ALGORITMIZAREA TEMELOR SI ALGORITMIZAREA TEMELOR SI MIJLOACELOR PROBELOR MIJLOACELOR PROBELOR

ATLETICE PENTRU ATLETICE PENTRU INVATAMANTUL GIMNAZIALINVATAMANTUL GIMNAZIAL

Prof. Prof. IRIMINESCU NICOLAIRIMINESCU NICOLA Scoala cu clasele I-VIIIScoala cu clasele I-VIII

SăpataSăpata Jud ;ArgeşJud ;Argeş

Modernizarea procesului de învătământ, determinată de dezvoltarea impetuasă, rapidă si accelerată a ştiintei şi tehnicii contemporane, trebuie să-i asigure elevului pe de o parte comunicarea şi însuşirea cunoştintelor ( care stau la baza formării priceperilor şi deprinderilor ) şi pe de altă parte, să-i dezvolte gîndirea şi imaginatia creatoare, să-l învete să descopere noul, să dorească să afle cât mai mult.

Modernizarea procesului de instruire – educare Modernizarea procesului de instruire – educare care se realizează prin restructurarea conţinutului care se realizează prin restructurarea conţinutului şi prin folosirea unor metode de lucru care să şi prin folosirea unor metode de lucru care să permită nu numai receptionarea şi stocarea permită nu numai receptionarea şi stocarea informatiei, ci şi prelucrarea şi reactualizarea ei în informatiei, ci şi prelucrarea şi reactualizarea ei în forme noi şi situatii variate. Invătarea prin forme noi şi situatii variate. Invătarea prin descoperire, folosirea mijloacelor audio – vizuale descoperire, folosirea mijloacelor audio – vizuale şi tehnicilor moderne (şi tehnicilor moderne (algoritmizareaalgoritmizarea; simularea ; simularea pe calculator; etc.), relatia nouă professor – elev, pe calculator; etc.), relatia nouă professor – elev, diversificarea formelor de organizare a lectiei sunt diversificarea formelor de organizare a lectiei sunt numai câteva dintre căile care pot fi folosite numai câteva dintre căile care pot fi folosite pentru modernizarea şi optimizarea procesului de pentru modernizarea şi optimizarea procesului de instruire – educare a educatiei fizice în scoală.instruire – educare a educatiei fizice în scoală.

Algoritmizarea în educaţie fizicăAlgoritmizarea în educaţie fizicăAlgoritmizarea este o activitate specifică Algoritmizarea este o activitate specifică

conducătorului procesului instructiv-educativ şi constă în conducătorului procesului instructiv-educativ şi constă în elaborarea unor “soluţii” speciale pentru rezolvarea unor elaborarea unor “soluţii” speciale pentru rezolvarea unor situaţii tipice sau standard, destul de frecvente şi în situaţii tipice sau standard, destul de frecvente şi în educaţia fizica.educaţia fizica.

“Soluţiile”elaborate pentru rezolvarea situatiilor “Soluţiile”elaborate pentru rezolvarea situatiilor standard sau tipice, se numesc algoritmi, fiind :standard sau tipice, se numesc algoritmi, fiind :

a) algoritmi specifici activitătii conducătorului a) algoritmi specifici activitătii conducătorului procesului instructiv – educativ.procesului instructiv – educativ.

b) algoritmi specifici activitătii subiectilor cuprinşi în b) algoritmi specifici activitătii subiectilor cuprinşi în procesele respective.procesele respective.

c) algoritmi specifici continutului procesului c) algoritmi specifici continutului procesului instructiv – educativinstructiv – educativ

In elaborarea şi aplicarea algoritmilor specifici In elaborarea şi aplicarea algoritmilor specifici continutului procesului instructiv – educativ s-au continutului procesului instructiv – educativ s-au cristalizat următoarele cerinte:cristalizat următoarele cerinte:

analiza logică a structurii materiei sau materialului de învătatanaliza logică a structurii materiei sau materialului de învătat

algortmii să fie în concordantă cu legile dezvoltării fizice a algortmii să fie în concordantă cu legile dezvoltării fizice a organismului uman de diferite vârste şi cu cu legile de organismului uman de diferite vârste şi cu cu legile de dezvoltare/educare a calitătilor motrice sau ale formării dezvoltare/educare a calitătilor motrice sau ale formării deprinderilor motricedeprinderilor motrice

algoritmii trebuie să fie optimali si din punct de vedere al algoritmii trebuie să fie optimali si din punct de vedere al numărului “operatiilor” pe care le includenumărului “operatiilor” pe care le include

algoritmii să fie riguros dozati si cantificatialgoritmii să fie riguros dozati si cantificati

algoritmii să fie însotiti şi de aspecte care vizează metodologia algoritmii să fie însotiti şi de aspecte care vizează metodologia aplicării loraplicării lor

algoritmii să fie codificati prin litere şi cifre algoritmii să fie codificati prin litere şi cifre

Pe lângă evidentele avantaje există şi limite ale Pe lângă evidentele avantaje există şi limite ale algoritmizării instruirii la educatia fizică. Dintre algoritmizării instruirii la educatia fizică. Dintre aceste limite aş mentiona următoarele :aceste limite aş mentiona următoarele :

în lectie sau alte forme de organizare a practicării în lectie sau alte forme de organizare a practicării exercitiilor apar situatii neprevăzute pentru care exercitiilor apar situatii neprevăzute pentru care nu se pot aplica algoritmi, deoarece acestia nu se pot aplica algoritmi, deoarece acestia trebuiesc anterior elaboratitrebuiesc anterior elaboratiîn lectie sau alte forme de organizare specifică, în lectie sau alte forme de organizare specifică, apar situatii când nu se indică aplicarea unor apar situatii când nu se indică aplicarea unor “operatii” de tip algoritmic sau nu se pot aplica “operatii” de tip algoritmic sau nu se pot aplica algoritmii conceputi (jocurile sportive bilaterale; algoritmii conceputi (jocurile sportive bilaterale; ştafetele şi parcursurile aplicative ştafetele şi parcursurile aplicative nedemonstrate; etc.)nedemonstrate; etc.)algoritmizarea nu oferă posibilitatea alegerii, algoritmizarea nu oferă posibilitatea alegerii, aptiunii subiectilor, deci nu contribuie la aptiunii subiectilor, deci nu contribuie la dezvoltarea creativitătii şi imaginatiei acestora.dezvoltarea creativitătii şi imaginatiei acestora.

Etapele învătării exercitiilor de atletismEtapele învătării exercitiilor de atletismMetodica învătării tehnicii probelor de atletism Metodica învătării tehnicii probelor de atletism estimează existenta a trei etape şi anume :estimează existenta a trei etape şi anume :

Etapa pregătitoareEtapa pregătitoare are ca obiective : formarea la elevi a are ca obiective : formarea la elevi a reprezentării privind tehnica probei respective,formarea reprezentării privind tehnica probei respective,formarea deprinderilor motrice necesare, dezvoltarea calitătilor motrice;deprinderilor motrice necesare, dezvoltarea calitătilor motrice;

Etapa fundamentalăEtapa fundamentală . In această etapă se realizează însusirea şi . In această etapă se realizează însusirea şi consolidarea tehnicii având ca obiective :insusirea mecanismului consolidarea tehnicii având ca obiective :insusirea mecanismului de bază, insusirea componentei structurale principale a probei de bază, insusirea componentei structurale principale a probei (veriga de bază), insusirea şi a celorlante componente (veriga de bază), insusirea şi a celorlante componente structurale ale tehnicii probeistructurale ale tehnicii probei, , insusirea integrală a probei, insusirea integrală a probei, dezvoltarea calitătilor motricedezvoltarea calitătilor motrice

Etapa finalăEtapa finală cuprinde procesul de perfectionare a tehnicii cuprinde procesul de perfectionare a tehnicii urmărind ca pe baza particularitătilor individuale să se urmărind ca pe baza particularitătilor individuale să se dobândească comportarea motrică cea mai ratională cu cei mai dobândească comportarea motrică cea mai ratională cu cei mai înalti indici de exacutie de care dispune elevulînalti indici de exacutie de care dispune elevul

Algoritmii temelor şi mijloacelor probelor Algoritmii temelor şi mijloacelor probelor atletice din ciclul gimnazialatletice din ciclul gimnazial

I. Probe de alergareI. Probe de alergare

Scoala alergăriiScoala alergării. Are ca scop : . Are ca scop :

corectarea şi perfectionarea pasului de alergare, în corectarea şi perfectionarea pasului de alergare, în principal pe seama îmbunătătirii coordonării neuro-principal pe seama îmbunătătirii coordonării neuro-musculare tipice şi a întăririi musculare şi articulare.musculare tipice şi a întăririi musculare şi articulare.

educarea relaxării, formarea simtului accelerării, a educarea relaxării, formarea simtului accelerării, a simtului tempoului şi perceperea corectă a vitezei de simtului tempoului şi perceperea corectă a vitezei de deplasare, dezvoltarea ritmului.deplasare, dezvoltarea ritmului.

Algoritmi pentru scoala alergării (Sc.Al.)Algoritmi pentru scoala alergării (Sc.Al.)

1 Alergare usuară.1 Alergare usuară.

Repetări pe 100-150mRepetări pe 100-150m

a)a) alternări de alergare usuară cu mersalternări de alergare usuară cu mers

b) alergare usoară de la un reper la altulb) alergare usoară de la un reper la altul

c) alergare usuară ocolind doua repered) alergare usuară pe distante c) alergare usuară ocolind doua repered) alergare usuară pe distante mai lungi (400-600m)mai lungi (400-600m)

2 Alergare cu pendularea gambelor înapoi2 Alergare cu pendularea gambelor înapoi

a)a) pendularea alternativăpendularea alternativă

b) pendularea alternativă la 2-3 pasi de alergareb) pendularea alternativă la 2-3 pasi de alergare

c) pendularea unei singure gambec) pendularea unei singure gambe

3 Alergare cu joc de glezne. Mod de efectuare:3 Alergare cu joc de glezne. Mod de efectuare:

a)a) pe locpe loc

b) cu sprijin la pereteb) cu sprijin la perete

c) cu deplasare :- în tempo acceleratc) cu deplasare :- în tempo accelerat

- cu împingerea partenerului- cu împingerea partenerului

4. Alergare cu genunchii sus Mod de efectuare :a) pe loc b) cu sprijin la peretec) cu deplasare : - în tempo accelerat - cu împingerea partenerului

5. Alergare accelerată :a) alergare accelerată cu dirijarea ritmului prin semnale sonoreb) alergare cu imitarea plecării trenului din garăc) alergare cu joc de glezne în ritm din ce în ce mai rapid continuată cu alergare acceleratăd) idem , din alergare cu genunchii suse) alergare accelerată în linie dreaptă, pe 20-30m si apoi pe 40-50m, intensitate 80-90%şi apoi 90-100%f) alergare accelerată alternată cu alergare din inertiepe distanta de 40-50m

6. Alergare cu schimbare de ritma) alergare, intensitate 90-100%, urmată de alergare din inertieb) alergare cu schimbarea intensitătii la semnalc) alergare în crestere si descrestere

Alergarea de viteză (Al. V)Alergarea de viteză (Al. V)1. Pasul lansat în tempo maxim:1. Pasul lansat în tempo maxim:a) alergare accelerată, cu atingerea vitezei maxime în finalul accelerării a) alergare accelerată, cu atingerea vitezei maxime în finalul accelerării b) idem, urmată de alergare din inertieb) idem, urmată de alergare din inertiec) alergare accelerată, cu atingerea vitezei maxime şi mentinerea eic) alergare accelerată, cu atingerea vitezei maxime şi mentinerea eid) stand cu picioarele depărtate executarea mişcării bratelor în diferite d) stand cu picioarele depărtate executarea mişcării bratelor în diferite ritmuriritmurie) alergare cu genunchii sus la diferite înăltimi e) alergare cu genunchii sus la diferite înăltimi f) alergare cu fixarea unei linii orizonatele f) alergare cu fixarea unei linii orizonatele

2. Atacul firului de sosire:2. Atacul firului de sosire:a)a) executarea atacului firului de sosire cu pieptul şi cu umărul , individual executarea atacului firului de sosire cu pieptul şi cu umărul , individual şi în grup (elevii aşezati în linie)şi în grup (elevii aşezati în linie)

- din stand - din stand - din mers- din mers- din alergare usoară- din alergare usoară- din alergare intensitate din ce în ce mai mare- din alergare intensitate din ce în ce mai mare- din alergare cu întrecere- din alergare cu întrecere

3. Satrtul de jos şi accelerarea de la start :3. Satrtul de jos şi accelerarea de la start :a) alergare cu pornire din picioarea) alergare cu pornire din picioareb) plecări din pozitii joase , apropiate mult de pozitia startului de jos : b) plecări din pozitii joase , apropiate mult de pozitia startului de jos : ghemuit; culcat înainte; sprijin culcat înainte fandat ghemuit; culcat înainte; sprijin culcat înainte fandat c) luarea pozitiei corespunzătoare comenzii “pe locuri”, apoi trecere în c) luarea pozitiei corespunzătoare comenzii “pe locuri”, apoi trecere în pozitia coresponzătoarecomenzii “gata”. Se fac reluări şi alternări. pozitia coresponzătoarecomenzii “gata”. Se fac reluări şi alternări.d) starturi de jos la comandă, cu alergare 5-10m, 20-30m d) starturi de jos la comandă, cu alergare 5-10m, 20-30m e) alergare concurs pe distante scurte (10-20m)cu pornire din start de jos , e) alergare concurs pe distante scurte (10-20m)cu pornire din start de jos , pe perechi sau grup pe perechi sau grupf) start de jos pe sub o sfoarăf) start de jos pe sub o sfoarăg) start de jos cu călcare pe semeng) start de jos cu călcare pe semenh) alergare-concurs pe distante scurte 15-30m cu pornire din start de josh) alergare-concurs pe distante scurte 15-30m cu pornire din start de jos

Alergarea de reziztentă (Al. R)Alergarea de reziztentă (Al. R)

1. Pasul lansat în tempo moderat:1. Pasul lansat în tempo moderat:a) mers obisnuit şi mers cu pasul întins din ce în ce mai rapid, urmat de a) mers obisnuit şi mers cu pasul întins din ce în ce mai rapid, urmat de trecere în alergare usuară (10+15+150m)trecere în alergare usuară (10+15+150m)b) idem, alternat cu odihnă activăb) idem, alternat cu odihnă activăc) alergare în tempo moderat (100-150m)c) alergare în tempo moderat (100-150m)d) alergare cu contacte diferite : cu călcâiul, cu toată talpa, pe pingea d) alergare cu contacte diferite : cu călcâiul, cu toată talpa, pe pingea

(50+50+50)(50+50+50)e) alergare pe distante fixe (80-100m)e) alergare pe distante fixe (80-100m)

2. 2. Startul din picioare şi accelerarea de la start:Startul din picioare şi accelerarea de la start:a) stand cu picioarele paralele, cădere în fată şi pornire în alergarea) stand cu picioarele paralele, cădere în fată şi pornire în alergareb) luarea pozitiei startului din picioareb) luarea pozitiei startului din picioarec) start din picioare de la linia de plecare pe grupe de câte 4-6 alergători, c) start din picioare de la linia de plecare pe grupe de câte 4-6 alergători, în linie dreaptă, la comandăîn linie dreaptă, la comandăd) starturi din picioare la comandă , cu alergare 25-30m sub formă d) starturi din picioare la comandă , cu alergare 25-30m sub formă de concursde concurse) consolidarea startului din picioare e) consolidarea startului din picioare f) consolidarea pasului lansat în tempo moderatf) consolidarea pasului lansat în tempo moderat

3. Ritmul respirator:3. Ritmul respirator:a) mers, apoi alergare cu inspiratie şi expiratie egale ca durată a) mers, apoi alergare cu inspiratie şi expiratie egale ca durată (un pas inspiratie-un pas expiratie; 3 pasi inspiratie – 3 pasi expiratie) (un pas inspiratie-un pas expiratie; 3 pasi inspiratie – 3 pasi expiratie)b) mers, apoi alergare cu inspiratie si expiratie de durată inegală b) mers, apoi alergare cu inspiratie si expiratie de durată inegală cu expiratia mai lunga decât expiratia cu expiratia mai lunga decât expiratia

4. Aprecierea tempoului :4. Aprecierea tempoului :a) alergarea distantei în limitele tempoului dat 200-300-400ma) alergarea distantei în limitele tempoului dat 200-300-400mb) idem , cu avertizarea celui ce alearga : “prea încet “; “mai tare” etc.b) idem , cu avertizarea celui ce alearga : “prea încet “; “mai tare” etc.c) aprecierea timpului de catre elev după parcurgerea distanteic) aprecierea timpului de catre elev după parcurgerea distantei

5. 5. Alergarea în grup:Alergarea în grup:a) câte doi , apoi câte trei sau patru alergători , deplasare “pas în pas”a) câte doi , apoi câte trei sau patru alergători , deplasare “pas în pas”b) alergare în pluton stânsb) alergare în pluton stânsc) alergare în grup cu evadare din pluton c) alergare în grup cu evadare din pluton d) alergare în pluton , un elev rămânând în urmă câtiva metri , d) alergare în pluton , un elev rămânând în urmă câtiva metri , apoi accelerează încercând să reintre în pluton apoi accelerează încercând să reintre în plutone) start din picioare cu alergare ~300m, tempo moderat , în grup e) start din picioare cu alergare ~300m, tempo moderat , în grup cu declansarea finisului cu declansarea finisului

II Probe de sărituriII Probe de sărituriScoala săriturii .Are ca scop :Scoala săriturii .Are ca scop :

- învătarea şi perfectionarea bătăii unilaterale, a aterizării echilibrate şi - învătarea şi perfectionarea bătăii unilaterale, a aterizării echilibrate şi elesticeelestice

- dezvolatarea simtului echilibrului, de orientare în spatiu, a capacitătii de - dezvolatarea simtului echilibrului, de orientare în spatiu, a capacitătii de coordonare a segmentelor corpului în faza de zbor; a simtului ritmului coordonare a segmentelor corpului în faza de zbor; a simtului ritmului

Algoritmi pentru scoala săriturii Algoritmi pentru scoala săriturii (Sc.S)(Sc.S)

1. Sărituri cu desprindere pe un picior 1. Sărituri cu desprindere pe un picior

a) sărituri pe obstacolea) sărituri pe obstacole

b) sărituri peste obstacole b) sărituri peste obstacole

c) sărituri peste zonec) sărituri peste zone

d) sărituri cu atingerea obiectelor suspendated) sărituri cu atingerea obiectelor suspendate

2.2. Pasul săltatPasul săltat

a) pasul săltat pe acelasi piciora) pasul săltat pe acelasi picior

b) pas săltat alternativb) pas săltat alternativ

c) idem, prinşi de umeri (câte 2-3-4)c) idem, prinşi de umeri (câte 2-3-4)

d) pas săltat cu trecerea piciorului oscilant peste obstacold) pas săltat cu trecerea piciorului oscilant peste obstacol

3. Pasul sărit-cu plecare de pe loc:3. Pasul sărit-cu plecare de pe loc:a) pas sărit pe semenea) pas sărit pe semeneb) pas sărit cu calcare pe zoneb) pas sărit cu calcare pe zonec) pas sărit peste diferite obiectec) pas sărit peste diferite obiecte

4. Sărituri pe un picior :4. Sărituri pe un picior :a) sărituri din cerc în cerca) sărituri din cerc în cercb) sărituri peste obstacoleb) sărituri peste obstacole

5. Săritura în lungime fără elen:5. Săritura în lungime fără elen:a) săritură pe obstacola) săritură pe obstacolb) săritură peste obstacolb) săritură peste obstacolc) săritură în lungime fără alanc) săritură în lungime fără aland) idem , cu trecere peste zoned) idem , cu trecere peste zone

6. Săritura în adâncime (învătarea amortizării):6. Săritura în adâncime (învătarea amortizării):a) sărituri de pe aparate din ce în ce mai înaltea) sărituri de pe aparate din ce în ce mai înalte

Saritura în lungime cu un pas şi jumătate Saritura în lungime cu un pas şi jumătate (S.L.E. 1,1/2)(S.L.E. 1,1/2)

Bataia –desprindereaBataia –desprindereaa) sarituri pe diferite aparate, cu elan de 3-5-7 pasi de alergarea) sarituri pe diferite aparate, cu elan de 3-5-7 pasi de alergareb) sarituri peste diferite obstacole (stacheta),cu elan de 3-5-7 pasi b) sarituri peste diferite obstacole (stacheta),cu elan de 3-5-7 pasi de alergarede alergarec) desprindere in pas saltat, din elan micc) desprindere in pas saltat, din elan micd) desprindere in pas sarit, din elan micd) desprindere in pas sarit, din elan mice) bataie si desprinderi repetate, precedate de 3 apoi de 5 pasi e) bataie si desprinderi repetate, precedate de 3 apoi de 5 pasi de alergare (desprindere in pas sarit)de alergare (desprindere in pas sarit)

ElanulElanula) alergare accelerată,cu atingerea vitezei maxime in finalul alergariia) alergare accelerată,cu atingerea vitezei maxime in finalul alergariib) idem,cu marcarea desprinderiib) idem,cu marcarea desprinderiic) plecari in elan cu marcarea primilor pasic) plecari in elan cu marcarea primilor pasid) idem,cu calcare pe semne d) idem,cu calcare pe semne e) alergare pe elan cu desprindere in zona praguluie) alergare pe elan cu desprindere in zona praguluif) idem,cu desprindere in zona stabilita.se fixeaza o zona lata de f) idem,cu desprindere in zona stabilita.se fixeaza o zona lata de

cca.50cm cca.50cm g) cu elan de 9-11-13-15 pasi avand marcate locurile pasilor de g) cu elan de 9-11-13-15 pasi avand marcate locurile pasilor de bataie (penultimul si ultimul) sariturabataie (penultimul si ultimul) sariturah) idem,pentru exersarea ritmului pasilor de bataieh) idem,pentru exersarea ritmului pasilor de bataie

Zborul cu un pas si jumatateZborul cu un pas si jumatatea) desprindere in pas sarit la fiecare pas de alergarea) desprindere in pas sarit la fiecare pas de alergareb) idem,la al treilea pas de alergare b) idem,la al treilea pas de alergare c) desprindere in pas sarit cu trecere peste zone, obstacole, din 3-5 pasi de alergarec) desprindere in pas sarit cu trecere peste zone, obstacole, din 3-5 pasi de alergared) desprindere in pas sarit, la groapa de lungime, cu elan etalonat de 3-5 pasi d) desprindere in pas sarit, la groapa de lungime, cu elan etalonat de 3-5 pasi de alergare si bataie libera de alergare si bataie liberae) idem,cu aterizare in fandaree) idem,cu aterizare in fandaref) idem,cu alaturarea piciorului de bataie celui de avantare(cat mai tarziu posibil)f) idem,cu alaturarea piciorului de bataie celui de avantare(cat mai tarziu posibil)g) saritura in lungime cu un pas si jumatate,cu elan etalonat de diferite lungimig) saritura in lungime cu un pas si jumatate,cu elan etalonat de diferite lungimih) desprindere in pas sarit cu trecerea piciorului de avantare peste un obstacolh) desprindere in pas sarit cu trecerea piciorului de avantare peste un obstacol (piciorul de bataie trece pe langa obstacol),din alergare (piciorul de bataie trece pe langa obstacol),din alergare i) saritura in pas sarit pe scara fixa, lada de gimnastica, cal, din elan de 3-5 pasi i) saritura in pas sarit pe scara fixa, lada de gimnastica, cal, din elan de 3-5 pasi de alergare de alergare j) cu elanuri diferite, sarituri pe aparate (cal, lada, de gimnastica),cu aterizare pe j) cu elanuri diferite, sarituri pe aparate (cal, lada, de gimnastica),cu aterizare pe piciorul de avantare piciorul de avantareAterizarea Aterizarea a) sarituri in lungime fara elan cu ridcarea coapselor active in sus si aruncarea a) sarituri in lungime fara elan cu ridcarea coapselor active in sus si aruncarea gambelor inainte apasand pa calcai gambelor inainte apasand pa calcaib) idem,cu depasirea unor limite tot mai greu accesibile b) idem,cu depasirea unor limite tot mai greu accesibile c) idem,cu desprinderea de pe suport c) idem,cu desprinderea de pe suport d) cu elan de 9-11-13-15 pasi de alergare, bataia libera, saritura in lungime cu un pas d) cu elan de 9-11-13-15 pasi de alergare, bataia libera, saritura in lungime cu un pas si jumatate, aterizare peste zone si jumatate, aterizare peste zonee) cu elan mic sau mediu, desprindere in pas sarit, apoi aterizare in sezand,pe e) cu elan mic sau mediu, desprindere in pas sarit, apoi aterizare in sezand,pe saltelele suprainaltate saltelele suprainaltate

III. Probe de aruncăriIII. Probe de aruncăriScoala aruncariiScoala aruncarii Are ca scop: Are ca scop:- invatarea si perfectionarea miscarilor tipice aruncarilor atletice: invatarea si perfectionarea miscarilor tipice aruncarilor atletice: impingerea, lansarea, azvarlirea;impingerea, lansarea, azvarlirea;- formarea unor deprinderi generale de aruncare ca:formarea unor deprinderi generale de aruncare ca: - angrenarea in efort,intr-o succesiune precisa a diferitelor - angrenarea in efort,intr-o succesiune precisa a diferitelor segmente si grupe musculare;segmente si grupe musculare; - miscarile de ridicare, translatie si rotare a axei bazinului si umerilor- miscarile de ridicare, translatie si rotare a axei bazinului si umerilor spre directia aruncarii;spre directia aruncarii; - depasirea obiecutului in faza premergatoare aruncarii propriu-zise;- depasirea obiecutului in faza premergatoare aruncarii propriu-zise; - blocarea deplasarii terenului inferior- blocarea deplasarii terenului inferior..

Algoritmi pentru scoala aruncarii (Sc.Ar)Algoritmi pentru scoala aruncarii (Sc.Ar)Aruncarea tip azvarlireAruncarea tip azvarlirea) stand cu piciorul opus bratului de aruncare in fata (sprijin dublu):a) stand cu piciorul opus bratului de aruncare in fata (sprijin dublu):

- aruncarea mingii mici de la unul la altul- aruncarea mingii mici de la unul la altul - azvarlirea mingii mici in zid - azvarlirea mingii mici in zid - azvarlirea mingii mici peste plasa de volei,panoul de - azvarlirea mingii mici peste plasa de volei,panoul de baschet baschet b) azvarlirea mingii mici din mers si oprire în sprijin dublub) azvarlirea mingii mici din mers si oprire în sprijin dubluc) idem,din alergarec) idem,din alergared) aruncare la tinta,sub forma de intrecered) aruncare la tinta,sub forma de intreceree) aruncare la distanta,sub forma de intreceree) aruncare la distanta,sub forma de intrecere

Aruncarea mingii de oinăAruncarea mingii de oină

Tinerea mingii si aruncare fara elanTinerea mingii si aruncare fara elana) tinerea mingii:se explica,se arata,se executa si se verificaa) tinerea mingii:se explica,se arata,se executa si se verificab) stand fata in fata: aruncare si prindereb) stand fata in fata: aruncare si prinderec) stand cu piciorul opus bratului de aruncare in fata: c) stand cu piciorul opus bratului de aruncare in fata:

c1- aruncare de la unul la altul c1- aruncare de la unul la altul c2- aruncare peste zone,plasa de volei,panoul de baschet c2- aruncare peste zone,plasa de volei,panoul de baschet c3- aruncare in zid,la tintac3- aruncare in zid,la tinta

Aruncarea mingii de oina din deplasareAruncarea mingii de oina din deplasarea) stand cu mingea tinuta in pozitie initiala: a) stand cu mingea tinuta in pozitie initiala:

a1-mers si alergare cu ducerea bratului inapoi a1-mers si alergare cu ducerea bratului inapoi a2-idem,cu oprire in sprijin dublu su aruncare a2-idem,cu oprire in sprijin dublu su aruncare a3-idem,cu executarea pasului incrucisata3-idem,cu executarea pasului incrucisat

Elanul si aruncare cu elanElanul si aruncare cu elan

a) aruncarea cu trei pasi a) aruncarea cu trei pasi a1- stand cu un picior drept la linie,bratul cu mingea a1- stand cu un picior drept la linie,bratul cu mingea

intins inapoi;executarea pasilor de aruncare calcand in intins inapoi;executarea pasilor de aruncare calcand in zone marcate, fara aruncare zone marcate, fara aruncare

a2 - idem,cu aruncarea2 - idem,cu aruncare

b) aruncarea cu patru pasib) aruncarea cu patru pasiStand cu piciorul stang la linie,mingea tinuta in pozitie initiala: Stand cu piciorul stang la linie,mingea tinuta in pozitie initiala:

b1- executarea pasilor de aruncare calcand in b1- executarea pasilor de aruncare calcand in zone marcate.Simultan bratul merge inapoi zone marcate.Simultan bratul merge inapoi

b2- idem,cu aruncareb2- idem,cu aruncareStand cu mingea tinuta in pozitie initiala: Stand cu mingea tinuta in pozitie initiala:

b3- mers,cu punerea piciorului stang in zona si continuat b3- mers,cu punerea piciorului stang in zona si continuat cu executarea pasilor de aruncare simultan cu ducerea cu executarea pasilor de aruncare simultan cu ducerea mingii inapoi,fara atuncare mingii inapoi,fara atuncare

b4 - idem,cu aruncare b4 - idem,cu aruncare b5- idem,din joc de glezne,skip,alergare usoara b5- idem,din joc de glezne,skip,alergare usoara b6- idem,din elanetalonat (la inceput mic,marindu-se treptat ) b6- idem,din elanetalonat (la inceput mic,marindu-se treptat )

b7- aruncari in conditii de concurs b7- aruncari in conditii de concurs