare restranse;

hipotonie in teritoriul afectat; ROT abolite sau diminuate in teritoriul afectat;

absenta reflexelor patologice; atrofii marcate in teritoriul muschilor afectati fasciculatii.


5/11

MICRI INVOLUNTARE miscari ce apar fara a avea o comanda corticala, si care nu pot fi controlate pvointa, fiind consecinta unor leziuni patologice

coreeamiscari involuntare aritmice, neregulate, bruste, rapide, dezordonate, cu distributie diversa, uni bilateral, generalizate. Miscarile active, emotiile sau starile de concentrare le accentueaza si dispar in tim

somnului.

hemibalismuleste o miscare involuntara foarte ampla, unica, violenta, ce intereseaza un membru sau hemicorp.

atetoza miscare involuntara lenta, cu amplitudine mica, neregulata, ce apare mai ales la membrsuperioare si impiedica mentinerea unei pozitii sustinute a anumitor parti ale corpului.

distoniamentinerea timp indelungat a unei atitudini sau a unei posturi nefiziologice si nefiresti. Poate apla un grup muscular (torticolis), la un membru, la mai multe membre, la trunchi sau poate fi generalizata.

tremoruleste o oscilatie mai mult sau mai putin ritmica a unei portiuni a organismului, de obicei la nivemembrelor. Poate fi:

fiziologicaccentuarea tremorului subclinic normal si este postural; patologicextrapiramidal, cerebelos, postural, esential (familial).

miocloniilemiscari bruste, scurte, ritmice sau aritmice, ale unor grupe musculare, care pot deplasa segmenin care apar.

miokimiile contractii continue ale unui muschi sau grup muscular, cu frecventa constanta, de obiceinivelul fetei, care incep si se termina brusc. ticurilemiscari involuntare, stereotipe, patologice, care imita unele miscari obisnuite. fibrilatiile: contractii spontane ale unor fibre musculare, care nu deplaseaza segmentul respectiv, fiind tot

vizibile.

sincineziile miscari automate ale unui membru paralizat prin imitarea miscarii celui sanatos, in minvoluntar.

fasciculatiilemiscari fine ale unor unitati motorii, vizibile sub piele, indicand o leziune de neuron moperiferic.

EXAMINAREA MERSULUI rugam pacientul sa mearga, dupa ce ne-am asigurat ca acest lucru nu eontraindicat/ rugam pacientul sa mearga in linie dreapta/ sa meaga pe varfuri sau sa mearga pe calcaie.

mersul normalpasi egali, uniformi, cu balansul bratelor prezent, in linie dreapta, fara ezitari sau oscillaterale, cu o viteza care poate sa scada cu inaintarea in varsta, dar cu pastrarea caracteristicilor mentionate.

modificarile de mers pot fi: simetrice sau asimetrice; modificari simetrice: dimensiunea pasilor (pasi mici mers parkinsonian, mers pseudobulbar; p

normalimers normal, mers cu baza larga si miscare ampla a membrelor inferioare = ataxie senzorianecoordonat, neregulat = ataxie cerebeloasa; forfecat); in raport de miscarile bazinului (normal, legana

in raport de miscarea in ansamblu (normal, apraxic, functional);

modificari asimetrice: existenta durerii (mers antalgic), modificari osoase (mers legat de o patoloortopedica), deficit motor (mers cosit, hemiparetic in leziunile NMC), deficit unilateral pentru fledorsala a piciorului (mers stepat unilateral).

TIPURI DE SENSIBILITATE

vibratorie; mioartrokinetica; tactila;

dureroasa; termica.


6/11

EXAMINAREA SENSIBILITATII

Examinare sensibilitatii superficiale:

pentru sensibilitatea tactila: se vor atinge diferitele segmente ale corpului cu un tampon de vata sau cuperiuta speciala, rugand pacientul sa ne spuna daca senzatia perceputa este aceeasi sau variaza;

pentru sensibilitatea termica: se vor atinge succesiv diferitele zone ale corpului cu doua eprubete, una cu acalda si cealalta cu apa rece, pacientul avand ochii inchisi in timpul examinarii;

pentru sensibilitatea dureroasa: se foloseste un ac special, suficient de ascutit pentru a crea o senzadureroasa, sa inteapa initial partea sanatoasa si apoi cea presupus afectata.

Examinarea sensibilitatii profunde:

pentru sensibilitatea mioartrokinetica: pacientul va sta cu ochii inchisi si examinatorul ii va mobildegetele, prinzandu-l usor de ultina falanga si il va ruga sa pozitionete degetele (indoite spre palma s

intinse), dupa ce pacientul in prealabil a fost informat despre modalitatea de examinare. Se incepe cu misc

ample si apoi se reduce progresiv amplitudinea acestora in mod normal apare o miscare foarte fin

falangelor (valabil si pentru membrele superioare cat si pentru cele inferioare);

pentru sensibilitatea vibratorie: se foloseste un diapazon neurologic calibrat, care se aplica pe diveproeminente osoase si se urmareste perceptia vibratiilor. Pcientul trebuie sa stea culcat, relaxat cu ochii inchsi inainte de examinare i se explica pacientului ce fel de vibratii trebuie sa simta. Diapazonul se ciupeste si

aplica imediat perpendicular pe locul de masurare.

NERVII CRANIENI

NERVUL OLFACTIV(I)

Examinarea clinica:

pentru examinare se foloseste o substanta odorizanta netoxica (cafea, sapun, menta, alcool, etc) si examineaza pe rand fiecare nara (ocluzionand-o pe cealalta), pacientul fiind cu ochii inchisi;

se urmareste capacitatea bolnavului de a percepe diferite mirosuri (integritatea nervilor si a cailor) si de aidentifica (functia corticala integra).

Consideratii clinice:

anosmiepoate apare intr-o fractura anteroposterioara de craniu (TCC); hiposmiepoate apare in tumori (meningioame sau glioame); halucinatiile olfactive (crizele uncinate) de cele mai multe cu caracter neplacut, pot apare in leziun

localizate la nivelul ariei olfactive primare din lobul temporal; fiziologic scaderea perceptie olfactive odata cu inaintarea in varsta sau temporara in infectii de

respiratorii superioare.


7/11

NERVUL OPTIC (II)

Examinarea clinica:

Examenul pupilelor: Dimensiunea pupilelor poate adduce informatii cu privire la afectiunea neurologica, iar reactivitatea pup

la lumina ne poate orienta in diagnosticul clinic. Se observa daca pupilele sunt egale, avand grija sa

informam daca exista interventii chirurgicale sau de alta natura la nivelul globilor oculari care ar fi pu

modifica aspectul acestora (mioza = pupila sub 2 mm; midriaza = pupila peste 5 mm).

Examinarea refl exulu i fotomotor di rect si consensual(de partea opusa), se face prin proiectarea ufascicul luminos la niv. unui glob ocular (aferenta= nervul optic), urmarindu-se aparitia constrictiei pupil

(mioza) de aceeasi parte, si apoi de partea opusa (eferenta= componenta parasimpatica a nervului oculomo

comun de ambele parti). Se repeat examenul pt. fiecare ochi separat.

Examinarea reflexului pupilodilatator (midriaza apare cand tonusul parasimpatic este scazut sau simpatic este crescut, ca urmare a unei reactii emotionale sau a durerii).

Examinarea reflexelor de acomodare, prin care imaginea este mentinuta clara, pe masura ce privireaschimba de la distanta la un punct apropiat. Punem pacientul sa urmareasca un obiect, pe care il miscam de

20-30 cm spre varful nasului, si observam aparitia convergentei ochilor si a constrictiei pupilare.

asemenea, in cursul acestei acomodari are loc o ingrosare a cristalinului, care isi creste diametanteroposterior, prin relaxarea ligamentelor suspensorii.

Posibilitati de defecte clinice: anisocorie =pupile inegale, dar cu reactivitate normala = normal mioza senile = modificari fiziologice legate de varsta pupile Holmes-Adie = degenerarea ggl. ciliar, de cauze necunoscute, cu aparitia midriazei si aboli

RFM, se poate asocia cu abolirea ROT

defect pupilar aferent = leziuni anterior de chiasma optica(nevrita optica, mai rar compresia nervuoptic, degenerare retiniana)

pupila Argyll-Robertson = leziune mezencefalica superioara, cu aparitia miozei, cu RFM abolitacomodare normala, in sifilis, DZ sau mai rar in scleroza multipla.

Sindrom Horner = cu mioza, ptoza palpebrala partiala, enoftalmie si pierderea sudoratiei la nhemifetei respective = leziunea fibrelor simpatice, ce poate apare in leziuni centrale si in leziperiferice.

Examinarea campului vizual: se efectueaza monocular, prin metoda confruntarii celor 2 campuri vizuale, ale examinatorului

pacientului,prin miscarea unui obiect (pix, creion) la jumatatea distantei (care trebuie sa fie de aprox.

cm) dintre cei doi, care trebuie sa se afle la aceeasi inaltime.

se examineaza toate cele 4 cadrane, cerand pacientului care se uita in fata, fix, fara a misca globii oculasa ne spuna cand vede obiectul aparand in campul sau vizual: temporal (miscam obiectul din exterior spinterior), nazal (miscam obiectul din lateral spre medial), superior (miscam obiectul de sus in jos)

inferior (miscam obiectul de jos in sus)

in cazul depistarii unor defecte de camp vizual se recurge la efectuarea campimetriei, intr-un cabinet doftalmologie;

se poate aprecia si inatentia vizuala. Examinarea fundului de ochi: se examineaza cu ajutorul unui oftalmoscop.


8/11

NERVUL OPTIC (II)

Consideratii clinice:

leziuni anterior de chiasma opticacecitate monoculara de tip periferic; leziuni la nivelul chiasmei opticehemianopsie bitemporala, hemianopsie nazala; leziuni posterior de chiasma opticahemianopsie homonima laterale, cvadranopsiile, agnoziile vizuale.

NERVUL OCULOMOTOR COMUN (III)

inerveaza urmatorii muschi oculari: drept intern care adduce GO drept inferior care coboara GO (impreuna cu muschiul oblic superior inervat de nervul IV ) drept superior si oblic inferior care ridica GO ridicatorul pleoapei superioare

leziunea nervului oculomotor comun determina d.p.d.v. clinic urmatoarele semne : ptoza palpebrala: pacientul poate compensa o ptoza incomplete prin contractia muschiului frontal, p

a ridica spranceana.

strabism divergent si aparitia diplopiei, care se manifesta doar daca ridicam pleoapa cazuta. GO va fi coborat si abdus, datorita actiunii muschilor oblic superior si drept lateral. midriazadaca sunt afectate si fibrele parasimpatice paralizia acomodarii.

NERVUL TROHLEAR (IV)

paralizia determina: afectarea muschiului oblic superiorGO deviat extern; diplopiemaxima la privirea in jos;

paralizia de nerv trohlear dreptinclinarea capului spre stangaNERVUL ABDUCENS (VI)

leziunea nervului determina: strabism convergent al GO de partea afectata; diplopie in privirea laterala de partea afectata.

EXAMINAREA OCULOMOTRICITATII

examenul motilitatii globilor oculari (examinarea simultana a nervilor III, IV, VI); reflexul fotomotor; reflexul de convergenta si cel de acomodare; reflexul vestibulo-ocular (manevra ochilor de papusa); testul de acoperire (pacientul acopera pe rand ochii); testul cu sticla rosie (se acopera ochiul drept cu o stic

rosie)

NISTAGMUSULmiscare involuntara a GO, alcatuita din succesiunea ritmica a doua secuse (una rapida si un

lenta).


9/11

NERVUL TRIGEMEN

are 3 ramuri: oftalmica, maxilara si mandibulara; NEVRALGIA TRIGEMINALA ESENTIALA:

cea mai importanta patologie a trigemenului; durere lancinanta, cu durata de secunde, de etiologie neelucidata.

EXAMINAREA CLINICA: testarea sensibilitatii (tactila, termica, dureroasa); palparea punctelor Valleix (supraorbitar, maxilar, mentonier); testarea componentei motorii: pacientul este pus sa stranga din dinti, in timp ce sunt palpati maseterii

temporalii;

examinarea reflexului cornean: pac. este rugat sa priveasca in sus si in afara (de ex. spre dreaptexaminatorul atingand cu un fitil de vata suprafata corneei de la ochiul opus(stang), venind cu ma

dinspre lateral, in asa fel incat pacientul sa nu vada vata si sa nu provocam un reflex de aparare. S

observa aparitia reflexului de clipire la ochiul examinat precum si la celalalt ochi. Se repeta manevra p

celalalt ochi. In mod normal, pacientul clipeste prompt la atingerea corneei. Influxul( aferenta) pleaca p

calea nervului trigemen si eferenta se intoarce pe calea nervului facial.

reflexul mandibular: in mod normal este absent.

NERVUL FACIAL (VII)

examinarea: motilitatii musculaturii faciale punand pacientul sa: ridice sprancenele; inchida ochii; arate dint

deschida gura; umfle obrajii; fluiere si in acelasi timp se examineaza si forta cu care pacientul execu

miscarile.

reflexului cornean; gustului in cele 2/3 anterioare ale limbii (dulce pe varful limbii, sarat pe laterale); sensibilitatii la nivelul conci, canalului auditiv extern si a zonei retroauriculare (la acest nivel p

apare si leziunile cutanate in cazul parezei faciale determinate de virusul varicelo-zosteria

sindromul Ramsay-Huntparalizie pe muschiul stapedius).

clinic: pareza faciala de tip central apare datorita leziunilor din neuronii motori centrali din cortex, sau

axonilor lor; va fi afectata doarjumatatea inferioara a fetei, de partea opusa leziunii; deoaremusculature din jumatatea superioara (frontalul si orbicularul) primeste inervatie bilaterala. Cea m

frecventa cauza este reprezentata de patologia vasculara. pareza faciala de tip periferic - apare datorita leziunilor la niv. nucleului facialului sau a axonilor s

pe tot parcursul nervului; va fi afectata toata hemifata de partea leziunii. Cea mai frecventa cauza

afectare periferica este pareza tip a frigore (Bell).

pacientul poate prezenta: hipoacuzie pe partea afectata; nu poate increti fruntea; nu poate inchide ochiul partea afectata; nu ridica comisura buzelor; pielosul gatului nu se observa pe partea afectata, etc.


10/11

NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

2 componente: componenta auditiva si componenta vestibulara. clinic: surditate, hipoacuzie, vertij, nistagmus, tulburari de echilibru insotite de senzatii dde greata

varsaturi.

EXAMINAREA CLINICA A NERVUL ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

testam acuitatea auditiva; proba Weber: piciorul diapazonului aflat in vibratie se aplica pe vertex sunetul fiind perceput in m

normal, egal in ambele urechi; patologicsurditate de transmisie (weber + ) sau de perceptie (weber -);

proba Rinne; examinam miscarile globului ocularse observa nistagmusul; proba Romberg; proba bratelor intinse.

SINDROMUL VESTIBULAR PERIFERIC

sindrom armonic toate probele efectuate la pacient sunt pozitive de partea lezata, de scurta durata (orzile, saptamani, luni)

clinic: vertij invalidant, cu caracter paroxistic insotit de fenomene vegetative marcate; semne neurologice: proba Romberg pozitiva, proba bratelor intinse pozitiva, proba indicatiei pozitiv

mers in stea, nistagmus orizontal sau orizonto-girator (niciodata cel vertical);

etiologii: leziunile inflamatorii si vasculare de la nivelul urechii interne sau formatiuni tumorale din unghipontocerebelos.

SINDROMUL VESTIBULAR CENTRAL

sindrom dizarmonic, cu o durata mai lunga si cu evolutie mai grava; clinic: vertij cu caracter permanent, mai atenuat ca intensitate, insotit mai rar de fenomene vegetative apar si alte semne neurologice care atesta afectarea altor structuri nervoase; nistagmus de orice tip, patognomonic este cel vertical; la efectuarea probei Romberg, a bratelor intinse sau a indicatiei apare o deviatie nesistematizata, far

concordanta intre sensul deviatiei si sediul leziunii;

etiologii: patologia vasculara de la nivelul trunchiului cerebral.CAUZE DE CRIZE CONVULSIVE

boli neurologice: epilepsia; cauze vasculare, procese expansive; procese metabolice: hipoglicemia; encefalopatia hepatica, uremica, hipertensiva.

CAUZE SAU STRUCTURI CARE DETERMINA DIPLOPIE

leziune de nerv, muschi, placa neuro-motorie.


11/11

DEFICITUL MOTOR DIN MIASTENII

deficitul motor este fluctuant deoarece este declansat de efortul muscular si dispare dupa repaus , distributie variabila, afectand musculatura extrinseca a globilor oculari, musculatura bulbara si

extremitatilor.

BOALA PARKINSONSEMNE CLINICE

bradikinezia; hipokinezia; tremorul de repaus; rigiditatea; instabilitatea posturalabolnavii alearga dupa centrul lor de greutate, pasii sunt mici, pacientii cad usor hipomimie scaderea expresivitatii fetei; reducerea clipitului; deschiderea excesiva a fantelor palpebra

(bolnavul se holbeaza);

tulburari de fonatie (hipofonie) si de pronuntie (dizartrofonie); alte manifestari clinice: tulburari de somn, sindromul piciorelor nelinistite, tulburari cognitive si psihiatrice.

Criza epileptic major primar generalizat (criza grand mal)faze:

faza prodromaleste prezent la 20-30% dintre epileptici, i poate dura de la cteva ore la maximum 2 z(cefalee, parestezii, hipoacuzie, mioclonii difuze,palpitaii, polakiurie, depresie, iritabilitate, euforie);

aura este mai frecvent fiind prezent la 50% dintre epileptici i are o durat de ordinea secundelor (5-15Aura precede i anun pierderea cunotinei (palpitatii, parestezii, etc).

faza tonico-clonic este faza obligatorie care definete acest tip de crize i reprezint faza convulsiv. Ea desfoar n dou subfaze, una tonic care dureaz n jur de 15-20 secunde i una clonic care dureaz n j

de 30-40 secunde.

faza stertoroas (stertor = respiraie zgomotoas) este considerat o com postcritic (dup criz) dureaz 1-5 minute sau 20-25 minute.

faza post-ictal este o faz variabil ca manifestare dar ntotdeauna cu amnezie complet a accesulepileptic.

Statusul epileptic reprezint o repetare de mai multe crize epileptice (convulsive sau non -convulsive) succesive

ntre care pacientul nu-i recapt contien, sau orice criz convulsiv care dureaz mai mult de 30 de minute.

Primul ajutor n timpul crizei epileptice:

pstrarea calmului, majoritatea crizelor dureaz cteva minute; prevenirea producerii traumatismelsecundare crizei prin ndeprtarea de/a obiectelor sau suprafeelor tioase sau ascuite, surselor de foc, ap;

pentru evitarea traumatizrii limbii i a buzelor prin automucare se va aeza ntre arcadele dentare un obiemoale, de preferin din cauciuc, dar n lipsa acestora, orice material textil;

aezarea unei perne sau a unei haine din material moale sub cap, se slbete nodul de la cravat sau orice aobiect din jurul gtului; nu se ncerc s i se opreasc micrile;

nu se ncearc imobilizarea n nici o poziie;nu se mut persoana din loc dect atunci cnd se afl n pericol nu i se d ap, medicamente, alimente pn nu i revine complet;nu se las persoana singur pn nu

revine complet;

dup criz se aeaz persoana n poziia lateral de siguran;dac durata crizei depete 5 minute, se sunambulan.

Documents

Atitudini Particulare in Examinarea Neurologica