8
VALERIU POP BATALIA PEI{TRLT ARDEAL Edi[ie ingrijit[ de: Sanda Pop, Nicolae C. Nicolescu Editura Vir-aldi Bucuregti. 201 7

Batalia pentru Ardeal - cdn4.libris.ro pentru Ardeal - Valeriu Pop.pdf · VALERIU POP BATALIA PEI{TRLT ARDEAL Edi[ie ingrijit[ de: Sanda Pop, Nicolae C. Nicolescu Editura Vir-aldi

  • Upload
    others

  • View
    42

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

VALERIU POP

BATALIAPEI{TRLT ARDEAL

Edi[ie ingrijit[ de:

Sanda Pop, Nicolae C. Nicolescu

Editura Vir-aldiBucuregti. 201 7

CUPRINS

PREFATA de Acad. Prof. dr. loan-Aurel Pop............. .................7

Cuvdntare linutd la Radio-Bucure,sti in ziua de'1 septembrie'1 940...... 1 3

t. PoLtTtcA EXTERNA A ROMANtEt.................................. .... 1 III.NEGOCIERI PRELIMINARE CU UNGARIA................ ........ 41

ilt.coNFER|NTA DE LATURNU SEVERTN ...... 106

IV.ARBITRAJUL DE LAVIENA... ,,,..172

V. U RMARI LE ARBITRAJ ULU I DE LA VI ENA........................ 230

V|.PACEA .....................242

POSTFATA de Sanda Pop 9i Nicolae C. Nicolescu ............. 255

ANEXE ...,. 303

37t

CAPITOLUL IPolrrrcA ExTERNA e nouAxrnI

Orientarea constuntd u Romdniei

RomAnia a avut cu incepere din 1919 pdnd in varaanului 1940, indiferent de guvernele care s-au succedat,o atitudine rectilinie, caraclerizatd mai ales prin incadra-rea sincerd gi fdrd rezente in politica de pace a SocietdtiiNatiunilorl. Aceastd politicd s-a concretizat prin pdstra-rea gi cultivarea legdturilor de aliantd formald sau virtualScu marile puteri din Apus, cu statele din Mica inlelegere2(lugoslavia 9i Cehoslovacia), cu statele din intelegereaBalcanicS3 (lugoslavia, Grecia 9i Turcia) 9i cu Polonia.Politica Rominiei s-a manifestat fdrd govdire pentru menti-nerea statutului teritorial creat in 1918, indeplinind cu lea-litate obligatiile sale de prietend gi aliatd, uneori chiar cu: Organiza{ie internalionald, infiintatl oficial la 10 ianuarie 7920, ctt sediul laGeneva, in urma Conferinfei de Pace de la Paris (19i9). Membri fondatori: 44de state, intre care qi Rominia. Potrivit statutului, avea drept scop dezvoltareacolaborhrii intre popoare, garantarea picii gi securiti!ii internafionale.: Organizalie de securitate regionali, constituitl in anii 1920-1921, prin semnarea

de conven{ii bilaterale intre Rominia, Iugoslar"ia qi Cehoslovacia. Avea drept scop

men{inerea qi apirarea statu-quo-ului teritorial, stabilit prin tratatele incheiate inurma Primului Rizboi Mondial. Este cunoscuta Si sub numele de Mica Antantl. $i-aincetat activitatea in 1938.I Alianli regionali de securitate gi cooperare, constituite in februarie 1934, cu

participarea RomAniei, Iugoslaviei, Greciei si Turciei, cu sediul la Atena. Avea

drept scop menlinerea statu-quo-ului tentoria- in Balcani, statornicit dupiPrimul Rizhoi Mondial.

t9

riscuri serioase pentru securitatea 9i viitorul sdu.CAnd imprejurdri independente de vointa sa au con-

strdns-o sd incheie acordul economic din 23 martie 1939cu Germania (Conven[ia Wohlthat)4, care ar fi putut creaprin amploarea ei impresia unei schimbdri de orientarepoliticd, RomAnia s-a grdbit sd semneze la 11 mai 1939 oconvenlie similards, de egald amploare, cu Marea Britanie,chiar cu pre[ul unor reale gi insemnate sacrificii de ordinmaterial din partea sa.

Pentru pdstrarea orientdrii sale constante in politicaexternd, Romania a solicitat gi oblinut la 13 aprilie 1940garanliile unilaterale franco-britanice6 pe care guvernulromdn, prin declara[ia pregedintelui de consiliu ArmandCdlinescu/, le-a acceptat a doua zi cu satisfactie 9i recu-nogtin[:i Aceste garan{ii ne-au cauzal multe neajunsuri inrela(iilc no;rstrc r;tr Germania 9i ne-au fost aspru reprogateilr :;itrr;r(rr r;rr:lc ltcntru RomAnia.

olrr;rr :.ri rltrlxi r;omunicarea solemnd din 28 mai 1940,r,nur,,r rrrirrr;lrrrlrri r;erman. Fabriciuss, c6nd sub presiunea

1 rr, rl ru:,;rrrr lrr lntr rlr ri ;rnglo-francez din Apus am fdcut un inceput

r I r , rr l; r1rl; rrc li r ltoua situatie ameninldtoare pentru noi, a doua.'r ,un :;(:lnrrirt Conventia Venger pentru distrugerea regiunii

lrrlrtrlr[crc'in caz de agresiune germand, convenlie capturatd

| ( ;u\/('r nul Arrrrirrrtl Oirlincscrr, in speranfa evit[rii ocupirii teritoriului firii de cltrelr.rrIt'k'gg1111x11c, a consim[it si sernneze, in martie 1939,,Xratatul asuprapron'roviriiraporturilor cconornice dintre Regatul RomAniei qi Reicl-rul german] care de fapt acleschis calea subordonirii economiei romALr-reqti intereselor Germaniei.s f)in punct de vedere economic, acordul romino-englez prevedea, intre aitele,

dezvoltarea schimbului de mlrfuri, crearea de organiza[ii comerciale engleze inRomAnia, infiinlarea de zone libere in porturile romAr-regti, iar sub raport politic,se incerca o contracarare a penetrafiei germane in economia Rorniniei gi de

intlrire a garanliilor anglo-franceze privind frontierele ![rii.6 Sunt expresia incercirii realiz[rii unei politici de echilibru a guvernului romAn,

in condiliile intensificirii presiunilor politice Ei militare ale Puterilor Axei.Romirria renur-rli la gararrfiile anglo-franceze 1a 1 iulie 1940.7 Fruntag al Partidului Nafional-Jlrinesc. Prim-ministru (martie-septembrie).Promotor al unei politici externe de apropiere fa{[ de Marea Britanie Ei Franfa.

Asasinat de legionari (21 septembrie I939).B Wilhelm Fabricir-rs, diplomat, ministrul Germanici lir Bucuregti (1936-1941).

20

(le armatele germane in timpul campaniei din Franta. Acesteir;onventii i s-a opus scrisoareae luiAdolf Hitler cdtre Rege iarvizita primului ministru lon Gigurtul0la Berchtesgaden, era cao dovadd peremptorie a dugmdniei consecvente a Romdnieila{a de Germania.

Misiunea ministrului rom6n Grigore Gafencull, numit laMoscova dupd cedarea Basarabiei 9i a Bucovinei de Nord,;r constat in normalizarea gi addncirea raporturilor Romdnieicu Uniunea Sovieticd, dar ministrul Grigore Gafencu, pe langri;rceastd misiune publicd gi oficialS, a mers mai departe, cul-tivAnd legdturi strdnse cu ministrul iugoslav Gavrilovici, uncunoscut anti-german, gi prin Gavrilovici cu sir Stafford Cripps,ambasadorul Marii Britanii, sustinind fala de acesta vremelni-cia noii orientdri a Rom6niei. Aceasta demonstreazd cu priso-sinld hotdr6rea fermd a RomAniei de a nu se pleca definitivin fata constrdngerii pe care o exercitau asupra voinlei saleevenimentele in curs de desfdgurare momentand. Atitudineaministrului rom6n Grigore Gafencu a fost imputatd RomAnieide von Ribbentropl2 gi contele Ciano13, in zilele tragice de laViena (29-30 august 1940) ca un act neamical al suveranu-lui 9i al RomAnieifa[a de Germania, nu fdrd temei, dupd cumse confirma prin raportul ministrului Gafencu din 26 august1940, in care opiniile ambasadorului britanic il obsedeazd peministrul RomAniei, precum 9i prin telegrama primitd in aceavreme de Grigore Gafencu de la Londra cu urmdtorul text:,,Vous serez regu en audience ici. Telegraphiez. Sign6 Tillea."Expliealilesrprotestele de ci rcu mstantd ale m i n istrul u i romdn" in aceastiL scrisoare se cerea, pe un ton ultimativ, acceptarea de citre guvernulr urn6.n a unor concesii teritoriale in favoarea Ungariei gi Bulgariei.

"'Guvernul prezidat de I. Gigurtu (iulie-septembric 1940), clrnoscut pentru senti-nrcntele sale progermane, incearcl sd se adaptczc noii situa{ii, in sensul promoviriirrnei politici de integrare a RomAniei in sistcnrul crcat dc Axir Berlin-Roma.r r Fruntag al Partidului Nafional Jiri'nesc, r.uinistnr rlc cxlcrnc ( I938- 1940) in guver-rrcle prezidate succesiv de Armand Calinescu, ( lrrrs(antirr Argctoianu qi Gheorghe'l'irtlrescu. Sus]initor qi apirdtor fervent rl inlcgrili(ii tt'rilorialc ir Rominiei.rr Diplomat qi om politic german, mir.rislnr tlc lrxlt,rrrt. ( I93B-1945). ludecat,condamnat la moarte qi executat.rr Diplomat qi om politic italian, ginerclc lrri Mr rssolrrr i, M irr islrtr de externe ( 1936-

I 943). Intrat in controverse cu Mussolini, rr losl cxct r rlrrl r lirr orrlinul acestuia.

21

din 8 septembrie 1940, nu pot fi socotite concludente.Politica externi a Romdniei nu a suferit pdnd in vara

anului 1940 nicio deviere de la aceastd linie traditionalS,nici chiar sub guvernul, de altfel de scurtd duratd, prezidatde Octavian Gogala. in adevdr, guvernul Goga, la 4 ianu-arie 1938, prin declaratia oficiald a ministrului AfacerilorStrdine, lstrate Micescu, s-a angajat clar gi categoric:,,Rominia va urmdri aga precum am ardtat-o in momentulinstaldrii mele la MinisterulAfacerilor StrSine, o politici cre-dincioasd alianlelor sale intinz6nd in acelagi timp mdna, inchip leal, tuturor statelor cu care ea are legdturi.

Urmdrind dezlegarea problemelor sale de politicdinternd, guvernul roman rdmdne credincios tratatelor careil leagd de Fran[a, de Polonia, de Mica intelegere, de in!e-legerea Balcanica, fiind adanc devotat ideii de pace pec;rrr: r.:ste lroti:irAt sa o slujeascd cu tdrie gi statornicie."

(llr. l;rt;iri:sclrrr', care a prezidat guvernul romdn p6ndl;r 4 rrrlic 1!)40, r;aracterizeazd in lucrarea sa "Evacuareall;ri;;r;rlrrur 1i ir Bucovinei de Nord", orientarea politiciinxlrnro ;r l{orrrAniei din 1919 pand in 1940 astfel: "Politica,rr.o;r;l;r nrr:r lost politica unui om, nici politica unui singur(luv()nr l)olitir;a noastrd externd a fost politicd nationald."

(irir;oro Galencul0, ministru alAfacerilorStrdine p6nd la 30rrr;ri 11140 in guvernele prezidate in mod succesiv de ArmandCdlinescu, C. Argetoianu gi Gh. Tdtdrescu, ardta cd gi in con-siliul [inut de rege in ziua de 19 aprilie 1940 s-a hotdrit ferm:"Rezisten[a armatd impotriva unei agresiuni, fie germand fiesovieticd", Regele Carol al ll-lea s-a pronuntat numaiin consi-liul tinut la29 mai 194017, sub constringerea prdbugirii frontuluidin Apus qi cu regret, pentru o apropiere de Germania.

ra Fruntag al Partidului Nafional-Cregtin. Prim-ministru (1937- 1938).rs Fruntag al Partidului National-Liberal gi lider al grupirii ,,tinerilor liberali'lPrinr-ministru (1934- 1937, 1939 - 1940).16 Grigore Gafencu, Prdliminaires de la guerre d /'Est. De l'accord de Moscou(21 aout 1939) aux hostilit6s en Rusie (22 jfin 1941). Fribourg, Editions Egloff,t944,p.329.17 Consiliul de Coroani hotlrlgte ca Rominia si renunfe la politica de neutra]i-tate qi s[ se orienteze spre Germania.

22

Mai mult insd decdt faptele gi dovezile ardtate in celece preced, mai presus de mdrturisirile gi constatdrile fdcutede unii oameni politici romdni, trebuie sa tragd in cum-pand pdrerile 9i concluziile unui publicist englez de elita gi

de mare autoritate, cum este R. W. Seton-Watsonl8, careafirma: ,,Chiar giin cel mai superficial examen al politicii saleexterne, trebuie sd se pund in mod cinstit anumite fapte lacreditul sdu (al regelui, nota autorului). Este adevdrat cd, inparte pentru motive personale, a comis grava eroare de ademite pe Titulescule, omul care avea ambitia in[eleaptd dea ajunge la o intelegere cu Moscova2o, 9i care pldnuise chiarun proiect in acest sens cu Dl. Litvinov2l. ins5, in alte privin!e,el insugi gi diferilii sdi sfetnici de la conducerea MinisteruluiAfacerilor Strdine au continuat politica fatd de SocietateaNatiunilor, fa[d de aliatii apuseni gifa[5 de Mica intelegere gi

inlelegerea Balcanicd, chiar atunci cand nu se putea spuneacelagi lucru despre alia[ii sdi mari gi mici. El era dispus sddea garantiile necesare ca temei al ,,securitdtii", atunci cdndputerile apusene nu erau dispuse sd o facd. El era gata sdse aldture Poloniei, atunci cAnd Pitsudsky22 insista pe l6nga

'u lt. W. Seton-Watson, istoric britanic (1879 -1981), cetilean de onoare alt ilujului, Doctor Honoris Causa al Universith{ii din Cluj. Studii gi lucrari con-s;rcrate Europei centrale gi de est, intre care gi unor momente importante dir-r

istoria rominilor, cu prec[dere asupra celor din Transilvania (,,Roumania andtlrc Great War'l ,,A History of the Roumanians").'' Ministru de Externe (1927- l92B 1932- 1936). inhturat din Guvern (31 au-

titrst 1936), in condiliile unei campanii susfinute de unii fruntagi politici ti derrrrcle organiza(ii politice de extremi dreapta sau de dreapta, cu concursul direct.rl l)uterilor Axei care vizau schimbarea orientirii politicii externe a Rominiei gi

I)('r)etrarea politici 9i economici in Europa centrali gi de sud-est.'" [)e linia politicii realiste promovate de strilucitul diplomat romin, Nicolael ittrlescu, urmirind apdrarea independenlei gi suvcrirnitilii nafionale, dup[1934 relafiile romAno-sovietice cunosc o oarecill'c arlcliorare: reluarea relaliilorrliplomatice (9 iunie 1934), semnarea protocolultri 'l'itulcscu-Litvinov de 1a

l\4ontreux (21 iulie 1936), care cuprindca principrrlclc prcvecleri ale proiectu-Itri urtui pact de asisten{h mutua16, pe baza rcspccti'rrii reciproce a suveraniti(ii,rrrdependenfei qi integriti(ii teritoriale.rr

I )iplomat sovietic, comisaralpoponrlui pcrrtrtr Alutr.r ilc lrxlt'r'rrc ( lt)30- 1939) al U.R.S.S." Maregal polonez, gefal statului (191U- l92l); ir insl;rrrlul, in lr926, o dictaturirrrilitarf,, cunoscutd sub numele de ,,Sanlclu'l

23

Franta ca aceasta sd intdreascd demilitarizarea Romdnieiin1934; ca gi Pilsudsky, a refuzal sd treacd in cealaltd extre-mitate, incheind un tratat cu Germania. EI a acceptat planul

lui Barthou pentru un pact rdsdritean, care a fost sabotat decdtre Germania. El a adoptat sanc(iunile in aventura etio-piand a ltaliei, in timp ce Ungaria vota contra sanctiunilor.Atitudinea sa fatd de Mica intelegere gi fata de intelegereaBalcanicd a fost pe deplin loialS, cu totul deosebitd de aceeaa lui Stojadinovid23 gi a prin[ului Paul, care s-au inteles cu

Bulgaria gi ltalia in 1937, fdrd a-gi indeplini obliga[ia de anotifica aliatilor lor aceste intelegeri. Regele a inteles pe

deplin consecintele politicii austriece a lui Hitler gi aceasta,intr-un timp cind oamenii de stat britanici erau cupringi deorbire gi cind lugoslavia se deroba. in timpul crizei cehe din19llt], cl a bst pentru o actiune comund din partea Micii in[e-krrlcri, irrs;i a intimpinat refuzul lui Stojadinovid. A incercat:;;i irrrprcrlir:c pc colonelul Beck2a de a lovi Cehoslovacia cu

t)unur;rlrrl 1rc lir spate in chestiunea Teschen [Te5in]2s gi arkrclur;rt in nrotl hotdrat oferta lui Beck, privitoare la o parterlrrr krrrkrriul Ruteniei. Cdnd Hitler a izbutit sd ocupe Boemia:,ir r;ir (;roeze un stat slovac fantomd, nu a fost vina lui Caroltiirt:ir Polonia a refuzat din nou de a coopera in aceastdclrcstiune vitald pentru ea, gi aceasta din cauzd cd Poloniaera prea orbitd spre a-gi da seama.

Ceea ce era constant in acliunea regelui Carol ll eracredin[a sa pateticd in Marea Britanie 9i dorinla sa de a

fi admis in intimitatea rudelor sale de la Curtea Angliei.

23 Prim-ministru gi rninistru de externe (1935 -1939) al Iugoslaviei.2a Colonel, ministru de externe (1932-1939) al Poloniei.25 in condiliile dezmembririi Cehoslovaciei, trupele polor.re ocupd, Ia inceputullunii octombrie 1938, regiunea riuiui OISe (Teiin) din Cehoslovacia.

24