Seminarul Teologic TEOCTIST PATRIARHUL

GIURGIUnalt Prea Sfinitu Bartolomeu Anania crturar i ierarh de seam al BORLucrare de ATESTATCoordonator: ntocmit:: Pr. Prof. Constantin Cristian .Giurgiu

2011Bartolomeu Anania

Afiliere religioas Episcop Ortodox romn

Funcia episcopal

Sediul Cluj-Napoca

Titlul Arhiepiscop al Vadului, Feleacului i Clujului i Mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului

Formul de adresare nalt Prea Sfinia Voastr (I.P.S.V./I.P.S.S.)

Perioada 21 ianuarie 1993 - 31 ianuarie 2011

Bartolomeu Anania, pe numele de mirean Valeriu Anania (n. 18 martie 1921, comuna Glvile, judeul Vlcea; d. 31 ianuarie 2011, Cluj-Napoca), a fost un scriitor i cleric ortodox romn. Din 1993 i pn la moarte a fost arhiepiscop al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului (pn n 2005 n cadrul Mitropoliei Ardealului). n anul 2006 a devenit primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crianei i Maramureului. n anul 2007 a fost principalul contracandidat al mitropolitului Daniel Ciobotea la alegerea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Romne.

coala i activitatea pn n 1948 Valeriu Anania s-a nscut la data de 18 martie 1921 din prinii Ana i Vasile Anania, n comuna Glvile-Piteteana, judeul Vlcea. A urmat coala primar n satul natal, apoi cursul secundar l-a fcut la Bucureti. S-a nscris la Seminarul Teologic Central din Bucureti ale crui cursuri le-a urmat n perioada 1933-1941. A frecventat i cursurile la liceele "Dimitrie Cantemir" i "Mihai Viteazul din capital, lundu-i bacalaureat n urma examenului susinut la liceul "Mihai Viteazul" (1943).

n anul 1935, minor fiind, s-a nscris n organizaia "Mnunchiul de prieteni", organizaie legionar a tineretului colar. n anul 1936 era deja ncadrat n "Fria de Cruce", organizaie superioar celei dinti. Peste ani i amintete nalt Prea Sfinitul Bartolomeu Anania: ..."Nu am apucat s devin legionar din dou motive, unul formal i altul de fond: n ianuarie 1941, la vremea cnd eu nc nu eram major (la aceea vreme majoratul era la 21 de ani) , "Fria de Cruce" din Seminarul Central a fost desfiinat. n al doilea rnd, n timpul scurtei guvernri legionare, dar i dup aceea, mi-a fost dat s vd i reversul medaliei, adic faa netiut a Grzii de Fier, cu care nu puteam fi de acord. Mrturisesc ns c n "Fria de Cruce" din Seminar nu se fcea politic, nici antisemitism, ci doar educaie, i c nu am avut de nvat dect lucruri bune: iubire de Dumnezeu, de neam i de patrie, corectitudine, disciplin n munc, cultivarea adevrului, respect pentru avutul public, spirit de sacrificiu."

n anul 1941 a fost arestat o lun de zile pentru participarea la funeraliile unui comandant legionar. Mrturisete n continuare naltul prelat: ..."Dup trei sptmni am fost eliberat, dar n cazierul meu a rmas fia cu calificativul "legionar", un stigmat de care, orice ai face, nu scapi o via ntreag. Nu am fcut parte niciodat dintr-un partid politic, dar am fost i am rmas pe dreapta". n anul 1942 a fost arestat i condamnat din nou, la ase luni de nchisoare, pentru c ar fi deinut n podul Mnstirii Cernica materiale legionare i arme.

La 2 februarie 1942 s-a clugrit la Mnstirea Antim din Bucureti, dndu-i-se numele de Bartolomeu. n acelai an, la 15 martie 1942, a fost hirotonit ierodiacon, slujind n aceast calitate la Mnstirile Polovragi i Baia de Arie. Dup greva studeneasc de la Cluj, fiind nlturat din Facultatea de Medicin n anul 1947, a ajuns stare la Mnstirea Toplia din judeul Harghita.

Ajunge apoi student la "Facultatea de Medicin" i la "Conservatorul de Muzic" din Cluj n toamna anului 1944, dup ce nordul Ardealului, cedat Ungariei n urma Dictatului de la Viena, este retrocedat Romniei. Aici, ca preedinte al studenilor din Centrul Studenesc "Petru Maior", a organizat i condus greva studeneasc cu caracter anticomunist, contra guvernului condus de Petru Groza la 6 martie 1946 i totodat antirevizionist mpotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la Romnia. Din cauza organizrii acestei greve a fost exmatriculat.

Ulterior, i-a continuat studiile la "Facultatea de Teologie" din Bucureti i la "Academia Andreian" din Sibiu, obinnd titlul de "liceniat n teologie" (1948). n timpul comunismului ntre anii 1948-1949 a fost intendent la Palatul Patriarhal, iar apoi, ntre anii 1949-1950, inspector patriarhal pentru nvmntul bisericesc. ntre anii 1950-1951 a fost asistent la catedra de Istorie Bisericeasc Universal la Institutul Teologic Universitar din Bucureti, iar ntre 1951-1952, decan al Centrului de ndrumare Misionar i Social a Clerului, la Curtea de Arge. n perioada 1952-1958 a deinut funcia de director al bibliotecii patriarhale din Bucureti. Conform mrturiilor unor contemporani, s-a bucurat n toat aceast perioad de protecia patriarhului Justinian Marina.

n anul 1958 a fost din nou arestat, sub acuzatia de activitate legionar nainte de 23 august 1944. A fost condamnat de ctre Tribunalul Militar Ploieti la 25 de ani de munc silnic pentru "uneltire contra ordinii sociale". i-a ispit pedeapsa n nchisoarea de la Aiud la secia "politici", unde a fcut parte dintr-un comitet de reeducare.

n timpul deteniei i-a murit mama, iar el a fost ntiinat de acest fapt de ctre fratele lui, nchis i el n aceeai nchisoare. n 1964 a fost eliberat, mpreun cu ali deinui politici, n urma unui decret dat de autoriti de desfiinare a deteniei politice.

n anul 1966 a fost trimis de ctre Biserica Ortodox Romn n Statele Unite ale Americii, unde a ndeplinit mai multe funcii n cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romne: secretar eparhial, consilier cultural, secretar general al Congresului bisericesc, director al Serviciului "Publicaii".

n anul 1967 a fost hirotonit ieromonah de ctre Arhiepiscopul Victorin, acordndu-i-se din partea Sfntului Sinod rangul de arhimandrit. A inut numeroase conferine i a fcut parte din mai multe delegaii ale Bisericii Ortodoxe Romne peste hotare. Este membru fondator al Comitetului Slii Romneti din Detroit, avandu-l ca invitat la dineul de promovare din 21 mai 1976, pe laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade.

A participat la diverse conferine n Detroit, Chicago, Windsor i Honolulu, fiind ales ca membru n delegaia Bisericii Ortodoxe Romne care a vizitat Bisericile vechi orientale din Egipt, Etiopia i India (1969). Conform jurnalistului Ioan T. Morar Bartolomeu Anania ar fi furnizat Securitii note informative despre Andrei Scrima, unul din teologii ortodoci de seam aflai n exil.

Dup rentoarcerea n ar a fost director al Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne, ntre anii 1976-1982. n anul 1982 se va retrage la Mnstirea Vratec, pentru a se dedica scrisului. Operei sale scriitoriceti, deosebit de bogat, va aduga una de excepie: diortosirea i adnotarea Sfintei Scripturi, dup Septuaginta, ntr-o limb frumoas i curgtoare. Aceast lucrare o va elabora i desvri dup alegerea ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului i Clujului, la 21 ianuarie 1993. Dup cum mrturisete singur, aceast oper i-a solicitat peste zece ani de munc de ocna. Biblia aceasta, tiprit n anul 2001 a devenit i ediia jubiliar a Sfntului Sinod.

Mitropolit al Clujului

Mitropolitul Bartolomeu Anania pictat n noua biseric ortodox din Pniceni, judeul Cluj. n primvara anului 1990 a fcut parte din Grupul de Reflecie pentru nnoirea Bisericii, alturi de clericii Dumitru Stniloae, Constantin Galeriu, Daniel Ciobotea, Constantin Voicescu, Iustin Marchi, Toader Crmariu i de mirenii Horia Bernea, Octavian Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu.

La 21 ianuarie 1993, dup moartea arhiepiscopului Teofil Herineanu, a fost ales arhiepiscop al Vadului, Feleacului i Clujului. Hirotonirea ntru arhiereu i instalarea n Catedrala Ortodox a Clujului a fost oficialt de patriarhul Teoctist n data de 7 februarie 1993, nconjurat fiind de un sobor de ierarhi i de o mare mulime de credincioi.

n toamna anului 2005, dup decesul mitropolitului Antonie Plmdeal, a declarat iniial c este prea btrn pentru a candida la scaunul de mitropolit. Nemulumit c Laureniu Streza i nu Andrei Andreicu, candidatul pe care l-a susinut n mod public, a fost ales n funcia de mitropolit al Ardealului, a iniiat ruperea episcopiilor din nordul i centrul Ardealului de sub jurisdicia scaunului mitropolitan de la Sibiu.

Acest demers a strnit nemulumirea unor credincioi i a atras dezaprobarea unor comentatori.

n data de 2 martie 2006 Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne l-a ridicat pe arhiepiscopul Bartolomeu la rangul de mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crianei i Maramureului. Aceast nou mitropolie, nfiinat canonic de ctre Sfntul Sinod la 4 noiembrie 2005, a fost trecut n Statut i i s-a stabilit denumirea de ctre Adunarea Naional Bisericeasc pe 1 martie 2006. A fost instalat oficial ca mitropolit la 25 martie 2006 de ctre un sobor de ierarhi n frunte cu Patriarhul Teoctist.

Alegerea noului patriarh n 2007 La alegerile desfurate n data de 12 septembrie 2007 a obinut 66 de voturi n Colegiul Electoral Bisericesc, fa de 95 de voturi obinute de mitropolitul Daniel Ciobotea, care astfel a fost ales succesor al Patriarhului Teoctist.

Scriitorul

S-a afirmat n literatur nc de pe bncile colii, fcndu-i debutul n anul 1936 la revista "Vremea", apoi la revista "Dacia Rediviva", al crei redactor principal a i fost. Dup ani a colaborat la revistele: "Gazeta Literar", "Luceafrul", "Magazin Istoric", "Ateneu" i altele.

A publicat n revistele centrale bisericeti, "Glasul Bisericii", "Mitropolia Olteniei", buletinul i calendarul "Credina" din Detroit, "Renaterea" din Cluj (unele sub pseudonimul Vartolomeu Diacul). Din punct de vedere al scrisului duhovnicesc, din multele lucrri amintim "Filele de acatist" (1976), "Aciunea catolicismului n Romnia interbelic" (1992) penultima lucrare, "Cartea deschis a mpriei", o tlcuire competent a Sfintei Liturghii izvort din experiena sa. n anul 2008 a publicat un volum de memorii.

Vorbind de activitatea sa de dramaturg, trebuie s menionm dramele: "Mioria" (1966); "Meterul Manole" (1968); "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969); "Phrelul cu nectar" (fantezie pentru copii-1969); "Steaua Zimbrului" (1971); "Poeme cu mti" (1972). Acestea au fost puse n scen de o serie de teatre ale rii: "Barbu tefnescu Delavrancea" din Bucureti, "Alexandru Davila" din Piteti, "Dramatic" din Baia Mare .a

n anul 1982 a obinut Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din Romnia.

Alegerea sa ca arhiepiscop nu l-a fcut s abandoneze scrisul astfel c in anul 1978 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia. I-au aprut volumele de poezii: "Geneze" (1971); "Istorii agrippine" (1976); "File de acatist" (1981); Anamneze" (1984); "Imn Eminescului n nousprezece cnturi" (1992); "Poezie religioas romneasc modern" (1992). La acestea se adaug volumele de proz i de eseuri: "Greul Pmntului" (1982), "Rotonda plopilor aprini" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Strinii din Kipukua" (1979) i multe altele.

Onoruri Preedinte de onoare al Fundaiei "Nicolae Steinhard" (1993);

Membru de onoare al Senatului Universitii de Medicin i Farmacie "Iuliu Haieganu" din Cluj-Napoca (1993);

Premiul special pentru volumul "Din spumele mrii", la Salonul de carte din Oradea (1995);

Senator de onoare i membru al Marelui Senat al Universitii Babe-Bolyai" din Cluj-Napoca (1996);

Premiul "Cartea anului", pentru volumul "Din spumele mrii", la Salonul naional de carte din Cluj-Napoca (1996);

Marele Premiu pentru poezie al Festivalului internaional de poezie "Lucian Blaga", Cluj-Napoca (mai 1999);

Diploma i medalia Academiei de Art, Cultur i Istorie din Brazilia (mai 2000);

De la Preedinia Romniei, Medalia Comemorativ "150 de ani de la naterea lui "Mihai Eminescu" i Ordinul Naional "Pentru Merit" n grad de Mare Cruce (2000);

Premiul pentru Opera Omnia, al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj (martie 2001) .a.

De asemenea, IPS Bartolomeu i-au fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa al Universitii "Babe-Bolyai" din Cluj-Napoca (1 iunie 2001), al Universitii de Medicin i Farmacie "Iuliu Haieganu" din Cluj-Napoca (7 iulie 2001); "Cetean de onoare" al municipiului Cluj-Napoca (25 ianuarie 1996); "Cetean de onoare" al municipiului Bistria (martie 2001). "Cetean de onoare" al municipiului Dej; Cetean de Onoare al comunei Vad /2005.

Pentru activitatea sa ecleziastic a fost distins cu: Crucea Patriarhal - Bucureti, Ordinul Sfntului Mormnt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul Sfinilor Apostoli Petru i Pavel al Patriarhiei Antiohiei.

ncepnd cu data de 22 noiembrie 2010 a fost membru de onoare al Academiei Romne.

Controverse Generalul Ion Mihai Pacepa, fost ef al serviciilor secrete romne, afirm n memoriile sale c Valeriu Anania ar fi fost agent al Direciei de Informaii Externe (DIE), calitate n care ar fi spionat pentru regimul comunist din Romnia. n replic PS Bartolmeu Anania a spus:..."n anul 1976, aflndu-m temporar n Romnia, Securitatea m-a mpiedicat s m ntorc, somndu-m s-i predau documentele personale de provenien american (cardul de identitate i paaportul). Am reuit ns s le predau Consulatului American, care mi-a eliberat o adeverin cu timbru sec, n dublu exemplar; pe unul l-am depus la Departamentul Cultelor, pe altul l pstrez eu. Chiar dac nu s-ar fi petrecut intervenia brutal a Securitii, tot nu a fi rmas pe via n Statele Unite. Cu toate c, dup cinci ani de rezideniat aveam dreptul s cer i s obin cetenia american, nu am fcut-o, iar asta nu din cine tie ce patriotism radical, ci pentru c niciodat nu m-am mpcat cu gndul c trupul meu s-ar putea odihni n alt pmnt dect cel romnesc, singurul care ine de cald". Grigore Caraza n lucrarea "Aiud nsngerat" (Bucureti, 2004) afirm despre Bartolomeu Anania: Ani la rnd a fost secretarul particular al patriarhului Justinian Marina, scpnd astfel de prima arestare din 1948, iar civa ani mai trziu, cnd Securitatea punea mna pe el pentru a doua oar, preasfinitul patriarh a mers personal, smulgndu-l din ghearele acesteia. n 1958, a avut loc n Romnia al doilea mare val de arestri, cnd Securitatea, cu executani ceva mai rsrii, l-a luat pe Valeriu Anania, ducndu-l ntr-un ora de provincie pentru a nu mai fi gsit cu una, cu dou. Aa se explic faptul c, n 1960, era deinut politic n Aiud iar cnd au nceput reeducrile, clugrul-teolog se afla n fruntea bucatelor... Gheorghe Crciun s-a ntlnit cu fostul ef al studenilor greviti de la Cluj i, probabil, cei doi s-au neles att de bine, nct i-a dat mn liber lui Valeriu Anania s conduc reeducrile din Aiud. La camera 78 din Celular, fostul student i avea instalat o mas, scaun, hrtie la dispoziie i tot confortul ce i se cuvenea ca ef. Marea calitate a lui Anania era o inteligen sclipitoare. Avea o minte ascuit, era foarte cult i un excelent orator. (...).

Apreciat fiind n mod deosebit pentru modul cum i-a ndeplinit misiunea de reeducare n Aiud, doar cteva luni mai trziu, adic n februarie 1965, clugrul Anania era trimis n SUA, cu misiunea de a-l drma pe episcopul Bisericii Ortodoxe Romne din SUA i Canada, respectiv, Valerian Trifa. Uitase, probabil, c amndoi erau lupttori de rang sub acelai drapel, n slujba aceleiai credine n Dumnezeu. n SUA, Valeriu Anania a dus o btlie furibund pentru detronarea episcopului Valerian Trifa fr s-i dea seama c i era inferior episcopului. Toat suflarea romneasc l susinea pe episcop i l ignora pe Valeriu Anania, pe care l socotea un venetic, trimis cu o misiune ingrat - de a produce zzanie i dezbinare. n felul acesta, vreau s amintesc titlul unui articol aprut sub semntura lui Valeriu Anania, n revista "Credina", din 9 septembrie 1973, intitulat "Cine-mi eti tu Bade Ioane?". Articolul menionat i era adresat dr. Ion Crja, unul dintre aprtorii episcopului, fost deinut politic la Aiud i martor ocular la reeducrile conduse de Anania.

[modificare] Agent al Securitii

Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii (CNSAS) a afirmat, la 22 ianuarie 2008, c agentul cu numele de cod Apostol din dosarul de urmrire al fostului mitropolit al Ardealului Antonie Plmdeal, era Valeriu Anania, actualul mitropolit al Clujului.

Informatorului Apostol, unul din cei 35 de turntori din dosarul de urmrire informativ al fostului mitropolit de la Sibiu, i sunt atribuite dou note, ambele datate n 1964. Prima a fost dat pe 17 august, la doar cteva zile dup ieirea din arest a lui Valeriu Anania, iar cealalt - pe 9 octombrie. Notele au fost date n dou case conspirative diferite, Dobrogea i Spiridon, fiind scrise la main, ca marea majoritate a celorlalte 101 note din dosar. Pe Plmdeal Leonida-Antonie l-am cunoscut prin anul 1949 cnd a venit la mine, n palatul patriarhal, rugndu-m s intervin la Firmilian, mitropolitul Olteniei, s-l primeasc n eparhia sa. Cu acel prilej, Plmdeal mi-a spus c are un mandat neexecutat, a relatat Apostol securitilor. n 1949, anul la care face referire acesta, Antonie Plmdeal tocmai terminase Teologia i, ca urmare a implicrii sale n grevele studeneti anticomuniste, fusese condamnat la apte ani de temni grea i cinci ani de degradare civic. A fost prins abia n 1954 i eliberat, printr-un decret de graiere, n 1958. Note informative dup discuiile cu o clugri: Am vorbit cu Firmilian i acesta l-a primit ca monah la schitul Crasna, al crui stare... etc.

Testamentul cu ultimele dorine ale Mitropolitului Bartolomeu Anania

Testatementul lsat de Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania, care a fost citit, exact aa dup cum a lasat cu limb de moarte, imediat la trecerea la cele sfinte, este unul simplu, conine o pagin de prevederi testamentare legate de Fundaia "Mitropolitul Bartolomeu", de banii adunai din salariu de mitropolit, de crile aflate la Mnstirea Nicula.

Testamentul a fost citit n cadrul edinei Consiliului Pearhial al Ariepiscopiei Vadului, Feleacului i Clujului, n seara zilei de 31 ianuarie 2011, la cteva ore dup decesul mitropolitului.

Mitropolitul Clujului, Albei, Crianei i Maramureului, nalt Prea Sfinitul Bartolomeu Anania (foto dreapta), a cerut, ieri, printr-o scrisoare deschis, ministrului educaiei, Cristian

Mitropolitul Clujului, Albei, Crianei i Maramureului, nalt Prea Sfinitul Bartolomeu Anania (foto dreapta), a cerut, ieri, printr-o scrisoare deschis, ministrului educaiei, Cristian Adomniei (foto stnga), reintroducerea religiei ca materie obligatorie n nvmntul preuniversitar.

Potrivit mitropolitului, ora de religie trebuie reintrodus n coal, ntruct contribuie la prevenirea delincvenei i a criminalitii. n concepia acestuia, facultativ ar trebui s fie doar dispoziia elevilor de a-i nsui materia predat. "Respectarea libertii lor poate fi tradus printr-un sistem limitat de notare, ntre maximum 10 i minimum 5, ceea ce nseamn rspltirea celor buni, dar nesancionarea celor dezinteresai; la religie nu se rmne corigent", a explicat Bartolomeu Anania.

Iniiativa nalt Prea Sfinitului este susinut de secretarul de stat al Ministerului Educaiei pentru nvmnt preuniversitar, Svetlana Preoteasa. "Religia nu a nvat niciodat pe cineva ceva ru", a declarat secretarul de stat. Ea a adugat c elevii care refuz s fac religie ar trebui s urmeze cursuri complementare de istoria religiilor sau a artei. (Magda erban, Alice Baciu)

Marturia mitropolitului Bartolomeu Anania despre suferintele lui Radu Gyr Poetul inchisorilor De la Monica si Demostene Popa, fiica si ginerele lui, aflam ca opera publicata a poetului s-a imbogatit cu cateva zeci de poeme antologate recent in substantialul volum Poeti dupa gratii, aparut la Editura Manastirii Petru Voda.

Cei doi soti ne-au mai spus ca au intentat proces pentru obtinerea unor despagubiri morale pentru cei aproape 16 ani de detentie politica suferiti de poet in vremea comunismului. Desi vremea detentiei se afla consemnata in arhivele vremii, totusi, legal, era nevoie si de declaratia unui fost coleg de temnita care sa ateste ca poetul a trecut pe acolo. Cu putin timp inainte sa plece la Domnul, mitropolitul Bartolomeu Anania a fost rugat sa dea o astfel declaratie scrisa, iar ierarhul a facut-o. Fostul mitropolit al Clujului a scris nu o simpla declaratie, ci un text literar, pur si simplu. Bineinteles, actul este autentificat la notar si are valoarea juridica necesara. Sotii Popa ne-au oferit acest text spre publicare. Din lipsa de spatiu, vom cita doar cateva fragmente semnificative.

Pe poetul Radu Demetrescu (Gyr) l-am cunoscut pe la mijlocul anilor 40 ai secolului trecut, cand impreuna cu familia sa, la invitatia parintelui Gherasim Bica, a venit sa-si petreasca o vacanta in Manastirea Polovragi, la liniste si aer. Desi incarcat de suferinte, cu ani grei de puscarie in spate, cu un ochi pierdut pe front, cu trupul ros de multe betesuguri, poetul se desfasura vesel, glumet, sorbind fiecare picatura de viata cu voluptatea celui ce-i cunoaste pretul.

In timpul anchetelor care au urmat arestarii mele din vara anului 1958 eram intrebat de relatiile mele cu Radu Gyr si despre ajutoarele pe care i le dadusem acestuia. Ajutorul legionar era socotit drept una dintre cele mai vii si acoperite activitati reactionare. Definitia era foarte larga: ajutorul putea fi material sau moral, bani, mancare, gazduire, in genere orice fel de asistenta, chiar un sfat, o indrumare sociala si, pana la urma, simplul fapt ca intre doi sau mai multi presupusi legionari ar fi existat vreo legatura cat de cat. Ancheta nu parea deloc interesata de faptul (sau explicatia) ca intre mine si Radu Gyr existase o legatura si o prietenie de la scriitor la scriitor sau, in ultima instanta, de la om la om. Anchetatorii erau bine informati ca Gyr bause si mancase in casa mea, ca-i dusesem cadouri la spital, ca intervenisem la Arghezi pentru reintrarea lui in literatura, ca activasem pentru supravietuirea si infiltrarea lui in societatea socialista.

Capitolul acesta, al lui Radu Gyr, a durat, cred, vreo doua-trei saptamani; nu tagaduiam ca l-am asistat pe poet in unele trebuinte, dar nu recunosteam nicicum ca aceasta ar fi avut cumva semnificatia unui ajutor legionar. Dar nici nu era nevoie de recunoasterea mea. Anchetei ii trebuiau doar fapte recunoscute; calificarea faptelor apartinea Securitatii, procurorului, tribunalului. Doar la Aiud aveam sa aflu, din contactele cu doctorul Sarbulescu si altii ca o vreme figurasem in lista lotului Gyr, dar pesemne ca anchetatorii s-au razgandit.

Dintre camarazii de celula din inchisoarea de la Aiud mi-l amintesc pe un Popescu, avocat, care a adus vestea sigura a arestarii lui Radu Gyr.

Intr-o buna zi, am fost scos din celula, am primit hrana rece si apoi dus cu un jeep la Bucuresti, unde m-am trezit in arestul de pe Uranus. Mi se spusese ca voi fi martor (al acuzarii, bineinteles) in procesul lui Radu Gyr. Aici trebuie sa ma opresc un moment si sa-mi amintesc bine ca am fost martor in procesul lui Gyr inainte de a fi avut loc procesul meu. Asistenta era putina in procesul lui Gyr; oricum mai putini in sala decat in boxa acuzatilor. Prin ochelarii lui enormi, poetul privea tacut. Din treacat le-am vazut, pe banca din fata, pe doamna Flora, sotia poetului, si mi se pare pe Monica, fiica sa, sedeau impietrite de spaima. Procurorul a subliniat legaturile mele cu Radu Gyr, comandant legionar, condamnat la moarte pentru crimele lui impotriva noii oranduiri sociale.

Pe Radu Gyr l-am revazut mai apoi in primavara lui 1960, cand am fost citat martor in procesul lui Radu Patrascanu. Vestea revederii cu vechiul meu prieten Gyr a fost de natura sa descumpaneasca, mai ales ca stiam verdictul de condamnat la moarte pe care i l-a adus Securitatea, dar pe care nu l-au pus in aplicare. Gyr sedea in spatele unei mese mari. Era foarte slab, cu obrazul galben, si nu stiam daca ma vede sau nu prin ramele groase ale ochelarilor cand a cazut prada unui puseu hipertensiv. Sergentul care ne supraveghea s-a speriat si a vrut sa dea alarma, dar poetul i-a facut semn sa stea; din buzunarul celalalt a scos o pastila (o pastila din cele pe care le purta totdeauna la el, si se vedea ca-i erau ingaduite si-n puscarie) a inghitit-o si dupa cateva minute si-a revenit.

Aveam sa-l mai revad doar peste multi ani, in 1972, la Bucuresti, in apartamentul sau de pe strada Nikos Belloianis, fosta Atena. Era liber, in mijlocul familiei, dar manuscrisele lui literare erau captive inca, gramadite pe o polita, in cartoanele pe care nimeni nu indraznea sa le deschida.

In seara zilei de 30 aprilie am aflat ca a murit Radu Gyr, la inmormantarea caruia nu m-am putut duce, multumindu-ma sa trimit o jerba de flori si sa spun o rugaciune cu capul pe perna, fiind foarte bolnav.

Actul a fost autentificat la 29 octombrie 2010.Despre Bartolomeu Anania si alegerea nefericita a unui preafericit

Preambul neesential: Cum arata fisa postului de patriarh

Acest articol nu este unul polemic, e scris oricum la ceva vreme dupa incheierea alegerilor patriarhale. In fata unor atacuri nedrepte la adresa mitropolitului Clujului simteam pur si simplu nevoia de a-i dedica aceste randuri celui care e cel mai mare predicator din clerul ortodox la aceasta ora. Data fiind varsta sa inaintata, si obiceiul pamantului cu privire la personalitatile admirabile, mi-ar fi parut rau daca l-as fi scris cumva prea tarziu. Comentatorii suprinzator de aprinsei campanii electorale ecleziastice din 2007 s-au grabit sa identifice cateva tabere chipurile intre traditionalisti si modernisti, sau intre ecumenisti si fundamentalisti. Au scapat din vedere cateva criterii esentiale cum ar fi valoarea in sine a candidatilor si menirea unei asemenea demnitati. Constatam atunci ca din pacate nu exista in randul inaltilor ierarhi nicio figura care sa se conformeze imaginii ideale a unui patriarh.

Mi-as fi dorit un slujitor care sa semene cu Pavle al sarbilor (dar cu mai putin activism politic), o fata bisericeasca topita ca o lumanare, mai mult spirit decat trup. Rolul sau ar fi fost deci unul de reprezentare simbolica a Bisericii; sunt convins ca exista asemenea personaje care sa starneasca respectul si admiratia chiar si din partea unor atei, fara a fi neaparat si mari teologi ori mari strategi. In schimb, s-a optat pentru un administrator ca si cum principala grija a unui patriarh ar fi sa fie ordonator de credite. S-a cautat un manager general pentru BOR si s-a gasit. Desi pentru asemenea treburi erau suficienti consilierii patriarhali, care la nevoie puteau fi angajati si din randul laicilor, daca de eficienta era vorba. Se putea apela chiar si la firme de PR care sa managerizeze profesionist comunicarea istitutiei, nu era nevoie de inscaunarea unui veritabil mogul media in sutana.

Daniel: un presedinte de consiliu de administratie, in loc de patriarh. Privindu-i pe cei doi candidati cu sanse, Daniel si Bartolomeu, trebuie sa admit ca niciunul nu intrunea calitatile profilului ideal schitat de mine. Numai ca exista deosebiri semnificative intre cele doua personalitati. Neajunsul major al preafericitului Daniel e lipsa totala de carisma. Recunosc, nu l-am citit, un om cultivat poate fi dezavantajat in exprimarea orala, dar opera nu are nicio legatura cu ratiunile postului invocate mai sus. Ori aparitiile sale lasa impresia unor dari de seama citite de un activist. Un limbaj de lemn masiv cu intarsii de plastic occidental, senzatia ca auditoriul sau de referinta e acela al unei sedinte serbede; e probabil de salutat renuntarea la patetismele patriotice ale predecesorului, dar iata-ne deja in prezenta unui discurs complet sterilizat de cea mai vaga componenta emotionala. Cum nici speculatiile intelectuale prea subtile nu se inghesuie sa-si faca aparitia, pentru a-l banui macar de elitism, putem conchide ca ne aflam in fata unui vorbitor complet lipsit de spirit.

Securitatea, inainte si dupa Revolutie Ambii candidati au fost acuzati de pactizare cu Securitatea. Numai ca a ridica aceleasi semne de intrebare asupra cuiva care si-a mutilat tineretea intr-o inchisoare comunista si altcuiva care beneficia de burse in tari capitaliste in timpul aceluiasi regim e strigator la cer. De fapt, ne da cineva dreptul de a judeca din fotoliu eroismul sau lasitatea cuiva supus torturii fizice si psihice, infometarii, santajului emotional cu familia, amenintat cu suprimarea fizica, nu ispitit cu avantaje? Dupa judecata mea, fostii detinuti politici ar trebui absolviti fara alte comentarii de astfel de suspiciuni, de vreme ce noi nu avem nici macar termeni relativi de comparatie pentru experientele lor.

Dar si mai bine ar fi sa judecam pomul dupa roade. Sau dupa comportamentul de dupa caderea dictaturii. Daca amandoi ar fi fost ispititi de puterea lumeasca pe care Securitatea o putea garanta (si dupa 89), cum se face ca Daniel a cultivat relatiile cu magnati (vezi zborul pana la Roma pentru cununarea in cadru privat a patronului Iulius Mall) si o relatie cel putin de simpatie cu fratii din Masonerie, in vreme ce mitropolitul Bartolomeu a ales sa se retraga ani buni in singuratate pentru a lasa posteritatii o traducere de o rigoare fara precedent a Bibliei? Daca nu ar fi fost decat aceasta intreprindere si tot ar fi fost destul pentru o viata de om.

Dar unde mai pui ca putem vorbi si de studii teologice, de literatura si activitate misionara (ultima, repet, admirabila si in cazul actualului patriarh).

Erezia nationalista

Cat pentru cei care ii reproseaza lui Bartolomeu inclinarea spre nationalism, cu aluzie la o prezumtiva afiliere la Miscarea Legionara, cred ca pot folosi ca termen de comparatie pozitiile altor figuri memorabile, cum ar fi bunaoara parintele Cleopa. Ba ma tem ca veti constata ca interviurile unui corifeu al teologiei romanesti ca Dumitru Staniloaie au azi un aer stanjenitor ca sa nu spun mai mult, prin protocronismo-pasunismul unor tamaieri debile ale spiritului national. In comparatie, deci, Bartolomeu Anania adopta in problema nationala o pozitie mult mai moderata si mai fundamentata dogmatic, in consecinta.

Despre lucrurile cu adevarat importante: cateva lucruri pe care le-am invatat ascultandu-l pe Bartolomeu Anania

Toate cele de mai sus sunt simple note de context. Am scris de fapt acest articol entuziasmat de predicile tinute de acest mare ierarh. Ce Renastere s-ar petrece in sanul Bisericii daca preotii care improvizeaza duminica de duminica speech-uri (ironia barbarismului e meritata in acest caz) ar lua ca model cuvantarile lui Bartolomeu Anania!

Uneori punctul de plecare al cugetarii e surprinzator. Asa e cazul frescei de la Manastirea Horezu, in care e figurata o corabie a credintei, cu apostolii si martirii vaslind si cu Hristos la carma; de pe mal, ereticii incearca abaterea vasului, iar Mahomed e prezentat chiar cu un arc incordat. Am avut curiozitatea , marturiseste Bartolomeu Anania, de a trasa traiectoria sagetii ce ar fi fost eliberata din acel arc . Si spre surpriza oricarui privitor, mesajul pictorului din epoca lui Brancoveanu e unui mult mai adanc, intrucat sageata nu tintea catre Hristos ci catre cutiuta euharistica. Altfel spus, nu figura istorica a lui Iisus e tinta, ci marturisirea dumnezeirii sale. Pentru a recepta un mesaj atat de vizionar si a-l interpreta (nota bene, cu niste ani inainte de izbucnirea scandalurilor Dan Brown sau Evanghelia lui Iuda !) e nevoie de har. Aceasta campanie anticrestina e o lupta nu impotriva sangelui, ci a Duhului; nu impotriva istoriei, ci impotriva sfinteniei care strabate istoria. Suntem si noi, ne avertizeaza Anania, intr-o corabie care strabate istoria, transfigurand-o, dar tinta ei nu este istoria, ci ceea ce se afla la capatul istoriei in inteles crestin, Imparatia lui Dumnezeu.

Ca predicator, Bartolomeu Anania reuseste sa faca o miscare continua intre detaliu si sens. Nu cunosc un alt teolog care sa investeasca atata abnegatie in intoarcerea pe toate fetele a fiecarui cuvant, cu evolutii semantice, puneri in context, speculatii infinitezimale, pentru a reveni apoi surprinzator la suprafata cu o noua sclipire de intelepciune care ar fi ramas inaccesibila cititorului prea grabit. Omul vechi avea timp sa gandeasca, iar memoria ii era proaspata , remarca insusi ierarhul clujean caruia i se potriveste atat de bine acest elogiu.

Iar cand predicile au ca punct de pornire chiar parabole evanghelice, simtul esentialului si harul acestui slujitor devin mai mult decat evidente. Mi-a ramas in inima, intre multe altele, un comentariu al sau despre apa vie duhovniceasca, cu toate intelesurile si valentele ei. Cel ce bea din aceasta apa devine el insusi izvor, dar are in fata problema evitarii contaminarii cu apele de suprafata ori cu apele statute, nefiltrate.

Intr-o predica despre Bunavestire, exclama pur si simplu: nu stiu sa va talmacesc acest lucru pentru ca nu pot! Caci exegetul avea de explicat taina din vestirea arhanghelului facuta Fecioarei iar Duhul lui Dumnezeu te va umbri. In locul unor devoalari care sa trivializeze textul Scripturii, acest sarguincios cititor ne ofera observatii inedite. Nu stiam, de pilda ca verbul a umbri apare cu sens duhovnicesc in momente cheie ale istoriei sacre de pilda atunci cand lui Moise i se descrie proiectul Chivotului Legamantului, cu doi ingeri care il umbresc cu aripile lor (intr-un mod paradoxal, de vreme ce relicva sacra era adapostita de un cort, deci nu in lumina soarelui); tot ca pe ceva care umbreste e descrisa si catapeteasma in spatele careia se savarsesc sacramentele, dupa cum umbra apostolilor are actiuni miraculoase, ca o prelungire a Duhului; un nor luminos ii umbreste pe apostoli la schimbarea la Fata.

Nu voi merge nici eu mai departe cu alte exemple de lucruri pe care le-am invatat de la Bartolomeu Anania, in ton cu aceasta ultima sugestie spre ocrotirea misterului prin cunoastere. Va invit sa ii cautati macar pe internet (eventual contactati-ma) scrierile sau prelegerile si va asigur ca veti avea o intalnire plina de farmec. Prinsi in polemici si dispute, ratam uneori tocmai esentialul, spre care ne-ar putea indrepta si izvorul de intelepciune al acestui ierarh erudit si profund nedreptatit.

Mitropolitul Bartolomeu Anania a vrut sa-si "scoata" ochii in puscarie Cand va fi depus in locul pentru odihna vesnica din Catedrala Ortodoxa din Cluj-Napoca, se va trage cortina peste viata Mitropolitului Bartolomeu Anania.

O viata de aproape 90 de ani, ca un stejar urias, cu coroana mai bogata ca a multor altora in fapte si realizari. In cartea "Memorii, aparuta in anul 2008, Bartolomeu Anania isi aducea aminte de adolescenta si de tineretea zbuciumate.

La numai 15 ani, in 1936, Valeriu Anania, cum ii era numele din nastere, intra in "manunchiul de prieteni al Fratiei de Cruce din Seminarul Central din Bucuresti, veghind o noapte intreaga, impreuna cu fratele lui, Mitica, in casa unei croitorese, ca sa le fie gata camasile verzi. In vara urmatorului an, fuge de acasa, din satul valcean Glavile, mergand pe jos 23 de kilometri, pentru a munci ca voluntar intr- o tabara legionara din Dragasani, unde se inalta o biserica. Povestite cu duioasa, dar si detasata rememorare, faptele tanarului Anania il duc, de exemplu, in 6 septembrie 1940, ziua abdicarii Regelui Carol al IIlea, in Piata Palatului, unde mii de glasuri cantau "Sfanta tinerete legionara. Nemultumit de sincronizarea vocilor, Anania se urca pe un soclu de piatra din gardul Palatului, ca sa aduca la acelasi ritm miile de glasuri.

"Aceasta a fost pentru mine "biruinta legionara", marturiseste el. Dupa prima arestare, in august 1941, cand participa la inmormantarea lui Horia Codreanu, fratele Capitanului Corneliu Zelea Codreanu, i se face "fisa de legionar, un calificativ politic ce avea sa-l urmareasca toata viata, aducandu- i nenumarate necazuri. Semnificativ pentru caracterul darz al viitorului mitropolit este si momentul renuntarii la purtarea camasii verzi, dupa ce-l intalneste pe consateanul Mihale al lui Augustin, "lepadatura satului, care-i arata cu mandrie carnetul de legionar. "M-am dus acasa, am dezbracat camasa verde si, din ziua aceea, n-am mai pus- o niciodata, scrie Anania.

Condamnat la 25 de ani de temnita

Un episod dramatic s-a petrecut in timpul detentiei in puscaria din Aiud, Anania fiind condamnat, in 1958, la 25 de ani de temnita, din cauza activitatii ca legionar, pentru "uneltire contra ordinii sociale. Adus sa depuna marturie in procesul intentat bunului sau prieten, poetul Radu Gyr, Anania e chinuit de gandul ca a folosit exprimari ce i-au agravat situatia acestuia. Si, pentru a se pedepsi, se hotaraste sa-si scoata ochii. "Ideea sinuciderii nu m-a incercat niciodata, dar atunci m-a incercat un gand mult mai grozav, sa renunt la lumina ochilor, sa nu mai vad o omenire care nu mai merita sa fie vazuta.

Si se pregateste sa se intepe in ochi, ca sa se scurga, lasandu-l in bezna vesnica. Dar, in noaptea de dinaintea zilei comiterii gestului, o viseaza pe sora lui, Milica, ce murise, oarba, la 16 ani. "N-ai dreptul sa-i fii altuia povara!, ii spune aceasta in vis, iar, dupa ce se trezeste, Anania renunta la intentia lui. Pentru perioada petrecuta in detentie, Bartolomeu Anania a solicitat statului roman, anul trecut, despagubiri in valoare de 800.000 de euro.

A fost chelner in birtul "La Aprodu"

O ipostaza inedita ce apare in "Memorii este cea de chelner intr-un birt de cartier, la varsta de 20 de ani. "Era in vara lui 1941. Absolvisem Seminarul Central; destul de sarac, nu aveam nici meserie, asteptam toamna, sa intru la Facultatea de Teologie cu o bursa oarecare. Inspirat de un articol al lui Arghezi, publicat in revista Vremea, ma angajasem chelner la restaurantul jupanului Manole Serbanescu un local de clasa a doua, pe strada Vasile Lascar si castigam bani buni, lucrand cu servetul, de la sapte seara pana spre unu noaptea. Birtul se numea "La Aprodu, cum aflam dintr-o pagina urmatoare.

Ar fi dorit sa-l cheme Vincentiu, pe numele de calugar. La 22 septembrie 1941, Anania bate in poarta Manastirii Antim, hotarat sa se rupa de cele lumesti. In februarie 1942, este "tuns calugar, dar episodul alegerii numelui de monah este interesant. "Vladica Eugeniu (n.r. Eugeniu Laiu Suceveanu, staretul Manastirii Antim) m-a chemat in ajun la el si m-a pus sa aleg intre Visarion si Vartolomeu. Eu i-am raspuns ca mi-ar placea Vincentiu. Atragandu-mi atentia ca deja imi face un hatar intrebandu-ma, a staruit pe cele doua nume, apasand cu precadere pe acela de Visarion. Atunci a functionat in mine, discret, resortul razvratirii. Stiind ca el fusese ucenicul Mitropolitului Visarion Puiu si banuind ca i-ar face placere sa port numele acestuia, nu am mai stat pe ganduri si m-am pronuntat pentru Vartolomeu (n.r. - numele a intrat in limba romana pe filiera greaca, iar grecii nu pronunta litera "b). Ceva mai tarziu, in timpul celor 11 ani de activitate in cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din SUA, isi va scrie numele in forma Bartolomeu.

Slujbele de pomenire a lui Bartolomeu Anania au continuat, ieri, la Catedrala Mitropolitana din Cluj, unde sute de oameni au stat la coada sa-si ia adio de la Mitropolit. Reprezentantii Bisericii Ortodoxe au anuntat ca, astazi, la inmormantare, se vor imparti credinciosilor 12.000 de colaci, iar slujba va putea fi urmarita pe ecrane de mari dimensiuni, ce vor fi instalate in Piata Avram Iancu. Pentru ca florile si coroanele nu vor avea loc in cripta in care va fi asezat Mitropolitul, preotii au decis ca acestea sa fie asezate in jurul Catedralei. (Mihai Bacalu)

"Subsemnatul ANANIA VALERIU, pe numele de clugr BARTOLOMEU, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului i Clujului i Mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului, domiciliat n Cluj-Napoca, P-a Avram Iancu nr. 18, n vrst de 88 de ani, aflndu-m n deplintatea facultilor mintale, nesilit de nimeni, din voina mea liber i neviciat, dar cu sntatea trupului din ce n ce mai ubred i cu sentimentul c nu mai e mult pn cnd Domnul m va chema acolo unde va crede El de cuviin, pentru cazul ncetrii mele din via, nsemnez aici cteva gnduri testamentare, spre cuvenit plinire i fac urmtoarea dispoziie testamentar:

Las toate drepturile mele de autor Fundaiei "Mitropolitul Bartolomeu", pe care am nfiinat-o, din economiile proprii, pentru a oferi burse tinerilor merituoi, dar lipsii de posibiliti materiale.

Vreau ca drepturile mele de autor de pe urma Bibliei, la diortosirea creia am lucrat 11 ani, s revin Fundaiei "Mitropolitul Bartolomeu".

Doresc ca Fundaia "Mitropolitul Bartolomeu", al crei fondator sunt, s mi duc mai departe memoria, s nu fie niciodat desfiinat, s nu-i fie schimbat scopul principal pentru care a fost nfiinat, iar banii i ntregul ei patrimoniu s nu poat fi folosit n alte scopuri de ctre nimeni.

Fiind clugr de la vrsta de 20 de ani, am renunat la orice fel de motenire de la prinii mei, totul revenindu-le copiilor i nepoilor lor. Economiile mele bneti din ultimii ani, depuse n conturile mele de la banc sau n casa de fier pentru eventualele trebuine medicale i aflate, sub semntur i cheie, n grija arhidiaconului Gavril Vrva, vor fi transferate n contul Fundaiei "Mitropolitul Bartolomeu".

Singura mea avere sunt biblioteca i manuscrisele personale, precum i colecia de acte, scrisori i fotografii, toate aflate n reedina mea din Mnstirea Nicula, pe rafturi i n dou seifuri metalice, sub auspiciile Fundaiei Mitropolitul Bartolomeu, din al crui colegiu director face parte i stareul acestei mnstiri. Dac i cnd se va considera c acestea pot prezenta un oarecare interes pentru cultura romneasc, prefer ca la ele s aib acces profesorul universitar Aurel Sasu, care mi-a dat acordul n acest sens.

Obiectele personale mrunte din reedina de la Cluj vor rmne pe seama instituiei; cele din reedin niculean vor rmne pe loc.

Doresc s fiu nmormntat n groap de pmnt reavn, avnd deasupra piatra pe care mi-am pregtit-o din timp.

S nu mi se acorde distincii post mortem, de nici un fel.

La crma Mitropoliei mi doresc un urma vrednic i demn, credincios Bisericii Ortodoxe, responsabil, integru, adversar al corupiei de orice fel i sub orice form, care s continue i s desvreasc ceea ce am nceput eu. Dintre acestea:

1. Pictarea catedralei n tehnica mozaic

2. Radio Renaterea

3. Revista TABOR

4. Fundaia "Mitropolitul Bartolomeu"

5. Policlinica "Sfntul Pantelimon"

6. Continuarea lucrrilor la mozaicurile din biserica "Schimbarea la Fa" din Cluj-Napoca, sub coordonarea pictorului i teologului italian Marko Ivan Rupnik.

7. Canonizarea i cultul Sfntului Pahomie de la Gledin

8. Canonizarea i cultul Sfinilor Martiri Nsudeni

9. Grdinia "Sfntul Stelian"

Cer iertare tuturor celor crora le-am greit, ntr-un fel sau altul, aa cum i eu, la rndu-mi, i iert pe toi cei care, cu voie sau fr voie, mi-au greit.

Declar c nu am copii, iar prinii mi sunt decedai.

Numesc executor testamentar, n baza art. 910 i urmtoarele din Codul Civil pe preotul Bogdan Ivanov, actualul meu secretar de cabinet cruia i ncredinez spre executare acest testament.

Orice Testament anterior acestuia devine nul i neavenit".

.

Bibliografiedervent.ro/biblia.php Sfnta Scriptur - Versiunea Anania - cu trimiteri, note si anexe

www.arhiepiscopia-ort-cluj.org/main.htm Pagina oficial a Arhiepiscopiei Ortodoxe din Cluj

www.evz.ro/articole/detalii-articol/882192/CORLATAN-Leul-Ardealului-in-jungla-Secu/

www.youtube.com/watch?v=Gk4zfBggHQo&feature=player_embedded Mrturii despre Mitropolitul Bartolomeu (material realizat de TVR)

www.contributors.ro/cultura/un-gand-la-despar%C8%9Birea-de-ips-bartolomeu-anania/ Mihail Neamu, La desprirea de Mitropolitul Bartolomeu

ro.wikipedia.org/wiki/Bartolomeu_AnaniaAnexe:

Cuprins1 coala i activitatea pn n 1948

2 n timpul comunismului

3 Mitropolit al Clujului

4 Alegerea noului patriarh n 2007

5 Scriitorul

5.1 Onoruri

6 Controverse

6.1 Agent al Securitii

7 Referine

8 Legturi externe

9 Anexe

Procesul comunismului, Mrturii, Grigore Caraza, Aiud nsngerat.

Idem.

Mirela Corlan, Bartolomeu Anania, fa cu reeducarea, Evenimentul Zilei, 12 ianuarie 2010.

Mircea Dinescu, O danie de zile mari, Gndul, 7 noiembrie 2005

Bisericuele din Biseric

Emil Hurezeanu, Rzboi n biseric?, Evenimentul Zilei, 17 ianuarie 2006.

Marul sutanelor din Dealul Mitropoliei

Emil Hurezeanu, La moi, Evenimentul Zilei, 20 ianuarie 2006.

Cristian Vasile, Memorii incomplete, Revista 22, 1 septembrie 2009.

BOR i-a ales ntistttorul, Romnia Liber, 13 septembrie 2007.

Mircea Pcurariu, Dicionarul Teologilor Romni

Cristian Vasile, Memorii incomplete, Revista 22, 1 septembrie 2009.

Al. Piru, Istoria literaturii romne, Ed. Grai i suflet- Cultura Naional, Bucureti, 1994, p. 341.

Grigore Caraza - "Aiud nsngerat" (Bucureti, 2004), Capitolul VII

Mirela Corlan, Mitropolitul Bartolomeu Anania: nume de cod Apostol, Evenimentul Zilei, 11 ianuarie 2010.

Pag. 2