B. Drept Administrativ Parte Speciala

II. DREPT ADMINISTRATIV- PARTE SPECIALA

B.1. AUTORITATILE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE: 1. Presedintele Romaniei:

- Alegerea Presedintelui- Atributiile Presedintelui- Actele Presedintelui- Raspunderea politica a Presedintelui- Raspunderea juridica a Presedintelui

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Accesul la funcţia de Preşedinte al României aparţine, în principiu, fiecãrui cetãţean român, care îndeplineşte condiţiile prevãzute de Constituţie şi de Legea nr. 69/1992 privind alegerea Preşedintelui României: sã aibã drept de vot; sã aibã cetãţenia românã şi domiciliul în ţarã; sã nu intre în categoria persoanelor care nu pot face parte dintr-un partid politic; sã fi împlinit, pânã în ziua alegerilor, inclusiv, vârsta de cel puţin 35 de ani; sã nu fi îndeplinit, anterior, douã mandate în funcţia de Preşedinte al României.

Funcţia de Preşedinte al României este incompatibilă cu : orice altã funcţie publicã, indiferent care ar fi domeniul în care s-ar exercita aceasta şi natura funcţiei; calitatea de membru al vreunui partid politic ; orice funcţie privatã. În urma scrutinului, este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur, majoritatea de voturi ale alegãtorilor înscrişi în listele electorale (Legea nr. 69/1992 privind alegerea Preşedintelui României). În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit aceastã majoritate, se organizeazã al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare numãr de voturi. Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţionalã. Candidatul a cãrui alegere a fost validatã depune jurãmântul în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, convocate în şedinţã comunã. Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercitã de la data depunerii jurãmântului, pânã la depunerea jurãmântului de preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organicã, numai în caz de rãzboi sau de catastrofã. Nici o persoanã nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult douã mandate. Acestea pot fi şi succesive. Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivã a exercitãrii atribuţiilor sau de deces. Dacã funcţia de Preşedinte devine vacantã ori dacã Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacã se aflã în imposibilitate temporarã de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigurã, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor (art. 98 din Constituţie).În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul trebuie sã organizeze alegeri pentru un nou Preşedinte.

Atribuțiile Președintelui Românieia. în raport cu Parlamentul : Preşedintele României poate adresa mesaje Parlamentului referitoare la

principalele probleme politice ale ţării. Camerele Parlamentului primesc mesajul în şedinţă comună. Mesajul nu produce efecte juridice. Preşedintele convoacă Parlamentul rezultat din alegeri, în termen de maxim 20 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Preşedintele mai poate cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului în funcţiune, numai în următoarele condiţii : a apãrut sau este iminentã apariţia unui eveniment cu urmãri deosebite pentru ţarã, care face necesarã luarea unor mãsuri de cãtre Parlament; în cadrul sesiunii extraordinare, de regulã, nu se poate dezbate decât problema pentru care a fost convocat acesta, neputându-se extinde, ulterior, şi la alte probleme; sesiunea extraordinară poate depăşi durata pentru care a fost convocată numai dacă problema aflată pe ordinea de zi nu a fost finalizată. Preşedintele poate dizolva Parlamentul numai în situaţia în care trebuie format un nou Guvern, fie dupã alegerile legislative, fie ca urmare a exprimãrii votului de neîncredere în Guvernul existent şi numai în următoarele condiţii : consultarea obligatorie a Preşedinţilor celor două Camere ; Parlamentul sã nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare a învestiturii; în intervalul celor 60 de zile trebuie sã fi fost respinse minimum douã solicitãri de învestiturã; sã nu reprezinte a doua dizolvare în perioada unui an calendaristic; demersurile de dizolvare a Parlamentului sã nu fie promovate în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui; în ţarã sã nu fie instituitã starea de asediu sau de urgenţã. Preşedintele României promulgă legile. Constituţia prevede cã legile se trimit spre promulgare Preşedintelui României, iar promulgarea se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. După acest termen legea intrã în vigoare, chiar dacã nu a fost promulgatã de Preşedinte. Promulgarea legii de cãtre Preşedinte este obligatorie. Totuşi, Preşedintele are dreptul să ceară Parlamentului, o singurã datã, reexaminarea legii, caz în care promulgarea se face în termen de maximum 10 zile. Preşedintele poate sesiza şi Curtea Constituţionalã, dacã aprecieazã cã

1

legea, în ansamblu, sau o dispoziţie a ei sunt neconstituţionale. Sesizarea trebuie însã fãcutã în termenul de 20 de zile în care Preşedintele avea dreptul şi obligaţia sã promulge legea.

b. în raport cu Guvernul: Între Preşedinte şi Guvern nu sunt stabilite raporturi de subordonare. Atribuţiile Preşedintelui României în raport cu activitatea executivului sunt : desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru; numirea Guvernului, pe baza votului de încredere acordat de Parlament; revocarea şi numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere; consultarea Guvernului cu privire la problemele urgente şi de importanţã deosebitã; participarea la şedinţele Guvernului; poate cere urmãrirea penalã a membrilor Guvernului, pentru fapte sãvârşite în exercitarea funcţiei, precum şi suspendarea din funcţie, în cazul în care s-a cerut urmãrirea penalã de cãtre Senat sau Camera Deputaţilor.

c. în raport cu alte autoritãţi ale administraţiei publice centrale autonome: Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apãrare a Ţãrii, convoacă lucrările acestuia, coordonează şi-i îndrumă activitatea. Preşedintele României propune numirea unor importanţi funcţionari ai administraţiei publice (directorul general al Serviciului Român de Informaţii, judecãtorii şi procurorii financiari din cadrul Curţii de Conturi, doi din membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului).

d. în raport cu puterea judecãtoreascã: Numeşte judecãtorii şi a procurorii, cu excepţia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Ca urmare, dupã numire, aceştia devin inamovibili, fiind independenţi şi supunându-se numai legii. Acordă graţieri individuale, prin decrete care sunt contrasemnate şi de primul-ministru.

e. în raport cu Curtea Constituţionalã: Preşedintele României : numeşte o treime din judecătorii Curţii Constituţionale ; sesizează Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea unor legi; iniţiază, la propunerea Guvernului, revizuirea Constituţiei. Curtea Constituţională : controlează respectarea procedurii alegerii Preşedintelui şi a confirmării rezultatului sufragiului ; constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte ; avizează propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui.

f. în vederea consultãrii directe a cetãţenilor: Se referã la instituţia referendumului. Constituţia României, prin art. 90, acordã dreptul Preşedintelui, dupã consultarea Parlamentului, de a cere poporului sã-şi exprime, prin referendum, voinţa în legãturã cu unele probleme de interes naţional.

g. în situaţii excepţionale: Preşedintele poate declara, cu aprobarea prealabilã a Parlamentului, mobilizarea parţialã sau generalã a forţelor armate (numai în cazuri excepţionale, aceastã hotãrâre se supune ulterior aprobãrii Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare); în cazul unei agresiuni armate îndreptate împotriva ţãrii, Preşedintele este abilitat de Constituţie şi cu dreptul de a lua mãsuri pentru respingerea agresiunii, mãsuri care nu se limiteazã numai la declararea mobilizãrii forţelor armate, ci cuprind şi obligaţii ale agenţilor economici şi ale populaţiei civile; Constituţia îl abiliteazã pe Preşedinte cu dreptul de a institui, în condiţiile legii, starea de asediu sau starea de urgenţã, în întreaga ţarã sau în unele localitãţi, situaţie în care este necesarã o aprobare ulterioarã a Parlamentului, în termen de cel mult 5 zile de la adoptare.

h. în domeniul politicii externe: Valabilitatea tratatelor încheiate de Preşedintele României este condiţionatã de urmãtoarele elemente: negocierea prealabilã a Guvernului; înaintarea tratatelor respective cãtre Parlament în termen de 60 de zile; ratificarea lor de cãtre Parlament. Cât priveşte acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici, Preşedintele României are urmãtoarele atribuţii: acrediteazã şi recheamã reprezentanţii diplomatici ai României în ţãrile cu care avem relaţii diplomatice; aprobã înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangurilor misiunilor diplomatice; acrediteazã reprezentanţii diplomatici ai altor state pe lângã Preşedintele României. Decretele Preşedintelui, emise în exercitarea celor mai importante atribuţii (încheierea de tratate, acreditarea reprezentanţilor diplomatici, instituirea stãrii de asediu sau a celei de urgenţã, declararea mobilizãrii, acordarea decoraţiilor, conferirea gradelor de mareşal, de general sau de amiral ş.a.), se contrasemneazã de cãtre primul-ministru.

Preşedintele României emite decrete (ca acte juridice). Acestea pot avea caracter normativ sau individual. Constituţia prevede douã condiţii, pentru ca decretele emise de Preşedintele României sã intre în ordinea juridicã a statului: obligativitatea publicãrii lor în Monitorul Oficial al României; contrasemnarea unora dintre decrete de cãtre primul-ministru. De asemenea, Preşedintele României poate adresa Parlamentului mesaje, poate face declaraţii, apeluri, poate adresa scrisori, acestea fiind, prin efectele lor, acte politice. Cu excepţia decretelor prezidenţiale, care se referã la desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, dizolvarea Parlamentului şi numirea în funcţii publice, toate celelalte acte sunt contrasemnate şi de cãtre primul-ministru. Nepublicarea unui decret atrage dupã sine inexistenţa propriu-zisã a decretului. Fiind un act juridic, administrativ, decretul poate fi supus atacului în contencios administrativ, potrivit dreptului comun, fiind exceptate doar acele decrete care sunt exceptate expres în mod concret de Legea contenciosului administrativ.

Preşedintele României este supus unor rãspunderi exprese, neîndeplinirea, nesocotirea sau încãlcarea unora dintre acestea putând sã atragã, dupã caz, rãspunderea politicã, respectiv administrativã sau penalã. Preşedintele României poate fi pus sub acuzare pentru înaltã trãdare, cu votul a cel puţin douã treimi din

2

numãrul deputaţilor şi al senatorilor, competenţa de judecatã având-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La data rãmânerii definitive a hotãrârii de condamnare, Preşedintele este demis de drept. Rãspunderea politicã a Preşedintelui este invocatã de Constituţie în cazul sãvârşirii unor fapte grave, prin încãlcarea prevederilor constituţionale. Preşedintele poate fi suspendat din funcţie, cu votul majoritãţii deputaţilor şi al senatorilor, dupã consultarea Curţii Constituţionale. Cu privire la faptele ce i se imputã, acesta poate da explicaţii Parlamentului. În ceea ce priveşte propunerea de suspendare din funcţie, aceasta poate fi iniţiatã de minimum o treime din membrii celor douã Camere. În cazul aprobãrii propunerii de suspendare, în cel mult 30 de zile se organizeazã un referendum pentru demiterea Preşedintelui.


B.2. Guvernul:

- Rolul si functiile Guvernului

- Competenta Guvernului

- Procedura de investitura a Guvernului

- Actele Guvernului

- Incetarea functiei de memvru al Guvernului

- Incetarea mandatului Guvernului

- Formele controlului parlamentar asupra activitatii Guvernului

- Angajarea raspunderii Guvernului

Guvernul este autoritatea centrala a puterii executive,care functioneaza in baza votului de incredere acordat de Parlament si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.Guvernul face parte din sistemul organelor sistemului administratiei publice,ocupand in acest sistem locul principal,ca organ suprem al sistemului,concluzie la care se poate ajunge in baza prevederilor art.101 alin.1 din Constitutie,potrivit carora ,,Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice''.

Guvernul are rolul de a asigura funcţionarea echilibrată şi dezvoltarea sistemului naţional economic şi social, precum şi racordarea acestuia la sistemul economic mondial, în condiţiile promovării intereselor naţionale. In indeplinirea atributiilor sale,Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate,cum ar fi sindicatele si patronatele. Guvernul raspunde de ordinea publica,de apararea nationala,precum si de raporturile statului respectiv cu alte state. Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale,avand la baza Programul de guvernare nu adoptat ci acceptat de Parlament.

Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercita urmatoarele functii: functia de strategie,prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare; functia de reglementare,prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice; functia de administrare a proprietatii statului,prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; functia de reprezentare,prin care se asigura,in numele statului roman,reprezentarea pe plan intern si extern; functia de autoritatea de stat,prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii,ordinii publice si sigurantei nationale,precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

In componenţa Guvernului pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii: au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară; se bucură de exerciţiul drepturilor electorale; nu au suferit condamnări penale; nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de lege. Este format din primul-ministru, ministrii si alti membri stabiliti prin lege organica.

Guvernul este alcătuit din primul-ministru şi miniştri. Din Guvern pot face parte şi miniştri-delegaţi, cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru, prevăzuţi în lista Guvernului prezentată Parlamentului pentru acordarea votului de încredere.

Incompatibilităţile funcţiei de membru al Guvernului: exercitarea altei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de deputat sau de senator; exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizată în cadrul

3

organizaţiilor cu scop comercial; exercitarea de acte de comerţ, cu excepţia vânzării sau cumpărării de acţiuni ori alte titluri de valoare; exercitarea funcţiei de administrator ori de cenzor la societăţile comerciale sau de reprezentant al statului în adunările generale ale unor asemenea societăţi ori de membru al consiliilor de administraţie ale regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor naţionale; exercitarea unei funcţii publice în serviciul unei organizaţii străine, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi convenţiile la care România este parte.

Constatarea stării de incompatibilitate se face de primul-ministru, care va dispune măsurile necesare pentru încetarea acesteia.

Investitura Guvernului presupune: Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care detine majoritatea absoluta in Parlament, ori daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament,pentru ca, astfel, sa se asigure sprijinul parlamentar pentru viitorul Guvern. Nu este de conceput un candidat la functia de prim-ministru fara un puternic sprijin din partea unor partide politice, indiferent daca persoana candidatului este om politic sau tehnocrat. Din Guvern pot face parte si ministri delegati,cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru,prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru votul de incredere. Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare,votului de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Este evident ca programul exprima conceptia de guvernare a partidului majoritar sau a partidelor care alcatuiesc coalitii in scopul guvernarii.

Programul si lista Guvernului se dezbat de catre Camera Deputatilor si Senat,in sedinta comuna.Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor ,aceasta avand ca obiect programul in forma finala si lista in ansamblu a Guvernului, iar nu fiecare membru in parte. (art.103 din Constitutie). Primul-ministru si ceilalti membri ai Guvernului depun individual,in fata Presedintelui Romaniei,juramantul de credinta fata de tara si popor, avand acelasi continut cu juramantul Presedintelui Romaniei.

Pot fi membri ai Guvernului persoanele care: au numai cetatenie romana si domiciliul in tara; se bucura de exercitiul drepturilor electorale; -nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc unul dintre cazurile de incompatibilitate.

In principiu, Guvernul adopta doua categorii de acte: cu caracter politic, cu caracter juridic.

Actele cu caracter politic nu imbraca o anumita forma pentru ca ele nu sunt reglementate prin norme juridice ci, se concretizeaza, in general, in mesaje, declaratii de intentie, declaratii politice cu privire la anumite evenimente interne sau externe. Actele emise de Guvern isi gasesc reglementarea in toate statele. Ordonantele pe care le poate emite Guvernul sunt doar pentru domenii rezervate legilor ordinare.

In afara de hotarari si ordonante, Guvernul poate emite si ordonante de urgenta , dar numai in conditii exceptionale. Hotararile de Guvern pot fi adoptate cu majoritatea membrilor prezenti in cadrul sedintei de Guvern, iar Guvernul poate lua hotarari daca sunt prezenti majoritatea membrilor Guvernului.

Hotararea de Guvern se semneaza de catre primul-ministru si se contrasemneaza de ministrul sau ministrii de resort, adica cei care urmeaza sa puna in aplicare aceasta hotarare. Hotararea se publica in Monitorul Oficial si numai dupa aceasta publicare ea intra in vigoare, cu exceptia cazurilor cand s-a prevazut o data certa ulterioara sau un anumit termen pentru intrarea in vigoare a hotararii respective.

Ordonantele de Guvern emise pe baza unei legi de abilitare se publica in M.O. si produc efecte de indata. Daca in legea de abilitare s-a prevazut ca unele ordonante sau toate vor fi supuse aprobarii Parlamentului in prima zi dupa reluarea activitatii parlamentare, Guvernul trebuie sa supuna spre aprobare aceste ordonante.

Parlamentul are 3 posibilitati: aproba ordonanta asa cum a fost emisa de Guvern, respinge ordonanta, aduce modificari acestei ordonante. In cazul in care ordonanta a fost respinsa, dar ea produsese efecte anterior respingerii, daca aceste efecte nu mai pot fi inlaturate, inseamna ca ele raman castigate in favoarea celor in cauza. Daca aceste efecte sunt in defavoarea unor persoane, Parlamentul sau Guvernul vor trebui sa stabileasca eventual despagubiri sau compensatii pentru aceste persoane. Cat priveste ordonantele de urgenta, acestea intra in vigoare dupa momentul depunerii textului ordonantei la Parlament si publicarii acestuia in M.O.

In ce priveste raspunderea penala,in baza Constitutiei,numai Camera Deputatilor,Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.Daca s-a cerut urmarirea penala,Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie.Urmarirea penala va fi efectuata de catre Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie iar judecarea acestora de catre Curtea Suprema de Justitie,potrivit legii.

Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma: demisiei; revocarii; pierderii drepturilor electorale; starii de incompatibilitate; decesului; demiterii.

Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public,se prezinta in scris primului ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de depunerea ei,dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.

4

Revocarea din functia de membru al Guvernului se face de Presedintele Romaniei,prin decret ,la propunerea primului ministru.Revocarea are loc in caz de remaniere guvernamentala.

In cazul in care un membru al Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sau averea sa a fost declarata,in tot sau in parte,ca fiind dobandita in mod ilicit,printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila ,el este demis de Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru.

Potrivit Constitutiei, Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru.Dar cum nici Parlamentul nu il poate revoca,personal,pe primul-ministru,rezulta ca acesta isi pierde calitatea de prim-ministru numai in urma unei motiuni de cenzura,cand este demis intregul Guvern.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului de la data depunerii ea urmand a se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.Guvernul se considera demis cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor iar daca a fost respinsa,deputatii si senatorii nu mai pot initia ,in aceeasi sesiune,o noua motiune de cenzura,cu exceptia cazului cand Guvernul isi angajeaza raspunderea a unui program sau a unei declaratii de politica generala. Intrucat in aceasta situatie nu mai exista nici un Guvern,in consecinta,nu mai poate functiona nici un prim-ministru.Rezulta ca situatia membrilor Guvernului este dependenta de situatia primului-ministru.Daca Parlamentul este nemultumit de primul-ministru,aceasta nemultumire se rasfrange asupra intregului Guvern,asupra tuturor membrilor acestuia. Astfel, Guvernul raspunde in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate.Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.Astfel,sanctiunea cea mai severa care intervine in cazul raspunderii politice a Guvernului este demiterea prin retragerea increderii de catre Parlament.Conf art.112 din Constitutie,Camera Deputatilor si Senatul,in sedinta comuna,pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Presedintele Romaniei,la propunerea primului ministru,ia act de aceasta si declara vacanta functia de membru al Guvernului.

Incetarea mandatului guvernului are loc: prin retragerea sprijinului parlamentului ca urmare a unei motiuni de cenzura; respingerea unui proiect de lege supus aprobarii parlamentului prin asumarea raspunderii guvernului; prin demisia primului-ministru; prin decesul primului-ministru; prin incompatibilitatea primului-ministru. Daca incetarea activitatii guvernului intervine pe parcursul mandatului, se va trece la formarea unui nou guvern dupa aceeasi procedura aratata anterior.

Cu privire la controlul Parlamentar asupra Guvernului prin intermediul intrebarilor si interpelarilor pe care deputatii si senatrii le pot adresa Guvernului, in ansamblu, sau oricaruia dintre membrii sai. Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau interpelarile formulate de deputati sau de senatori in conditiile prevazute de regulamentele celor doua camere ale Parlamentului.

Intrebarea consta intr-o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat daca o informatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice informatiile si documentele solicitate de Camere sau de comisiile permanente ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema determinata. Nu pot fi formulate intrebari care privesc probleme de interes personal sau particular, urmaresc obtinerea unei consultatii juridice. Intrebarile pot fi formulate in scris sau oral. La prezentarea intrebarii deputatul sau senatorul va preciza daca doreste sa primeasca raspunsul scris sau oral, in sedinta. Raspunsul poate fi imediat. Acestia pot declara ca vor prezenta raspunsul in zilele urmatoare, precizand cu exactitate ziua. Intrebarile la care nu s-a raspuns se publica in M.O. la sfarsitul ficarei sesiuni ordinare.

Interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau unor membri ai Guvernului de catre un deputat sau senator sau de un grup parlamentar prin are se solicita explicatii asupra politicii Guvernului in probleme importante ale activitatii interne sau externe. Interpelarile se formuleaza in scris aratandu-se numai obiectul lor fara nici o dezvoltare. Se citesc in sedinta publica. Se inscriu in registru si se afiseaza in sala de sedinte urmand a fi trimise Primului-ministru. In sedinta stabilita pentru dezvoltarea interpelarii se da mai intai cuvantul celui care a formulat interpelarea si apoi reprezentantului Primului-ministru sau ministrului. Guvernul si fiecare dintre membrii sau sunt obligati sa raspunda la interpelari in cel mult doua saptaani. Cele doua camere au posibilitatea de a adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitita cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.

Controlul Parlamentului asupra administratiei publice centrale se poate exercita si prin intermediul comisiilor de ancheta care se pot constitui fie de catre fiecare camera, fie in comun, de ambele camere. Fiecare Camera isi constituie comisii parlamentare si poate instituii comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune. Rolul comisiilor de ancheta este acela de a asigura celor doua Camere ale Parlamentului o informare cat mai completa, specializata si pertinenta asupra unei anumite probleme, fata de care acestea sa-si exprime in final pozitita. Activitatea comisiei se concretizeaza intr-un raport spre dezbatere Camerei care a constituit comisia. Raspunderea Guvernului poate fi raspundere individuala si raspundere colegiala, raspundere juridica si raspundere politico-juridica, raspundere fata de plenul executivului din care fac parte si fata de primul ministru.

5

Guvernul raspunde politic numai in fata parlamentului pentru intreaga sa activitate, iar fiecare membru al acestuia raspunde politic solidar cu ceilalti membrii pentru activitatea si actele executivului. Senatul poate recomanda Guvernului demiterea unui membru al sau.

Primul ministru raspunde de activitatea executivului in fata legislativului, dupa cum fiecare ministru raspunde si in fata premierului pentru propria activitate.Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna pot retrage increderea acordata Guvernului adoptand o motiune de cenzura cu votul majoritatii parlamentarilor.In privinta raspunderii juridice, numai Camera Deputatilor, Senatul si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor executivului pentru fapte savarsite in exercitarea functiei lor. Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interprlarile formulate de deputati sau senatori.Guvernul are obligatia in cadrul controlului parlamentar, exercitat asupra sa ,sa prezinte informatiile si documentele cerute de camere sau de comisiile parlamentare. Membrii Guvernului au acces la lucrarile legislativului, iar daca li se solicita prezenta,participarea lor este obligatorie.


B.3. Administratia publica centrala de specialitate (numai ministerele)

- Rol si competenta

- Organizare si functionare

- Conducere

Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale in anumite domenii de activitate. Esle se organizeaza numai in subordinea Guvernului si numai in baza legii. Ministerele sunt organe unipersonale. Rolul lor este de a asigura organizarea executarii si executarea in concret a legilor in domenii specifice de activitate. Ministerele sunt organe cu competenta speciala al administratiei publice in situatia in care atributiile acestuia caruia ii sunt conferite prin lege, se limiteaza la o singura ramura sau un singur domeniu de activitate. Astfel, sunt organe de ramura cele are isi desfasoara activitatea intr-un singur sector de activitate cum ar fi ministerul justitiei. Organe de domeniu sunt cele a caror competenta se extinde asupra mai multor sectoare de activitate, asupra carora desfasoara activitati de indrumare, coordonare si control, cum ar fi institututl national de statistica.

Structura organizatorica, atributiile si numarul de posturi ale ministerelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului in raport cu importanta, volumul si complexitatea activitatii fiecarui minister in parte. Structura organizatorica a ministerelor, in functie de volumul, complexitatea si specificul activtatii acestora cuprinde: birourile (se organizeaza pentru intalnirea unei activitati omogene sau maimulte activitati complementare care necesita o conducere unitara); serviciul (cuprinde mai multe birouri); directia (cuprinde mai multe servicii sau birouri a caror activitate face necesara o conducere unitara); directia generala (se organizeaza pentru conducerea unui domeniu sau sector de activitate. Ea poate cuprinde directii, servicii, birouri); departamentul (este infiintat pentru coordonarea activitatii mai multor directii generale, directii etc).

Subdiviziunile ministerelor pot fi impartite in doua categorii: de specialitate si functionale. Subdiviziunile de specialitate desfasoara o activitate de stricta specialitate de natura celor care constituie domeniul propiru al acelui minister, numarl lor fiind determinat de pecificul acestuia. Subdiviziunea functionala exista in cadrul oricarui minister, activitatea lor aflandu-se in legatura cu toate sectoarele ministerului respectiv. Subdiviziunile organizatorice ale ministerelor neavand calitatea de autoritate publica distincta de minister nu pot emite acte administrative normative ci numai aacte de aplicare a actelor cu forta juridica superioara. In unele azuri prevazute de lege anumite subdiviziuni pot avea dreptul de a emite acte normative, ca de exmplu departamentele din cadrul unor ministere.

Infiintarea, organizarea si atributiile serviciilor publice din unitatile administrativ-teritoriale, numarul de personal, functiile de conducere se aproba prin ordin al ministrului, respectiv al conducaorului organului central de specialitate in subordinea carora se afla serviciul respectiv.

Ministrul sau conducatorul organului central numeste conducatorii organelor din subordinea ministerului sau a organului central. Conducatorii serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teriotoriale sunt numiti si eliberati din functie de ministrul sau de conducatorul organului central. Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.

6

Conducerea ministerului se realizeaza in exclusivitate de ministrul numit prin decret al Presedintelui Romaniei, pe baza votului de incredere acordat de Parlament.

Ministerul raspunde de intreaa activitate a ministerului in fata Guvernului iar in calitate de membru al acestuia raspunde in fata Parlamentului solidar cu ceilalti membri ai Guvernului. Ministrul are deci o dubla responsabilitate: raspunderea fata de organele puterii legislative, care deeriva din faptul ca ministrii sunt investiti in functie de catre Parlament, si raspunderea fata de Guvern, care deriva din rolul pe care Guvernul il are in conducerea administratiei publice pe intreg teritoriul tarii si in toate domeniile si sectoarele de activitate. Ministrul reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati publice.

In exercitarea conducerii ministerului ministrii emit ordine si intructiuni. Emiterea acestor acte poate fi facuta din proprie initiativa ori la propunerea unor compartimente din structura ministerului sau a unitatilor aflate in subordine ori in coordoonarea acestuia. Emiterea de ordine si intructiuni poate avea caracter obligatoriu sau caracter facultativ. Emiterea este obligatorie atunci cand este expres prevazuta prin lege sau prin hotarare ori ordonanta a Guvernului, in toate celelalte cazuri fiecare ministru avand dreptul sa aprecieze daca este necesara si oportuna emiterea unui ordin sau a unei intructiuni.

Totodata ministerul numeste si elibereaza din functie conducatorii organelor de specialitate din subordinea ministerului.In activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai multi secretari de stat potrivit hotararii Guvernului de organizare si functionare a ministerului. Acestia sunt numiti si eliberati din functie prin decizie a primului-ministru si exercita atrubutiile delegate de ministru.

In cazul in care ministrul din diferite motive nu isi poate exercita atributiile curente, va desemna secretarul de stat care exercita aceste atributii instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta.

Fiecare minister are un secretar general care este functionar public de cariera si face parte din categoria inaltilor functionari publici, numit pe baza de concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acesta asigura stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale intre structurile ministerului.in realizarea atributiilor ce ii revin secretarul general poate fi ajutat de unul sau doi adjuncti. Secretarii generali adjuncti sunt de asemenea functionari publici de cariera care fac parte din categoria inaltilor functionari publici numiti prin concurs sau examen.


B.4. AUTORITATILE AP LOCALE SI JUDETENE:

1. Principii de organizare si functionare a administratiei publice locale

- Consiliul Local

- Alegerea si constituirea consiliului local

- Functionarea consiliului local

- Actele consiliului local

- Incompatibilitatile functiei de consilier local si conflictul de interese

- Suspendarea si incetarea mandatului de consilier local

- Dizolvarea consiliului local

Consilul local reprezinta o autoritate a autonomiei locale cu caracter deliberativ. Conform art 121 alin (1) din Constitutie „autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii”.

Potrivit Legii nr 215/2001, autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative si primarii ca autoritatile executive.

Consiliile locale sunt compuse din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber. Mandatul de consilier este de 4 ani si se exercita in conditiile legii. Numarul de consilieri care compun consiliul local se stabileste prin ordin al prefectului in raport cu populatia existenta in respectiva unitate administrativ-teritoriala la data de 1 ianuarie a anului in curs sau dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preede alegerile. Numarul de consilieri este cuprins intre 9 si 27, Consiliul General al Municipiului Bucuresti fiind compus din 31 de consilieri. Pe toata durata mandetului, numarul consilierilor nu poate fi redus sau marit pe motiv ca s-a redus ori marit substantial numarul locuitorilor comunei sau orasului respectiv.

Alegerea autoritatilor administratiei publice locale au dreptul de a fi alesi consilieri, cetatenii care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au drept de vot; au implinit pana in ziua alegerilor, inclusiv, varsta

7

de cel putin 23 de ani; nu le este interzisa asocierea in partide politice; au domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza sa fie alese.

Pentru alegerea consiliilor locale si a primarilor, fie care comuna, oras, municipiu si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiului constituie o circumscriptie electorala. Numerotarea circumscriptiilor electorale din fiecare judet, precum si a circumscriptiilor electorale de sector al municipiului Bucuresti se face de catre prefect, prin ordin, in termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor. Numerotarea se face incepand cu municipiul resedinta de judet si continua cu celelalte municipii, orase si comune, in ordinea alfabetica a fiecarei categorii de unitati administrativ-teritoriala. Numarul circumscriptiei electorale se aduce la cunostinta alegatorilor de catre primar o data cu aducerea la cunostinta a delimitarii si numerotarii sectiilor de votare. Sectiile de votare se organizeaza in localitatile urbane cate o sectie la 1000-2000 de locuitori si in comune cate o sectie la 500-2000 de locuitori.

La alegerea autoritatilor administratiei publice locale sunt utilizate doua tipuri de liste: liste electorale permanente si liste electorale suplimentare. Listele electorale permanente ii cuprind pe toti cetatenii ce drept de vot care au domiciliul in localitatea pentru care se intocmeste lista. In 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, primarul este obligat sa puna la dispozitie partidelor politice, aliantelor politice si aliantelor electorale, la cererea si pe cheltuiala acestora copii de pe listele electorale permanente, precum si de pe listele electorale suplimentare.

Propunerile de candidati pentru consilieri locali se fac pe circumscriptii electorale si se depun la birourile electorale de circumscriptie cel mai tarziu cu 30 de zile inainte de data alegerilor. Candidaturile pentru consiliile locale si pentru consiliile judetete, precum si cele pentru primari se propun de partidele politice, aliantele politice sau aliantele electorale sau de catre organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri, dar nu pot fi si candidaturi independente pe baza listei sustinatorilor. Propunerile de candidati se fac in scris. Listele de candidati trebuie sa fie insotite de declaratiile de acceptare a candidaturii , scrise, semnate si datate de candidati. Modelele buletinelor de vot se stabilesc prin hotarare a Guvernului si sunt diferite pentru C.L.; C.J; respectiv Consiliul General al Mun. Buc si pt primari, respectiv pt primaarul general al mun Muc.

Campania electorala incepe cu 30 de zile inainte de data desfasurarii alegerilor si se incheie in ziua de sambata care preceda data alegerilor. In campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, precum si cetatenii au dreptul sa-si exprime opiniile in mod liber si fara nici o discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei si a celorlalte mijloace de informare in masa.

In ziua alegerilor presedintele biroului electoral al sectiei de votare , in prezenta celorlalti membri, verifica urnele, cabinele, existenta listelor electorale etc.

Dupa stabilirea rezultatului votarii, deci dupa alegerea numarului de consilieri prevazut de lege pt consilul local respectiv si eliberarea certificatului doveditor ale alegerii fiecarui consilieri, urmeaza sa se faca validarea alegerii. Validarea alegerii consilierilor se face de catre judecatoria in raza careia se afla unitatea administrativ-teritoriala de catre un judecator desemnat de presedintele instantei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune in termen de 3 zile de la data constatarii rezultatelor alegerilor in conditiile legii. Cererea se judeca in sedinta publica, fara citarea partilor. Invalidarea mandatului intervine in cazul in care se constata incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea consilierului s-a acut prin frauda electorala. Etapa urmatoare este constituirea consiliului local.

Constituirea se face in termen de 25 de zile de la data desfasuraii alegerilor. In acest scop consilierii alesi sunt convocati in sedinta de catre prefectul judetului. Sedinta este legal constituita daca sunt prezenti majoritatea consilierilor alesi si validati. In situatia in care consiliul local nu se poate reuni dupa trei convocari din cauza absentei nemotivate a consilierilor locali, instanta va declara vacante, prin hotarare, locurile consilierilor locali alesi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocari. Sesizarea instantei se face de catre prefect in maximum 3 zile de la data sedintei.

Consilierii ale caror mandate au fost validate depun in fata consiliului local un juramant.Dupa validarea mandatelor si depunerea juramantului de catre majoritatea consilierilor locali,

consilierul care a condus sedinta declara consiliul legal consituit. Constituirea consiliului local se constata prin hotararea adoptata cu votul majoritatii consilierilor validati. Dupa declararea ca legal constituit consiliul local alege dintre membrii sai, prin vot deschis al majoritatii consilierilor in functie, un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce sedintele consiliului si va semna hotararile adptate de acesta.

Dupa constituire consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Consilierii se pot constitui in grupuri in functie de partidele sau aliantele politice pe ale caror liste au fost alesi, daca sunt de cel putin 3. Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin vot deschis al majoritatii membrilor grupului.

Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa. Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

8

Consiliul se intruneste lunar in sedinte ordinare, la convocarea primarului. Se poate intruni si in sedinte extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului.

Convocarea consiliului local se face, in sccris, prin intermediul secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu cel putin 5 zile inaintea sedintelor ordinare sau cu cel putin 3 zile inaintea sedintelor extraordinare. Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitie consilierilor locali materialele inscrise pe ordinea de zi.

In caz de forta majora de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orasului sau municipiului sau in alte situatii stabilite de regulamentul de organizare si functioare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de indata. In invitatia la sedinta se vor preciza data, ora, locul desfasurarii si ordinea de zi a acesteia. Sedintele comsiliului local sunt conduse de un presedinte de sedinta. Sedintele consiliului local sunt publice.

Ordinea de zi a sedintelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui care a cerut intrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente care nu pot fi amanate pana la sedinta urmatoare, si numai cu votul majoritatii consilierilor locali prezenti. Scoaterea unui proiect de hotarare de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul initiatorului.

Dezbaterile din sedintele consiliului local precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier local se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Presedintele de sedinta, impreuna cu secretarul unitatii administrativ-teritoriale, isi asuma prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii color consemnate. La inceputul fiecarei sedinte, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al sedintei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, in cadrul sedintei, sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara. Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta se depun intr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta si de secretar, dupa aprobarea procesului-verbal.

Locuitorii satelor care nu au consilieri alesi in consiliile locale vor fi reprezentati la sedintele de consiliu de delegat satesc. Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de catre adunarea sateasca, constituita din cate un reprezentant al fiecarei familii, convocata si organizata de primar si desfasurata in prezenta primarului sau viceprimarului.

Cetatenii pot propune consiliilor locale si judetene pe a caror raza domiciliaza, spre dezbatere si adoptare, proiecte de hotarari.

In exercitarea atributiilor care-i revin, consiliul local adopta, potrivit legii, hotarari, care se comunica in mod obligatoriu primarului localitatii si prefectului judetului. Hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care prin lege sau prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului se prevede o alta majoritate. Cu votul majoritatii consilierilor locali in functie se adopta acele hotarari care privesc bugetul local, impozite si taxe, contractarea de imprumuturi etc. Hotararile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierlor. Exista posibilitatea ca unele hotarari sa fie adoptate prin vot secret.

Hotararile adoptate de consiliul local pot avea caracter normativ sau caracter individual. Hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale de catre prefect.

Functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibila cu: functia de primar; de prefect sau subprefect; calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau in aparatul propriu al consiliului ori al prefecturii in judetul respectiv; functia de presedinte; vicepresedinte; director general, administrator, asociat etc la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate saub autoritatea consiliului local;functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ teritoriala respectiva; calitatea de deputat sau senator; functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.

O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean. aceasta incompatibilitate exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre acesti agenti economici.

Incompatibilitatea intervine numai dupa valiarea mandatului, cel in cauza trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare presedintele de sedinta va supune validarii supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.

Alesul local poate renunta la funtia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie. In situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una dintre cele doua functii incompatibile, prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului

9

prevazut de lege, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Ordinul prefectului poate fi atacat la instanta de contencios administrativ competenta.

Legea administratii publice locale reglementeaza institutia suspendarii de drept si cea a incatarii de drept a mandatului de consilier local. Legea prevede ca mandatul de consilier se suspenda de drept numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata, dupa caz, prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului. Suspendarea dureaza pana la solutionarea definitiva a cauzei. Ordinul de suspendare se comunica de indata consilierului. In cazul in care consilierul suspendat a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri in conditiile legii.

Incetarea de drept a mandatului de consilier local intervine in urmatoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala; imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive cu eceptia cazurilor in care consilierul este arestat preventiv; condamnare; punerea sub interdictie judecatoreasca; deces etc.

Consilierii locali si judeteni pot demisiona, anuntand in scris presedintele de sedinta, respectiv presedintele consiliului judetean, care ia act de aceasta. Presedintele propune consiliului local adoptarea unei hotarari prin care se ia act de demisie si se declara locul vacant. Incetarea mandatului de consilier in cazul schimbarii domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala poate interveni numai dupa efectuarea in actul de identitate al celui in cauza a mentiunii corespunzatoare, de catre organul abilitat potrivit legii.

In toate situatiile de incetare a mandatului inainte de exprimarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau judetetean, dupa caz, adopta in prima sedinta ordinara, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean, o hotarare prin care se ia act de situatia aparuta si se declara vacant locul consilierului in cauza.

Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolva de drept in urmatoarele situatii: in cazul in care acesta nu se intruneste timp de doua luni consecutive; in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare; in situatia in care numarul consilierilor locali se reduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa prin supleanti.

Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale.

Referendumul este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total ai locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local inceteaza inainte de termen daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate.

Oana la constituirea noului consiliu local, primarul sau in absenta acestuia secretarul unitatii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau municipiului.


B.5. Consiliul judetean

- Atributiile consiliului jud.

- Conducerea consiliului

- Actele consiliului jud.

Consiliul judetean este format din consilieri, care in prezent sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.

Atributiile consiliului judetean:- atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale

institutiilor si serviciilor publice de interes judetean si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes judetean.

- atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului (aproba bugetul de venituri si cheltuieli; stabileste taxe si impozite);

- atributii privind gestionarea patrimoniului judetului- atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine (asigura cadrul necesar pentru furnizarea

serviciilor publice din educatie, protectia copilului, sanatate, cultura etc)10

- atributii privind cooperarea interinstitutionala.Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani care se exercita de la data constituirii pana la

declararea ca legal constituit a consiliului nou-ales.Forma de lucru a consiliului judetean este sedinta care are loc in fiecare luna. In afara sedintelor ordinare,

consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare, ori de cate ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin o treime din numarul consilierilor sau la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean. sedintele consiliului judetean sunt legal constituite in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie. Legea consacra caracterul obligatoriu al prezentei consilierilor judeteni la sedinte., urmand ca, prin regulamentul de organizare si functionare sa se stabileasca situatiile in care se considera ca absenta este temeinica, precum si sanctiunile care se pot dispune in cazul in care consilierul judetean absenteaza de la mai mult de doua sedinte fara motive temeinice.

Conducerea consiliului este realizata de un presedinte, care indeplineste functia de reprezentare a judetului in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice din tara sau din strainatate. El raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei publice judetene si de buna functionare a aparatului propriu de specialitate pe care il conduce si controleaza si care i se subordoneaza. Totodata, el asigura respectarea prevederilor Constitutiei, a legilor si celorlalte acte juridice obligatorii si a hotararilor consiliului judetean.

In cazul presedintilor consiliului judetean, este ales candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi in primul tur. In caz de balotaj se organizeaza si al doilea tur, la doua saptamani de la primul; tur, la care vor participa numai candidatii aflati in situatia de balotaj.

Actele consiliului judetean sunt hotararile. Hotararile consiliului judetean se comunica in mod obligatoriu prefectului, prin grija secretarului judetului. Ele sunt supuse controlului de legalitate exercitat de instantele judecatoresti de contencios administrativ si controlului de olegalitate al prefectului. Hotararile se semneaza de catre presedinte sau de vicepresedintele care a condus sedinta si se contrasemneaza de catre secretar.

Legea prevede majoritatii calificate, respectiv majoritatea consilierilor in funcie si majoritatea de doua treimi din numarul total al consilierilor in functie, in cazul in care se adopta bugetul local, contractarea de imprumuturi, stabilirea de taxe si impozite etc.

Presedintele consiliului judetean, care din punct de vedere al statutului sau, este un organ unipersonal si executiv al consiliului judetean, emite dispozitii, care pot avea atat caracter normativ cat si caracter individual. Aceste dispozitii devin executorii numai dupa ce sunt aduse la cunostinta publica (cele normative) sau sunt comunicate persoanelor interesate (cele individuale).


B.6. Secretarul unitatilor administrativ-teritoriale (numire,atributii, raspundere)

Fiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local.secretarul comunei, orasului, municipiului, judetului si al diviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucura de stabilitate in functie.

Municipiul Bucuresti are un secretar general.Secretarul unitatii administrativ-teritoriale nu poate fi si membru al unui partid politic, sub sanctiunea

destituirii din functie. Nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul I cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean, sub sanctiunea eliberarii din functie.

Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar al secretarului unitatii administrativ-teritoriale se fac in conformitate cu prevederile legislatiei privind functia publica si functionarii publici.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste in conditiile legii urmatoarele atributii:a) Avizeaza, pentru legalitate, dispozitiile primarului si ale presedintelor consiliului judetean,

hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean;b) Participa la sedintele CL si CJc) Asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre CL si primar, respectiv CJ si

presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefectd) Organizeaza arhiva si evidenta statistica a hotararilor CL si a dispozitiilor primarului, respectiv a

hotararilor CJ si a dispozitiilor presedinteloi CJ

11

e) Asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele interesate a actelor prevazute la lit c)

Legea precizeaza ca: dispozitiile primarului se comunica in mod obligatoriu prefectului judetului, in cel mult 5 zile lucratoare de la semnarea lor; hotararile CL se comunica in mod obligatoriu primarului localitatii si prefectului judetului; hotararile CJ se comunica in mod obligatoriu prefectului judetului. Diaspozitiile primarului, hotararile CL si CJ sunt supuse controlului de legalitate al prefectului, in conditiile legii, care ii reglementeaza activitatea.

f) Asigura procedurile de convocare a CL, respectiv CJ si efectuarea lucrarilor de secretariat, comunica ordinea de zi, intocmeste procesul-verbal al sedintelor CL si CJ si redacteaza hotararile CL si CJ;

g) Pregateste lucrarile supuse dezbaterii CL si CJ si comisiilor de specialitate ale acestuia;h) Alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de CL, de primar, de CJ sau de presedintele CJ

dupa caz.


B.7. Prefectul (numire,atributii, acte)

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, numit de Guvern in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului administratiei si internelor. Prefectul este garantul respectarii legii si ordinii publice la nivel local.

Numirea si eliberarea din functie se face prin hotarare de Guvern. Legea impune conditia pentru prefect de a avea studii superioare de lunga durata. Numirea lui ii functie se face in urma promovarii unui concurs sau examen organizat in conditiile legii.

Prefectul conduce serviciile deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. Lista acestor servicii publice deconcentrate se aporba si se actualizeaza la propunerea ministrului administratiei si internelor prin decizie a primului-ministru.

Pentru a exercita de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si a altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului. Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu.

Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile: legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii; transparentei si lberului acces la informatiile de interes public; eficientei; responsabilitatii; profesionalitatii; orientarii catre cetatean.

Prefectul este ajutat de 2 subprefecti. Prefectul Municipiului Bucuresti este ajutat de 3 subprefecti.La numirea in functie, prefectul si subprefectul depun in fata Guvernului respectiv a primului-ministru

juramantul . refuzul juramantului atrage revocarea actului administrativ de numiore in functi. Incetarea de drept a exercitarii functiei de prefect si subprefect intervine in caz de: demisie; destituire;

deces; condamnare, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, la o pedeapsa privativa de libertate; punerea in interdictie judecatoreasca etc.

Incompatibilitati ale functiei de prefect si subprefect: calitate de deputat sau senator; functia de primar sau viceprimar, primar general si viceprimar al Municipiului Bucuresti;functia de CL sau CJ; functia de manager sau membru al consiliului de administratie al regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale; calitate de comerciant persoana fizica; calitatea de membru al unui grupo de interes economic; o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Persoana care exercita functia de prefect sau subprefect este obligat la data numirii in functie sa declare ca nu se afla in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. In situatia in care in timpul exercitarii celor doua functii publice de autoritate apare unul din cazurile de incompatibilitate, constatrea acestuia se face de catre ministrul administratiei si internelor care il va informa pe primul-ministru pentru a dispune masurile necesare.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici.Atributiile prefectului:

- Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale APC din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atributii de conducere si control: verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate; verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile

12

ectoriale; analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor publice; organizarea unor achizitii publice prin programe comune mai multor sercivii publice deconcentrate din judet, respectiv din Municipiul Bucuresti;

- Atributii principale: verifica legalitatea actelor administrative ale CL si primarului precum si CJ; asigura impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire a masurilor de pregatire si interventie pentru situatii de urgenta; colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala; asigura aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative precum si a ordinii publice.; asigura realizarea planului de masuri pentru integrarea europeana; dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si sigurantei cetatenilor prin organele special abilitate;

- Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative; precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele CJ in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare in conditiile legii. Prefectul poate propune ministrilor sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora. Poate solicita primarului sau presedintelui CJ convocarea unei sedinte extraordinare a CL si CJ in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate.

Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual in conditiile legii. Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministarelor si ale celorlalte organe ale APC din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Ordinele emise de prefect in calitatea de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii.

Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor. Ministerul A si I poate propune Guvernului in exercitarea controlului ierarhic anularea ordinelor emise de prefect dace le considera nelegale sau netemeinice.

13

Documents

B. Drept Administrativ Parte Speciala