Nume: Dieac Alexandru-Andrei AMG IC

Bacterii care produc boli la nivelul aparatului digestiv

Eschierichia ColiGeneralitati Eschierichia coli (numita de asemenea si E. coli) este o bacterie ce poate cauza infectii serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli traiesc in mod obisnuit in tubul digestiv la oameni si animale. Unele specii produc o toxina puternica care determina diaree sanguinolenta si rar pot cauza probleme hematologice grave si chiar insuficienta renala. Cel mai comun tip de E. coli este E. coli O157:H7 (numerele si literele indica tipul de E. coli). Alte tipuri de E. coli pot determina infectii ale tractului urinar sau alte infectii. Cuprins articol Simptome Copiii sunt mai predispusi decat adultii sa faca infectii digestive cu E coli O157:H7 (E. coli enterohemoragic). Cei mai multi oameni cu infectie vor avea urmatoarele simptome: - crampe severe la stomac si abdomen sensibil - diaree apoasa initial care poate deveni in evolutie sanguinolenta - greata si varsaturi. Unele persoane care au infectie cu bacteria E. Coli pot sa nu aiba nici un simptom. Ei pot raspandi infectia fara sa fie constienti de acest lucru. Sunt multe alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu cele ale infectiei cu E. coli. Diagnosticul infectiei cu E coli poate fi dificil pentru ca cele mai multe infectii bacteriene cu E. coli care produc diaree sunt insotite de febra mare. Daca febra este de intensitate medie sau este absenta, medicul poate suspecta ca o alta bacterie a produs simptomatologia. Diareea sanguinolenta este obisnuita in cazurile confirmate de infectie cu E. coli dar bacteria poate produce si diaree nesanguinolenta. Simptomatologia obisnuita a infectiei cu E. coli se termina dupa aproximativ o saptamana fara alte complicatii. Oricum, probleme hematologice grave si probleme renale pot sa apara la 2-14 zile dupa aparitia diareei. Aceste probleme pot determina insuficienta renala si uneori alterarea starii de sanatate pe termen lung sau moarte la unii copii si varstnici. Investigatii Evaluarea medicala in diareea cauzata de E coli O157:H7 incepe in mod obisnuit cu examenul clinic general si istoricul medical. In timpul cand se efectueaza istoricul medical, doctorul va pune intrebari precum:

- cand a inceput diareea, cat timp a trecut de la ultimul scaun si cat de frecvente sunt crampele abdominale? - este prezent sangele in scaun, iar daca este in ce cantitate este prezent? - daca pacientul a prezentat frisoane sau febra? - daca pacientul a avut crampe abdominale, greata sau varsaturi? - daca pacientul se simte obosit sau este irascibil? - daca pacientul se simte slabit sau ametit? Infectiile cu E. coli se preteaza usor la confuzii cu alte afectiuni cu simptome similare precum bolile infectioase. Medicul poate banui o persoana de infectie cu E. coli daca a fost expusa la bacterie. In timpul efectuarii istoricului medical, medicul poate intreba: - daca persoana a stat intr-un centru de ingrjiri de zi, daca a fost la scoala, daca a fost intrun sanatoriu particular sau intr-o alta institutie ce ofera ingrijiri pentru adulti - daca a mancat recent intr-un restaurant - daca a consumat carne insuficient preparata termic, lapte nepasteurizat sau alte produse din lapte sau a consumat sucuri nepasteurizate - daca a avut contact cu o persoana care are sau a avut recent diaree - daca a calatorit recent - daca a utilizat antibiotice recent. In timpul examenului clinic general, medicul va verifica: - temperatura - tensiunea arteriala si pulsul - tegumentul pentru a vedea gradul palorii - sensibilitatea abdominala - rectul prin tuseu rectal pentru depistarea sangelui in scaun. Medicul care suspecteaza infectie cu E coli va solicita coprocultura (cultura din scaun) pentru a identifica tipul de E coli responsabil de imbolnavire. Deoarece bacteria poate disparea din organism in cateva zile, un esantion din scaun trebuie prelevat cat mai curand posibil de la instalarea simptomatologiei. Cateodata pot fi folosite si alte teste pentru depistarea bacteriei, insa acestea nu se utilizeaza in mod curent. Daca copilul sau varstnicul sunt diagnosticati cu infectie cu E. coli, ei trebuie urmariti pentru a prevenii aparitia complicatiilor hematologice grave sau afectiunilor renale. Monitorizarea pacientilor necesita teste de sange si urina pentru a determina elementele esentiale din sange si alte lichide din organism. Sus Tratamentul infectiei cu E coli implica in principal tratamentul complicatiilor, in special deshidratarea cauzata de diaree. Daca apar simptome datorate alterarilor hematologice severe si disfunctiilor renale, precum anemia sau insuficienta renala, tratamentul trebuie sa includa: - reechilibrarea atenta a tulburarilor hidroelectrolitice - dializa, pentru a filtra reziduurile din sange; unele persoane cu insuficienta renala datorata infectiei cu E. coli necesita dializa

- transfuzia de sange, care trateaza anemia prin introducerea unor hematii fapt ce imbunatateste oxigenarea. Tratament medicamentos Majoritatea adultilor fara alte probleme medicale care fac infectie cu E. coli se vindeca in 5-10 zile fara tratament medicamentos. Antibioticele nu sunt de obicei recomandate. Medicul trebuie anuntat daca o persoana considera ca are infectie cu E. coli si face tratament cu antibiotice. Medicamentele antidiareice eliberate cu sau fara reteta nu se utilizeaza pentru tratarea infectiei cu E coli. Multe antidiareice incetinesc tranzitul intestinal ceea ce determina stationarea mancarii si rezidiurilor alimentare in intestin. Aceasta permite ca din intestin sa se absoarba mai multe toxine produse de E coli datorita incetinirii tranzitului intestinal, crescand astfel riscul complicatiilor precum tulburarile hematologice severe sau alterarea functiei renale. Trebuie evitate urmatoarele medicamente antidiareice eliberate fara prescriptie medicala daca o persoana banuieste ca are infectie cu E. coli: - produse care contin loperamid hydroclorid; acestea includ Imodium, Imodium AD, Maalox Antidiareic, Kaopectate II.Nota: Maalox si Kaopectate II sunt comercializate sub diferite denumiri. Doar cele care au in componenta loperamid trebuie evitate. - produse care contin salicilati: aceste includ Pepto-Bismol si produse similare antidiareice pa baza de bismut,aspirina si ibuprofen (Advil); salicilatii pot creste sangerarea la nivelul intestinului. De retinut! Medicamentele antidiareice eliberate pe baza de reteta pot fi daunatoare persoanelor care au infectie cu E coli. Medicul poate sa prescrie unul dintre aceste medicamente daca nu stie ca diareea este datorata infectiei cu E coli. Bolnavul trebuie sa discute cu medicul despre simptomele sale. Schimbul de informatii este important pentru stabilirea unui diagnostic corect. Trebuie evitate urmatoarele medicamente antidiareice eliberate pe baza de reteta atunci cand se suspecteaza o infectie cu E. coli: - difenoxin hydroclorid cu sulfat de atropana (Motofen) - difenoxylat hydroclorid cu sulfat de atropana (Lomotil) - loperamid hydroclorid (Imodium). Tratament ambulator (la domiciliu) Tratamentul la domiciliu al infectiei cu E. coli O157:H7 consta in mentinerea confortului individual si prevenirea raspandirii bacteriei. Pentru a impiedica infectarea trebuie luate masuri de preventie. Atunci cand o persoana crede ca ea sau un apropiat al ei are infectie cu E coli trebuie sa anunte de urgenta medicul. Simptomele diareei nu trebuie tratate cu medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta. Nu trebuie folosite medicamente eliberate sau nu pe baza de reteta daca o persoana are diaree sau diaree sanguinolenta cauzata probabil de infectia cu E. coli. Aceste medicamente includ Imodium, Maalox antidiareic sau Kaopectat II. Nu trebuie luate alte medicamente de

catre o persoana care s-a insanatosit de curand. Pentru a preveni deshidratarea si a inlocui lichidele pierdute de organism se recomanda sa se bea putina apa des sau alte bauturi rehidratante. Pentru ca deshidtratarea este mai periculoasa la copil, medicul trebuie anuntat daca parintii cred ca acesta este deshidratat. Stomacul nu poate face fata unei cantitati prea mari de lichide administrate dintr-o data. Cand apar semne moderate de deshidratare precum urmatoarele, trebuie anuntat medicul: - uscaciunea gurii - ochi care nu pot lacrima - urina putina si concentrata (maronie) - ameteli. In special la copii si la adultii peste 65 ani trebuie sa se acorde atentie marita la problemele bolilor de sange si renale precum febra, slabiciunea, paloarea tegumentelor, emisiune redusa de urina. Daca unul din aceste simptome apar trebuie anuntat imediat doctorul. Profilaxie Sus Prevenirea raspandirii infectiei prin contaminarea apei si alimentelor Infectia digestivacu E coli prin contaminare de la apa si alimente poate fi prevenita prin respectarea unor masuri de igiena si de manipulare a alimentelor. Fierberea carnii se face pana la cel putin 71 grade C. Carnea trebuie fiarta pana pierde toata culoarea roza, dar nu trebuie sa ne bazam numai pe culoare pentru a sti daca este gatita. Verificati temperatura cu un termometru de carne. Despicati la restaurant si acasa hamburgerii pentru a va asigura ca au fost gatiti complet. Sosul trebuie sa fie clar sau galbui, fara urme roze. Nu mancati niciodata carnea cruda sau insuficient fiarta. Cand preparam mancarea: - spalarea mainilor chiar cu apa fiarta si sapun in special dupa ce s-a manipulat carne cruda - totdeauna se spala ustensilele de bucatarie, marginile taietoare, vasele, masa de preparare, vasele de gatit capacele, cu apa fiarta si detergent, imediat ce ele au venit in contact cu carnea cruda; nu se pune carnea fiarta inapoi pe farfuria pe care a fost carnea cruda pana ce nu se spala cu apa fiarta, detergent si se usuca - se foloseste masa de taiat carnea cruda separat de masa pentru alte alimente - se pastreaza separat carnea cruda de animale, pasari, fructe de mare, fata de vegetale, fructe, paine si alte alimente care au fost preparate pentru mancat - se foloseste numai lapte, produse din lapte, sucuri ambalate, pasteurizate; la aceste produse se verifica eticheta "pasteurizat"; produsele facute din concentrate sunt asimilate celor pasteurizate - se recomanda numai apa de baut care a fost tratata (clorinata) - calatorind in tarile in curs de dezvoltare nu se recomanda consumul de inghetata sau apa fara analiza (eticheta); toata apa de consum trebuie sa fie fiarta sau imbuteliata - se recomanda consumul de hrana cat mai fierbinte, evitarea fructelor si vegetalelor crude, pe care fiecare persoana trebuie sa si le decojeasca singura. Prevenirea raspandirii infectiei de la o persoana la alta

Masuri pentru prevenirea raspandiri infectiei cu E. coli de la o persoana la alta: - spalarea cat mai des a mainilor si totdeauna dupa scaun sau schimbarea scutecelor - daca acasa sunt mai multe bai, persoana cu infectie sa foloseasca numai una din bai care sa fie destinata numai ei - manipularea si indepartarea cu atentie a scutecelor murdare; daca infectia este la un copil mic se folosesc scutece de unica folosinta in locul celor clasice pana la vindecarea copilului - adultii sa fie siguri ca dupa folosirea baii, copilul se spala amanuntit pe maini; copiii infectati cu E. coli trebuie sa evite contactul cu alti copiii in special in timpul inotului - spalarea mainilor si pielii cu solutie dezinfectanta - persoanele care au fost diagnosticate ca au infectie cu E. coli nu trebuie sa manipuleze mancarea ori sa munceasca in centre de zi sau alte institutii pana cand examenul bacteriologic al scaunului nu este negativ; la o persoana care a luat antibiotic examenul bacteriologic al scaunului trebuie luat la cel putin 48 de ore de la ultima doza de antibiotic - apa din bazinul de inot tebuie clorinata. Leptospira Leptospiroza este o boal infecioas acut din grupul zooantroponozelor, provocat de mai muli microbi cu denumirea de leptospire, care ptrund n organismul uman pe diverse ci, fiind transmise de la animale, manifestndu-se clinic prin simptome de intoxicaie pronunate, temperatur nalt, cefalee, dureri musculare, mai ales n gambe, afectarea rinichilor, ficatului, sistemului nervos i a celui cardiovascular, de asemenea prin apariia icterului i sindromului hemoragic la o parte din bolnavi. Agenii patogeni ai acestei maladii (sunt leptospirele-microorganisme n form de spiral de mai multe tipuri). Denumirea provine din latin leptos - moale, firav i speirspiral. Umezeala sporit este o condiie favorabil de existen a lor. n ap i solul umed ele supravieuiesc pn la o lun de zile. Leptospirele sunt destul de rezistente la temperaturi joase, spre exemplu, n ghea triesc aproape 3 luni de zile, n carne i alte alimente- 5-10 zile. n schimb sunt sensibile la temperaturi nalte: la temperatura +50C pier peste 25-30 min., la temperatura de fierbere (+100C) momentan. De asemenea, aceti microbi pier rapid i n mediul uscat, ndeosebi sub aciunea razelor solare sau a soluiilor dezinfectante. Sursa de infecie mai frecvent o constituie obolanii, oarecii i alte roztoare. De asemenea, mai pot servi ca surs de infectare diverse animale domestice ca porcinele, bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, psrile, cinii, pisicile etc.

Din organismul animalelor bolnave sau purttoare de microbi leptospirele se elimin cu urina, masele fecale, infectnd bazinele de ap, solul i produsele alimentare. Animalele se pot infecta n timpul pscutului, consumrii apei din bazinele infectate, mai ales de roztoare; prin nutreul infectat ori prin intermediul aternutului molipsit de leptospire. Un mare pericol n rspndirea leptospirozei i nu numai n anotimpul de var, l prezint inundaiile, care n ultimul timp s-au ndesit pe meleagurile noastre, splnd cu ploile toreniale toat murdria din grajdurile animaliere, i prin urmare infectnd diverse surse acvatice. Oamenii se mbolnvesc de leptospiroz n timpul scldatului n iazuri, ruri, splatului n bli, bltoace, priae; n timpul lucrrilor agricole pe terenurile umede, la pescuit, pscnd turmele de oi sau cirezile de vite, hergheliile de cai, de asemenea la ngrijirea animalelor i tiatul lor. Sunt n pericol de a se molipsi de leptospiroz, veterinarii, zootehnicienii, persoanele de la ferme, ndeosebi n timpul sacrificrii animalelor, prelucrrii crnii i a materiei prime de la abatoare i combinatele de carne; prin consumarea apei i ale altor alimente infectate de roztoare, precum i a laptelui crud al animalelor bolnave. n Romania focarele de leptospiroz se concentreaz mai des vara ntre copiii, care se scald n iazuri, bli, praie, contaminate de urina animalelor bolnave. Agentul patogen ptrunde n organismul uman prin pielea traumatizat sau mucoasa lezat a cavitii bucale, nazale, oculare; prin tractul gastrointestinal, prin alte organe i sisteme. Ajunse n organism leptospirele nimeresc n snge, unde se multiplic considerabil, ptrunznd n diverse organe: n rinichi, ficat, splin, cord, muchii scheletari, atacnd vasele sangvine i chiar meningele creierului, i provocnd maladia propriu-zis. Boala la om se desfoar dup o perioad de incubaie, cu durata de 2-30 zile, n medie de 7-10 zile, derulnd cu sau fr icter. De menionat, c n ultimii ani la noi n ar, leptospiroz decurge mai des sub form icteric grav, fiind provocat de leptospira icterohemoragic. Maladia se ncepe brusc, brutal cu o febr ridicat, pn la +39-40C, cu frisoane puternice, dureri intense de cap, insomnie, dureri n articulaii, muchi, mai cu seam n cei de la gambe, cu o slbiciune general.

La bolnavi dispare pofta de mncare, pot avea loc vertijuri, greuri, vome i dureri n abdomen. Curba termic este mai frecvent biondular, cu o durat de 5-9 zile sau mai mult. Oamenii bolnavi de leptospiroz au o nfiare exterioar caracteristic. Faa le este hiperemiat (nroit) i tumefiat, ochii sunt roii (sclerit pronunat), uneori cu hemoragii sclerale. n cazuri grave pot avea loc hemoragii nazale, intestinale i, de regul, apar petiii pe piele i mucoase. Mai pot fi erupii rozeolice ori papuloase deseori pe mucoase i piele, mai ales n leptospiroz provocat de L. icterohemoragic. n ea apare un icter progresant cu o durat n medie de 2-3 sptmni. Ficatul i splina se mresc n volum; urina capt o culoare ntunecat i se elimin n cantiti micorate. Datorit acestui fapt starea bolnavului se nrutete brusc. La el apar simptome de insuficien renal. Dac ajuns n aa stare, bolnavul nu se adreseaz imediat medicului, maladia poate avea un final tragic. De menionat, c din cei 105 bolnavi cu leptospiroz, supravegheai de noi n forma uoar a maladiei s-au nregistrat numai la 5%, medie la 53% i grav la 42%. n unele cazuri leptospirele atac meningele, i atunci boala evolueaz sub form de meningit. Dac maladia ajunge la aa o ntorstur, starea bolnavului se agraveaz brusc, progreseaz durerile de cap, nct devin chinuitoare, apare o vom repetat, greuri, simptome meningiene, progreseaz ridoarea cefei, se deregleaz psihica i pot avea loc consecine grave. n prezent medicina cunoate metode destul de eficiente pentru tratarea leptospirozei. ns cu ct bolnavul este spitalizat mai devreme, cu att tratamentul este mai eficient. Din pcate, nu ntotdeauna cei, care s-au mbolnvit se adreseaz imediat medicului. Din cazurile analizate, numai 45% din pacieni s-au adresat la medic n primele 2-3 zile a maladiei; 33% dup ziua a 6-a de boal, dintre care 11% dup ziua a 10-a. Msurile de prevenire a mbolnvirii oamenilor de leptospiroz trebuie s fie concentrate asupra: sursei de infecie; cilor de rspndire; asupra organismelor receptive.

Roztoarele trebuie de nimicit sistematic, prin metode mecanice, fizice i chimice. Animalele domestice bolnave sau purttoare de leptospire trebuie de depistat, fiind examinate i tratate de ctre veterinari. Se prevede controlul riguros a posibilitilor de infectare cu leptospire a animalelor la abatoare, combinatele de carne, precum i expertiza crnii. Este necesar protecia surselor acvatice (izvoare, fntni, ruri, lacuri etc), de infectare cu lichidele de scurgere de la grajduri, unde se afl animalele. Nu se admite scldatul sau utilizarea n uz casnic a apei din iazurile, unde se adap i se scald vitele. Deoarece leptospirele pot ptrunde n organismul uman prin mucoasele i pielea lezat, se recomand ca persoanele, ce muncesc n localitile mltinoase, s fie asigurate cu nclminte, mnui de cauciuc i cu ap potabil calitativ. De asemenea n haine de protecie trebuie s fie mbrcate persoanele, care prelucreaz carnea la abatoare i combinatele de carne i a petelui congelat.

Clostridium BotulinumGeneralitati Botulismul este o afectiune neuromusculara (paralitica) cauzata de o toxina bacteriana (toxina Clostridium botulinum) care actioneaza la nivelul intestinului si determina "otravire" neuromusculara. Exista 3 tipuri de botulism: - botulismul alimentar - botulismul "de plaga" - botulismul sugarilor Botulismul alimentar apare atunci cand toxina botulinica, produsa in alimente contaminate, este ingerata (mancata) sau sporii acestei toxine sunt inhalati. Botulismul "de plaga" este determinat de toxina botulinica care se afla la nivelul unei plagi infectate cu aceasta bacterie. Botulismul sugarilor, cea mai frecventa forma de botulism din tarile dezvoltate, este determinat de ingestia sau inhalarea sporilor de Clostridium botulinum si de producerea ulterioara a toxinei botulinice de catre intestinele sugarilor afectati. (Toxina botulinica a devenit un agent terapeutic folosit in tratamentul unor distonii si al altor boli.) Orice caz de botulism este considerat a fi o urgenta de sanatate publica datorita potentialului de contaminare a altor persoane care ingera alimentele infestate si de a folosi

toxina botulinica ca pe o arma biologica. Este obligatorie prin lege declararea oricarui caz de botulism. Simptome Sus Incubatia dureaza de la 2 ore pana la 14 zile de la ingestia alimentelor contaminate. Debutul bolii este virulent si include tulburari digestive (constipatie, greata, voma, dureri abdominale, diaree moderata), stare de letargie,slabiciune, ameteala, uscaciune in cavitatea bucala, greutate in inghitire si sete. Alte simptome ale bolii mai sunt:cefaleea, diplopie (vedere dubla), imposibilitatea mentinerii pleoapelor deschise, vedere neclara. In cazuri destul de restranse si numai daca nu se instituie tratamentul, poate aparea si paralizia unor grupe de muschi (membre, gat, muschi respiratori).

SalmonellaInfectiile cu Salmonella sunt printre cele mai raspandite boli de tip alimentar, contaminand omul prin ingestia de mancare sau apa infectata. Surse de infectare Orice tip de mancare poate fi contaminat cu aceasta bacterie. Alimentele care transmit cel mai adesea salmonella sunt: carnea (de pui in special), ouale si produsele lactate. Majoritatea produselor contaminate arata si miros normal. Omul mai poate fi expus la infectia cu salmonella si prin contactul cu animalele de companie, in special reptilele sunt purtatoare ale bacteriei (soparle, testoase, serpi). Daca pielea reptilei a fost contaminata prin contactul cu fecalele animalului, alintarea pet-ului preferat poate sa te imbolnaveasca. Tipuri si simptome Exista doua tipuri de infectii cu salmonella. Simptomele cele mai frecvente sunt greata, durerile abdominale, diareea si voma. Aceste simptome incep sa-si faca aparitia de obicei la 12-72 de ore dupa ingerarea alimentului contaminat. Multi oameni pot sa fie contaminati cu salmonella si mai mult de un an fara sa aiba simptomele specifice. Ei se numesc purtatori deoarece au capacitatea sa infecteze alti oameni cu bacteria. Un alt tip de salmonella, mai rar, este cel care da simptome mult mai grave, printre care si febra enterica (sau febra tifoida). Simptomele febrei enterice includ diaree insotita de iritatii pe abdomen sau piept. Acest tip de salmonella ii poate atinge pe oamenii care calatoresc in tarile slab dezvoltate (din Asia sau Africa). Metode de diagnosticare

Diagnosticul infectiei cu salmonella incepe printr-un control fizic, care include istoricul medical al pacientului si alimentele recent consumate. Testarea fecalelor si testele de sange pot identifica prezenta salmonellei. Factori de risc Categoriile cele mai expuse la riscul de a dezvolta o infectie cu salmonella sunt copiii, varstnicii si persoanele cu probleme ale sistemului imunitar. In plus, si persoanele care au un pH stomacal mai bazic pot fi mai predispuse la infectie. Tratament Majoritatea cazurilor de infectii cu salmonella se vindeca fara tratament intr-o saptamana. Pe durata infectiei este recomandat ca pacientii sa consume multe lichide (pentru a evita deshidratarea care are loc ca rezultat al diareei) si sa aibe o dieta cat mai blanda si usor de digerat (pentru evitarea agravarii greturilor). Cazurile severe de salmonelloza pot necesita spitalizarea si administrarea de lichide intravenos. Antibioticele nu sunt folosite in mod normal pentru tratarea salmonellozei, deoarece salmonella nu raspunde de obicei la antibiotice si medicamentatia poate intarzia indepartarea bacteriei din corp. Totusi, antibioticele sunt folosite in cazul febrei enterice sau atunci cand infectia se raspandeste din intestine in fluxul sangvin. De asemenea, si categoriile mai expuse la infectii (copii, varstici) pot fi tratate cu antibiotice. Metode de preventie Alimentele congelate care au fost anterior contaminate cu salmonella impiedica dezvoltarea bacteriei, dar nu o distrug. Salmonella este distrusa doar prin procedeu termic (cand alimentul este gatit). De aceea este important sa gatesti cat mai bine alimentele si sa mentii o igiena buna in bucatarie.

ShigellaETIOLOGIE Sunt bacili Gram negativi, imobili, nesporulai, aerobi, din genul Shigella, familia Enterobacteriacee; sunt clasificai n 4 grupe A, B, C, D, fiecare cu mai multe serotipuri. MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC Afeciunea evolueaz endemic sporadic sau epidemic, incidena la 100.000 locuitori, n anul 1998, fiind de 17,41 n Romnia i de 13,93 n vestul rii (morbiditatea declarat nu este real datorit nediagnosticrii tuturor cazurilor). Epidemiile apar de obicei n colectiviti de copii, uniti militare, spitale de bolnavi psihici, penitenciare.

Grupa de vrst cea mai afectat este 0-5 ani (dou treimi din cazuri), cu sezonalitate de var-toamn. Incubaia: 1-7 zile, cu medie de 2-4 zile. Debut: brusc cu colici abdominale, diaree, tenesme, febr, uneori vrsturi. Perioada de stare: scaunele devin afecaloide, n cantitate redus (ct o sput), coninnd mucus, puroi i snge. Numrul scaunelor poate ajunge la zeci pn la o sut pe 24 ore. Sindromul dureros abdominal persist, bolnavul prezint tenesme (senzaie imperioas de defecare, nensoit de eliminarea de materii fecale). La examenul obiectiv se palpeaz ''coarda colic'', n fosa iliac stng. Ca manifestri generale se pot ntlni febr de 38-39C, alterarea strii generale, cefalee, uneori semne de deshidratare i oligurie. DIAGNOSTIC DE LABORATOR Produse patologice: materii fecale din scaunul emis spontan recoltat ntr-un vas steril, sub control vizual pe rectoscop sau orb prin sonda Nelaton din ampula rectal. Dac nu este posibil nsmnarea produsului n aproximativ 30 minute de la recoltare, este recomandat ca recoltorul s fie meninut ntr-un lichid de consevare pn la laborator (mediul Cary-Blair). A. Teste de laborator nespecifice teste de inflamaie: VSH uor accelerat, uneori leucocitoz; modificarea valorilor serice ale ureei i electroliilor (n strile de deshidratare). B. Diagnostic bacteriologic 1. Coprocitograma: se evideniaz polimorfonucleare neutrofile n proporie de 7590% la examenul microscopic al materiilor fecale. 2.Coprocultura nsmnarea se face pe medii selective (Istrati-Maitert, Leifson, mediul BTB cu albastru de brom tymol, etc.) i de difereniere. identificarea germenului parcurge mai multe etape: identificare cultural: coloniile de Shigella flexneri eman un miros acrior de sperm, uor de identificat; metode serologice: aglutinare cu antiseruri specifice pentru fiecare serotip circulant; metode biochimice fermentative. Coproculturile au rata de pozitivare cea mai mare n perioada acut, rata scznd pe msura nvechirii bolii, astfel c exist posibilitatea ca o singur coprocultur s dea rezultate negative. n forme clinice suspecte cu coproculturi negative se practic rectoscopia. C. Test intradermic cu un extract antigenic de Shigelle (''Dysenterin'') care permite identificarea excretorilor cronici, precum i a formelor atipice de boal. DATE EPIDEMIOLOGICE Factorii epidemiologici principali 1. Izvorul de infecie bolnavul cu form tipic i atipic de boal, contagios n incubaie1-8 zile, n perioada de stare, n convalescen (20-30% din bolnavi) infectaii inaparent purttorii, care pot fi: cronici (1-5% din bolnavi) sau aparent sntoi, care apar n focarele de dizenterie (1-5%).

Indicele de contagiozitate este de circa 40-90%. 2. Transmiterea, prin mecanism fecal-oral prin contact direct cu bolnavul prin contact cu minile murdare, cu obiecte contaminate prin consum de ap sau alimente contaminate prin transport pasiv de ctre vectori (mute) 3. Receptivitate general Doza minim infectant este de 200 de germeni. 4. Imunitate dup infecie, de scurt durat, posibil mbolnviri multiple postvaccinal, 6-12 luni Factorii epidemiologici secundari naturali de mediu: hipertermia, inundaiile economico-sociali: aglomeraia, igiena precar, colectivitile biologici: nmulirea mutelor Profilaxie i combatere 1. Msuri fa de izvorul de infecie depistare precoce: epidemiologic, clinic, prin examene de laborator izolarea cazurilor, obligatorie n spitalul de boli infecioase; se efectueaz 2 examene coprobacteriologice, la interval de 3-4 zile, la 48h de la ntreruperea tratamentului; dac culturile sunt negative se externeaz i se repet dup 3 luni, dac sunt pozitive, se reine n spital, se trateaz n continuare cu antibiotice i apoi se repet coproculturile (2-3 examene); dac rmne pozitiv, va fi externat, dar va fi menionat ca i purttor i dispensarizat. declarare, numeric, lunar; focarele cu peste 5 cazuri vor fi anunate n ziua depistrii, la compartimentul de epidemiologie local. contacii vor fi supravegheai pe perioada de incubaie maxim (8-10 zile), prin termometrizare zilnic, eventual coproculturi, vor fi scoi din sectoarele cu risc, vor fi vaccinai sau revaccinai. purttorii: vor fi depistai prin coproculturi; toi fotii bolnavi nu vor lucra timp de 3 luni n sectoarele de alimentaie public, aprovizionare cu ap, colectiviti de copii; 2. Msuri fa de cile de transmitere dezinfecie continu i terminal cu produse pe baz de clor dezinsecia cu compui DDT sau HCH 3. Msuri fa de receptivi imunizarea activ, cu vaccin cu tulpini vii de Shigella flexneri 2A T32, apatogene , ( VADIZEN), administrat oral n 5 doze de 0,3, 0,6, 0,9, 1,2, 1,5ml (la copilul ntre 1-7 ani), la interval de 3 zile fiecare i cu rapel la 6 luni. Este indicat a se administra n lunile mai-iunie n colectivitile de copii, de btrni, cu morbiditate crescut prin dizenterie, n focarele de dizenterie, sau n situaii deosebite legate de aprovizionarea cu ap potabil, inundaii, etc. Revaccinrile pot fi nelimitate, n numr de 2/an. Durata proteciei este de 4-6 luni. Efecte adverse pot fi: greuri, vrsturi, 1-2 scaune diareice, deobicei la persoane care au mai avut dizenterie. Acoperirea vaccinal de 10%, reprezint imunizarea de baraj care confer o protecie satisfctoare mpotriva dizenteriei.

5.TRATAMENT regim dietetic; antiseptice i eubiotice intestinale (Flonivin, Ultralevure, etc); antibiotic, conform antibiogramei obinute dup izolarea germenului n coprocultur.