Audit Financiar

Auditul ,mai mult decat oricare din disciplinele de studiu din sfera contabilitatii se constituie intr-o materie interdisciplinara.Procesul de audit implica nu numai cunostiintele din contabilitate dar si din alte domenii cum ar fi domeniul juridic, informatic ,analizei economico –financiara constituind o provocare pentru orice profesionist contabil.

Standardele de audit prezinta procedurile si principiile fundamentale precum si explicatiile privind aplicarea acestora.Standardele sunt grupate si codificate in noua sectiuni , cea de –a zecea fiind dedicate declaratiilor de practica de audit.

Standardul de referinta la planificarea misiunii de audit este ISA 300 “Planificarea unui audit al situatiilor financiare”care reda cerintele pentru planificare si explicatii pentru intelegerea acestor cerinte de altfel definesc planificarea in audit drept “un proces continuu si iterativ care incepe deseori la scurt timp ( sau in paralel cu) finalizarea auditului interior si continua pana la finalizarea misiuni curente de audit.”

Planificarea misiunii de audit nu poate fi realizata fara sa luam in seama si alte standarde, la unele din acestea existand trimitere la ISA 300. In acest sens auditorul financiar pentru planificarea unei misiuni de audit trebuie sa ia in considerare cerinte din :

ISA 200”Obiective generale ale auditorului independent si desfasurarea unui audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit”

ISA 210”Convenirea asupra termenilor misiunilor de audit” ISA 220”Controlul calitatii pentru un audit al situatiilor financiare” ISA 230”Documentatia de audit” ISA 240”Responsabilitatea auditorului privind frauda si eroarea” ISA 315”Identificarea si evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa prin intelegerea

entitatii si a mediului sau” ISA 320”Pragul de semnificatie in planificarea si desfasurarea unui audit” ISA 330”Raspunsul auditorului la riscurile evaluate” ISA 510”Misiuni de audit initiale-solduri initiale” ISA 520”Proceduri analitice” ISA 550”Parti afiliate” ISA 570”Priuncipiul continuitatii activitatii” ISA 600”Considerente speciale-auditurile situatiilor financiare ale grupului (inclusive

activitatea auditorilor componentelor” ISA 610”Utilizarea activitatii auditorilor externi” etc.

Orientarea si planificarea misiuni de audit

1

In aceasta etapa , profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii , zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa –i permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi la realizarea obiectivelor de audit .

Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor au ca obiectiv cunoasterea particularitatilor intreprinderii mai exact culegerea de informatii generale asupra intreprinderii si sunt folosite pentru atingerea obiectivului care pot sa constea in :

Discutii cu conducatorii si personalul intreprinderii Examinarea unor documente interne Vizitarea intreprinderii Examnul analitic (analiza critica a unor cifre ,indicatori, analize bugetare etc.

Toate actiunile au ca obiectiv identificarea zonelor de risc si stabilirae elementelor sau sectiunilor asupra carora trebuie concentrata misiunea de audit.Se vor avea in vedere activitatea de productie , aprovizionare, distributie precum si conturile care in raport cu suma sau prin natural or pot comporta riscuri de erori;conturi a caror suma reprezinta o parte importanta din bilantul contabil,sau care prin solduri sunt purtatoare de erori din cauza miscarilor importante,

Dupa cunoasterea particularitatilor intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea sa isi orienteze misiunea in functie de domeniile semnificative ; aceasta orientare are ca obiectiv identificarea riscurilor care pot avea o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare si deci asupra programarii si planificarii misiunii de audit permitand :

Determinarea naturii si intinderii controalelor in raport cu pragul de semnificatie ales; Organizarea lucrarilor de audit , astfel incat sa fie atins obiectivul de a cerceta situatiile

financiare in mod rational, cu maxima eficacitate si in cadrul termeneloe convenite de client;

Auditorul trebuie sa planifice auditul într-o maniera care sa asigure că misiunea va fi îndeplinita în conditii de economicitate, eficienta, eficacitate şi la termenul convenit.

Planificarea auditului consta în construirea unei strategii generale şi abordări detaliate cu privire la natura, durata şi gradul de cuprindere preconizat al auditului.

Activitatea de planificare a auditului comporta urmatoarele caracteristici:

Raţionalitatea. Procesul de planificare si rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea logica a îndeplinirii sarcinilor, precum si stabilirea de obiective clare;

Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp, astfel încat prioritatile sa fie clar scoase în evidenta;

2

Coordonarea. Planificarea permite coordonarea atat a politicilor de audit, de catre institutiile de audit, cu auditurile realizate efectiv, cat si a activitatii desfasurate de alti auditori sau experti.

Principalele obiective ale planificarii auditului sunt:

stabilirea modalitatilor prin care obligatiile legale ce revin auditorului si alte prioritati de

audit sunt respectate

identificarea întinderii atributiilor si rezultatelor previzibile ale auditorilor;

definirea modului în care vor fi obtinute si analizate probele de audit necesare atingerii

obiectivelor auditului;

identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectiva si stabilirea bugetului de

timp si a costurilor;

controlarea si supravegherea de catre conducerea entitatii auditate a auditurilor

individuale, iar de catre institutiile supreme de audit realizarea unui control si a unei

supravegheri totale (generale).

Auditorul financiar este deosebit de interesat in realizarea unui audit financiar eficient si

eficace,atat pentru el cat si pentru entitatea auditata.In atingerea acestui deziderat un loc

important il are planificarea auditului financiar,prin care rationalitatea,anticiparea si coordonarea

enumerate mai sus ofera premisele reusitei unei misiuni de audit.In auditul financiar obiectivul

general al misiunii se va centra pe exprimarea unei opinii adecvate asupra calitatii informatiilor

prezentate in situatiile financiare.

Planificarea auditului financiar constituie activitatea care ofera fundamental realizarii misiunii de

audit financiar,asigurand auditorului reperele esentiale ale demersului intreprins in realizarea

responsabilitatii asumate.

Prin planificarea auditorul financiar va avea viziunea necesara asupra misiunii de audit

financiar,ca urmare a focalizarii zonele importante de evaluat,a problemelor potentiale care vor

constitui preocupari esentiale la timpul misiunii,a timpului estimate a fi necesar pentru aplicarea

procedurilor considerate adecvate in efectuarea instrumentarilor adecvate pentru stabilirea

opiniei de audit.

3

Planificarea misiunii de audit

Misiunea de audit este definita ca o sarcina separata si identificabila, care se finalizeaza prin emiterea de catre auditor a unui punct de vedere, declaratie sau opinie, consemnate potrivit unor reguli într-un raport, asupra îndeplinirii unor obiective clare si bine determinate, aferente unui grup structurat pe actiuni, activitati, programe sau organisme, numite generic „entitate auditata”.

Obiectivul misiunilor de audit consta în auditul de atestare financiara, auditul de legalitate si/sau conformitate, auditul performantei ori combinatii între acestea.

Indiferent de obiectivele sale, o misiune de audit include în mod tipic, urmatoarele etape:

A. etapa preliminara, in care auditorul desfasoara urmatoarele actiuni:

adunarea si evaluarea initiala a informatiilor despre entitate; evaluarea preliminara a sistemelor contabil si de control intern; definirea obiectivelor detaliate ale auditului; evaluarea initiala a resurselor necesare auditului si stabilirea calendarului de lucru.

B. etapa de planificare, care consta în realizarea urmatoarelor actiuni:

elaborarea planului de audit; stabilirea legaturii cu entitatea auditata; întocmirea programelor de audit ca parti componente ale planului de audit; aprobarea planului de audit.

C. etapa de lucru in teren, care cuprinde urmatoarele actiuni:

colectarea si evaluarea probelor de audit; redactarea unor concluzii initiale; revederea interimara (provizorie); identificarea şi aprobarea oricaror modificari necesare sa fie aduse planului de audit.

D. etapa raportarii, in care auditorul desfasoară urmatoarele actiuni:

proiectarea si analiza concluziilor, opiniilor, recomandarilor; reanalizarea, aprobarea si publicarea rezultatelor; punerea de acord a resurselor folosite cu cele alocate prin planul de audit; evaluarea performantei echipei de audit (la nivelul institutiei supreme de audit sau

societatii de audit).

E. etapa de post – raportare, care consta în supravegherea impactului pe care il are asupra entitatii auditate.

4

Un plan de audit eficace este dependent de munca desfasurata în etapa preliminara.

Misiunea de audit financiar presupune stabilirea in etapa activitatilor de planificare a unei liste de verificare permanenta a informatiilor despre entitatea audiata.

Documentele continand aceste informatii trebuie cuprinse intr-un Dosar permanent intr-o sectiune de informatii permanente cu acelasi format de la an la an sau intr-un Acord de Planificare a Auditului.Acele documente care nu mai sunt de actualitate pot fi lasate la finalul dosarului de audit curent.

Dosarul permanent al misiunii de audit trebuie sa fie cu referire la:

Detalii ale organizatiei:structura grupului,principalele activitati,probe privind verificare identitatii,legi si reglementari specifice clientului

Sistemele contabile:inregistrari contabile,note si procedure referitoare la sistema,controale si procedure interne,situatii ale activelor fixe

Documente constitutive: certificate de inregistrare,documente constitutive,acord de parteneriat etc.

Informatii statutare:copia ultimei raportari anuale,directori,actionari,procese verbale de importanta continua etc.

Copii ale acordurilor:titluri de proprietate,imprumuturi,ipoteci,obligatiuni,contracte de leasing etc.

Sumar ale conturilor si informatii privind revizuirea analitica:sumarul annual al conturilor,indicatori,informatii privind domeniul de activitate

Alte informatii referitor la planificare:scrisoare misiunii,formularul de evaluare al clientului,informatii privind atentia cuvenita clinetului,o copie a scrisorii de investigatie profesionala,autoritatea scrisorii bancare,corespondenta de importanta permanenta,note ale intalnirilor,inregistrari aferente partenerului de audit si personalului,lista de verificare ale serviciilor furnizate clientului.

Auditorul financiar trebuie sa stabileasca o strategie generala de audit care precizeaza domeniul de aplicare,plasarea in timp,directia auditului,indrumari privind elaborarea planului de audit.

Obligatiile auditorului in stabilirea strategiei generale de audit au in vedere identificarea si luarea in considerare a caracteristicilor misiunii ce ii definesc domeniul de aplicare alaturi de obiectivele de raportare ale misiunii pentru planificarea plasarii in timp a auditului si a naturii comunicarilor prevazute.De asemenea,se va acorda importanta factorilor care,potrivit rationamentului professional al auditorului,sunt semnificativi pentru directionarea eforturilor echipei misunii,precum si rezultatelr activitatilor preliminare misiunii.Acolo unde este aplicabil,se va urmari masura in care sunt relevate cunostintele dobandite in ale misiunii efectuate de partenerul de misiune pentru entitate,alaturi de natura,plasarea in timp si amploarea resurselor necesare desfasurarii misiunii.

Planul general de audit

5

Auditorul trebuie sa elaboreze un plan general de audit prin care sa se descrie sfera de cuprindere si desfasurarea auditului. Aspectele ce trebuie luate in considerare de catre auditor in dezvoltarea unui plan general de audit includ:

Cunoasterea activitatii entitatii:

factorii economici generali si conditiile specifice sectorului de activitate ce afecteaza entitatea;

caracteristicile importante ale activitatii entitatii, activitatea sa, performantele financiare si cerintele de raportare, inclusiv schimbarile intervenite de la ultimul audit;

nivelul general de competenta al conducerii; categoriile şi tipurile de impozite si taxe specifice entitatii auditate; inlesniri (amanari, scutiri, reduceri) la plata impozitelor si taxelor datorate; analiza continutului dosarului fiscal aflat la organele fiscale.

Intelegerea sistemului contabil si de control intern:

politicile contabile adoptate de entitate si schimbarile intervenite in acestea; efectele noilor reglementari contabile sau de audit; actualizarea sistematica a obligatiilor fiscale si a modului de inregistrare în contabilitate,

ca urmare a modificarilor legislatiei fiscale; cunoasterea cumulativa de catre auditor a sistemelor de contabilitate si de control intern

si a accentului relativ estimat a fi pus pe testele de control si procedurile de fond.Riscul si pragul de semnificatie:

evaluarea estimata a riscurilor inerente si de control si identificarea domeniilor semnificative de audit;

stabilirea nivelurilor pragului de semnificatie pentru scopurilor auditului; posibilitatea existentei unor informatii eronate semnificative, incluzand experienta

pierderilor anterioare sau a unor fraude; identificarea domeniilor complexe de contabilitate, inclusiv a celor care implica estimari

contabile.

Natura, durata si intinderea procedurilor:

schimbarile posibile privind importanta domeniilor specifice de audit; efectul tehnologiei informationale asupra auditului; activitatea interna de audit si efectul sau estimat asupra procedurilor de audit extern; stabilirea unor proceduri de audit intern pentru urmarirea ansamblului obligatiilor fiscale

ale entitatii.

Coordonarea, indrumarea, supervizarea şi revizuirea:

implicarea altor auditori în auditul componentelor, de exemplu, al filialelor, sucursalelor şi diviziunilor;

6

implicarea expertilor; cerintele de personal

Alte aspecte:

posibilitatea ca prezumtia de continuitate a activitatii sa fie pusa in discutie; conditii ce solicita o atentie speciala, cum ar fi existenta partilor afiliate; termenii angajamentului si alte responsabilitati statutare; natura si momentul efectuarii rapoartelor sau altor comunicari cu entitatea, care se

estimează in timpul angajamentului.

Auditorii trebuie sa elaboreze si sa documenteze programe de audit pe domenii de activitate (fiscal, financiar – contabil, achizitii creante, mediu s.a.), care sa stabileasca natura, durata si intinderea procedurilor de audit planificate, cerute pentru implementarea planului general de audit.

Planul general de audit si programele de audit pe domenii de activitate trebuie revizuite ori de cate ori este necesar in timpul derularii auditului.

Pragul de semnificatie in planificarea misiuni de audit

Standardul de audit care sta la baza stabilirii pragului de semnificatie este ISA 320 ”Pragul de semnificatie in planificarea si desfasurarea unui audit”.Standardele de audit considera folosirea conceptului de risc de audit ca o cale de asigurare ca riscul de denaturare semnificativa a situatiilor financiareeste pastrat la un nivel; acceptabil de scazut.

Riscul de audit ca procedeu reprezinta o problema de planificare.Srabilirea pragului de semnificatie intr-o misiune de audit este o problema de rationament profesional al auditorului.

Pragul de semnificatie este definit potrivit in IAS 1-Prezentarea situatiilor financiare,astfel:

Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau denaturarea lor ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor,luate pe baza situatiilor financiare.Pragul de semnificatie depinde de dimensiunea elementului sau a erorii,judecat in imprejurarile specific ale omisiunii sau denaturarii.Dimensiunea sau natura unei informatii sau a unei combinatii pot reprezenta factorul determinant.

In stabilirea pragului de semnificatie in audit,auditorul trebuie sa ia in considerare atat aspectele cantitative cat si calitative ale angajatorului.Cu toate ca pragul de semnificatie poate fi

7

determinat si aplicat folosind o abordare cantitativa,aspectele calitative ale denaturarile de valoare mica pot afecta semnificativ deciziile luate de catre utilizatorii situatiilor financiare.

Etapele stabilirii pragului de semnificatie

Etapa 1- Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificatie

Auditorul stabileste un prag de semnificatie pentru intreaga misiune in etapa de planificare,cu scopul de a determina intinderea si natura procedurilor de evaluare a riscului,pentru a identifica si evalua riscurile denaturarilor semnificative si pentru a determina natura,planificarea si extinderea pricedurilor de audit suplimentare.

Valoarea preliminara a pragului de semnificatie este suma maxima,in opinia auditorului,a prezentarilor eronate pe care le-ar putea contine situatiile financiare,fara a afecta totusi deciziile utilizatorilor rezonabili.

Etapa 2-Determinarea erorilor tolerabile

Eroarea tolerabila reprezinta valoarea preliminara a pragului de semnificatie repartizata pe segmente.Aceasta repartizare este necesara deoarece problemele sunt acumulate mai curand pe segmente decat pentru situatiile financiare ca ansamblu.

Atat standardul ISA 320 cat si alte standard fac referire la “pragul sau pragurile de semnificatie”,IAASB a considerat utila oferirea unei clarificari care sa nu permita crearea de confuzii cu privire la semnificatia conceptului.Daca auditorul trebuie totdeauna sa determine pragul de semnificatie pentru intreaga misiune de audit,el poate considera ca in anumite situatii determinarea unor praguri de semnificatie pe componente (tranzactii,conturi etc.) nu este necesara.

Etapa 3-Estimarea erorilor probabile si compararea lor cu vederea preliminara a pragului de semnificatie

Aceasta etapa se efectueaza la finele misiunii de audit,cand auditorul evalueaza toate testele de audit si procedeaza la cumularea tuturor erorilor din foile de lucru legate de conturile bilantiere sau clasele de tranzactii.Totalul erorilor include erorile identificate dar si cele probabile.Erorile probabile reprezinta estimari bazate pe esantioanele de date colectate in timpul procesului de audit.Suma cumulata a erorilor,trebuie sa includa luarea in considerare a efectelor erorilor care nu au fost ajustate in perioadele anterioare,deoarce au fost considerate nesemnificative.

Atunci cand valoarea cumulate a erorilor necorectate este mai mica decat valoarea preliminara a pragului de semnificatie,auditorul poate concluziona ca situatiile financiare anuale prezinta o imagine fidela.Daca valoarea cumulata a erorilor necorectate este mai mare decat valoarea preliminara a pragului de semnificatie,auditorul trebuie sa solicite clientului sau,ajustarea situatiilor financiare anuale supuse auditarii.

8

Pragul de semnificatie in planificare este utilizat pentru stabilirea strategiei generale de audit (pragul de semnificatie la nivelul situatiilor financiare si la fundamentarea rationamentului cu privire la marimea denaturarilor considerate semnificative cu rol in:

selectarea si aplicarea procedurilkor de evaluare a riscurilor selectarea si aplicarea procedurilor de audit suplimentare ( pragul de semnificatie

functional)

Pragul de semnificatie se determina pe baza rationamentului profesional;

a) la nivelul situatiilor financiare luate ca intreg;

-aplicand un procent asupra unui reper cum ar fi : active , datorii,venituri , cheltuieli, capital propriu , profit…etc…. -reperele pot proven fie din situatiile financiareprecedente, fie din situatiile financiare preliminare

b) pentru anumite clase solduri de conturi, tranzactii ..etc care pot influenta decizia utilizatorilor situatiilor financiare

Determinarea pragului de semnificatie

Determinarea pragului de semnificatie din punct de vedere al naturii sale e importanta pentru a analiza cauzele care au generat informatiile semnificative si pentru a utilize cele mai eficiente probe de audit.

Din punct de vedere al segmentului de piata,pragul de semnificatie tine seama de particularitatile acestuia pentru a determina principalele categorii de potentiale probleme cu care s-ar putea confrunta intreprinderea.

Erori descoperite de auditor

Pragul de semnificatie e important nu numai pentru deciziile luate de utilizatorii situatiilor financiare,ci si pentru auditor in procesul de examinare a opiniei sale.

Erorile sau inexactitatile descoperite de catre auditor sunt clasificate in 2 categorii:

cele care au o influenta si o pondere ridicata fata de principalii indicatori cheie ai intreprinderii;

cele care au o incidenta scazuta,fiind considerate commune in activitatea curenta a tuturor intreprinderilor.

Sa presupunem ca in activitatea sa auditorul a gasit urmatoarele categorii de erori:

9

- o depasire a cheltuielilor cu sponsorizarile cu 1000 lei fata de nivelul fiscal acceptat ca fiind deductibile,dar care au fost calculate si contabilizate ca fiind deductibile;

- o omisiune sau eroare de alta natura a altei facturi de vanzare de 800.000 lei.

Prima categorie e clar o greseala,intentionata sau nu,in calculul profitului impozabil si implicit al impozitului pe profit.

Auditorul trebuie sa sugereze compartimentului financiar contabil recalcularea profitului impozabil si a impozitului pe profit,sa inregistreze diferenta de impozit pe profit si sa o plateasca impreuna cu eventualele accesorii calculate (penalitati si dobanzi penalizatoare).

Definirea riscului de audit

- Pe parcursul efectuarii auditului financiar, auditorii se confruntă cu o serie de riscuri intrinseci si extrinseci atat în etapa de culegere, de prelucrare si de tratare a informatiei de audit. Aceste riscuri trebuiesc evaluate permanent de catre auditori si diminuate. Riscul de audit este legat de opinia pe care auditorul trebuie sa o exprime despre situatiile financiare. Formarea acestei opinii si calitatea depind de modul in carea este reflectata informatia in situatiile financiare, de probabilitatea ca acestea sa nu ascunda erori semnificative si abateri de la principiile contabile, standardele de contabilitate şi de la legislatie.Riscul exprima un pericol, ca o situatie sa se prezinte diferit fata de situatie normala sau una ideala si care poate avea consecinte reale sau potentiale.

Riscu l de aud i t - reprezinta riscul pe care auditorul il atribuie unei opini de audit , atunci cand situatiile

financiare contin informatii eronate semnificative.

Componentele riscului de audit (RA)

Riscul de audit poate fi împartit în trei componente:1. Risc inerent RI2. Risc de control RC3. Risc de nedetectare RN

Riscul inerent

10

- reprezinta posibilitatea ca soldul sau rulajul unui cont sau categorii de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie luate individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii.

Riscul de control

- este riscul aparitiei unor situatii eronate semnificative in soldul sau rulajul unui cont sau a unor clase de conturi sau intr-o categorie de tranzactii, luate fie individual, fie cumulate cu alte erori din alte solduri sau categorii de tranzactii, care nu au fost detectate in timp util de catre sistemului contabil si de control intern al societatii.

Riscul de nedetectare

- exista posibilitatea ca procedurile fundamentale ale auditorilor să nu conduca la descoperirea unor situatii eronate semnificative care se inregistreaza la nivelul soldului unui cont sau a unei clase de conturi, fie luata individual, sau cumulate cu erori din alte solduri sau clase de conturi.

-Formula de calcul a riscului de audit (RA) este urmatoarea:

RA =Ri x RC x RN

Conform standardelor, limita maxima admisa este de 5% rezultand ca gradul de asigurare este de 95% iar gradul de abatere maxim poate fi de cel mult 5 %.

RISCULUl INERENT GENERAL

Initialele DataClient: S.C. TRADCONSEDIL SRL Intocmit de: S. L. 10.01.2012

Perioada: 2011 Revizuit de: I.S. 10.01.2012

11

DA NU

1. Managementul

(a) Le lipsesc managerilor cunostintele si experienta necesare a conduce societatea?

NU

(b) Au managerii tendinta de a angaja societatea in asocieri cu grad de risc ridicat?

NU

(c) Au avut loc schimburi ale managerilor cu functii cheie în cursul exercitiului financiar?

NU

(d) Exista anumite cerinte privind mentinerea unui nivel al rentabilitătii sau îndeplinirea unor obiective? (de ex. pentru îndeplinirea unor cerinte din partea creditorilor)

DA

(e) Are rezultatul reportat o semnificatie personală pentru manageri? (de ex. prime legate de profit)

NU

(f) Controlul administrativ si cel exercitat de manageri sunt slabe? NU

(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale performante? NU

(h) Sunt managerii implicati concret în sarcinile zilnice? DA

12

EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT

FOARTE SCAZUT/SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicatii:

Echipa de conducere executivă dispune de cunostintele si experienta necesara pentru a conduce în bune conditii societatea, iar factorii de risc detectati nu duc la concluzia că există tendinta conducerii de a manipula conturile in beneficiul sau personal.

DA NU

2. Contabilitate

(a) Este funcţia contabilitătii descentralizata? DA

(b) Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea si capacitatea de a-si duce la îndeplinire sarcinile care le revin?

NU

(c) Exista probleme de atitudine sau de moral scazut in departamentul de contabilitate?

NU

(d) Exista riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului ca angajatii societătii lucrează sub presiune?

NU

13

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI CONTABIL


Explicatii:

Nu exista probleme care să poată afecta activitatea de audit.

3. Activitatea societatii auditate (a) Îşi desfăsoara societatea activitatea într-un sector cu risc ridicat? NU

(b) Exista vreun creditor – terta parte cu o importanta individuala semnificativa?

NU

(c) Exista o concentrare de actiuni sau de drepturi de vot mai mare de 25% în posesia unor membrii ai Consiliului de Administratie fără functie executiva?

NU

(d) Se anticipeaza ca afacerea (sau o parte din ea) ar putea fi vanduta in viitor?

NU

(e) A fost preluat controlul societatii de altcineva in ultimele 12 luni? NU

(f) Este societatea insolvabila? NU

14

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI DE AFACERI


Explicatii:

Riscul sectorului de activitate este scazut, activitatea desfasurandu-se constant bine, dar cu probleme financiare datorate cash-flow-ului fluctuant. Datorita prudentei auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scazut.

DA NU

4. Auditul societatii

(a) Este prima data cand firma va audita acest client? NU

(b) S-a exprimat în raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative în vreunul din ultimii doi ani?

NU

(c) Ati descrie relatia cu societatea – client ca fiind “conflictuala” sau “in deteriorare”?

NU

(d) Exista presiuni legate de onorarii sau de timp? NU

(e) Există un numaăr insemnat de operatiuni “greu de auditat”? DA

15

EVALUAREA GENERALA A RISCULUI DE AUDIT


Explicatii:

Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit. Datorită prudentei auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scazut.

EVALUARE GENERALA A RISCULUI INERENT

Pe baza celor de mai sus:


Semnat: Sava L. Data: 10.01.2012

16

Client: S.C. TRADCONSEDIL SRL Întocmit de: S.L. 10.01.2012

Perioada: 2011 Revizuit de: I.S. 10.01.2012

Pragul de semnificaţie = 701.919 lei Riscuri inerente specifice

Ref. sit.

Mărimea eşantionului (bazată pe judecată) / Factorul iniţial

de risc (la F3)Riscul inerent general = scazut Întrebări Evaluare

1 2 3 4 5 6Imobilizările corporale si necorporale

- - X - - - Scazut 50 %

Stocuri si productie in curs de executie – cantitati

- - X - - - Scazut 50 %

Stocuri si productie in curs de executie – evaluare

- - X - X - Scazut 50 %

Debitori - - X - - - Scazut 50 %

Conturi la banci si casa – plati - - X - - - Scăzut 50 %

Conturi la banci si casa – incasari - - - - - - Scăzut 50 %

Conturi la baănci – confruntate cu extrasele de cont

- - - - - - Scazut 50 %

Creditori - - X - - - Scazut 50 %

Creditori pe termen lung - - - - - -

Vanzari - - X - - - Scazut 50 %

Cumparari - - X - - - Scazut 50 %

Cheltuieli - - X - - - Scazut 50 %

Salarii şi indemnizatii - - - - - - Scazut 50 %

Alte sectiuni de audit - - - - - - Scazut 50 %

Balanta de verificare si inregistrarile contabile

- - - - - - Scazut 50 %

Situati financiare preliminare si inregistrari dupa sfarsitul exercitiului.

- - - - X - Scazut 60 %

Semnat: S.L. Data: 10.01.2012

17

CLIENT

S.C.Tradconsedil SRL

Exercitiul: 2011

DOSARUL EXERCIŢIULUI

Secţiunea: Planificare si raportare

Ref. EA

Pagina: 1

Data: 10.01.2012

18

Întocmit de: Sava Luminita Simona

Conţinutul

Ref.

Sinteza

Sinteza misiunii

Gestiune si organizare

Plan de misiune

Foi de lucru

Elemente de sinteza

Prezentarea intreprinderii

Informatii contabile

Sisteme şi domenii semnificative

Lista de verificare a riscului inerent general

Lista de verificare a riscului specific

CLIENT


Exercitiul: 2011

FOAIE DE LUCRU

Secţiunea: Planificare si raportare

Capitolul: Sinteza misiunii

Ref. EA 1

Pagina: 1

Data: 10.01.2012

Întocmit de: Sava Luminita Simona

19

Elemente de sinteza Decizia

Misiunea s-a derulat corespunzator, nesemnalandu-se probleme legate de obtinerea documentelor necesare. Conducerea si personalul societatii au fost cooperante. Analiza conturilor de venituri si cheltuieli a condus la urmatoarele concluzii:

- soldurile conturilor de venituri si cheltuieli sunt reflectate corespunzător in contul de profit si pierdere sub aspect valoric

- incadrarea veniturilor si cheltuielilor in conturi s-a facut corect si total

Analiza situatiei financiare a societatii nu indica riscul de faliment.

CLIENT


Exercitiul: 2011

FOAIE DE LUCRU

Secţiunea: Planificare si rapoarte

Capitolul: Plan de misiune

Obiectiv: Prezentarea intreprinderii

Ref. EA 2. 1

Pagina: 1

Data: 10.01.2012

Întocmit de: Sava Luminita

I.Prezentarea intreprinderii

Denumirea: Societatea Comerciala „Tradconsedil” SRL

Sediul: Bucuresti ,Str. Firidei ,Bloc H10,sc.C, sector 3

Telefon şi fax: 0213214563

Cod Fiscal: 28087601

Cont bancar:, nr. 14BTRL04401202831027xx

Data infiintarii: 23.12.1994

Scurt istoric

Societatea Comercială „Tradconsedil” SRL a fost înfiintata la 23 12. 1994 conform hotararii judecătoresti din sentinta civila nr.2100.De la infiintare si pâna-n prezent, societatea si-a pastrat

20

domeniul principal de activitate „Cod CAEN 5211- Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun”, inregistrand o crestere semnificativa a activitatii de la un an la altul.Acest fapt s-a datorat in mare masura zonei în care societatea isi desfasoara activitatea, zona cu putere de cumparare ridicata si capacitatii societatii de a pastra si aduce noi clienti in conditii de concurenta. Societatea are asociat unic, in persoana Ilinca Marius

Datorita rentabilitatii pe care a inregistrat-o, societatea si-a marit personalul ajungand la trei angajati in funcţia de vanzator.Pentru cresterea rentabilitatii societatii, au fost achizitionate de-a lungul timpului doua mijloace de transport in sistem de finantare leasing. Astfel au fost reduse cheltuielile de transport. În perspectiva, S.C.Tradconsedil SRL intentionează sa-si extinda domeniul de activitate si sa deschida noi puncte de lucru in oras.

Structura organizatorica

Structura organizatorica a S.C.Tradconsedil SRL este conceputa in functie de volumul, complexitatea si specificul obiectului de activitate. Compartimentele structurii organizatorice ale societatii sunt ordonate intr-o organigrama.

CLIENT


Exercitiul: 2011

FOAIE DE LUCRU

Sectiunea: Planificare si rapoarte

Capitolul: Plan de misiune

Obiectiv: Informatii contabile

Ref. EA 2.2

Pagina: 1

Data: 10.01.2012

Intocmit de: Sava Luminita

Informatii contabile

Particularitatile sistemului contabil (venituri si cheltuieli).

În cadrul compartimentului economic exista un singur angajat care conduce contabilitatea financiara.Contabilitatea generala este organizată si condusa conform normelor interne, proiectate in vederea furnizarii de informatii pentru necesitatile proprii, cat si nevoilor utilizatorilor externi. Aceste norme interne sunt stabilite in conformitate cu nevoile proprii ale societstii di cu Regulamentul de aplicarea a Legii contabilitatii.

Principii contabile urmărite :

21

Toate principiile contabile obligatorii privind Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii si acordand atentie specială- extinzând analiza ai procedurile- pentru verificarea aplicării Ai respectării principiului continuiatii activitatii, principiul prudentei, principiul necompensarii, principiul independentei exercitţiului si principiul permanentei metodelor.

Principiului continuitatţii activitatţii. Evaluarea preliminara a respectării principiului continuitatii este prezentata in raportul special de analiza a situatiei financiare a societatii. Pe baza indicatorilor calculati se constata ca societatea si-a continuat activitatea, inregistrand de la an la an cresteri ale valorilor pentru principalii indicatori economici analizati.

Principiul prudentei este extrem de important pentru verificarea prezentarii activelor si pasivelor în bilant la valoare de utilitate. Aceste active vor trebui prezentate la cea mai mică valoare dintre valoarea probabila de realizare si valoarea contabila neta .

Principiul necompensarii asigura evidenţa tuturor elementelor patrimoniale si evidentiază erorile de compensare efectuate.Nu pot fi compensate pozitiile de cheltuieli cu cele de venituri ,ori plusurile de valoare cu minusurile, in cadrul mecanismului aplicarii principiului prudentei.

Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii pe masura angajarii acestora ai trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se referă. Cheltuielile/ veniturile aferente exercitiului curent se înregistreaza in contabilitatea acestui exercitiu, chiar dacă se vor plati/ incasa in exercitiile viitoare.

Principiul permanentei metodelor.Metodele de lucru contabile. trebuie sa ramană aceleasi .

CLIENT


Exerciţiul: 2010

FOAIE DE LUCRU

Secţiunea: Controlul conturilor

Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli

Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor

Ref. EC 1FL 1

Pagina: 1

Data: 10.01.2012

Întocmit de: Sava Luminita

Conform Legii contabilitatii nr. 82/ 1991 republicata ,contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, dupa caz. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor, dupa caz. In contabilitate, profitul sau pierderea, se stabileste cumulat de la inceputul exercitiului financiar, inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza de regula, la finele exercitiului financiar.

Intrucat Romania a optat pentru o contabilitate de angajamente, inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor se face in momentul angajarii cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de momentul platţii. Inregistrarea in contabilitate a veniturilor se face in momentul livrarii bunurilor si

22

serviciilor pe bazs de facturs sau alte documente, indiferent de momentul incasarii acestora.

Structurarea cheltuielilor si a veniturilor in contabilitatea financiara se face după natura activitatilor care le-au generat si anume :

-Cheltuieli si venituri de exploatare- generate de activitati desfasurate in cadrul obiectului de activitate al intreprinderii

Cheltuieli si venituri financiare- generate de activitati de natura financiara, precum : diferente de curs valutar, dobanzi, cheltuieli si venituri aferente investitiilor financiare ;

-Cheltuieli si venituri extraordinare- rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de activităţile curente şi care nu se repeta în mod frecvent ;

-Cheltuieli si venituri privind amortizarile si provizioanele ;

-Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite.

Pentru detectarea si culegerea probelor de audit a conturilor de venituri si cheltuieli la S.C.Tradconsedil SRL s-a folosit examenul documentar si metodele analitice. Examenul documentar este cel mai frecvent instrument utilizat in audit. El consta in apropierea si analiza unor operatiuni, procedee sau fenomene economice, pe baza documentelor justificative care le reflecta, cu scopul de a stabili realitatea, legalitatea si eficienta acestora. Din cadrul tehnicilor examenului documentar a fost utilizata tehnica examenului cronologic. Ratiunea care a stat la baza alegerii acestei tehnici a constat in faptul ca documentele justificative si financiare ale unitatii sunt indosariate in ordine cronologica, pe zile, la data efectuarii acestora, ceea ce nu a dus la ingreunarea muncii auditorului.

Raportul de audit

Reprezinta documentul de sinteza al misiunii de audit financiar, fiind proprietatea clientului in momentul predarii lui de catre auditori.

Se intocmeste la sfarsitul misiunii de audit dupa ce au fost stabilite opinii asupra tuturor claselor de conturi si situatii financiare auditate si presupune o recapitulare sintetica a misiunii de audit ce a fost desfasurata si a opiniei generale asupra situatiilor financiare .Utilizatorii principali ai raportului de audit sunt actionarii societatatii.

Opinia auditorului cu privire la situatiile financiare trateaza masura in care situatiile financiare sunt pregatite sub toate aspectele semnificative , in conformitate cu cadrul general de raportarea financiara aplicabil.

Opinia este comuna tuturor misiunilor de audit al situatiilor financiare.Acolo unde cadrul general de raportare financiara este un cadru de prezentare fidela a situatiilor financiare cu scop general, opinia ceruta de IAS-uri se refera la faptul ca daca situatiile financiare sunt prezentate in mod fidel,ele vor oferi o imagine fidela.

Se pot intocmi 2 forme :

23

forma scurta forma detailata

Forma scurta trebuie sa contina :

1. titlul2. data 3. paragraph 1 introductiv care cuprinde elemente de identificare ale cabinetului de Audit , ale

societatii auditate si ale contractului care a stat la baza prestarii misiunii de audit 4. paragraful 2 care cuprinde elementele de identificare ale situatiilor financiare ce au facut

obiectul misiunii5. paragraful 3 care cuprinde elemente de identificare ale bazei de verificare in functie de

standardele care au folosit la auditarea situatiilor financiare6. paragraful 4 prezentarea standardelor de audit ce au fost respectate in derularea misiuniisi a

procedeelor , tehnicilor, metodelor de audit aplicate.

Standardele internationale de audit impun auditorilor sa inchida in acest paragraph prezentarea in detaliu a faptului ca “ a fost aplicata tehnica sondajului”fiind o cerinta care reprezinta o forma a protectiei profesionale a auditorului”.

In urma acestei precizari utilizatorii raportului de audit iau la cunostiinta ca opinia acordata de auditor ofera un grad de asigurare ridicat,dar nu absolute;

7. paragraful 5 privind opinia de audit – se emite opinia de audit intr-una din formele ei standardizate

Raportul in forma detailata: este de fapt forma forma scurta cu mentiunea ca dupa paragraful 5 sunt prezentate si motivele care au stat la baza acordarii unei asemenea opinii.

In functie de concluziile pe care le-a tras pe baza analizei probelor de audit colectate in timpul misiunii sale ,auditorul poate emite urmatoarele opinii:

Opinie fara rezerve Opinie cu rezerve Imposibilitatea emiterii unei opinii Opinie contrara

Opinie fara reserve- indica faptul ca abaterile semnificative de la principiile contabile precum si efectele acestora au fost identificatesi prexzentate corespunzator in situatiile financiare;

Opinia cu rezerve - se interpreteza prin faptul ca situatiile financier prezinta pe ansamblu o imagine fidela , cu exceptia unor elemente care in viziune a auditorului nu pot fi considerate ca baza pentru luarea deciziilor ;

Imposibilitatea emiterii unei opinii – in cazul acesta auditorul nu paote emite o opinie asupra situatiilor financiare deoarece probele sale de audit sunt insuficiente sau nu pot justifica nici un fel

24

de opinie;

Opinie contrara – auditorul considera ca situatiile financiare nu respecta imaginea fidela, atunci este posibil ca opinia contrara sa fie cea mai potrivita circumstantelor.Aceasta opinie trebuie emisa numai cand devierea de la imaginea fidela este prea marepentru a putea permite exprimarea unei opinii cu rezerve.

25

Documents

Audit Financiar