Bazele culturii informaţionale : curs universitar

5/10/2018 Bazele culturii informaţionale : curs universitar - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/bazele-culturii-informationale-curs-universitar 1/160

BazeleCulturii Informaţionale

curs universitar

Bălţi, 2007

Ministerul Educaţieişi Tineretului

din Republica Moldova

Asociaţia Bibliotecarilor din

Republica Moldova

Universitatea de Stat Alecu Russo Catedra Electronică şi Informatică

Biblioteca Ştiinţifică



B azele Cul t uri i I nforma ţ ionale__________________________________

2

CZU 02 (075.8)B38

Director publicaţie:

Elena HARCONIŢ A, director BibliotecaŞtiinţifică

Coordonatori ştiinţifici:dr. Valeriu CABAC, prim prorector, Integrare Europeană şi Relaţii Internaţionaledr. Valeriu GUŢ AN, prorector pentru studii cu frecvenţă redusă şi perfecţionarea

cadrelor preuniversitare

Colegiul de redacţie:Elena Harconiţa, Dora Caduc, Elena Stratan, E. Scurtu

Silvia Ciobanu (design/coperta)

Această publicaţie apare cu sprijinul Centrului de resurse pentruabsolvenţi, Ambasada SUA î n Moldova, î n cadrul Programului de granturi micipentru absolvenţi.

ISBN 978-9975-50-002-9

Biblioteca Ştiinţifică, 2007str.Puşkin 38, Bălţi, 3121, MoldovaTel/fax: (0321) 2 33 62e-mail: [email protected] Web: http://libruniv.usb.md

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Căr ţii

Bazele culturii informaţionale : curs univ. / ABRM ; Univ. de Stat „Alecu

Russo”, Catedra Electronică şi Informatică ; Bibl. Şt. ; dir. E. Harconiţa ;coord. şt. : V. Cabac, V. Guţan ; col. red : E. Harconiţa, D. Caduc, E.Stratan, E. Scurtu, S. Ciobanu (cop./design). – Bălţi : Presa univ. bălţeană,2007. –160p.

ISBN 978-9975-50-002-9150 ex.

02 (075.8)

mailto:[email protected]

http://libruniv.usb.md/


mailto:[email protected]



___ ____ ___ ____ ____ ___ ____ ____ ___ __B azele Cultur i i I nforma ţ ionale

3

Cultura informaţională — revenire la î nceputuri

Termenul „informatica" a apărut î n Franţa la î nceputul anilor '60 a secolului

trecut prin juxtapunerea a două cuvinte: information automatique (informatique -informatică), ceea ce î nseamnă „prelucrarea automată (f ăr ă participareanemijlocită a omului) a informaţiei"

Î n fosta U.R.S.S. informatica era definită iniţial drept o „disciplină care studiază structura şi proprietăţile generale ale informaţiei ştiinţifice şi legităţile creării,transformării, transmiterii şi utilizării informaţiei î n diverse domenii ale activităţ iiumane". O asemenea definiţie lega informatica de domeniile biblioteconomiei,bibliografiei, de metodele de căutare a informaţiei î n diferite documente.

Î n anii '80 noţiunea „informatica" capătă o semnificaţie nouă: ştiinţa şi tehnologiaasigur ării schimbului informaţional cu ajutorul sistemelor bazate pe utilizareacalculatoarelor electronice. Cursul de informatică a apărut î n planurile de î nvăţământ ale instituţiilor de î nvăţământ superior î n anul 1985. Denumirea,conţinutul şi numărul de ore destinate cursului s-a schimbat pe parcursul anilor.

La Universitatea de Stat „Alecu Russo" din Bălţi cursul de informatică a suferitde asemenea un şir de schimbări, până când nu s-a cristalizat o structur ă adecvată a cursului cu două obiective principale:1. formarea culturii informaţionale a viitorului specialist (privită drept

componentă a culturii generale a omului);2. dobândirea competenţelor de aplicare a calculatorului electronic / personal î n

activitatea profesională.S-a convenit de a recurge la structur ă modular ă a cursului: modulul I -

„Informatică generală", orientat la aplicarea standardă a calculatorului; modulul II- „Informatica specială", orientat la aplicarea calculatorului î n cadrul viitoareiactivităţi profesionale; modulul III - „Bazele culturii informaţionale", destinatpregătirii viitorilor specialişti pentru utilizarea eficientă a informaţiei, oferirii unuisuport teoretic şi practic pentru orientarea acestora î n sistemele informaţionalelocale/ naţionale/ globale, î n fluxul informaţional modern, î n modul de aplicare atehnicilor muncii intelectuale. Prin ordinul rectorului responsabilitatea pentru

promovarea modulului „Bazele culturii informaţionale" revine CatedreiElectronică şi Informatică şi specialiştilor Bibliotecii Ştiinţifice universitare.

Introducerea modulului „Bazele culturii informaţionale" este, de fapt, orevenire la î nceputuri, când informatica studia informaţia ştiinţifică, dar această revenire se face la un alt nivel conceptual şi tehnologic. Î n planurile de î nvăţământstudierea modulului respectiv este sincronizată cu primele tentative ale studenţilor de a realiza mici cercetări î n cadrul lucr ărilor/proiectelor anuale.

Publicarea modulului „Bazele culturii informaţionale" a cursului universitar „Tehnologii informaţionale şi de comunicare" este rodul conlucr ării Catedrei

Electronică şi Informatică şi a Bibliotecii Ştiinţifice universitare pe parcursul maimultor ani şi prezintă un eveniment de pionierat î n universitate.

Valeriu Cabac, dr., conf. univ., prim prorector al Universităţi i




4

Notă

Cultura Informaţională este un factor determinant î n dezvoltarea SocietăţiiInformaţionale. O societate bazată pe instruirea pe parcursul î ntregii vieţi este deneconceput f ăr ă o cultur ă informaţională adecvată. Cultura informaţională devinecondiţia primordială a profesionalismului şi succesului viitorului specialist din oricedomeniu. Iată de ce concomitent cu pregătirea profesională studentul trebuie să dob î ndească deprinderi şi proprie experienţă î n informareaştiinţifică.

Formarea culturii informaţionale a utilizatorilor de mult este un obiectiv prioritar î n activitatea Bibliotecii Ştiinţifice, elabor î ndu-se/promov î ndu-se î n acest sens unprogram adecvat de instruire informaţională care include: predarea modulului BazeleCulturii informaţ ionale; programul de orientare Noul Beneficiar ; consultaţii/asistenţă zilnică î n gestionarea informaţiei; materiale promoţionale editate î n colecţia Culturainformaţ ională; editarea lucr ărilor ştiinţifice î n colecţiile Bibliographia Universitas,Personalităţ i universitare bălţ ene, Universitari bălţ eni, Scriitori universitari bălţ eni,Promotori ai culturii etc.

Dovadă a importanţei cursului de cultur ă informaţională este exemplul ţărilor europene, care din deceniul 6 al secolului trecut (Germania -1960; Polonia - 1963;Ungaria – 1966; Rusia -1966) au î nceput promovarea acestor ore î n cadrul î nvăţăm î ntului superior. Rapoartele de activitate a Bibliotecii noastre, de asemenea,semnalează iniţierea promovării unor astfel de ore din anul 1966. Iniţial acest curs

se numea Cunoştinţ e bibliotecar-bibliografice, se preda facultativ c î te 4, apoi 6, 8 orestudenţilor din anul 1.

La 8 noiembrie 2002 prin Hotăr î rea nr.1/9 din 8.11.2002 Colegiul MinisteruluiEducaţiei a aprobat Programa cursului Bazele Culturii Informaţionale şi arecomandat introducerea acestuia î n procesul educaţional al instituţiilor de î nvăţăm î nt superior din Republica Moldova (Buletin informativ / Ministerul Educaţieial Republica Moldova.- nr.3.- P. 115-120). Biblioteca a î ntreprins măsuri concrete î nvederea realizării cursului î n volum recomandat de 30 de ore. La şedinţa SenatuluiUniversitar din 14. 05. 2003 (vezi anexele) a fost aprobat cursul respectiv î n volum

de 30 de ore (16 ore – î n semestrul I, 14 ore – anul II – IV ) î n cadrul cursului deInformatică aplicată (62 ore) (Buletinul Rectoratului , 2003, nr.1, iunie-august, p. 4).

Modulul Bazele Culturii Informaţ ionale a devenit parte componentă a cursuluiTehnologii informaţ ionale şi comunicaţ ionale, Catedra Electronică şi Informatică,alcătuit din 8 module (Conceptele de bază ale Tehnologiei Informaţiei; Sisteme deoperare; Procesarea textelor; Baze de date; Calcul tabelar; Prezentări; Internetul şipoşta electronică - 60 ore, 5 credite).

Modulul 1. Bazele Culturii Informaţ ionale include 24 ore (anul 1, semestrul 1),seminare -12, ore de lucru independent - 12 , credite – 1, evaluare - lucr ăre practică.

Este destinat studenţilor anului I de la toate facultăţile (la secţia zi şi cu frecvenţă redusă); elevilor Colegiului, Liceului Pedagogic Ion Creangă. Suportul didactic este pregătit de către colaboratorii Bibliotecii Ştiinţifice,

asistenţi universitari ai Catedrei Electronică şi Informatică. Modulul este structurat î n




5

5 teme: Cultura informaţ ională şi componentele ei de bază. Structuri info-documentare: servicii, resurse; Internet î n biblioteci. Pagini WEB ale instituţ iilor informaţ ionale. Pagina WEB a Bibliotecii Ş tiinţ ifice a Universităţ ii de Stat „AlecuRusso”; Instrumente de informare privind resursele informaţ ionale şi documentare;

Genuri de documente. Metode de identificare bibliografică a documentelor; Aspecteinformativ-bibliografice ale studiului ştiinţ ific.Urm î nd acest curs, studentul va cunoaşte: noţiunile de bază ale Modulului

Bazele Culturii informaţ ionale; structura sistemului instituţiilor informaţionale;instrumentele de informare oferite de biblioteci (fondul de referinţă, cataloage, bazede date); tipurile şi genurile de documente (căr ţi, seriale, CD); metodele deidentificare bibliografică a documentelor (descrierea căr ţilor, articolelor, analelor; etc.;regulile de î ntocmire a referinţelor bibliografice la lucr ările ştiinţifice şi didactice; va ficapabil: să acceseze eficient Internetul, pagini web ale bibliotecilor, baze de date î nsprijinul procesului didactic; s

ăefectueze descrierea bibliografic

ăa articolelor din

diverse tipuri de documente; să elaboreze liste bibliografice pentru teze de an,licenţă, master; să î ntocmească adnotări, abstracte a documentelor; să identificesursele de referinţă din documentele secundare/ ter ţiare (dicţionare, enciclopedii,bibliografii); să efectueze cercetări bibliografice î n surse de informaretradiţionale/electronice (catalog sistematic, alfabetic); să formuleze corect cerereainformaţională; să accepte principiul instruirii pe parcursul î ntregii vieţi; să aprecieze avantajele pe care le ofer ă informaţia î n Societatea Cunoaşterii.

Conţinutul modulului cuprinde informaţii teoreticeşi activităţi practice promovatela fiecare or ă sub formă de evaluare curentă. Lucrarea este î nsoţită de referinţe la

temele de bază şi un glosar. Culegerea poate fi consultată online:http://libruniv.usb.md.






6

Bazele Culturii InformaţionaleCurriculum

I. Preliminarii

Modulul Bazele Culturii Informaţionale, parte componentă a cursuluiTehnologii Informaţionale şi Comunicaţionale (8 module, 60 ore), CatedraElectronică şi Informatică, este inclus î n planul de studiu conform Hotăr î rii nr.1/9 din8.11.2002 a Colegiului Ministerului Educaţiei din Republica Moldova şi î n urmadeciziei Senatului Universităţii din 14.05.2003, prin ordinul Rectorului nr. 05-659 din18.12.2003 Formarea culturii informaţ ionale a studenţ ilor şi informatizarea procesuluide î nvăţămî nt î n universitate. Modulul Bazele Culturii Informaţionale vizează pregătirea viitorilor specialişti pentru utilizarea eficientă a informaţiei, ofer ă studenţilor

un suport teoretic şi practic necesar pentru orientarea î n sistemele informaţionalelocale/naţionale/globale, î n fluxul informaţional modern, î n modul de aplicare atehnicilor muncii intelectuale. Modulul Bazele Culturii Informaţionale contribuie laformarea culturii informaţionale indispensabile Societăţii Informaţionale şi SocietăţiiCunoaşterii.

II. Obiectivele generale

ý Î nsuşirea cunoştinţelor şi deprinderilor-suport pentru orientarea î n fluxul

informaţional;ý Formarea deprinderilor de selectare, utilizare şi evaluare a surselor de informareşi documentare;ý Implementarea deprinderilor de muncă intelectuală.

III. Administrarea disciplinei

Repartizarea orelor pe facultăţi î n cadru cursului Tehnologii Informaţionale şiComunicaţionaleNr

d/r

Denumirea modulului LLS FL PPAS MPM DR ŞNA EC

1. Bazele Culturii informaţionale 12 12/4 12/4 12/4 12/4 12/4 12/4

2.Conceptele de bază aleTehnologiei Informaţiei şisistemului de calcul

14 14/6 14/6 14/6 14/6 14/6 14/6

3. Sisteme de operare 12 12/6 12/6 12/6 12/6 12/6 12/64. Procesarea textelor 14 14/6 14/6 14/6 14/6 14/6 14/65. Calcul tabelar 0 0 0 0 0 14/6 14/66. Baze de date 0 0 0 0 0 0 0

7. Prezentări 4 4/1 4/1 4/1 4/1 4/1 4/18. Internet şi poşta electronică 4 4/1 4/1 4/1 4/1 4/1 4/1Total ore 60 60/24 60/24 60/24 60/24 74/30 74/30




7

Modulul 1. Bazele Culturii Informaţionale Î nvăţăm î nt cu frecvenţă la zi

Numărul de ore EvaluareCoduldisciplinei

î n planulde î nvăţăm î nt

Anul

destudii S e m

e s t r u l

Lucru

indepen-dent dirijat

Curs Semi-nar Labo-rator Cre-dite Ex./ Col./Proiect Responsabilde modul

G.01.O I I 12 12 1Lucrarepractică

ElenaStratan,

bibliotecar,grad decalificaresuperior

Î nvăţăm î nt cu frecvenţă redusă Numărul de ore Evaluare

Codul discipli-nei î n planulde î nvăţăm î nt

Anulde

studii S e m e s t r u l

Lucruindepen-

dentdirijat

CursSemi-nar

Labo-rator

Cre-dite

Ex./Col./

Proiect

Respon-sabil demodul

G.01.O I I 4Lucrarepractică

ElenaStratan,

bibliotecar,grad decalificaresuperior

IV. Tematica seminarelor / repartizarea orelor de seminar

Nr d/o

TemaNumărulorelor deseminar

Modul 1. Bazele Culturii Informaţionale

1.

Tema 1. Cultura informaţională şi componentele ei de bază.Structuri info-documentare: servicii, resurse. Culturainformaţională: concepte, conţinut. Informaţia î n societateadeschisă: forme de existenţă şi acces. Libertatea intelectuală şiaccesul la informaţie. Ştiinţa informării şi bibliologia: domenii destudiu. Biblioteci şi organe info-documentare din RepublicaMoldova şi de peste hotare. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii deStat Alecu Russo: infrastructur ă/facilităţi î n asigurarea procesului

educaţional USB.Lucrare practică: test

Fiecare student va realiza un test.

2




8

2.

Tema 2. Internet î n biblioteci. Pagini WEB ale instituţiilor informaţionale. Pagina WEB a Bibliotecii Ştiinţifice aUniversităţii de Stat „Alecu Russo”. INTERNET – colecţiemondială de informaţii. Mecanisme de căutare î n WWW.Ecluzele

informaţionale. Pagini Web ale instituţiilor informaţionale. PaginaWeb a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat Alecu Russo:http://libruniv.usb.md/ Lucr ări practice: studenţii vor accesa Internetul (diverse situri)pentru cercetări bibliografice tematice pe diverse subiecte.1. Aplic î nd diverse motoare de căutare, să se identifice adreselebibliotecilor digitale (digital libraries).2. Aplic î nd adresele bibliotecilor on-line, să se identifice căr ţivirtuale pe domenii de studiu (conform profilului)

3.

Căutarea informaţiilor necesare pentru studiu cu ajutorul adouă, trei motoare de căutare. Compararea rezultatelor.4. Accesarea paginii web a Bibliotecii Ştiinţifice a USB.

2

3.

Tema 3. Instrumente de informare privind resursele in-formaţionale şi documentare. Cataloagele tradiţionale: catalogulalfabetic, catalogul sistematic. Catalogul electronic (OPAC):modalităţi şi posibilităţi de utilizare. Sistemul de cataloage î nBiblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat Alecu Russo. Baze dedate oferite de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat AlecuRusso. Surse de referinţă: Bibliografii. Enciclopedii. Dicţionare.

Lucr ări practice: Studenţii vor efectua cercetări bibliografice, î ndeplinind sarcini individuale î n cataloagele tradiţionale (alfabetic,sistematic) / electronic / Internet.1. Selectarea informaţiei după opţiunile: AUTORI, TITLURI, VEDETE DE

SUBIECT, CUVINTE CHEIE, CĂUTĂRI COMBINATE. Completarea corectă a buletinelor de cerere.2. Căutări î n baze de date3. Regăsiri de subiecte î n enciclopedii universale şi specializate, î nbibliografii.

4.

4.

Tema 4. Genuri de documente. Metode de identificarebibliografică a documentelor . Clasificarea documentelor.Documente tradiţionale. Repere din istoria căr ţii naţionale şiuniversale. Produse de informare modernă. Descriereabibliografică a documentelor. Prelucrarea analitică şi sintetică ainformaţiei: Adnotări. Referate. Rezumate (Abstracte).Lucr ări practice:1. Analiza comparativă a documentelor de diferite genuri (căr ţi,seriale, documente electronice, documente multimedia etc.).

2. Fiecare student primeşte c î te un set de publicaţii (carte cu un

autor, doi, trei, o revistă, anale) pentru a efectua descrierea lor bibliografică î n mod independent.

2






9

Fiecare student î ntocmeşte o adnotareşi un referat al unei căr ţi.

5.

Tema 5. Aspecte informativ-bibliografice ale studiuluiştiinţific. Lecturi eficiente: tipuri, modalităţi, metode. Tehnicamuncii intelectuale. Prezentarea referinţelor şi a citărilor din alte

opere. Lucr ări practice:1. Test de viteză/receptare a lecturii2. Exerciţiu: obţinerea unei idei globale (de ansamblu) asuprastructurii/ conţinutului revistei/ articolului:3. Căutări de literatur ă la temeşi elaborarea listei bibliografice

2

Total 12 ore

V. Obiect ivele de referinţă şi conţinuturi

Nr.d/r

Obiectivele de referinţă Conţinuturi

1.

3 să definească conceptele: Culturainformaţ ională, libertate intelectu-ală, accesul la informaţ ie

3 să cunoască structura sistemuluiinstituţiilor informaţionale din Re-publica Moldova şi de pestehotare;

3 să cunoască semnificaţia terme-nilor din domeniul biblioteconomiei,informăriişi documentării.

3 să cunoască ofertele informa-ţionale ale Bibliotecii Ştiinţifice aUniversităţii de Stat „AlecuRusso” ;

Tema 1. Cultura informaţională şicomponentele ei de bază.Structuri info-documentare:servicii, resurse. ý Cultura informaţională: concepte,

conţinut.ý Informa

ţia î n societatea deschis

ă:

forme de existenţă şi acces.ý Libertatea intelectuală şi accesul la

informaţie.ý Ştiinţa informării şi biblioteconomia:

domenii de studiu.ý Biblioteci şi organe info-

documentare din RepublicaMoldovaşi de peste hotare.

ý BibliotecaŞtiinţifică a Universităţiide Stat Alecu Russo: infrastructur ă/facilităţi î n asigurarea procesuluieducaţional USB.

2.

3 să utilizeze eficient Internetul pen-tru cercetări bibliografice tematice

3 să identifice pagini Web ale institu-ţiilor informaţionale

3 să cunoască structura şi oportuni-tăţile oferite de pagina Web a

Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţiide Stat Alecu Russo:http://libruniv.usb.md/;

Tema 2. Internet î n biblioteci.Pagini WEB ale instituţiilor informaţionale. Pagina WEB aBibliotecii Ştiinţifice a Universităţiide Stat „ Alecu Russo” : http://libruniv.usb.md/

ý INTERNET – colecţie mondială deinformaţii. Mecanisme de căutare î n WWW.








10

ý Ecluzele informaţionale.ý Pagini Web ale instituţiilor

informaţionale. ý Pagina Web a Bibliotecii Ştiinţifice

a Universităţii de Stat AlecuRusso: http://libruniv.usb.md/

3.

3 să identifice tipurile de cataloage(alfabetic, sistematic, electronic);

3 să efectueze cercetări bibliografice î n cataloagele tradiţionale:alfabetic, sistematic;

3 să selecteze informaţii î n CatalogulElectronic (OPAC) după opţiunile: AUTORI, TITLURI, VEDETE DE SU-BIECT, CUVINTE CHEIE, CĂUTĂRICOMBINATE;

3 să formuleze corect cerinţele in-formaţionale;

3 să perfecteze buletinul de cerere;3 să efectueze căutări î n bazele de

date oferite de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „ AlecuRusso”;

3 să opereze cu sursele de referinţă

Tema 3. Instrumente de informareprivind resursele informaţionale şidocumentare.ý Cataloagele tradiţionale: catalogul

alfabetic, catalogul sistematic.ý Catalogul electronic (OPAC):

modalităţi şi posibilităţi de utilizare.ý

Sistemul de cataloage î n BibliotecaŞtiinţifică a Universităţii de Stat Alecu Russo.ý Baze de date oferite de BibliotecaŞtiinţifică a Universităţii de Stat Alecu Russo.ý Surse de referinţă: Bibliografii.

Enciclopedii. Dicţionare.

4.

3 să identifice genurile dedocumente (căr ţi, seriale, resurseelectronice etc.);

3 să cunoască metodele deidentificare bibliografică adocumentelor;

3 să efectueze descrierea bibliogra-fică a căr ţilor, a articolelor din căr ţi,

reviste, anale etc.;3 să elaboreze referate, rezumate/

abstracte.

Tema 4. Genuri de documente.Metode de identif icarebibliografică a documentelor .ý Clasificarea documentelor.ý Documente tradiţionale.ý Repere din istoria căr ţii naţionaleşi universale. Produse deinformare modernă.

ý Descrierea bibliografică adocumentelor. Prelucrareaanalitică şi sintetică a informaţiei:Adnotări. Referate. Rezumate(Abstracte).

5.

3 să efectueze lecturi rapide3 să cunoască regulile de î ntocmire

a referinţelor 3 să elaboreze/prezinte referinţeşi

modalităţi de citare la studiileindividuale conform standardelor bibliotecare.

Tema 5. Aspecte informativ-bibliografice ale studiului ştiinţific. ý Lecturi eficiente: tipuri, modalităţi,

metode.ý

Tehnica muncii intelectuale.ý Prezentarea referinţelor şi acitărilor din alte opere.






11

1. Atitudinale:3 să adere la opţiunea pentru necesitatea informării î n formarea profesională;3 să accepte principiul instruirii pe parcursul î ntregii vieţi;3 să aprecieze rolul modulului Bazele Culturii Informaţ ionale î n contextul Societăţii

Informaţionaleşi Cunoaşterii;3 să aprecieze rolul Bibliotecii Ştiinţifice î n formarea culturii informaţionale.2. Gnoseologice (cognitive):3 să cunoască conceptele fundamentale ale modulului Bazele Culturii Informa ţ ionale ; 3 să cunoască structura sistemului instituţiilor informaţionale din R. Moldova;3 să cunoască ofertele info-documentaree ale Bibliotecii Ştiinţifice USB;3 să cunoască semnificaţia termenilor din domeniul biblioteconomiei, informării şi

documentării;3 s

ăcunoasc

ăparticularit

ăţile distincte ale studiului

ştiinţific, ale listei bibliografice,

modalităţile de citare;3 să cunoască instrumentele de informare oferite de biblioteci, genurile de

documente;3 să cunoască metodele de identificare bibliografică a documentelor;3 să cunoască regulile de î ntocmire a referinţelor bibliografice pentru lucr ări

ştiinţifice.3. Praxiologice ( formative):3 să formuleze corect cerinţele informaţionale;3 să efectueze cercetări bibliografice î n cataloagele Bibliotecii (selectarea

informaţiei după autor, titlu, vedetă de subiect, cuv î nt-cheie etc.);3 să utilizeze eficient Internetul, bazele de date accesibile î n Biblioteca Ştiinţifică

(MoldLex, EBSCO, Sumar scanat etc.);3 să poată obţine informaţia din documentele primare, secundare, ter ţiare, din

resursele informaţionale tradiţionale/electronice;3 să elaboreze referate, rezumate/ abstracte;3 să efectueze descrierea bibliografică a căr ţilor, a articolelor din diverse tipuri de

documente (carte, revistă, anale, ziar etc.);

VI. Evaluarea discip linei

Evaluări curente: lucr ări practiceEvaluări sumative: teste

VII. Referinţe bibliografice

Bibliografia este inserată î n cadrul fiecărei teme

Autor i: Elena Harconiţa,Elena Stratan




12

1 Cultura informaţională şi componentele ei de bază.

Structuri info-documentare: servici i, resurse

Elena StratanElena ScurtuSilvia Ciobanu

ý Cultura informaţională: concepte, conţinutý Informaţia î n societatea deschisă: forme de existenţă şi accesý Libertatea intelectuală şi accesul la informaţieý Ştiinţa informării şi biblioteconomia: domenii de studiuý Biblioteci şi organe info-documentare din Republica Moldova şi de peste

hotareý Biblioteca Ştiinţifică a US “Alecu Russo”: infrastructur ă/facilităţi î n

asigurarea procesului educaţional USB

Concepte cheie

Cultura informaţională Bibliotecă Societatea Informaţională Ştiinţa informări iInformaţie Comunicare

Acces la informaţie DocumentareUtilizator BiblioteconomieFormare documentar ă BibliologieExplozie informaţională Sistem de informareCriză informaţională Sistemul naţional de biblioteciBariere informaţionale IFLALibertatea intelectuală Bibliotecă virtuală

Bibliotecile şi serviciile informaţ ionale trebuie să fie capabile să promoveze

cultura informaţ ională şi să ofere susţ inere şi instruire pentru o utilizare mai eficientă a resurselor informaţ ionale, inclusiv a tehnologiilor de informare şi comunicare.(Manifestul de la Alexandria Privind Bibliotecile şi Societatea

Informaţională î n curs de dezvoltare)

Bibliotecarul contribuie la formarea informaţ ională a beneficiarului, î ncurajî ndu-lşi sprijinindu-l î n procesul de instruire continuă

(Codul Etic al Bibliotecarului din RM)

Dacă informaţ ia este constitutivă materiei şi spiritului, atunci universul din carefacem parte este informaţ ional

(Ion Stoica)




13

1.1. Cultura informaţională: concepte, conţinut

Societatea Informaţională şi a Cunoaşterii impune un nou domeniu de cercetare,conceptul de cultur ă informaţională. Prin cultur ă informaţională se î nţelege unansamblu de cunoştinţe teoretice şi competenţe ce permit identificarea unei nevoiinformaţionale urmată de localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite, î ntr-undemers de rezolvare a unei probleme, de găsire a unui r ăspuns şi comunicareainformaţiei reţinute şi prelucrate (29). Conform definiţiei dată de ALA (AsociaţiaBibliotecilor Americane): „Pentru a avea o cultur ă informaţională o persoană trebuiesă conştientizeze necesitatea informaţiei, să poată localiza, evalua şi utiliza eficientinformaţia”. Cultura informaţiei, un produs al Societatăţii informaţionale, fiind

considerată o cultur ă a informatizării, a deprinderii de operare cu noile tehnologiiinformaţionale şi de comunicare este cheia pentru educaţia permanentă şi are omare importanţă strategică î n curriculum-ul din î nvăţăm î ntul superior, î mbunătăţindmediul predării şi î nvăţării. S-a spus chiar că “este abilitatea de a supravieţui î nsecolul al XXI-lea” (19).

Necesitatea formării culturii informaţionale este determinată de:ý diversificarea tehnologiilor informaţionale;ý rapiditatea modificării instrumentelor de căutareý pluritatea modalităţilor de acces.

Utilizatorii s î nt obligaţi să facă faţă unei producţii de informaţii î n continuă creştere. Căutările pe Internet, filtrarea informaţiei utile cer abilităţi specifice. Culturainformaţională şi cultura tehnologică au devenit indispensabile. Bibliotecileuniversitare joacă un rol de bază î n formarea culturii informaţionale a utilizatorilor săi.Ele trebuie să ajute utilizatorii la:ý cunoaşterea ofertei bibliotecii universitareý cunoaşterea instrumentelor de informareý formarea deprinderilor legate de accesul la informaţii

Bibliotecile universitare de peste hotare s î nt bine integrate î n Universităţi,deţin/elaborează programe variate de formare a studenţilor, cursuri de instruire etc.Tipologia activităţilor de formare/educare identificate î n diferite biblioteci cuprinde:ð iniţierea cu privire la bibliotecă şi serviciile saleð iniţiere î n căutarea documentar ă ð iniţierea î n tehnicile de cercetare documentar ă, formarea deprinderilor legate deaccesul la informaţiið î nsuşirea tehnicii de reperare a documentelor, utilizarea cataloagelor debibliotecă, iniţierea î n folosirea lucr ărilor de referinţă

Î n urma unei analize complexe a literaturii de specialitate, SCONUL (StandingConference of National and University Libraries / Conferinţa Permanentă a

Bibliotecilor Naţionaleşi Universitare din Marea Britanie) a identificat şi propus un setde 7 abilităţi principale de informare, necesare pentru formarea unor persoanecompetente î n ceea ce priveşte cultura informaţiei. Aceste abilităţi pornesc de la




14

elemente de bază din domeniul biblioteconomiei şi tehnologiei informaţiei.1. Abilitatea de a recunoaşte nevoia de informare.2. Abilitatea de a distinge modalităţi î n care “lipsa” de informare poate fi abordată:3 cunoaşterea tipurilor corespunzătoare de resurse, atât tipărite, cât şi non-

tipărite;3 selecţia resurselor cele mai adecvate;3 abilitatea de a î nţelege aspecte care afectează accesibilitatea surselor.

3. Abilitatea de a construi strategii pentru a localiza informaţia:3 pentru a dezvolta o metodă sistematică adecvată nevoii;3 pentru a î nţelege principiile construirii şi gener ării bazelor de date.

4. Abilitatea de a localiza şi accesa informaţia:3 pentru a dezvolta tehnici de căutare corespunzătoare;3 pentru a utiliza tehnologiile informaţiei şi comunicării, inclusiv reţele

universitare internaţionale;

3 pentru a utiliza servicii de indexare şi rezumare adecvate, indexuri şi baze dedate de citări;

3 pentru a utiliza metode de informare curentă.5. Abilitatea de a compara şi evalua informaţia obţinută din diferite surse:3 î nţelegere a aspectelor ce ţin de autoritate;3 î nţelegere a procesului de recenzare î n editareaştiinţifică;3 extragere adecvată a informaţiei care corespunde nevoii de informare.

6. Abilitatea de a organiza, aplica şi comunica informaţia altor persoane î n modalităţicorespunzătoare situaţiei:3

să se citeze referinţele bibliografice î n proiecte, teze etc.;

3 să se construiască un sistem bibliografic personal;3 să se comunice efectiv utilizând mijlocul adecvat;3 să se î nţeleagă aspecte legate de copy-right şi plagiat.

7. Abilitatea de a sintetiza şi construi pe baza informaţiei existente, contribuind lacrearea de cunoaştere nouă.

Educaţia pentru cultura informaţiei este o responsabilitate a tuturor bibliotecilor.Este necesar ă î nsă abordarea strategică a acesteia şi, de asemenea, colaborarea î ntre specialiştii din structurile infodocumentare şi exper ţii din zona î nvăţământului, a

tehnologiei şi a altor discipline, pentru dezvoltarea unor programe care să favorizezecultura informaţiei. Ea trebuie văzută ca un proces continuu care necesită interacţiunea tuturor păr ţilor implicate.4 Biblioteca Ştiinţifică a US „Aleccu Russo” deţine o politică evidentă pri-

vind educarea/instruire informaţională a utilizatorilor săi. Programul pentru formareautilizatorilor î n BŞUinclude următoarele formeşi metode: ý Realizarea programului Noul client al Bibliotecii (lecţia de orientare î n spaţiile

BŞU, consultaţii, ture ghidate etc.);ý Zilele Bibliotecii la Facultăţii;

ý Zilele Serviciului

ý Zilele Informării ý E-Informare (buletine Intr ări recente, buletine cu genericul Donaţ ie)




15

ý Programul Î n ajutorul Licenţiatului (sprijin î n elaborarea şi prezentareareferinţelor bibliografice; suport pentru selectarea bibliografiei pentru tezele delicenţă, de an, de master);ý Materiale promoţionale oferite clienţilor (Ghidul licenţiatului, Ghidul Bibliote-

cii, ghiduri ale servicii lor );ý Asistenţă şi consultanţă permanentă (sprijin î n utilizarea bazelor de date aleBŞU, OPAC, Internet ); ý Resurse de informare Internet generale şi pe domenii (Pedagogie, Psihologie,Economie, Drept, Filologie etc. )ý Cursul universitar „ Bazele Culturii Informaţionale” î n volum de 30 ore (16 orepentru anul I şi 14 pentru an. III-IV);

Mijloace de formare:ý Instrumente secundare - ghiduri analitice, buletine de informare, foi volante,buclete, pliante, abstracte, sinteze pe profiluri (de orientare

î n spa

ţilie informa

ţionale,

servicii/produse bibliotecareşi actualizate periodic).ý Panouri de afişare/orientareý Teleinformaţiiý Pagina Web a Biblioteciiý Lectoratul

1.2. Informaţia î n societatea deschisă: forme de existenţă şi acces

Tr ăim o perioadă de mari î ndr ăzneli, de mari victorii ale genului uman. Nimeninu mai este nedumerit î n faţa unor aşa titluri ca: „Omul şi planeta”, „Omul şicosmosul”, „Omul şi informaţia”. Relaţia „societate-informaţie” este indisolubilă.Schimbul de informaţii reprezintă o categorie esenţială î n existenţa societăţii. Cea cea fost diferit de la o etapă la alta a fost conţinutul şi intensitatea transferului deinformaţii. Pe măsur ă ce informaţia s-a diversificat şi mesajele au devenit maicomplicate, mai determinate, mai numeroase î n procesul de transfer s-au produsspecializări, au intervenit forme noi de organizare şi memorizare. Î n lumea

contemporană, odată cu creşterea rolului ştiinţei î n dezvoltarea societăţii, c î mpulinformaţiei ştiinţifice s-a extins, ocup î nd un loc vast î n sfera comunicării.Mişcarea informaţiilor î n societate poate fi controlată şi organizată, ajung î ndu-se

la ora actuală la reţele mari, la structuri informaţionale. Stadiile societăţii s î nt stadiiale procesului de informaţie. Savanţii demonstrează că progresul societăţii estestr î ns legat de procesul informaţional.

Î n Declara ţ ia Universal ă a Drepturilor Omului , articolul 19, se indică că „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; ceea ce implică dreptul de anu fi intimidat pentru opiniile sale şe acela de a căuta, de a primi şi de a r ăspî ndi,f ăr ă consideraţ ii de frontier ă, informaţ ii şi idei prin orice mijloc de exprimare”. Î ncontextul epocii contemporane abilităţile şi modalităţile cele mai eficiente de a fiinformat reprezintă un deziderat cu valoare socială prioritar ă. Problemele care




16

vizează informaţia devin tot mai pregnant momente de referinţă î n diverse rapoartepolitice, economice, culturale ce tratează problemele globale ale umanităţii.

Î n conformitate cu Declaraţ ia de intenţ ii semnată la Liubljana î n 2002, DecretulPreşedintelui Republicii Moldova Privind edificarea societăţ ii informaţ ionale î n

Republica Moldova, Hotăr ârea Guvernului Republicii Moldova Despre aprobareaPoliticii de edificare a societăţ ii informaţ ionale î n Republica Moldova din 2004,Republica Moldova şi-a asumat responsabilitatea edificării societăţii informaţionale,bazată pe principiile consfinţite î n Statutul ONU, î n Declaraţia Universală aDrepturilor Omului şi î n Carta edificării societăţii informaţionale globale de laOkinawa î n 2000, orientată spre interesele cetăţenilor î ntregii societăţi. Edificareasocietăţii informaţionale „una din priorităţile naţionale” (4) se bazează peimplementarea largă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. Trecerea lasocietatea informaţională constituie „unul din obiectivele strategice pentru următoriiani precum

şi una din etapele de tranzi

ţie pentru integrarea

ţării î n Uniunea

Europeană” (5). Acestea au servit drept bază conceptuală pentru elaborarea şiaprobarea prin Hotăr î rea Guvernului Republicii Moldova a Strategiei Naţ ionale deedificare a societăţ ii informaţ ionale – „Moldova Electronică” şi planului de acţiuni.Prin transpunerea î n viaţă a Strategiei, RM va realiza „dreptul la comunicare şiinformare ca drept fundamental al cetăţ eanului, va asigura accesul universal lainformaţ ii şi cunoştinţ e tuturor categoriilor sociale”. (6).

Societatea informaţională este o formă nouă a civilizaţiei umane î n care accesulegal şi universal la informaţie î n corelaţie cu o infrastructur ă informaţională şi decomunicare dezvoltată contribuie la o dezvoltarea social-economică durabilă. Î nsocietatea informaţională cunoştinţele s î nt recunoscute ca un factor esenţial aldezvoltării. Societatea informaţională este caracterizată prin sporirea roluluiinformaţiei şi cunoaşterii, crearea unui spaţiu informaţional global capabil să asigurecomunicarea informaţională eficientă dintre membrii societăţii, accesul lor laresursele informaţionale mondiale. Contribuţia şi rolul bibliotecii î n edificareasocietăţii informaţionale s î nt indispensabile î n următoarele arii:ý infrastructura informaţională ý accesul la informaţiiý capacitatea de edificare

ý

identitateaşi diversitatea culturală ý diversitatea lingvistică şi conţinutul local.

Informaţia devine resursă publică de dezvoltare, gradul de utilizare a ei estecomparabil cu cele ale utilizării resurselor tradiţionale: energie, materie primă etc.

Orice realizare nouă îşi are r ădăcina î n realizările anterioare, orice specialistpentru a se ridica pe o treaptă superioar ă se sprijină pe munca predecesorilor.

I. Newton spunea „dacă am văzut ceva mai departe dec î t alţii, e din cauza că am stat pe umerii unor giganţi”. Comunicarea ştiinţifică a evoluat î n funcţie denecesitatea materială a oamenilor de a acumula cunoştinţe. Î n procesul acesta au

fost parcurse mai multe etape succesive:




17

1. Prima revoluţie informaţională - î nseamnă din punct de vedere istoriccrearea limbajului articulat care a permis realizarea comunicării prin schimbul directde informaţii dintre oameni.

2. A doua revoluţie informaţională – este marcată prin apariţia scrisului şi a

permis posibilitatea de transfer informaţional de la o generaţia la alta. Ca suport alscrisului s-au folosit diverse materiale: roci, argilă, fildeş, papirus, pergamentul,lemnul şi h î rtia (China, 105). Scrisul a apărut simultan î n mai multe păr ţi ale lumii.Cea mai veche formă de scris este pictografia. Ea constă nu î n desenul literelor ci î n desenul obiectelor. Fiecare imagine reprezenta un cuv î nt. (Exemplu: o broască, opasăre, un şobolanşi o săgeată). Scrisul pictografic a evoluat spre scrisul ideografic.Locul desenelor a fost preluat de ideograme ce se bazau pe judecăţi. (exemplu: apaera reprezentată printr-o linie ondulată).

3. A treia revoluţie informaţională – a fost marcată de realizarea tiparului culitere mobile din metal de J. Gutenberg. Prima carte tip

ărită

de Gutenberg a fostBiblia (1450-1456). Toate căr ţile tipărite î ntre 1455 şi 1500 se numesc incunabule (scutec de copil şi leagăn).

4. A patra revoluţie informaţională - este marcată prin creşterea f ăr ă precedent a fluxului de informaţie ştiinţifică determinată de amplificarea şidiversificarea surselor şi mijloacelor de comunicare î n masă. Analiza relaţiei noucreate î ntre informaţia ştiinţifică şi savantul, cercetătorul lumii contemporane, chematsă o amplifice, confer ă cu adevărat „ştiinţei informării” un rol determinant î n progresulunei societăţi. Cu vre-o c î teva decenii î n urmă majoritatea ştiinţelor erau separateprin graniţe precise. Informarea specialistului se realiza cu mult mai uşor.

Dezlănţuirea revoluţiei ştiinţifice şi tehnice a schimbat situaţia. Şi-au f ăcut apariţiaaşa termeni ca: explozie informaţională, criză informaţională, bariere infor-maţionale.

Explozia informaţ ională ţine de dezvoltarea rapidă a ritmului de creştere avolumului de informaţii ştiinţifice, tehnice şi economice. Despre „inundarea cu lucr ăride literatur ă ştiinţifică” au vorbit şi istoricii antici. Dar dacă p î nă la î nceputul secolului20 publicaţiile vedeau lumina zilei cu viteza cu care picur ă apa dintr-un robinet,pentru situaţia contemporană comparaţia cu Niagara nu este prea exagerată.Explozia informaţională poate fi ilustrată şi prin alte exemple: un savant contemporan

trebuie să muncească 500 ani c î te 24 de ore din cele 24 pentru a citi publicaţiiledintr-un singur an.

Apare î ntrebarea firească: ce factori au determinat o asemenea „explozieinformaţională”. Activitatea de cercetare ştiinţifică devine componentă a economieinaţionale. Din totalitatea oamenilor de ştiinţă, care au existat p î nă î n prezentgeneraţiei contemporane î i apar ţin 90 - 95%. Este necesar să relevăm faptul că sepublică mai mult dec î t este necesar. Una din cauzele acestui „exces de informare”este tradiţia î nvechită de a considera numărul de lucr ări publicate drept indice formalal nivelului de calificare ştiinţifică.

Criza informaţională – termen care indică dificultăţile situaţiei actuale c î nd pede o parte există o cantitate prea mare (par ţial inutilă de informaţii), iar pe de altă parte carenţa de informaţii pertinente, altfel zis, este vorba de a găsi o cantitate




18

insuficientă de informaţii la o temă anumită î n condiţiile unui volum imens deinformaţii.

Procesul de comunicare a informaţiilor este tratat ca un schimb de cunoştinţe dela emiţător la unul sau mai mulţi receptori prin intermediul diferitelor canale. Fiecare

ciclu urmează trei etape succesive:C generarea informaţiilor,C fixarea,C transmitereaşi recepţionarea informaţiilor.

Informaţiile transmise s î nt antrenate î n conexiunile inverse care şi contribuie lagenerarea unor informaţii noi. Î ntre beneficiari şi generatorii de informaţii există oseparare î n spaţiu, timp şi limbă, care şi constituie barierele informaţionale. Ele au uncaracter foarte variat şi se grupează î n trei mari categorii: geografic, lingvistic,profesional.

Barierele de limb ă: de la sf

î r şitul secolului al VII-lea

î .e.n. p

î nă î n sec. V-VI

limbajul ştiinţei era lb.greacă. Cu sec. I al erei noastre acest rol î ncepe să fie realizatşi de lb. latină, care cu timpul eliminează greaca, constituind unicul limbaj al ştiinţeip î nă î n sec. XVII. Pentru secolul XX este caracteristică creşterea numărului de limbă î n care se scriu şi se publică lucr ările ştiinţifice. Există cel puţin trei soluţii care ar putea rezolva problema dată:C folosirea ca limbaj a uneia din limbile moderne; (limba engleză – limbă acalculatorului)C folosirea ca limbaj al ştiinţei a unei limbi artificiale;C traducerea automată pe baza unui limbaj intermediar.

Barierele profesionale includ pe cele datorate specializării terminologiei î ncadrul ramurilor.

1.3. Libertatea intelectuală şi accesul la informaţie

Libertatea intelectuală este dreptul oricărui individ de a căuta şi obţ ineinformaţ ii, reflectî nd toate punctele de vedere f ăr ă restricţ ii. Presupune oferireaaccesului liber la toate expresiile ideilor prin intermediul cărora orice aspect alvreunei chestiuni, cauze sau mişcări poate fi explorat.

Fluxurile de informaţie, intensitatea lor, determină nivelul unei societăţi,capacitatea ei de re î nnoire. C î t priveşte conceptul de democraţie am putea afirma că ea este profund informaţională. Democraţia se bazează pe participare, iar participarea, la r î ndul ei, se bazează pe comunicare şi cunoaştere. O societatemodernă este fals democratică, dacă nu lucrează pentru cea mai largă punere î nrelaţie, dacă nu construieşte şi ni dezvoltă structurile informaţiei. Libertatea accesuluila informaţii, indiferent de mediu şi frontiere, este responsabilitatea primordială abibliotecilor şi profesioniştilor î n informaţie. Dreptul fundamental al oamenilor de aavea acces şi de a exprima prin informaţie, f ăr ă restricţie a fost proclamat de IFLA

(Federa ţ ia Interna ţ ional ă a Asocia ţ iilor Bibliotecare), fondată î n anul 1927.Membrii săi din î ntreaga lume sprijină, apăr ă şi promovează libertatea intelectuală,aşa cum este exprimată î n Declaraţia Universală a ONU despre drepturile omului.




19

Libertatea intelectuală î nsumează bogăţia de cunoştinţe umane, opiniile, gândireacreativă şi activitatea intelectuală. IFLA afirmă că respectarea libertăţii intelectualeeste o responsabilitate de bază a bibliotecilor şi a domeniului informaţiilor î n î ntreagalume, exprimată prin coduri deontologice şi demonstrată prin practică.

Legislaţia naţională privind accesul la informaţie cuprinde:C Constituţia Republicii Moldova, (adoptată la 29.07.1994, Monitorul oficial al

RM, nr 1 din 12.08.1994, cu modificările ulterioare)C Tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte,C Legea privind accesul la informa ţ ie (nr 982-XIV, adoptată la 11.05.2000, MO

,nr.88-90/664 din 28.07.2000)C Legea cu privire la biblioteci (nr.286-XIII din 16.11.1994, MO, nr.2/15 din

12.01.1995, modificată ulterior)C Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe (nr.203-XIII din

23.11.1994 cu amendamentele ulterioare) C Codul etic al b ibliotecarului din RM (Magazin bibliologic, 2000, nr.2, p.33-34)

Documente oficiale din Moldova, acte internaţionale referitor la dreptul de aaccesa informaţie s î nt pubicate şi î n cartea Dreptul tău: accesul la informaţie. –Ch.: Universul, 2002. - 358 p.C Legislaţia internaţională privind accesul la informaţie şi libertatea intelectuală

cuprinde:C Declaraţia universală a Drepturilor Omului (adoptată şi proclamată de

Adunarea generală a ONU, 10.12.1948, New York. RM a aderat la Declaraţie î nanul 1990, articolul 18, 19)

C

Declaraţia de la Glasgov privind Bibliotecile, Serviciile de Informare şiLibertatea Intelectuală (IFLA/FAIFE, Aprobată de către Comitetul Director IFLA î n 27 martie 2002, la Haga, Olanda)

C Manifestul IFLA pentru INTERNET, adoptat de Consiliul IFLA la 27 martie2002, Haga, Olanda etc. Î ntrunită la Glasgov, Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Bibliotecare (IFLA)

afirmă următoarele:ý Bibliotecile şi serviciile de informare trebuie să ofere accesul la informaţii, idei

şi opere ale imaginaţiei fixate pe orice suport şi ignor î nd orice bariere. Ca

veritabile por ţi către cunoaştere, g î ndire şi cultur ă, ele ofer ă un suport esenţial î nindependenţa procesului decizional, pentru dezvoltare culturală, cercetare şiformare continuă.

ý Bibliotecile şi serviciile de informaţii ofer ă acces la informaţii, idei şi creaţii î norice mediu şi f ăr ă frontiere;

ý Bibliotecile şi serviciile de informaţii contribuie la dezvoltarea şi păstrarealibertăţii intelectuale şi ajută la garantarea valorilor democratice şi a drepturilor

civile universale. Ele ofer ă utilizatorilor acces f ăr ă restricţie la servicii şi resurserelevante, opun î ndu-se oricărei forme de cenzur ă.

ý

Bibliotecile şi serviciile de informaţii trebuie să achiziţioneze, să conserve şi să

facă disponibilă o mare varietate de materiale care reflectă pluralitatea şidiversitatea societăţii. Selectarea şi disponibilitatea materialelor şi serviciilor




20

bibliotecilor trebuie reglementate de criterii profesionale şi nu de opinii politice,moraleşi religioase.

ý Bibliotecile şi serviciile de informaţii trebuie să facă accesibile î ntr-o măsur ă egală tuturor utilizatorilor materialele, facilităţile şi serviciile. Nu trebuie să

existe nici o discriminare pe motive de rasă, origine naţională sau etnică, gensau preferinţă sexuală, v î rstă, handicap, religie sau convingeri politice.ý Bibliotecile şi serviciile de informare vor proteja dreptul fiecărui utilizator la

confidenţialitate privind informaţiile solicitate sau primite şi resurseleconsultate, î mprumutate, achiziţionate sau transmise.IFLA face apel la biblioteci şi la serviciile de informaţii de a susţine şi promova

principiile libertăţii intelectuale şi a oferi un acces nelimitat la informaţii (1).

1.4. Ştiinţa informării şi biblioteconomia: domenii de

studiu

Ş tiin ţ a inform ării este un domeniu ştiinţ ific care studiază proprietăţ ile şicomportamentul informaţ iei, for ţ ele care guvernează fluxul informaţ iei şi mijloacelede prelucrare a ei pentru optimizarea accesibilităţ ii şi utilizării. Cuprinde domeniiprecum comunicarea, editarea, biblioteconomia şi informaţ ia. Conform altei definiţiieste „un domeniu care cercetează crearea, prelucrarea şi exploatarea cunoştinţelor î nregistrate” (21). Ştiinţele Informării exprimă noţiunea generică referitoare ladiferite ramuri ale informării – biblioteconomie, bibliografie, informare documentar ă,

arhivistică etc.Ştiinţa informării este una din acele interdiscipline noi care colaborează î ntre ele, î nprincipal discipline de psihologie, statistică, electronică, economie, drept, filosofie,politică, telecomunicaţii (28). Ea are ca obiect de studiu:ý proprietăţile generale ale informaţiei (natura, geneza, efectele),ý analiza proceselor de construcţie, comunicare şi utilizare a informaţiei,ý conceperea produselor şi sistemelor care permit construcţia comunicarea,

stocareaşi utilizarea sa. Domeniile Ştiinţelor Informării şi Comunicării s î nt:

A

Noile Tehnologii ale Informării şi Comunicării (NTIC)A Comunicarea de masă A Comunicarea de tip publicitar A Comunicarea organizaţională Ştiinţele Informării şi Comunicării au la bază toate domeniile noi legate de

conceperea şi producţia de multimedia; studiază fenomenele sociale şi culturalelegate de difuzarea şi utilizarea de multimedia. Tr ăim î ntr-o lume î n care esteesenţială comunicarea la distanţă prin intermediul calculatoarelor şi a infrastructurilor de telecomunicaţii. Tot ce este legat de acest spaţiu, de această lume virtuală constituie obiectul de studiu al Noilor Tehnologii ale Informării şi Comunicării (NTIC):

comunicarea om-calculator sau calculator-calculator, noile limbaje şi noilecompetenţe de lucru şi comunicare; construirea „societăţii informaţiei” prin informare-documentareşi cercetare electronică.




21

Un aspect al ştiinţei informării este biblioteconomia. Termenul debiblioteconomie este o preluare din limba franceză a cuv î ntului bibliotheconomie carederivă din biblioteque. Francezii au î mprumutat cuv î ntul bibliotecă din limba greacă (bibliotheke-biblion-carte şi theke-dulap, cuf ăr ). Conform ultimului standard al

Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (ISO) „Biblioteconomia este ştiinţ a carese ocupă cu organizarea, gestionarea şi legislaţ ia de bibliotecă”(20). Biblioteconomia sistematizează ansamblul activităţ ilor teoretice şi practice privindconstituirea şi dezvoltarea colecţ iilor, evidenţ a, conservarea şi depozitareadocumentelor, catalogarea şi clasificarea, servirea cititorilor î n bibliotecă,managementul şi marketingul bibliotecilor etc. (14).

Î n lume acest termen este preferat tot mai mult noţiunii de ştiinţa bibliotecii(library science). Definiţia dată ştiinţei bibliotecii de specialiştii americani StellaKeenan şi Colin Johnston cuprinde nu numai achiziţia, prelucrarea î nregistr ărilor,organizarea

şi managementul de bibliotec

ă, dar

şi organizarea

şi func

ţionarea

centrelor de informare ceea ce extinde î nţelesul acestei noţiuni „ dincolo debibliotecă”.

Bibliologia este o ştiinţă socială complexă despre carte şi domeniile ei, carestudiază î n plan istoric, contemporan şi prognostic procesele de producere, difuzareşi folosire î n societate a operelor scrisului şi tiparului.

Bibliologia ştiinţa tehnicilor de producţie şi difuzare a căr ţii (timp de un secolconsiderată mamă a biblioteconomiei, bibliografiei şi bibliofiliei).

Bibliografia este o disciplina ştiinţifică, obiectul căreia este descriereadocumentelor, informarea şi documentarea privind masivele şi torentele de literatur ă.

Bibliotehnica se ocupă cu studiul tehnicilor de producere a căr ţii şi altor tipărituri.

Bibliopolistica este disciplina care studiază organizarea, metodele,managementul comer ţului cu căr ţi.

Bibliofilia este un domeniu al bibliologiei care se ocupă cu aspectele teoreticeşi practice privind colecţionarea căr ţilor rareşi preţioase.

Grafica de carte este obiect de cercetare al studiului artelor dar şi al bibliologiei.La noi î n Moldova î n ultimii ani sensul termenului de bibliologie s-a lărgit. Bibliologiaeste o ştiinţă, o disciplină didactică, un domeniu de activitate practică privind cartea,

biblioteca, bibliografia, editura.Biblioteca a fost definită î n cele mai diverse moduri, atribuindu-i-se sintagme

riguroase, ştiinţifice, metaforice. De la iniţialul dulap de căr ţi biblioteca şi-a î nscris pefrontispiciul său din antichitate „leac pentru suflet” (biblioteca din Teba) trece prin„labirintul” lui Umberto Eco, ajung î nd pentru Emerson „cabinet magic populat despirite vr ă jite”, devenind Paradis pentru G. Borges, „Templu al spiritului uman” pentriPaul Cristian. Pentru prima dată termenul bibliotecă a fost folosit î n sec.III î .e.n.pentru denumirea Bibliotecii din Alexandria. Alte biblioteci ale antichităţi s î ntbibliotecile din Ninive, Pergam, Atena, Efes, biblioteca Palatina, Ulpiana etc.

Biblioteca este o colecţie organizată, publică sau particular ă, de lucr ări sauinstituţie care achiziţionează, conservă şi organizează astfel de colecţii pentrusatisfacerea cerinţelor utilizatorilor privind lectura, informarea, instruirea şi




22

recreerea. Bibliotecile există pentru a asigura acces la informaţii idei, cunoştinţe.Biblioteca de azi este o combinaţie î ntre „biblioteca reală” care ofer ă acces liber ladocumente şi „biblioteca virtuală” formată din baze de date on-line sau din CD-Rom-uri şi discuri optice digitale (21). Bibliotecile universitare ofer ă servicii profesorilor şi

studenţilor acestor instituţii şi joacă un rol important î n procesul instructiv-formativ şide cercetareştiinţifică realiz î nd o dublă misiune:³ asigurarea informaţională şi documentar ă a proceselor educaţional şi ştiinţific şiasigurarea accesului la informaţie (internă şi externă) utilizând tehnologiileinformaţionale moderne;³ formarea culturii informaţionale a beneficiarilor.

Funcţiile informaţională, educaţională, comunicativă, biblioteconomică,patrimonială, hedonică ale unei biblioteci universitare s î nt realizate prinactivităţ ile:ý completarea

şi organizarea colec

ţiilor de documente

î n conformitate cu

programele de studiu şi tematica investigaţiilor ştiinţifice;ý prelucrarea documentelor î n scopul constituirii şi actualizării aparatului informativ

al bibliotecii;ý informarea beneficiarilor prin generarea şi achiziţionarea bazelor de date,

elaborarea de cataloage, bibliografii, buletine de informare, î n conformitate cucerinţele proceselor instructiv-educativ şi ştiinţific î n instituţie;

ý instruirea informaţională a beneficiarilor î n scopul formării culturii informaţionalea acestora;

ý efectuează activităţi de cercetare ştiinţifică, asistenţă metodologică, contribuie la

implementarea tehnologiilor şi experienţelor avansate etc.Astăzi, c î nd tehnicile informaţionale se instalează tot mai confortabil î n teritoriile

destinate căr ţii bibliotecile par a fi ameninţate. Dar nu este aşa. Dimpotrivă bibliotecile vor dura, adopt î nd noi tehnologii, umaniz î nd era digitală. Reţeleleelectronice, mijloacele şi produsele multimedia, arhivarea şi gestiunea electronică adocumentelor, toate aceste noi tehnologii de stocare şi transmitere a informaţieideschid perspectve noi î n activitatea bibliotecilor. Î n ultimii ani bibliotecile ofer ă servicii bazate pe Tehnologii Informaţionale şi de Comunicare, creează resurse şiconţinuturi, digitizează publicaţii, creează reţele, partajează resurse etc. Bibliotecile

au experienţă î n instruirea informaţională a utilizatorilor, fiind medii şi centre dotatecu importante resurse educaţionale. Semnificaţia bibliotecii va creşte ca loc undeinformaţia va fi organizată î n corespundere cu necesităţile utilizatorilor, ca portalcătre informaţieşi comunicare electronică, ca parte a societăţii bazată pe cunoaştereşi instruirea pe tot parcursul vieţii.

1.5. Biblioteci şi organe info-documentare din RepublicaMoldova şi de peste hotare

Î n contextul dezvoltării sistemului informaţional mondial, î n care exploziainformaţională pe de o parte şi criza informaţională pe de altă parte, au transformatsocietatea bazată pe valori materiale î n societate informaţională, informaţia, î n cele




23

mai diverse forme de prezentare şi difuzare (căr ţi, articole, studii, documenteelectronice, mass-media), face parte din ambianţa cotidiană a omului contemporan.Crearea unor sisteme eficiente de informare nu se poate realiza f ăr ă cooperarea,colaborareaşi interconectarea acestora la scara naţională şi mondială.

Societatea informaţională presupune existenţa a cel puţin două elemente cucare trebuie să opereze un profesionist: calculatorul, transformat î ntr-un mijloc delucru pentru fiecare individ; utilizarea informaţ iei ca obiect al muncii. La aceste două elemente trebuie adăugat î ncă unul fundamental, şi anume reţ elele de comunicaţ ii care permit transferul informaţiei oriunde este necesar. Utilizarea serviciilor moderneoferite de sistemele automatizate de informare şi documentare a devenit tot atât defamiliar ă oricărui individ, ca şi utilizarea radioului sau televiziunii. Î n activitatea deinformare şi documentare pot fi considerate caracteristice dou ă tipuri de sisteme de informare (SI):

1. SI care asigur ă

informarea şi documentarea pe baza prelucr

ării

documentelor tip ărite sau documentelor electronice (documente digitale): ý asigur ă prelucrarea bibliografică a producţiei de tipărituri şi coordonează metodologic activitatea biblioteconomică;ý asigur ă informarea şi documentarea pe domenii de cunoştinţe (domeniul tehnic,economic, legislativ, social);ý asigur ă informarea şi documentarea pe un anumit subiect de interes public pebaza prelucr ării informaţiilor rezultate din documentele oficiale (legi, normative,reglementări, hotăr âri ale administraţiei centraleşi locale).

2. SI care asigur ă informarea şi documentarea la nivelul unei institu ţ ii pe

baza prelucr ării informa ţ iei ob ţ inute prin diverse canale de comunicare şi mijloace de informare. Aceste sisteme implementate au ca obiectiv principalfurnizarea de informaţii care r ăspunde necesităţilor de informare a instituţiei date.

Institu ţ iile de informare şi documentare privite ca sisteme informaţ ionale, î nprincipiu î ndeplinesc următoarele funcţ ii:³ identificarea surselor primare de informare de interes (documente primare),achiziţionarea, gestiunea şi conservarea lor;³ prelucrarea surselor primare î n sensul identificităţii neambigue a fiecăruidocument prin autor, titlu, ediţie, editur ă, an de apariţie, colecţie, număr standard

internaţional etc., - elemente ce reprezintă descrierea bibliografică.³ colectarea informaţiilor asupra surselor primare existente î n alte sisteme şiregăsirea acestor informaţii după anumite criterii;³ valorificarea informaţiilor prin produsele şi serviciile de informare oferitebeneficiarilor;³ asigurarea accesului la documentele primare.

Î n prezent î n domeniul informării şi documentării funcţionează sisteme na ţ ionale, sisteme regionale şi sisteme mondiale. Modulele de bază î nconstituirea tuturor acestor sisteme sunt reprezentate de instituţii specializate î n

informare şi documentare. Dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţie, concomitent cuinformatizarea societăţii î n ansamblu permit interconectarea sistemelor r ăspândite pearii geografice î ntinse.




24

Nivelul de automatizare al oricărui sistem local, naţional, regional sau mondialdepinde de stadiul informaţional al activităţilor informaţionale desf ăşurate desistemele informaţionale şi documentare care participă la constituirea acestora,precumşi de posibilităţile tehnice de interconectare.

Din aceste tendinţe rezultă că un sistem informaţional nu poate funcţiona î n modizolat, ci interconectat, după anumite reguli, astfel î ncât să r ăspundă scopului pentrucare a fost creat şi să poată utiliza cu maximă eficienţă sursele de informare î ncondiţiile mijloacelor tehnice şi resurselor umane de care dispune.

Afl î ndu-ne î ntr-o societate informaţională conştientizăm faptul că instrumentelede informare îşi au originea î n biblioteci (cataloage, bibliografii elaborate debibliotecari), care î ndeplinesc rolul de memorie socială a omenirii. Dezvoltareatehnologiilor informaţionale dictează necesitatea unui sistem integrat de bibliotecă care dispune de o bază de date centrală, gestionată cu un software adecvat, prinintermediul c

ăruia se asigur

ătoate func

ţiile specifice de bibliotec

ă.

Principalele funcţii asigurate prin soft sunt :ý achiziţia documentelor, atât pe suport tradiţional (hârtie) cât şi pe alte tipuri de

suporturi (CD-ROM-uri, microfişe şi microfilme, discuri optice);ý prelucrarea documentelor: catalogare, clasificare, indexare şi organizarea

fondurilor informaţionale;ý servirea informaţională a beneficiarilor care implică:ý î mprumutul documentelor către publicý î mprumutul naţional şi internaţional î ntre instituţiiý accesul publicului la baze de date

ý

transfer de informaţii către alte sistemeý controlul serialelor

Un sistem informaţional nu poate funcţiona î n mod izolat. El este interconectat,după anumite reguli, astfel î nc î t să r ăspundă scopului pentru care a fost creat şi să poată utiliza cu maximă eficienţă sursele de informare î n condiţiile mijloacelor tehniceşi resurselor umane de care dispune.

Sistemul naţional de biblioteci este un ansamblu de reţele de biblioteci şicentre biblioteconomice organizate după principiul teritorial şi de ramur ă, fondate şi î ntreţinute de stat, menite să satisfacă interesele şi cerinţele de informare, instruire şi

culturalizare ale societăţii şi subordonate unui organ comun de coordonare. Sistemulnaţional de biblioteci cuprinde :1. Biblioteca Naţională a RM2. Bibliotecile specializate ale ministerelor, departamentelor şi altor structuri guverna-

mentale3. Reţeaua bibliotecilor din î nvăţământ subordonate Ministerului Educaţiei şi

Tineretului.4. Reţeaua bibliotecilor publice din sistemul Ministerului Culturii




25

Potrivit Legii RM cu privire la biblioteci, Biblioteca este o colecţie organizată,publică sau particular ă, de publicaţii şi nonpublicaţii sau o instituţie de informare,cultur ă şi î nvăţământ, care achiziţionează, conservă şi organizează astfel de colecţiipentru satisfacerea cerinţelor beneficiarilor privind lectura şi informarea.

Biblioteca Na ţ ional ă a RM (http://www.bnrm.md). se consider ă succesoare aprimei biblioteci publice din Chişinău care s-a î nfiinţat î n anul 1832.

BNRM este păstr ătoarea unui valoros fond de documente volumul căruiaconstituie 2,5 mln. unităţi materiale. Colecţiile Bibliotecii cuprind diferiţi purtători deinformaţii: tradiţionale (monografii, seriale) şi netradiţionale (discuri, benzi magnetice,

microfilme, hăr ţi, documente electronice etc.). Biblioteca deţine c î teva colecţiiimportante, care cuprind documente cu valoare bibliofilă: Cartea veche şi rar ă,Moldavistica, Audiovideoteca, Colecţie de artă şi hăr ţi, Literaturile lumii ş.a. Colecţiade carte veche şi rar ă conţine peste 21 mii de documente

Colecţia Moldavistica constituie circa 15 mii de documenteBiblioteca de referinţă reprezintă cea mai valoroasă colecţie de enciclopedii,

dicţionare, bibliografii, reviste de referate, cataloage, căr ţi de adrese, î ndrumare,ghiduri, legi, acte normative, comunicate oficiale, anuare statistice î n diferite limbi alelumii (circa 60 mii de volume).

Audiovideoteca posedă o colecţie unică, cea mai bogată din Republică, careconţine un număr reprezentativ de î nregistr ări sonore (26 mii), documente de muzică tipărită (66 mii), căr ţi şi publicaţii periodice din domeniul muzicii. Colecţia include

http://www.bnrm.md%29/

http://www.bnrm.md%29/




26

toate genurile de muzică clasică şi modernă. Aici sunt prezentate creaţii muzicale dindiferite timpuri şi ale diferitor popoare. Colecţia de arte inserează 193 mii de docu-mente, inclusiv albume, reproduceri de artă, afişe, căr ţi poştale, stampe, fotografiietc. Extrem de variată este colecţia de albume de artă, î nsum î nd lucr ări din toate

domeniile artelor. Printre rarităţi sunt: albume din seria “Classici dell’arte Rizzoli”,căr ţi poştale unice, seria de enciclopedii şi dicţionare de artă.Colecţia Literaturile lumii conţine aproximativ 60 mii de documente. Destinaţia

colecţiei: asigurarea informaţională şi documentar ă a cercetărilor î n domeniulliteraturii universale. Colecţia cuprinde documente despre literatura universală î ngeneral, documente despre evoluţia literaturilor şi limbilor din ţările lumii.

Colecţia ONU. Î n 2000 Bibliotecii Naţionale i s-a conferit statutul de bibliotecă –depozitar al materialelor Organizaţ iei Naţ iunilor Unite î n Republica Moldova. Î nprezent colecţia ONU conţine circa 2000 de documente, î n limbile engleză şifrancez

ă.

Colecţia de publicaţii seriale este una dintre cele mai voluminoase dinBibliotecă - 611 mii vol., include reviste (5 mii de titluri), ziare (2,5 mii de titluri), seriide rapoarteşi alte lucr ări ale instituţiilor ştiinţifice etc.

Biblioteca Naţională a RM este organizată şi funcţionează î n subordineaMinisterului Culturii şi Turismului. Î ndeplineşte următoarele atribuţii:ý colecţionează, deţine şi pune la dispoziţia utilizatorilor o colecţie cât mai comple-

tă de ediţii naţionale, publicaţii str ăine valoroase, manuscrise, materiale audio-vizualeşi multimedia;

ý colecţionează, conservă şi pune î n valoare colecţia “Moldovica”, constituită din

publicaţii apărute î n ţar ă şi î n str ăinătate cu referinţă la RM, inclusiv lucr ări aleautorilor autohtoni apărute î n str ăinătate;

ý monitorizează rezerva naţională de publicaţii;ý elaborează cataloage naţionale colective;ý corelează activitatea bibliotecilor publice, asigur ându-le asistenţa de specialitate;ý î ntocmeşte bibliografii fundamentale î n diferite domenii;ý participă la elaborarea “Bibliografiei Naţionale a Moldovei”, realizând

compartimentul “Exteriorica”;ý exercită funcţia de Centru depozitarium al publicaţiilor ONUşi UNESCO î n RM

Biblioteca Naţională pentru Copii "Ion Creangă" http: //www. bncreanga.md este principala bibliotecă pentru copii din Republica Moldova, care conservă şivalorifică repertoriul naţional de publicaţii pentru copii şi adolescenţi, exercită funcţiade centru naţional de informare şi documentare î n domeniul literaturii pentru copii,contribuie la educarea şi formarea tinerei generaţii prin oferirea accesului lapatrimoniul cultural naţional şi universal, la surse şi tehnologii informaţionalemoderne, la servicii, programe şi activităţi informativ-culturale, asigur ă coordonareaşi cooperarea activităţii bibliotecilor ce servesc copii la nivel naţional şi internaţional.

Biblioteca este destinată copiilor de la vârsta preşcolar ă pâna la 16 ani, părinţilor

acestora, cadrelor didactice, specialiştilor î n domeniul căr ţii pentru copii, educaţiei şidezvoltării copiilor. Biblioteca deţine o colecţie enciclopedică de 263 433 documentepe diferite suporturi, 45,9% din colecţie sunt documente î n limba de stat.




27

Camera Naţională a Căr ţii din Republica Moldova www.iatp.md/cnc î ndeplineste urmatoarele funcţii: centru al bibliografiei naţionale curente şiretrospective; centru statistic al producţiei editoriale naţionale; agenţie naţională ISBN; centru index translationum şi catalogare centralizată; Arhivă Naţionala a

Depozitului legal (este numărul stabilit de exemplare din publicaţiile tipărite î nrepublică pe care agenţii producători sunt obligaţi să le predea Bibliotecii Naţionale şialtor centre biblioteconomice pentru controlul bibliografic naţional şi evidenţa sta-tistică, pentru conservare şi asigurare a securităţii fondului tezaurizat al repertoriuluinaţional de publicaţii. Unităţile editoriale sunt obligate să prezinte gratuit centrelor biblioteconomice naţionale exemplare cu titlu de depozit legal î n conformitate culegislaţia î n vigoare.

Biblioteci specializateBiblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM (http://www.amlib.asm.md) este una

dintre cele mai mari biblioteciştiinţifice din republic

ă. A fost fondat

ă î

n anul 1928. Biblioteca academică este o bibliotecă ştiinţifică cu profil universal, având misiuneade a crea condiţii optime unei consultări a colecţiilor pe ramuri de specialitate î nscopul asigur ării unui sistem unic de asistenţă informaţională a cercetărilor ştiinţificefundamentale şi aplicative. Fondul general al BŞC număr ă 1 408 239 documente.Colecţii speciale: carte rar ă şi veche; “Moldovica”; teze de doctorat; fonduripersonaleş.a.

Biblioteca Republicană de Informaţie Tehnico-Ştiinţifică —http://www.iatp.md/BRIT este infiintata in anul 1969 in baza unui fond de referinţă din cadrul Institutului de Informatie Economică si Tehnico-Stiinţifică, atribuindui-se

titlul de Bibliotecă Republicană. Total – 13,5 mln. Volume. După componenţacolecţiilor ce le deţine o bibliotecă specializată, BRTS este şi bibliotecă publică care serveşte toate categoriile de cititori - de la copi i p î nă la savanţi.

Biblioteca AGEPI — http://www.agepi.md. Biblioteca AGEPI a fost fondată î nanul 1993 ca biblioteca specializată î n domeniul proprietăţii intelectuale. Ea ofer ă beneficiarilor imense posibilităţi de a se documenta î n orice domeniu al proprietăţiiintelectuale.

Actualmente colecţia Bibliotecii AGEPI conţine peste 18 mln. de documente,inclusiv Colecţia Natională de brevete de invenţie şi mărci, buletinele oficiale de

proprietate industrială ale 37 de ţări şi ale 4 organizaţii internaţionale, baze de datetextuale, bibliografice şi de referinţă pe suport electronic (CD-ROM, DVD-ROM –peste 11000 de discuri), colecţia de căr ţi şi periodice î n domeniul proprietăţiiintelectuale.

Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universi tăţii Agrarehttp://www.uasm.md/library deţine cel mai mare fond de carte agricolă din ţar ă.Colecţia bibliotecii constituie aproximativ 745 555 unităţi materiale. A fost î nfiinţată î n1933 concomitent cu Universitatea Agrar ă, î n baza Facultăţii de Stiinţe Agricole,transferată de la Iaşi la Chişinău, baza colecţiei form î nd-o donaţiile Bibliotecii

Universităţii Mihailene din Iaşi (6 000 unităţi). Î n 1995 i se atribuie Statut deBibliotecă Republicană. BRSA este Centru de Coordonare al Reţelei Bibliotecilor Agricole din Republica Moldova. In 1996 a aderat la Asociaţia Internaţională de Infor-

http://www.iatp.md/cnc

http://www.amlib.asm.md/

http://www.iatp.md/BRIT

http://www.agepi.md/

http://www.uasm.md/library


http://www.agepi.md/

http://www.iatp.md/BRIT






28

mare a Specialiştilor din Domeniul Agriculturii IAALD. Din ianuarie 2000 - BibliotecaDepozitara FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations) inRepublica Moldova. Biblioteca este membru al Retelei Internationale de BiblioteciAgricole AGLINET care include 55 biblioteci agricole si Centre Informationale

Internationale din 50 de tari ale lumii, ce colaboreaza in vederea schimbului dedocumente prin intermediul imprumutului interbibliotecar. Î n anul 2004 BSRA devineCentrul National AGRIS, avind ca sarcina prelucrarea documentelor nationale deprofil agrar si integrarea lor in baza de date globala AGRIS.

Biblioteca Universităţii de Stat de Medicină si Farmacie “NicolaeTestemiţanu” a fost fondată î n a. 1945 odata cu intemeierea Universităţii deMedicină. Colecţia bibliotecii detine: 630 000 volume, inclusiv 556 000 publicaţiimedicale, 71 000 ediţii periodice. Biblioteca deţine o colecţie specială - Colecţiamedicului german Richard Koch, care număr ă aproximativ 2700 volume de medicină,

biologie, filozofie etc., dintre care 150 sunt căr ţi rare din sec. XVI – XVIII. Deserviciile bibliotecii beneficiază : studenţii, cadrele didactice, doctoranzii, rezidenţii,secundarii clinici, colaboratorii ştiinţifici, cursanţii facultăţii de perfecţionare, mediciipractici etc.

Bibliotecile Instituţiilor de Î nvăţăm î nt .Conform „Strategiei de dezvoltare a bibliotecilor din institu ţ iile de

î nv ăţăm ânt (2005-2010)” , proiect adoptat la Congresul bibliotecarilor din 25 - 26noiembrie 2004, misiunea de a participa la procesul de instruire, formare şi educareprin dezvoltarea unei baze documentare şi de informaţii, destinate susţineriiprogramelor de î nvăţământ şi de cercetare ale elevilor, studenţilor, cadrelor

didactice, cercetătorilor şi altor categorii socio-profesionale, facilitează accesul lainformaţii prin formarea culturii informaţionale a utilizatorilor.

Biblioteca universitar ă prezintă o anumită specificitate a obiectivelor şi formeimesajului transmis utilizatorilor, ea constituindu-şi un mod de comunicare propriu şi oformă de implicaţie diferită, prin programele şi proiectele sale ştiinţifice, ladesăvâr şirea actului educaţional. Î n reţeaua mondială de biblioteconomie valoareaacţiunii acestei instituţii este raportată î n indici cantitativi semnificativi la ritmul î n carepulsează viaţa ştiinţifică a universităţii î nsăşi. Biblioteca de acest tip pretutindeni î nlume este situată î n eşantionul instituţional superior al modelării intelectuale a

oamenilor. Î n R. Moldova funcţionează 27 biblioteci ale instituţiilor de î nvăţământ superior,

acestea deţinând un fond de peste 6 600 000 ex. Î n medie, anual, bibliotecile din î nvăţământul superior î nregistrează peste 6 175 000 î mprumuturi şi circa 5 400 000vizite.

Bibliotecile din instituţiile de î nvăţăm î nt superior primele î n RM au implementatsoft-ul integrat de bibliotecă TINLIB, au elaborat cataloage electronice, au creat bazede date locale, oferind acces la informaţie.

Biblioteca Centrală a Univesităţii de Stat din Moldova

(http://www.usm.md/bcu), dateaza din 1946, odată cu infiinţarea Universităţii deStat din Chişinău. Incep î nd cu anul 1966 Biblioteca este Centru Metodic pentrubiblio-tecile din î nvaţăm î ntul superior. Î n 1993 Biblioteca este abilitată cu funcţiile de

http://www.usm.md/bcu)

http://www.usm.md/bcu)




29

Centru Biblioteconomic Departamental pentru reţeaua de biblioteci din î nvăţăm î ntulsuperior, iar la 24 noiembrie 1994 i se confer ă titlul de Bibliotecă Centrală a U.S.M .Biblioteca tezaurizează o colecţie universală de circa 1 800 000 documente î n formattipărit şi electronic î n diverse limbi.

Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldovahttp://www.lib.ase.md, http://www.ase.md, î nfiinţată î n anul 1991, odată cu î ntemeierea Academiei de Studii Economice, tezaurizează î n prezent un fond depeste 330 mii de volume. Colecţiile de publicaţii – căr ţi, reviste, ziare, seriale, teze dedoctorat etc. – cuprind o mare varietate de lucr ări din ţar ă şi str ăinătate î n domeniulştiinţelor sociale, matematicii şi î n alte domenii.

Biblioteca Univesităţii Tehnice din Moldova — http://library.utm.md.Constituită in anul 1964, odată cu intemeierea Institutului Politehnic, Biblioteca UTMeste principala î n cadrul instituţiilor de î nvăţământ tehnic din Moldova. BibliotecaUTM este o bibliotec

ăfundamental

ă, avand biblioteci-filiale la facult

ăţi, ce permite o

organizare logică şi clar ă a accesului la informaţie, o servire specializată şi eficientă.Depozitele bibliotecii tezaurizeaza 1 mln.152 mii publicatii in limbile romana, rusa,engleza, franceza, germana s. a. Fondurile bibliotecii cuprind o mare varietate dedocumente: monografii, manuale, cursuri, tratate, enciclopedii, dictionare, standarde,documente normative, editii speciale, ziare, reviste, anuare din toate domeniilestiintei si tehnicii

Biblioteca ULIM — http://www.ulim.md http://www.ulim.md/library DIB -ULIM (Departament Iinformaţional Biblioteconomic) a fost fondat odata cuUniversitatea, in anul 1992. Fond total: 24 425 titluri documente. Funcţii: modelarea,

dezvoltarea si administrarea serviciilor informational-bibliotecare in sprijinulprocesului didactic, stiintific si educational ULIM; facilitarea si largirea accesului lasurse de informare si documentare (interne si externe) prin implementareatehnologiilor informationale, formarea deprinderilor de cautare, selectare, regasire siutilizare a informatiei de catre clienti.

Biblioteci publice Biblioteca Municipală (Chişinău) “ B. P. Hasdeu” — http://www.hasdeu.md .

Una dintre cele mai vechi biblioteci din Moldova si-a inceput activitatea la 19octombrie 1877 cu 8 073 volume Biblioteca Municipala reprezinta cel mai mare

sistem de biblioteci din tara, care include 36 de filiale:10 biblioteci pentru copii, 5biblioteci pentru minoritati, 2 specializate: Arte si Drept

Biblioteca are o colectie de 1 105 000 documente pe diferite suporturi.Biblioteca Publică de Drept (Chişinău) — http://www.pll.md . Biblioteca

Publica de Drept prin serviciile sale informationale civice, asigura conditii viabile sieficiente in furnizarea accesului la informatia juridica, promovarea legislatiei, menitesa faciliteze o participare activa a tuturor membrilor comunitatii in dezvoltarea sipromovarea valorilor societatii democratice. Fondul de carte al bibliotecii, circa 13 miiexemplare, reprezinta unul dintre cele mai actuale (achizitii din 2001 - prezent) şi

unice î n Republica Moldova. Asociaţia bibliotecarilor din RM (http://www.abrm.md). Asociatia

Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) a fost constituita in anul 1991 prin

http://www.lib.ase.md/

http://www.ase.md/

http://library.utm.md/

http://www.ulim.md/

http://www.ulim.md/library

http://www.hasdeu.md/

http://www.pll.md/

http://www.abrm.md/

http://www.abrm.md/

http://www.abrm.md/

http://www.pll.md/



http://www.ulim.md/


http://www.ase.md/





30

decizia Conferintei de constituire a acesteia din 14 noiembrie 1991. La 10 iunie 1992a fost emisa Hotararea nr. 393 a Guvernului Republicii Moldova „Cu privire lainregistrarea Statutului Asociatiei Bibliotecarilor din Republica Moldova”. ABRM esteo organizatie non-guvernamentala, care uneste eforturile factorilor interesati pentru

sustinerea statutului profesional si social al bibliotecarului, promovarea si incurajareapersoanelor care se preocupa de problemele bibliologiei, informarii si documentarii.Obiectivele ABRM:§ democratizarea si perfectionarea dirijarii activitatii bibliotecilor;§ coordonarea eforturilor bibliotecarilor si impulsionarea potentialului lor profesional

si de creatie;§ amplificarea statutului social si prestigiului profesiei de bibliotecar, aprecierea

semnificatiei sociale a activitatii bibliotecilor, apararea drepturilor bibliotecarilor,ameliorarea conditiilor lor materiale si sociale;

§ stabilirea relatiilor intre bibliotecarii din Moldovaşi din strainatate, asigurarea

participarii lor in organizatiile similare internationaleŞcoala de Biblioteconomie din Moldova - Centrul de instruire profesionala,

inaugurată la 29 iunie 2001 cu aportul Fundaţiei Soros, urmăreste actualizareacunostintelor si deprinderilor profesionale ale bibliotecarilor si lucratorilor informationali din Republica Moldova.

Programe naţionaleConsortiul eIFL Direct Moldova (Informatia Electronica pentru Biblioteci) (la

care participă şi Biblioteca noastr ă) este un proiect de colaborare interbibliotecarascopul caruia este asigurarea accesului la o gama larga de reviste electronice din

intreaga lume. Consortiul eIFL Direct Moldova activeaza pe langa ABRM incepandcu 10 mai 2001. ABRM a formulat strategii pentru extinderea accesului la informaţiecetatenilor in folosul dezvoltării sociale. Î n acest context ABRM recunoaşteimportanţa programului eIFL Direct si va crea in continuare conditii speciale pentrupromovareaşi dezvoltarea accesului la resursele î n format electronic.

Consor ţiu eIFL Direct Moldova s-a format din 17 biblioteci naţionale, academice,specializate, universitare, publice, bibliotecile organizaţiilor nonguvernamentale;reprezintă o organizaţie benevolă, care a incheiat un Memorandum de Acord şi estecondusă de un Preşedinte şi Consiliu. Prin contribuţia Fundaţiei SOROS Moldova

fiecare instituţie-membru al Consor ţiului a reuşit prin intermediul unui server să pună la dispoziţia utilizatorilor bazele de date eIFL Direct Moldova Publishing.

TinLIBTinLIB (The Information Navigator for LIBraries). Este un sistem integrat de

bibiliotecă (ILS - Integrated Library System) utilizat pe cinci continente de mii deinstituţii. TinLIB s-a impus ca o soluţie pentru bibliotecile din RM prin: a fost integraltradus î n limba română, adaptare permanentă la cerinţele utilizatorilor, respectareatuturor standardelor tehnice şi biblioteconomice din domeniu, crearea unei comunităţide utilizatori, asistenţă tehnică şi de specialitate, publicarea online a cataloagelor.

SIBIMOL, Sistemul Informaţional Integrat al Bibliotecilor din Moldova. Aremenirea de a integra bibliotecile informatizate din Moldova î ntr-o reţea naţională prinintermediul Internet-ului. Partea principală, integratoare a sistemului o va constitui




31

Catalogul Colectiv Partajat, î n care vor fi reflectate colecţiile şi bazele de date aletuturor bibliotecilor din Moldova şi care va fi accesibil î n orice localitate : î n bibliotecişi î n domiciliu. Orice locuitor din sat sau oraş va putea căuta prin Internet publicaţiilede care are nevoie şi le va putea comanda de la distanţă, prin modulul automatizat

de î mprumut interbibliotecar. La etapa a doua de realizare a proiectului cititorul vaputea comanda î n biblioteca din localitatea ori la calculatorul de la domiciliu, textedepline (full text) ale articolelor, capitolelor sau paginilor din căr ţi, imagini plastice,foto, î nregistr ări sonore, după alegerea lor la Biblioteca Virtuală a Moldovei, care va fiuna din păr ţile componente ale sistemului. SIBIMOL va asigura, prin portalul său,accesul beneficiarilor din Moldova la cataloagele colective, la bazele de date şi laresursele electronice ale ţărilor lumii la Catalogul Naţional Colectiv Partajat şi laresurse electronice ale bibliotecilor din RM, contribuind asfel la crearea unei imagininoi a republicii noastre şi constituind un factor esenţial î n progresul tehnic, ştiinţific şisocio-cultural al acesteia. Acest catalog prezint

ă, sub aspectele conceptual

şi

tehnologic, un şir de idei şi elemente noi pe plan internaţional, fapt care situiază RMşi BN printre liderii mondiali la acest capitol.

Biblioteci de peste hotareFilosofia bibliotecilor academice din SUA, Suedia, Marea Britanie conţine şi

porneşte de la recunoaşterea faptului că î nsăşi raţiunea existenţei bibliotecii oconstituie utilizatorii acesteia (satisfacerea nevoilor informaţionale ale clienţilor).Bibliotecile din aceste ţări, deşi urmează modele biblioteconomice diferite, au unpunct esenţial de convergenţă, şi acesta este filosofia bibliotecii axată pe prioritateaserviciilor. „Bibliotecile mai au menirea de a elabora programe de atragere, sprijinire

şi ghidare a noilor sau potenţialilor beneficiari”. (Sistemul de biblioteci î n SUA.Hermina G. B. Anghelescu, Wayne State University, Detroit, Michigan.)

Biblioteca universitar ă î n ţările occidentale este una din principalele resurse deinstruire ale instituţiei. Misiunea este de a sprijini procesului didactic şi satisfacereanevoilor informaţionale ale tuturor celor implicaţi î n acest proces: studenţi, profesori,manageri, cercetători, personal administrativ. O î nsuşire distinctă a bibliotecilor americane şi suedeze mai este şi tendinţa de a deveni biblioteci publice, adică oferirea serviciilor indiferent de apartenenţa instituţională a beneficiarilor. Î n acestetrei ţări grija faţă de utilizator este ridicată la rang de obligaţie a instituţiei bibliotecare.

Aceasta îşi găseşte expresie î n egală măsur ă î n spaţiile destinate utilizatorilor, dar şi î n programele de activitate: săli de lecturi silenţioase; săli de lucru î n grup asupradiverselor subiecte şi discipline universitare; accesibilitatea spaţiilor pentru utilizatoriicu disabilităţi fizice; procurarea sau adaptarea echipamentului tehnic la posibilităţilepersoanelor cu handicap fizic sau mintal; soft de citire î n glas a documentelor pentrunevăzători; dotarea clădirilor cu facilităţi pentru accesarea de către persoanele carese deplasează î n cărucior;

Adrese:

Româniaý Biblioteci speciale

Biblioteca Nationala a Romaniei — http://www.bibnat.ro

http://www.bibnat.ro/





32

Biblioteca Academiei Romane — http://www.bar.acad.ro Biblioteca Logos (biblioteca on line) —http://www.geocities.com/biblioteca_logos Biblioteca Româneasca (biblioteca virtuala) —

http://www.starnets.ro/biblioteca ý Biblioteci universitare

Biblioteca Centrală Universitar ă Bucureşti — http://www.bcub.ro Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu", Iasi —http://www.bcu-iasi.ro Biblioteca Centrala Universitara "Eugen Todoran", Timisoara —http://www.bcut.ro Biblioteca Centrala Universitara "Lucian Blaga", Cluj-Napoca —http://bcu.ubbcluj.ro Biblioteca Universitatii "Politehnica", Timisoara —http://www.library.utt.ro Biblioteca Universitatii Tehnice "Gheorghe Asachi", Iasi —http://www.library.tuiasi.ro

Rusiaý Biblioteci speciale

Biblioteca Naţională a Rusiei — http://www.nlr.ru Biblioteca de Stat a Rusiei — http://www.rsl.ru Biblioteca de Stat a Rusiei de literatur ă str ăină — http://www.libfl.ru Biblioteca Publică Ştiinţifico-Tehnică de Stat a Rusiei — http://www.gpntb.ru

ý Biblioteci universitare Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moskova „M.V. Lomonosov” —http://uwh.lib.msu.su Biblioteca Universităţii din Sankt-Petersburg — http://www.unilib.neva.ru Biblioteca Universităţii Tehnice de Stat din Moskova „N. Bauman” —http://library.bmstu.ru

Alte ţări

Internet Public Library — http://ipl.org Biblioteca Congresului SUA (The Library of Congress) — http://www.loc.gov Biblioteca Naţională, Franţa — http://www.bnf.fr Biblioteca Naţională, Germania — http://www.ddb.de Biblioteca Naţională, Marea Britanie (The British Library) — http://www.bl.uk Biblioteca Naţională, Ukraina — http://www.nbuv.gov.ua Bibliotecile lumii — http://sunsite.berkeley.edu/Libweb The European Library —http://libraries.theeuropeanlibrary.org/libraries_en.xml Bibliotheque generale et de sciences humaines (Bibliotheques en ligne) —

http://bgsh.fltr.ucl.ac.be/outils/bibligne.html Portal IFLA către situri de biblioteci naţionale —http://www.ifla.org/II/natlibs.htm http://www.ifla.org/VI/2/p2/natlibs.htm

http://www.bar.acad.ro/

http://www.geocities.com/biblioteca_logos

http://www.starnets.ro/biblioteca

http://www.bcub.ro/

http://www.bcu-iasi.ro/

http://www.bcut.ro/

http://bcu.ubbcluj.ro/

http://www.library.utt.ro/

http://www.library.tuiasi.ro/

http://www.nlr.ru/

http://www.rsl.ru/

http://www.libfl.ru/

http://www.gpntb.ru/

http://uwh.lib.msu.su/

http://www.unilib.neva.ru/

http://library.bmstu.ru/

http://ipl.org/

http://www.loc.gov/

http://www.bnf.fr/

http://www.ddb.de/

http://www.bl.uk/

http://www.nbuv.gov.ua/

http://sunsite.berkeley.edu/Libweb

http://libraries.theeuropeanlibrary.org/libraries_en.xml

http://bgsh.fltr.ucl.ac.be/outils/bibligne.html

http://www.ifla.org/II/natlibs.htm

http://www.ifla.org/VI/2/p2/natlibs.htm

http://www.ifla.org/VI/2/p2/natlibs.htm

http://www.ifla.org/II/natlibs.htm

http://bgsh.fltr.ucl.ac.be/outils/bibligne.html

http://libraries.theeuropeanlibrary.org/libraries_en.xml

http://sunsite.berkeley.edu/Libweb

http://www.nbuv.gov.ua/

http://www.bl.uk/

http://www.ddb.de/

http://www.bnf.fr/

http://www.loc.gov/

http://ipl.org/






http://www.rsl.ru/

http://www.nlr.ru/

http://www.library.tuiasi.ro/

http://www.library.utt.ro/


http://www.bcut.ro/


http://www.bcub.ro/

http://www.starnets.ro/biblioteca

http://www.geocities.com/biblioteca_logos





33

1.6. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „ Alecu Russo”

din Bălţi: Infrastructur ă/facilităţi î n asigurarea procesului

educaţional USB

Misiune: Asigurarea şi extinderea necesităţ ilor informaţ ionale de studiu şicercetare a tuturor membrilor comunităţ ii universitate, facilitî nd accesul la resurseinformaţ ionale didactice locale şi globale, dezvoltî nd şi administr î nd colecţ iiexhaustive şi relevante pe diverse suporturi de comunicare, aplicî nd tehnologii şitehnici noi privind configurarea/modernizarea serviciilor informaţ ional-bibliotecare,contribuind la formarea culturii informaţ ionale a clientului Bibliotecii.

Istoric: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat Alecu Russo a fost constituită î n anul 1945, odată cu î nfiinţarea Institutului Î nvăţătoresc. Iniţial ea ocupa doar 36,6m2, o sală de lectur ă de 6 locuri. Colecţia de 101 exemplare se constituia cuprecădere din căr ţi la biologie, geografie, filologie. Î n anul 1964 Biblioteca estetrecută la categoria a 3-a. A î nceput sa se î mbunătăţească baza materială abibliotecii, la dispoziţia cititorilor î n anul 1966 erau 3 săli de lectur ă pentru 290 locuri,un punct de î mprumut la domiciliu cu o colecţie de 70 000 ex., serviciul bibliograficasigurat cu preţioase surse de referinţă, un aparat informativ - bibliografic bine pus lapunct. Cursul de cultur ă a informaţiei, pe care astăzi bibliotecarii î l promovează caparte a cursului de Informatică Aplicată î n volum de 30 de ore , îşi are î nceputul î ncă î n acel î ndepărtat 1966: Cunoştinţele bibliotecar – bibliografice erau promovatepentru toţi studenţii din anul î nt î i (facultativ), î nvăţî ndu-i să lucreze cu cartea. Î n anul

1967 i se confer ă titlul de Bibliotecă a muncii excelente, trec î nd-o la categoria a 2-a,aşez î nd-o printre Bibliotecile Ştiinţifice (1978) după volumul şi calitatea lucr ărilor /serviciilor î ndeplinite. Se modifică structura Bibliotecii, se extind spaţiile. P î nă î nprezent valorile principale ale Bibliotecii au r ămas să fie sursele documentare /informaţiojnale, utilizatorii, bibliotecarii. Formele şi metodele de lucru - uneletradiţionale, dezvoltate î n continuare, perfecţionate, precum s î nt expoziţiile, revistelebibliografice, Zilele Informaţiei, Buletinele asupra recentelor intr ări difuzate lacatedre, servirea promptă şi exhaustivă a cititorilor, acestea î nsă fiind realizate cunoile instrumente - calculatoare, cu noi tehnologii, reţele informaţionale, baze de

date, acces la informaţii globaleş.a.1 septembrie 1986 - deschiderea noului edificiu “Casa Albă”. Amplasată pe

patru nivele, cu o suprafaţă de circa 6 000 m2 , cu o î nzestrare tehnică modernă,Biblioteca ofer ă spaţii şi condiţii comode de lucru, acces la o colecţie enciclopedică, î n 42 de limbi şi la o bogată infrastructur ă informaţională, servicii modernizate î nrealizarea misiunii sale principale de acoperire informaţională şi documentar ă aprocesului de studiuşi cercetareştiinţifică universitar ă.

Î n anul 1991 i se confer ă Categoria I -a. Biblioteca devenise un autentic labora-tor de muncă intelectuală. Î n anul 2002 continuă implicaţiile Bibliotecii î n Proiectele

naţionale şi internaţional: Dezvoltarea colecţiilor pe diverse domenii, subsidate deFundaţia SOROS - Moldova, SOROS - Moscova (Dezvoltarea colecţiei pe domeniulAdministraţie publică şi politici publice”; The East and Central European JournalDonation Project “Social Research” – SUA; Megaproiect “Biblioteca Puskin ) au adus




34

timp de 14 ani un beneficiu ( căr ţi, abonamente la publicaţii periodice, hard, soft) î nvaloare de circa $ 70 000. Relaţii de frumoasă colaborare au fost iniţiate cu AsociaţiaPro Basarabia şi Bucovina, Filala Costachi Negri din Galaţi. Integrarea Bibliotecii î nspaţ iul informaţ ional şi biblioteconomic naţ ional şi internaţ ional are loc prin implicaţii

î n calitate de membri ai Consor ţiilor: EBSCO, SIBIMOL, TINLIB. Biblioteca exercită funcţia de Agenţie Bibliografică Universitar ă (Depozit legal universitar ), princolaborare cu SecţiaŞtiinţă şi Centrul editorial universitar î n vederea extinderii bazeide date Universitaria, colectarea informaţiilor privind publicaţiile noi apărute subegida USB, materialelor referitoare la USB, contribuţiile ştiinţifice ale profesorilor universitari, biobibliografiile cadrelor didactice etc. Î n 2004 au fost iniţiate lucr ările deretroconversie a informaţiei ce ţin de producţia ştiinţifică a profesorilor universităţii î ncep î nd cu anul 1945. Această bază de date constituie reperul principal î n vedereaeditării bibliografiilor ( î n mai multe fascicole pe Facultăţi) Ş tiinţ a universitar ă bălţ eană timp de 60 de ani, a fost ini

ţ iată

colecţ ia de biobibliografii Personalit

ăţ i universtare

bălţ ene, Universitari bălţ eni, Scriitori universitari bălţ eni, Promotori ai culturii. Î n acestan şi-a f ăcut apariţ ia primul număr al revistei Confluenţ e biblilogice. Î n cadrulconcursurilor anuale organizate de către Asociaţia Bibliotecarilor din RepublicaMoldova, Biblioteca Universităţii bălţene mereu îşi regăseşte numele printrebibliotecile de succes din Moldova, oamenii ei fiind menţionaţi cu Diplome şi premiiprestigioase.

Colecţii : Colecţia Bibliotecii, de statut enciclopedic, constituie 1 017 779exemplare î n 253 622 titluri, inclusiv 144 729 de publicaţii periodice; 2 834documente AV; 565 CD,DVD; 4 300 documente grafice; 41 494 documente de

muzică tipărită; 1 482 manuscrise. Din ele: 47% documente ştiinţifice, 31%didactice, 20% beletristică; 22% î n limba română, 66% î n limba rusă şi ucraineană,12 % î n limbi str ăine. Unui utilizator-student î i revin 97 volume /24 titluri. Anual s î ntachiziţionate 14-15 mii documente/ î n 4-5 mii titluri, inclusiv 500 abonamentepublicaţii periodice.

Spaţii : Spaţiile Bibliotecii s î nt deschise clienţilor 62 ore/săptăm î nă. Cominicareadocumentelor şi a resurselor electronice se realizează prin 19 puncte de acces publicpentru clienţi: 4 săli de î mprumut, 12 săli de lectur ă şi 3 biblioteci de catedr ă (inclusivFiliala Bibliotecii Goethe, Bucureşti; CD al ONU, Comitetul Helsinki pentru Drepturile

Omului. Număr total de locuri/client oferite simultan - 763, Suprafaţa: 5 768,6 m.p.,inclusiv a sălilor de lectur ă 2386 m.p.

Echipament tehnic: acces Internet, baze de date locale, naţionale,internaţionale. Reţeaua locală-cuprinde: 117 PC, conectate la Internet - 72; terminaleOPAC – 45, imprimante, scanere copiatoare, televizoare (unul pentru derularevideoclip-uri - Teleinformaţii, antenă satelit / 36 programe internaţionale),videocasetofoane; combine muzicale; lifturi, poşta pneumatică, fax.

Structur ă: Structur ă Bibliotecii integrează 14 servicii / centre: CentrulManagerial: Dezvoltarea colecţiilor, Catalogare, Clasificare, Organizarea şi

conservarea colecţiilor, Î mprumut de publicaţii, Săli de Lectur ă, Literatur ă î n LimbiStr ăine, CD al ONU; Mediateca, Referinţe Bibliografice, Documentare-InformareBibliografică, Activităţi Culturale, Informatizare, Studii şi Cercetări, Cultura




35

Informaţională şi Marketing inclusiv Filiala Bibliotecii Institutului Goethe-Bucureşti,Filiala Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, Punctul de Informare al BirouluiConsiliului Europei î n RM.

Utilizare: Biblioteca este vizitată zilnic de circa 2 300 clienţi, per - or ă 270,

tranzacţii î mprumut per zi 5200 documente, per or ă - 600. Utilizatori î nscrişi - 12 mii.Un student î mprumută î n mediu anual 120 documente, efectuează î n medie 12sesiuni î n baze de date, catalogul electronic este consultat de peste 100 mii ori,Internetul - 39 mii ori.

Programe/servicii bibliotecare pentru clienţii : Acces liber la raft, ZileleBibliotecii la Facultate, Zilele Serviciului, Zilele Informării, Cultura informaţională aclientului, Noul beneficiar, Bibliotecar-contact, Promotorii căr ţii, Dotarea lectoratelor, Î mprumut automatizat, Cititor, Biblioteca Virtuală, Biblioteca Digitală, TINREAD,Pagina Web, Clubul ONU, Salonul Literar, Muzical, Pridvorul casei etc.

Publicaţii : Biblioteca editeaz

ărevista Confluen

ţ e biblilogice, bibliografii,

Contribuţii ştiinţifice ale profesorilor Universităţii (pe facultăţi), biobibliografii î ncolecţiile Personalităţ i universitare bălţ ene, Universitari bălţ eni, Scriitori universitaribălţ eni, Promotori ai culturii, dicţionare, ghiduri etc.

Informatizarea Bibliotecii: Procesul de informatizare a Bibliotecii a î nceput î nanul 1989, aceasta fiind una dintre cele mai importante decizii î n managementulBibliotecii. Primul program achiziţionat de bibliotecă a fost sistemul AIBS MARC.Baza de date creată oferea posibilităţi de evidenţă a documentelor pe computer. Î nanul 1992, 4 calculatoare au fost conectate la reţeaua locală cu ajutorul programuluiMICROSOFT WORK GROUP FOR DOS, fapt ce a î mbunătăţit simţitor schimbul de

date (copierea şi arhivarea bazei de date), dar baza, î n general, r ăm î nea să fie deaceiaşi structur ă (alcătuită din păr ţi separate). Î n anii 1993-1994, a fost efectuată trecerea la un nivel mai avansat de informatizare, fiind instalat primul server Novell.Totodată, a fost achiziţionată o nouă versiune a programului AIBS MARC. Catalogula devenit unic, dinamic şi flexibil. Mai existau î nsă probleme pe care sistemul nuputea să le soluţioneze. La o şedinţă a Asociaţiei Bibliotecarilor a fost luată deciziade a implementa un nou soft, propuse fiind mai multe programe SOFT-uri: ALEF,MICROVTLS, VUBIS, TINLIB. P î nă la urmă, a fost ales - programul TINLIB (cuinterfaţă î n limba română).

Biblioteca a c îştigat un grant, finanţat de Fundaţia SOROS, şi astfel s-a produscrearea infrastructurii hardware (achiziţionarea de echipamente electronice,constituirea reţelei locale de calculatoare), precum şi achiziţionarea programuluisoftware (sistemul de operare). Î n aşa mod, î n anii 1997-1998, are loc instalareaprogramului integrat de bibliotecă TINLIB 300. Utilizarea acestui program a f ăcutposibilă soluţionarea unui şir de probleme ce ţineau de perfecţionarea cataloguluielectronic, a î mbunătăţit instrumentul de căutare şi, atingerea celui mai importantobiectiv propus – deservirea calitativă a clienţilor, asigurarea unui î mprumut eficientşi rapid. A fost adoptat, de asemenea, programul privind barcodarea căr ţilor, at î t cele

recent achiziţionate, c î t şi cele din retroconversie. Î n 2001, a fost realizat un nou proiect de informatizare ce prevedea extindereareţelei locale, instalarea serverelor, conectarea la Internet. Î n anul 2004, au fost




36

instalate 25 de calculatoare î n Mediatecă, toate fiind conectate la Internet pentru lucrulindividual al studentului şi cu acces la Intranetul universitar. Î n anul 2005, a fostachiziţionat modulul de program TinRead (catalog on-line a bazei de date locală importat î n Postges SQL). Acest program asigur ă deschiderea catalogului cu brou-ser-

ul Internet Explorer, acces nelimitat WebOpac, posibilităţi de conectare la elemente alebazelor de date multimedia. La fel, a fost instalat generatorul de rapoarte Rapoarte on-line.

Centrul de Informatizare şi Automatizare al Bibliotecii a elaborat un şir dePrograme aplicative, privind rentabilizarea proceselor de prelucrare a documentelor de bibliotecă, deservirea clienţilor :

Programul convertor ADMITEREA –TINLIB,Programul PermisProgramul BarcodeProgramul BARCODE-RETROProgramul INTRĂRI NOIBaza de date CADREProgramul ANUAR Aplicaţia pentru Microsof t Excel pe Visual BasicBaza de date MS-Access Cuprins Scanat efectuează căutarea după datele

din sumarul căr ţilor şi revistelor. Prelucrarea preliminar ă este efectuată despecialistul î n domeniu care scanează şi identifică conţinutul căr ţilor şi revistelor.Textul obţinut este importat î n tabelul bazei de date. Aceasta este o bază de dateautonomă. Cititorul efectuează căutări după următorii parametri: titlu, cuv î nt- cheie,

vedetă de subiect.Digitizarea materialelor didactice (lecţii pentru studierea limbii engleze, oferite î n

format HTML, cu suport multimedia).Digitizarea şi prelucrarea (restaurarea) î nregistr ărilor sonore de pe discurile de

vinil î n calculator ( î n format MP3). Sunt prelucrate deja 1633 opere muzicale. Î nrestaurarea î nregistr ărilor este utilizat un program special de î nlăturare a defectelor de sonorizare.

Biblioteca Virtuală: lucr ările profesorilor î n format electronic, care pot fi utilizateşi on-line, full-textul cărora poate fi vizualizat, acces î nd catalogul electronic al

Bibliotecii, expus pe pagina web.Pagina web: http://libruniv.usb.md., un mijloc important de informare şi comu-

nicare cu publicul, reprezintă o legatur ă eficientă dintre Bibliotecă si utilizator,propune următoarele informaţii: Prezentarea Bibliotecii î n timp, î n cifre, î n imagini;Structura organizaţ ională: Centrele de activitate ale Bibliotecii; Servicii şi facilităţ i: Regulamentul pentru public, Programul de funcţionare; Catalog on-line; Profesional: E-revista Bibliotecii Confluenţe bibliologice, E-bibliografii, E-biobibliografii aleuniversitarilor bălţeni, î nsoţite de foll-texte; Nou: Intr ările noi î n colecţia Bibliotecii(liste structurate î n ordine cronologică (an, lună, domeniu); expoziţii virtuale de carte

recent intrată; Evenimente (an, lună); Resurse web: Biblioteci, Motoare de căutare,Edituri, Periodice, E-books, Dicţionare on-line, Surse de referinţ e. Este spaţiul carepermite colectarea informatiilor din Catalogul on-line al Bibliotecii. Comunicare prin e-






37

mail Î ntreabă bibliotecarul, permite utilizatorilor să adreseze î ntrebări şi să primească r ăspuns virtual forte rapid şi eficient.

Baze de date care pot fi accesate î n Biblioteca Ştiinţifică USB din Bălţi. Baza de date MoldLex – legi, hotăr î ri, regulamente şi alte documente oficiale

aprobate î n RM î ncepând cu anul 1990. Actele pot fi accesate î n limba de stat şi î nlimba rusă î n Sala de Referinţe şi î n Sala de Lectur ă „Ştiinţe Socio-umanistice şiEconomice” nr.1 (informaţia selectată poate fi printată).

Centrul de documente ONU propune pentru accesare gratuită baza de date aONU î n Moldova, care dispune de informaţii utile î n domeniile: drept, economie,asistenţă socială.

EBSCO Publishing – una dintre cele mai renumite agenţii de abonare la reviste î n format tradiţional şi electronic. EIFL Direct vă ofer ă circa 18 000 reviste, ziare şibuletine de ştiri cu text complet. Bazele de date EBSCO pot fi accesate î n sălile delectur

ă şi Mediatec

ă. Sursele colectate automat pot fi traduse

î n limbile: francez

ă,

germană, portugheză, spaniolă. Tot aici putem accesa galeria de portrete apersonalităţilor renumite î n lume, tablouri, desene, grafică.

Baze de date ale Centrului de Resurse Informaţionale ale Ambasadei SUA,ale ONU, ale Consiliu lui Europei.

Evaluare

Î ntrebări pentru discuţii :1.

Definiţi termenul de biblioteca ? Biblioteca virtuală este un vis sau realitate?2. Explicaţi noţiunile: explozie informaţionala, criză informaţională, fluxinformaţional.3. Cultura informaţionala este o necesitate sau obligaţie ? Argumentaţi ?4. Definiţi noţiunle de libertate intelectuală şi acces la informaţie.5. Numiţi trei cuvinte-cheie care definesc tema abordată?

Lucrare practică: testFiecare student va realiza un test.

1. Cea mai veche formă de scris este:a. ideografică c. alfabetică b. pictografică d. hieroglifică

2. Cel care a inventat tiparul mobil a fost:a. Coresi c. Aldo Manuziob. Gutenberg d. I.Scüoffer

3.

Primele căr ţi tipărite se numesc:a. manuscrise c. codexurib. incunabule d. manuduceri




38

4. H î rtia a fost descoperită î n :a. Egipt c.Chinab. Transilvania d. Mesopotamia

5.

Cea mai mare bibliotecă a antichităţii:a.Roma c. Atenab. Pergam d. Alexandria

6. IFLA este o asociaţie a :a. juriştilor c. bibliotecarilor b. sociologilor d. economiştilor

7. Biblioteca este Paradis pentru :a. Goethe c. U.Ecob. M.Eminescu d. G.Borges

8. Primul tipograf român este considerat:a. Macarie c. Varlaamb. Dosoftei d. Azarie

9. Cui apar ţin versurile:„ Carte frumoasă, cinste cui te-a scris

Î ncet g î ndită, gingaş cumpănită,Eşti ca o floare, anume î nflorită Mâinilor mele, care te-au deschis”.

a. L.Blaga c. N.Dabijab. T.Arghezi d. D.Matcovschi

10. Cuvintele „ dacă am văzut ceva mai departe dec î t alţii , e din cauzacă am stat pe umerii unor giganţi”apar ţin cui:

a. Newton c. Faradayb. Galilei d. Edison

Referinţe bibliografice

1 Declaraţia de la Glasgow privind Bibliotecile, Serviciile de Informare şi LibertateaIntelectuala. Aprobată de către Comitetul Director IFLA î n 27 martie 2002, laHaga, Olanda. Proclamată de către IFLA î n 19 aug. 2002, la Glasgow, Scotia.:www.abrm.md

2 Legea Republicii Moldova cu privire la biblioteci, nr 286-XIII din 16.09.1994. In :Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr 14-17, p. 7-11.

3 Lege privind accesul la informaţie, nr. 982-XIV din 11 mai 2000. In : Monitorul

http://www.abrm.md/

http://www.abrm.md/




39

oficial al RM, 28 iulie, 2000, p. 11.4 Decretul Preşedintelui Republicii Moldova pentru edificarea societăţii

informaţionale î n Republica Moldova nr. 1743-III din 19.03.2004. In : MonitorulOficial al Republicii Moldova, 2004, nr 50-52, p. 8.

5 Hotăr ârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Politicii de edificarea societăţii informaţionale î n Republica Moldova nr 632 din 8 iunie 2004. In :Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 96-99, p. 42-50.

6 Hotăr ârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Strategiei Naţionalede edificare a societăţii informaţionale – „Moldova Electronică” nr 255 din9.03.2005. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 46-50, p. 41-88.

7 Accesul la informaţie î n democraţiile consolidate şi î n Republica Moldova.Comitetul Helsinki pentru drepturile omului. Ch. : Ed. Universitas,1999. 341 p.

8 Accesul la informaţie: Documente. Ch., 2000. 51 p.9 Costa

ş, Ilie. Infrastructura informa

ţional

ăa societ

ăţii î n Republica Moldova. Ch,

2001.10 Digodi, Irina. Libertatea intelectuală şi accesul la informaţie. Ghid pentru

bibliotecari. Ch. : Epigraf, 2006, 48 p.11 Harconiţă, Elena. Instruirea utilizatorilor – funcţie indispensabilă a bibliotecii

universitare. In: Symposia Professorum. ULIM. Seria. Biblioteconomie.Informare. Documentare. Materialele sesiunii şt. din 26-27 apr. 2002. Ch., 2002,p. 57-60.

12 Harris, Grant. Servicii moderne pentru beneficiari. In : Şcoala de Biblioteconomiedin Moldova, Chişinău, 2003, nr 4, p. 27-37

13 H î ncu, R. Societatea informaţională î n Republica Moldova: realitate şiperspective Ch., 2002. 54 p.

14 Madan, Ion. Introducere î n bibliologie. In : Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării.Ch., 2002, vol. 1, p. 6-27.:http://www.usm.md/jurn/doc_pdf/turcan_1.pdf

15 Mandeal, Rodica, Utilizatorul şi cãutarea informaţiei. In : Buletin ABIR, 2002, vol.13, nr. 2, p. 9.

16 Michel Jean; Nicoleta Marinescu; Mariana Ianuş. Formarea î n societateainformaţiei, societate î n formare.:

http://biblioteca.euroweb.ro/bibltec.htm 17 Oprea, Dumitru; Airinei Dinu; Marin Fotache. Sisteme informaţionale pentru

afaceri. Iaşi : Polirom, 2002.18 Petrescu, Victor. Biblioteca. Scenarii noi provocate de societatea informaţională.

In : Bibliopolis, vol. 20 (nr 4), 2006, p. 8-12.;http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html

19 Porumbeanu, Octavia-Luciana. Utilizatorii î n epoca contemporană. In : Magazinbibliologic, 2006, nr 1, p. 42-57. ;http://www.bnrm.md/publicatii/files/1/2006_1_07.pdf;

20 Regneală, M. Curs elementar de biblioteconomie. In : Biblioteca, 2005, nr 2, p.46-48.21 Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării.

http://www.usm.md/jurn/doc_pdf/turcan_1.pdf

http://biblioteca.euroweb.ro/bibltec.htm

http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html

http://www.bnrm.md/publicatii/files/1/2006_1_07.pdf;

http://www.bnrm.md/publicatii/files/1/2006_1_07.pdf;

http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html

http://biblioteca.euroweb.ro/bibltec.htm





40

Bucureşti : Fabr, 2001, Vol. 1. 409 p.; Vol. 2. 415 p.22 Rusea, L. Formarea utilizatorilor. In : Biblioteca, 2004, nr 3, p.78-80.23 Secrieru, S. Dreptul la informaţie. In : Rev. naţională de drept, 2000, nr 1, p. 49-

50.

24 Şincai, Ana. Informaţie şi comunicare. Informarea documentar ă – o disciplină î nexpansiune. Bucureşti, 2000.25 Stoica, Ion. Informaţieşi cultur ă: sinteze, reflecţii, atitudini. Bucureşti, 1997.26 Cursul Bazele culturii informaţionale la Universitatea bălţeană.In: Buletinul

ABRM, 2006, nr 2(4). P. 30-33.27 T î rziman, E. Mediul universitar şi formarea documentar ă. In: Bibl., 2004, nr 9, p.

269-271.28 T î rziman, E. Ştiinţele informării şi comunicării. In: Bibl., 2005, nr 9, p. 272-274.29 T î rziman, Elena. Utilizarea Noilor Tehnologii ale Informării şi comunicării î n

mediul Universitar. Aspecte ale formării unei culturi informa

ţionale. Tez

ăde

doctorat. Bucureşti, 2001.30 Справочник библиографа.СПб., 2002.




41

2 Internet î n biblioteci. Pagini WEB ale instituţiilor

informaţionale. Pagina WEB a Bibliotecii Ştiinţifice a

Universităţ

ii de Stat “ Alecu Russo”

Silvia Ciobanu

ý INTERNET – colecţie mondială de informaţiiý Mecanisme de căutare î n WWWý Ecluzele informaţionaleý Pagini WEB ale instituţiilor informaţionaleý Pagina Web a Bibliotecii Ştiinţifice a Univrsităţii de Stat „ Alecu Russo”

Concepte cheieInternetWebMecanisme de căutareStrategii de căutareHTMLHTTP Adresă electronică

Baze de dateE-mailHipertextMultimediaDigitizareBibliotecă digitală Bibliotecă virtuală

Bibliotecile trebuie să furnizeze informaţ ii corecte pentru utilizatori î n vedereautilizării Internet-ului şi a informaţ iilor electronice eficient şi efectiv

(Manifestul IFLA pentru Internet, adoptat de Consiliul IFLA la 27 martie 2002,Haga, Olanda)

2.1. Internet – colecţie mondială de informaţii

Ce este Internet-ul? Internetul, o reţea mondială care cuprinde o vastă colecţiede informaţii şi resurse disponibile prin intermediul calculatorului, a î nceput printr-unproiect al Agenţiei de Proiecte de Cercetare Avansată a Departamentului Apăr ării alSUA (Advanced Research Projects Agency of the United States DefenceDepartement) la sf î r şitul anilor 60 ai secolului XX.

P î nă la această perioadă computerele erau legate î ntr-o reţea, dar protocoalelede reţea cereau ca aceste computere să fie legate unul de altul î n lanţ. Prin anii1970-1983 se constituie o nouă reţea (Advanced Research Projects Agency Network

– ARPANET) cu o funcţionalitate, similar ă cu cea a ghirlandei moderne pentru pomul

de Cr ăciun, î n care chiar dacă un beculeţ s-a ars, celelalte funcţionează. ARPANETeste prima î ntruchipare a Internetului care a legat calculatoarele celor mai mariuniversităţi şi instituţii guvernamentale ale SUA. Astfel Internet Protocol (IP) s-a




42

r ăsp î ndit foarte repede î n lume: Irlanda, Singapore, Japonia, Australia etc.Aşadar, Internetul reprezintă o reţea î n formă de păienjeniş. Acesta prezintă o

sistemă de diferite pagini legate î ntre ele ce se numesc Web-noduri. Paginile autrimiteri specifice î n formă de desen ori text. Este de ajuns de f ăcut clic asupra

acestei trimiteri şi imediat se deschide o pagină aflată, posibil, î n alt calculator dinaltă parte a lumii. O astfel de reţea este numită reţea de mari dimensiuni (WAN), or calculatoarele pot să se afle î n păr ţi diferite ale clădirii, secţiei de lucru – reţea locală (LAN). Cu ajutorul acestui păienjeniş internaţional avem posibilitatea de a face salturide pe o sursă pe alta.

Cel mai mare avantaj al Internetului este că el reprezintă un instrument ce ofer ă acces la cantităţi vaste de informaţii din î ntreaga lume. Pentru aceasta e nevoie de acunoaşte adrese potrivite. Adresa oricărui utilizator Internet are structura:

nume-utilizator.domeniu Numele-utilizator reprezint

ănumele de conectare al utilizatorului (login name).

Domeniul poate fi un indicativ de ţar ă, un indicativ al organizaţiei din care face parteinstituţia.

Domenii geografice: Domenii organizaţionale:au – Australia com – Organizaţ ii comerciale ca - Canada edu – Organizaţ ii educaţ ionale de – Germania gov – Organizaţ ii guvernamentalefr - Franţ a int – Instituţ ii internaţ ionalero – România mil – Organizaţ ii militareru – Federaţ ia Rusă net – Resurse de reţ ea

uk – Marea Britanie org – Alte organizaţ ii

Reţeaua WWWWorld Wide Web, cunoscut şi sub denumirile WWW, W3 sau Web, reprezintă

cel mai utilizat şi mai atractiv serviciu INTERNET. Î n traducere WWW î nseamnă „ţesătur ă r ăsp î ndită î n î ntreaga lume” - „p î nza de păianjen” este formată dintr-ocolecţie de documente specifice acestui serviciu, conectate logic î ntre ele, denumitehipertexte.

Ce este şi cum a aparut WWW?

Cu aproximaţie WWW-ul a apărut î n luna martie a anului 1989. Tim Berners Leede la Laboratorul European de Fizica particulelor din Geneva (CERN) a pus î ncirculaţie propunerea de a dezvolta un sistem hypertext î n vederea unei eficientepartajări a informaţiei î ntre echipele de cercetători din High Energy PhysicsCommunity, situate î n zone geografice diferite.

WWW – serviciu Internet nu este o reţea aparte - este serviciu ca şi e-mail, ftp,telnet etc.

Servic iu bazat pe sis temul client/server : client – program utilizat pentru citireadocumentelor Web; server – program care conţine documente Web.

Sistem cu hipertext - Hipertext – document î n care cuvintele sau imaginile potfi legate de alte documente.

Exemplu: www




43

Sistem hipermediu: Hipermedia este o î mbinare dintre un sistem de navigarehipertextual î ntre documente/pagini şi forme non-textuale. Reţeaua WWW esteindicată adesea ca un hipermediu deoarece nu este formată doar din text, ea maiconţineşi ilustraţii, sunete, filme, video şi multe altele.

Exemplu: Gr ădina Botanică din Chicago:http://www.chicago-botanic.org Cum funcţionează WWW?Prin utilizarea unui browser Web (Browser – program care poate aduce

documente de pe un server Web şi le poate formata pentru afişare)HTML – “material de construcţie” al documentului Web (limbaj de marcare

al hipertextului) Exemplu: http://libruniv.usb.md: Protocol Internet HTTP (susţine hiperlegătura î ntre resursele Internet protocol

pentru transferul documentelor prin Internet) Adrese URL (URL – standard de descriere a adreselor resurselor Internet)Elementele URL: method – serviciul Internet folosit; :// - două puncte şi două

bare oblice de dreapta; address – nume de domeniu Internet; pathname – directoriulşi fişierul HTML î n care se află sursa.

Exemplu: http://www.bnrm.md

2.2. Mecanisme de căutare î n WWW

Resursele generale de căutare.

Motoare de căutare: Acestea sunt nişte baze de date ce indexează / clasează paginile Web-ului sau titlurile de pagini. Drept exemple de motoare de căutare potservi: Excite, Alta Vista, Hotbot, Infoseek, Lycos, WebCrawler, şi Open Text Index.De obicei, introduceţi cuvintele-cheie î n motoarele de cautare şi ele se ocupă decăutarea paginilor din Web care se potrivesc cuv î ntului.

Strategii de căutarePreg ătirea pentru c ăutare Paşii de pregătire:• definirea subiectului• extragerea conceptelor legate de subiect• identificarea termenilor care reprezintă aceste concepte• selectarea surselor şi mecanismelor de căutare• executarea căutăriiModalit ăţ i de c ăutare:

• căutarea prin cuv î nt-cheie• căutarea după directorii ori categorii de subiecte• folosirea operatorilor Boolean – cale formală de a combina cuvinte-cheieOperator ii Boolean

AND – va căuta documentele ce conţin ambele cuvinte:Exemplu: marketing AND bibliotecă OR – va căuta documentele ce conţin un cuv î nt sau altul, ori ambeleExemplu: marketing OR bibliotecă

http://www.chicago-botanic.org/


http://www.bnrm.md/

http://www.bnrm.md/


http://www.chicago-botanic.org/




44

NOT – va căuta documentele ce conţin primul cuv î nt, dar nu şi pe al doileaExemplu: marketing NOT bibliotecă Alţi operatori* (Trunchiere)

Exemplu: bibl*Va căuta cuvintele bibliotecă, biblioteci, bibliotecar etc.“ “ (Ghilimelele)

Exemplu: “Alecu Russo”Va căuta cuvintele ca o frază NEAR (Adiacenţă)Exemplu: marketing NEAR bibliotecă Va căuta aceste cuvinte situate aproape î n text.Pentru a găsi î n imensitatea de informaţii disponibile pe Web ceea ce dorim,

trebuie să

apelăm la instrumente de c

ăutare. Cele mai utilizate s

î nt motoarele de

căutare dintre care enumer ăm: www.altavista.com, www.yahoo.com,www.google.com, rambler.ru ş.a.

Dacă dorim căutarea tuturor paginilor Web î nscrise pe respectivul server decăutare, putem utiliza câmpul denumit de obicei Search î n care putem introducetextul căutat. Ca urmare, vor fi vizualizate toate paginile care conţin cuvintelecăutate.

Elaborarea unei strategii de căutare

Ce surse de referinţă există î n Internet?

Dic ţionare lingvistice

• Dicţionare tehniceşi surse de date ştiinţifice

• Dicţionare explicative, dicţionare terminologice• Dicţionare geografice, ghiduri de călătorie• Surse î n domenii specifice• Enciclopedii, glosare• Surse de divertisment• Informaţii personale• Grupuri de dialogşi liste de adrese e-mailCe surse de cercetare exist

ă î

n Internet?

• Cataloage de bibliotecă

• Biblioteci digitale

• Baze de date

• Informaţiile instituţiilor academice, ale bibliotecilor • Informaţii despre computere

• Informaţii guvernamentale, naţionale

• Reviste electronice • Informaţii personale

•

Informaţiile instituţiilor de cultur ă

• Enciclopedii Efectuarea unei cercetări

http://www.altavista.com/

http://www.yahoo.com/

http://www.google.com/







45

• Determinarea subiectului, alegerea termenilor adiacenţi• Consultarea bibliotecilor virtuale• Consultarea directoriilor • Utilizarea serverelor de căutare

• Crearea ghidului la subiectul dat

Ecluzele informaţionaleTrimiteri rapide şi eficiente la o sursă calitativă a informaţiei cataloage a

resurselor electronice care includ un diapazon divers de informaţii ce au fostselectate de către specialişti bine documentaţi î n diverse domenii beneficiarul poateconsulta cataloage tematice sau efectua căutări după cuv î nt-cheie ecluzeleinformaţionale realizează î n reţea rolul bibliotecarilor din biblioteci.

Calitatea informaţiei î n InternetLa î nceput de toate trebuie să c î ntărim bine: s î ntem dispuşi să folosim resursele

tradiţionale din biblioteci ori ne vom folosi de resursele din Internet.C î nd, cum şi î n ce cazuri e raţional să utilizăm mai bine Internetul?

• Ca o completare la mijloacele obişnuite de informare

• C î nd sursa respectivă nu conţine informaţia căutată

• Ca o sursă de informare recentă

• Ca o sursă de informaţie de contact • Dacă această informaţie este accesată on-line

F Avertisment!!!Internet-ul oglindeşte realitatea: el conţine binele şi r ăul. Î n Internet există multă

informaţie de calitate minor ă. Este o problemă alegerea din noianul mare deinformaţii a celor pertinente. De aceea e bine să ne î ncredinţăm de:

• Veridicitatea textului• Originalitatea informaţiei• Exactitatea materialului• Acurateţeaşi lipsa greşelilor Nu folosim serviciile Internet î n cazurile:

• c î nd î n fondurile bibliotecii există originalul• c î nd calitatea informaţiei lasă de dorit

• c î nd informaţia î n continuu se schimbă

• c î nd informaţia este inexactă, nemotivată şi lipsită de temei• c î nd nu se economiseşte timpulMotive pentru care Internetul nu se poate substitui unei bibl ioteci

• Nu toate informaţiile pot fi găsite pe Internet• Există peste un miliard de pagini WEB• Foarte puţine materiale şi date cu adevărat importante pot fi găsite gratuit pe

Internet• Doar ≈ 8% din totalul periodicelor poate fi găsit şi î n variantă electronică • Procentul de monografii este şi mai mic

• Abonamentele s î nt î ncă foarte scumpeInternetul este asemeni unei vaste biblioteci dezorganizate. Indiferent dacă se




46

apelează la Yahoo, Google, Lycos, Infoseek sau orice alt motor de căutare, nu vaputea fi niciodată explorat î ntregul WEB. Siturile conţin adesea materiale şi informaţiiincomplete, trunchiate şi neactualizate. Nu există un control real al calităţii: pe l î ngă informaţii ştiinţifice există pe WEB o imensă “groapă de gunoi” .

Cum se foloseşte Internet Explorer(IE)?Fereastra IE şi conceptul paginii Deschidem programul MIE f ăc î nd dublu clic pe pictograma respectivă.Cum vedem, fereastra are î n partea de sus un r ând de opţiuni de meniu: File,

Edit, View, Favorities, Tools, Help. Mai jos s î nt situate butoanele de pe bara cuinstrumente pe care le folosim pentru a executa mai repede unele operaţii. Apoiavem caseta de dialog Address. Pe dreapta vedem o bandă rulantă cu două săgeţi:sus şi jos, care permite mişcarea î n sus şi î n jos şi vizualizarea paginii Web. Deasemenea, putem folosi tastele Page Down ori Page Up. O pagină Web poate să fienu doar un ecran, ci uneori ocup

ămai multe ecrane.

Sus, î n colţul de dreapta, vedem logo-ul ori emblema IE. Aceasta ne indică statutul la moment: dacă vedem un glob mişcător î nseamnă că se face legătura orică informaţia este î ncărcată.

Î n partea de jos, pe st î nga, o bar ă de statut ne indică dacă browser-ul esteconectat şi procentajul care a fost î ncărcat din pagina Web.

Caseta de dialog Address Î n dependenţă de browser aceasta mai poate fi denumită Location, Go to sau

URL. Prima funcţie a acestei casete de dialog este să indice adresa URL a paginiiWeb, afişate la moment î n fereastra IE. A doua funcţie este să permită a î nscrie î n ea

adresa URLşi a ne conecta.De exemplu: http://www.altavista.com

Butoanele de pe bara de inst rumenteIE memorizează mai multe pagini Web deschise de utilizatori î n timpul unei

sesiuni pe ecran.

Back - Ne duce la pagina vizualizată anterior.

Forward - Ne duce iar ăşi la pagina de la care ne-am î ntors î napoi.

Stop - Î ntrerupe conexiunea ori î ncărcarea paginii.

Refresh – Dacă o pagină a fost vizitată deja de către noi, aceastase păstrează î ntr-un directoriu Cache pe computerul nostru. C î nd solicităm această pagină, IE o ia din Cache pentru a economisi timpul. Dacă vrem să accesăm din nouoriginalul de pe Web server, trebuie să facem click pe Refresh.

Home – Ne duce la pagina pe care noi am setat-o ca pagină Home. Deexemplu, pagina Web a BŞU “A. Russo” : http://libruniv.beltsy.md

Search – Ne sugerează mecanisme de căutare î n Internet.


http://libruniv.beltsy.md/

http://libruniv.beltsy.md/





47

Favor ites – Face o listă a paginilor, site-urilor preferate.

History – Păstrează î n memorie toate paginile vizitate î ntr-o anumită perioadă de timp.Print – Putem tipări pagina Web. Î n meniul File alegem

opţiunea Print (Ctrl+P). Î n fereastra apărută se indică numărul decopii î n opţiunea Number of copies, se imprimă paginile î n

opţiunea Print range şi î n opţiunea Selection se imprimă o parte a textului. Pentruimprimare tastaţi OK.

Salvarea paginii Web

• Î ncărcăm pagina dorită.•

Î n meniul File tastăm opţiuneaSave as. • Î n fereastra apărută î n c î mpul Save in alegem denumirea sălii î n care ne

aflăm.• Creăm mapa personală pentru î nscriere tast î nd butonul drept al mausului.• Intr ăm î n directoria personală şi tastăm Save. Î n opţiunea Save as type se

alege tipul fişierului salvat.Tastarea butonului drept al mausulu i

• Open – î ncarcă şi deschide pagina Web• Open in New Window – î ncarcă şi deschide pagina Web î ntr-o nouă

fereastr ă a browser-ului.• Save Target As – salvează î n mapa dorită o pagină Web f ăr ă a fi î n prealabil î ncărcată şi vizualizată î n fereastra browser-ului.

• Add to Favorites – formează lista paginilor Web preferate pentru meniulFavorites.

GOOGLE

Este considerat cel mai bun motor de căutare,

av î nd î n baza sa de date posibilitatea de găsire arezultatelor din peste un miliard de pagini de peInternet.

Pentru conectarea şi î ncărcarea Google se va utiliza următorul URL:http://www.google.com:

• Î n sistemul de căutare introducem cuvintul-cheie. • TastămCăutare.

• Ne va apărea lista paginilor Web la subiectul căutat. •

Vizualiz î nd titlurile trimiterilor găsite, ne vom convinge că descrierea acestoraşi URL, î ntr-o oarecare măsur ă, reflectă cuvintul-cheie cerut.






48

ALTAVISTA

Un portal general ce poate fi folosit cusucces pentru cei ce prefer ă portalurile bazate

pe un motor de căutare.Pentru a opera î n AltaVista accesăm:http://www.altavista.com

Pe pagina principală putem găsi o“bibliotecă virtuală” care conţine informaţiisistematizate pe categorii tematice (business

şi finanţe, sănătateşi fitness, computereşi Internet etc.).

YAHOOPrimul portal din istoria Internetului

fondat de David Filo şi Jerry Yang î n 1994.Fiind creat, de la bun î nceput, ca o ”bibliotecă virtuală”, nu ca un motor de căutare, adevenit astăzi unul dintre cele mai populareportaluri de pe Web. Un număr din ce î n cemai mare de utilizatori pleacă î n explorareaWeb-ului de la această pagină. Î nsuşi Yahoo este un site american, dar există nenumărate

site-uri ce-l oglindesc: http://www.yahoo.com

Dacă vom tasta unul din titlurile categoriilor tematice (de exemplu: “Science –Animals”), pe ecran ne va apărea lista subcategoriilor tematice acestei categorii.

Categories Animal Behavior (36) Mollusks (83) Animal Rights (258) new Moss Animals (5) Anthrozoology (6) News and Media (36) Arachnids (77) new Organizations (774) new Art @ Pets (556)

Birds (950) new Prehistor ic Animals @ Books@ Repti les and Amphibians (478) Chats and Forums (16) Sponges (7)Cnidarians (16) Veterinary Medecine (129) newCompanies @ Virtual Zoos @ Crustaceans (83) Web Cams @ Events (13) Web Directories (15) Insects (517) new Wild life (498) new








49

Ø Tastăm categoria care ne interesează (de exemplu “Veterinary Medicine”).Ø Alegem din lista propusă informaţia de care avem nevoie.Ø Ne î ntoarcem la pagina principală Yahoo, folosind butonul Back.

2.3. Ecluzele informaţionale

Ecluzele informaţionale (gateways) s î nt nişte cataloage a resurselor Internetcare permit găsirea informaţiei ce ar î nlesni scrierea unei lucr ări at î t ştiinţifice, c î t şipedagogice. Fiecare resursă electronică a fost selectată de către bibliotecari sauspecialişti bine documentaţi î n domeniul dat, î n aşa fel î nc î t să corespundă lamaximum cerinţelor cercetătorului.

Resource Discovery Network(RDN) RDN propune mediului ştiinţifico-pedagogic mijloace de căutare efectivă a

informaţiei calitative î n Internet. Se tinde spre aceea ca RDN să asigure acces liber spre un spectru larg de resurse bibliografice şi documentare:65 http://www.rdn.ac.uk/ Î nRDN avem acces la următoarele cataloage tematice:§ BIOME – Medicină § EMC – Ştiinţe tehniceşi matematice§ SOSIG – Ştiinţe sociale, economie şi drept§ Humbul – Ştiinşe umanitare§ PSIgate – Ştiinţe fizice

Catalogul “ PINAKES”

Î n antichitate, depozitul cel mai sacru depăstrare a cunoştinţelor umane a fost biblioteca dinAlexandria. Î n timp relativ scurt, ea s-a extinsconsiderabil şi era extrem de dificil să te orientezi î n găsirea informaţiei dorite. Poetul antic Callimaha rezolvat această problemă elabor î nd catalogul“Pinakes”.

Catalogul electronic “Pinakes” î ndeplineşteastăzi acelaşi rol î n reţea: http://www.pinakes.org

Dintre cele mai importante ecluze ale catalogului Pinakes am putea să enumer ăm:§ Biz/ed – businessşi ştiinţe economice§ BUBL – biblioteci şi informatică § EEVL – ştiinţe aplicate§ OMNI – ştiinţe bio-medicale§ SOSIG – ştiinţe sociale§ Adam – artă, dizain, arhitectur ă şi media

§ AHDS – artă şi ştiinţe umanitare§ GEM – resurse educaţionale§ History – studii istorice

http://www.rdn.ac.uk/

http://www.pinakes/

http://www.pinakes/

http://www.rdn.ac.uk/




50

§ Biogate – ştiinţe biologice§ Music – muzică § NetEc – economie§ Psych Web – psihologie

§ Physics Web Resources – fizică § Philosophy Around The Web – studii filosofice

2.4. Pagini WEB ale insti tuţiilor informaţionale

Biblioteci din Republica Moldova:Biblioteca Naţională a Republicii Moldova http://www.bnrm.md Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova www.usm.md/ Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldova

http://www.lib.ase.md DIB ULIM http://www.ulim.md/library Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă aUniversităţii Agrare www.uasm.md/library Biblioteca Municipală "B.P.Hasdeu" www.hasdeu.md Biblioteca Publică de Drept din Chisinau http://www.pll.md

Biblioteci din RomâniaBiblioteca Nationalã a României http://www.bibnat.ro/

Biblioteca Academiei Romane http://www.bar.acad.ro Biblioteca Centralã Universitar ã din Bucuresti http://www.bcub.ro/ Biblioteca Centralã Universitar ã Timisoara http://www.bcut.ro/ Biblioteca Centralã Universitar ã "Mihai Eminescu" http://www.bcu-iasi.ro/ Biblioteca Centralã Universitar ã "Lucian Blaga http://bcu.ubbcluj.ro/

Biblioteci virtualeBiblioteca Congresulu www.loc.gov.;Biblioteca Naţională a Franţei http://gallica.bnf.fr ;Biblioteca Maxima Moşcova www.lib.ru;Biblioteca virtuală a periodicilor www.biblio.ntic.org.;Catalogul Internet specializat î n ştiinţele educaţiei-lb.engleză ASKERIC

www.syr.edu;Bibliotecile de literatur ă on-line (lb.engleză) www.literature.org;

http://bibliomania.com;Biblioteca românească virtuală www.biblioteca.euroweb.ro;

Site-uri Republica Moldovahttp://www.prezident.md

http://www.parlament.md http://www.gov.md http://www.edu.md

http://www.bnrm.md/

http://www.usm.md/





http://www.pll.md/



http://www.bcub.ro/

http://www.bcut.ro/



http://www.loc.gov/

http://gallica.bnf.fr/

http://www.lib.ru/

http://www.biblio.ntic.org/

http://www.syr.edu/

http://www.literature.org/

http://bibliomania.com/

http://www.biblioteca.euroweb.ro/

http://www.prezident.md/

http://www.parlament.md/

http://www.gov.md/

http://www.edu.md/

http://www.edu.md/

http://www.gov.md/

http://www.parlament.md/

http://www.prezident.md/

http://www.biblioteca.euroweb.ro/

http://bibliomania.com/

http://www.literature.org/

http://www.syr.edu/

http://www.biblio.ntic.org/

http://www.lib.ru/

http://gallica.bnf.fr/

http://www.loc.gov/



http://www.bcut.ro/

http://www.bcub.ro/



http://www.pll.md/





http://www.usm.md/

http://www.bnrm.md/




51

http://www.moldovacc.md http://www.moldova.md http://www.beltsy.md http://www.chisinau.md

http://www.lex.md(Legislaţia RM)http://www.docs.md http://www.azi.md http://www.atlas.md http://www.iatp.md http://www.ask.net.md http://www.press.mednet.md http://flux.press.md http://www.net.md/saptamina http://www.timpul.md http://www.contrafort.md

Site-uri pe domenii

Agroecologiewww.bayercropscience.ro www.afla.ro www.ro.wikipedia.org www.agro-bucureşti.ro

Arta on-linehttp://witcombe.she. edu./ARTHLinks.html --Istoria artei.

www.metmuseum.org/home.asp --Muzeul de artă Metropolitan.

www.classicreproductions.com– Pictori celebri.

http://www.louvre.fr

http://www.sculpture.org

http://ww arthistory.net --Informaţie din lumea artei.

http://www.culture.ro

Biologiewww.e-şcola.ro www.olimpiade.ro www.dmoz.org/Word www.bio.uiac.ro www.ro.wikipedia.org Chimiewww.chimie.evolink.ro

www.olimpiade.ro www.didactic.ro www.cnaa.acad.md

http://www.moldovacc.md/

http://www.moldova.md/

http://www.beltsy.md/

http://www.chisinau.md/

http://www.lex.md/

http://www.docs.md/

http://www.azi.md/

http://www.atlas.md/

http://www.iatp.md/

http://www.ask.net.md/

http://www.press.mednet.md/

http://flux.press.md/

http://www.net.md/saptamina

http://www.timpul.md/

http://www.contrafort.md/

http://www.bayercropscience.ro/

http://www.afla.ro/

http://www.ro.wikipedia.org/

http://witcombe.she/

http://www.metmuseum.org/home.asp

http://www.classicreproductions.com/

http://www.louvre.fr/

http://www.sculpture.org/

http://www.culture.ro/

http://www.olimpiade.ro/

http://www.dmoz.org/Word

http://www.bio.uiac.ro/


http://www.chimie.evolink.ro/


http://www.didactic.ro/

http://www.cnaa.acad.md/

http://www.cnaa.acad.md/

http://www.didactic.ro/


http://www.chimie.evolink.ro/


http://www.bio.uiac.ro/

http://www.dmoz.org/Word


http://www.culture.ro/

http://www.sculpture.org/

http://www.louvre.fr/

http://www.classicreproductions.com/

http://www.metmuseum.org/home.asp

http://witcombe.she/


http://www.afla.ro/

http://www.bayercropscience.ro/

http://www.contrafort.md/

http://www.timpul.md/

http://www.net.md/saptamina

http://flux.press.md/

http://www.press.mednet.md/

http://www.ask.net.md/

http://www.iatp.md/

http://www.atlas.md/

http://www.azi.md/

http://www.docs.md/

http://www.lex.md/

http://www.chisinau.md/

http://www.beltsy.md/

http://www.moldova.md/

http://www.moldovacc.md/




52

www.ereferate.ro www.usm.md chem.msu.su --Электронная библиотека по химии chemport.ru -- "Химический портал

students.chemport.ru -- "Сайт студентов-химиков" (МГУ)

Dreptwww.lex.md www.pll.md www.iatp.md www.usembassy.md www.cidap.md www.indaco.ro http://europa.eu.int www.corporate.findlaw.com http://vos.ucsb.edu http://www.justice.gouv.fr http://www.biblio.intic.org www.worldbanc.org www.unctad.org http://ad.md www.justice.md - site-ul Centrului de Informaţii Juridice “Info Lex”e-pravo.ru - Каталог юридических ресурсов ilnurilsurovich.org.ru - образовательный портал юриста kodeks.net -"Кодекс".Все законодательство РФ.law.edu.ru -Федеральный правовой портал "Юридическая Россия"law-students.net - сайт студентов Юридического факультета СПбГУ tarasei.narod.ru -"Все о праве".

Economie http://businessweek.com/ http://economist.com/people/displaystory.cfm?story_id=8049829

http://www.worldbank.org/publications http://europa.eu/index_fr.htm adviceebook.comwww.baniinostii.ro - cotidian on-line de finanţeşi afaceri “Banii noştriiwww.smallbiz.md -site-ul “Micul business on-line”, elaborate de Centrul Moldo-American pentru Iniţiativa Privată www.mec.md -site-ul Ministerului Economiei şi Comer ţului al Republicii Moldovawww.sba.gov - site-ul Administraţiei Micilor Afaceri din SUAwww.gemconsortium.org - site-ul “Global Entreprineurship Monitoring”prezintă

rapoarte anuale privind dezvoltarea antreprenoriatuluiwww.mybiz.ru - site-ul revistei ”Мой бизнес” conţine informaţii privind idei deafaceri î n diferite domenii de activitate

http://www.ereferate.ro/

http://www.usm.md/

http://www.lex.md/

http://www.pll.md/

http://www.iatp.md/

http://www.usembassy.md/

http://www.cidap.md/

http://www.indaco.ro/

http://europa.eu.int/

http://www.corporate.findlaw.com/

http://vos.ucsb.edu/

http://www.justice.gouv.fr/

http://www.biblio.intic.org/

http://www.worldbanc.org/

http://www.unctad.org/

http://ad.md/

http://www.justice.md/

http://businessweek.com/

http://economist.com/people/displaystory.cfm?story_id=8049829

http://www.worldbank.org/publications

http://europa.eu/index_fr.htm

http://www.baniinostii.ro/

http://www.smallbiz.md/

http://www.mec.md/

http://www.sba.gov/

http://www.gemconsortium.org/

http://www.mybiz.ru/

http://www.mybiz.ru/

http://www.gemconsortium.org/

http://www.sba.gov/

http://www.mec.md/

http://www.smallbiz.md/

http://www.baniinostii.ro/

http://europa.eu/index_fr.htm

http://www.worldbank.org/publications

http://economist.com/people/displaystory.cfm?story_id=8049829

http://businessweek.com/

http://www.justice.md/

http://ad.md/

http://www.unctad.org/

http://www.worldbanc.org/

http://www.biblio.intic.org/

http://www.justice.gouv.fr/

http://vos.ucsb.edu/

http://www.corporate.findlaw.com/

http://europa.eu.int/

http://www.indaco.ro/

http://www.cidap.md/

http://www.usembassy.md/

http://www.iatp.md/

http://www.pll.md/

http://www.lex.md/

http://www.usm.md/

http://www.ereferate.ro/




53

http://buy-business.bistrade.ru - site-ul conţine informaţii î n limba rusă privindcomercializarea şi procurarea unei afaceriecsocman.edu.ru - "Экономика,Социология,Менеджмент"idioma.ru -"Экономико-правовой портал.

ise.openlab.spb.ru - "Economicus.Ru

FilologieFilologie română:http://www.liternet.ro http://www.classiclitabout.com http://www.novelguide.com http://www.litera.ro http://www.mihaieminescu.ro http://www.wikipedia.org http://www.unibuc.ro http://www.poezie.ro http://www.super-carti.ro http://www.librarie.net http://www.e-librarie.ro http://www.e-carti.150m.com

Bibliotecile on-line (beletristică) http://www.litera.ru

http://www.rvb.ru http://www.lib.ru http://www.adv.ru/library http://www.russiantext.com http://www.proza.ru http://www.libword.by.ru http://www.mir-slova.boom.ru

Filologie rusă:

classic-book.rufeb-web.rutxt.elibrary.ruhttp://www.lib.ru http://www.allbest.ru http://www.allbest.ru/union http://www.lib.com.ua http://www.auditorium.ru http://www.rsl.ru

http://www.ban.ru http://www.librarian.fio.http://www.voskres.ru - Союза писателей России, поэзия, проза

http://buy-business.bistrade.ru/

http://www.liternet.ro/

http://www.classiclitabout.com/

http://www.novelguide.com/

http://www.litera.ro/

http://www.mihaieminescu.ro/

http://www.wikipedia.org/

http://www.unibuc.ro/

http://www.poezie.ro/

http://www.super-carti.ro/

http://www.librarie.net/

http://www.e-librarie.ro/

http://www.e-carti.150m.com/

http://www.litera.ru/

http://www.rvb.ru/

http://www.lib.ru/

http://www.adv.ru/library

http://www.russiantext.com/

http://www.proza.ru/

http://www.libword.by.ru/

http://www.mir-slova.boom.ru/

http://www.lib.ru/

http://www.allbest.ru/

http://www.allbest.ru/union

http://www.lib.com.ua/

http://www.auditorium.ru/

http://www.rsl.ru/

http://www.ban.ru/

http://www.librarian.fio/

http://www.voskres.ru/

http://www.voskres.ru/

http://www.librarian.fio/

http://www.ban.ru/

http://www.rsl.ru/

http://www.auditorium.ru/

http://www.lib.com.ua/

http://www.allbest.ru/union

http://www.allbest.ru/

http://www.lib.ru/

http://www.mir-slova.boom.ru/

http://www.libword.by.ru/

http://www.proza.ru/

http://www.russiantext.com/

http://www.adv.ru/library

http://www.lib.ru/

http://www.rvb.ru/

http://www.litera.ru/

http://www.e-carti.150m.com/

http://www.e-librarie.ro/

http://www.librarie.net/

http://www.super-carti.ro/

http://www.poezie.ro/


http://www.wikipedia.org/

http://www.mihaieminescu.ro/

http://www.litera.ro/

http://www.novelguide.com/

http://www.classiclitabout.com/

http://www.liternet.ro/

http://buy-business.bistrade.ru/




54

http://www.infolio.asf.ru -- Книги и словари по литературоведению.http://www.rusword.com.ua --Сайт русской филологии.http://www.philology.ru http://www.rusemigration.narod.ru/berega

http://www.encyclopedia.ru http://www.mythes.dax.ruhttp://www.patent-mcci.ru --Словарь славянской мифологии.http://www.slovari.ru -- Русские словари.http://www.slovar.bu.ru --Словарь литературоведческих терминов http://www.gramma.ru/LIT --Словарь литературоведческих терминов.http://www.koapp.narod.ru --Постмодернизм.Энциклопедия.http://www.fplib.ru/ -- Русская литература 19и 20 столетий.http://www.pushkin.ru/ -- Всероссийский музей А.С.Пушкина.

Scriitori Ruşihttp://www.turgenev.org.ru http://www.magister.msk.ru/library/dostoevs http://www.home.tula.net/tgpu/Tolstoy http://www.antonchekhov.ru http://www.maximgorkiy.narod.ru/index.html http://www.dalai.kuprin.de http://www.shmelev.nm.ru http://www.gumilev.aha.ru

http://www.bulgakov.km.ru http://www.funet.fi/pub/culture/russian/lyrics/Esenin http://www.mayakovsky.narod.ru http://www.rubtsov.id.ru http://www.shukshin.ru

Limbi şi Literaturi str ăine on-linehttp://books.mirror.org/gb.home.html

http://onlinebooks.librarav.upenn.edu/lists.html

http://promo.net/pg

http://www.bartlebv.com/

www.literatureClasic.com www.literature-web.net www.americanliterature.com http://www.linguanet.org.uk

http://www.linguanet.europa.or g

http://www.thetimes.co.uk

htttp://wwww.guardian.co.uk

http://www.independent.co.uk

http://www.infolio.asf.ru/

http://www.rusword.com.ua/

http://www.philology.ru/

http://www.rusemigration.narod.ru/berega

http://www.encyclopedia.ru/

http://www.mythes.dax.ru/

http://www.patent-mcci.ru/

http://www.slovari.ru/

http://www.slovar.bu.ru/

http://www.gramma.ru/LIT

http://www.koapp.narod.ru/

http://www.fplib.ru/

http://www.pushkin.ru/

http://www.turgenev.org.ru/

http://www.magister.msk.ru/library/dostoevs

http://www.home.tula.net/tgpu/Tolstoy

http://www.antonchekhov.ru/

http://www.maximgorkiy.narod.ru/index.html

http://www.dalai.kuprin.de/

http://www.shmelev.nm.ru/

http://www.gumilev.aha.ru/

http://www.bulgakov.km.ru/

http://www.funet.fi/pub/culture/russian/lyrics/Esenin

http://www.mayakovsky.narod.ru/

http://www.rubtsov.id.ru/

http://www.shukshin.ru/

http://books.mirror.org/gb.home.html


http://promo.net/pg


http://www.literatureclasic.com/

http://www.literature-web.net/

http://www.americanliterature.com/

http://www.linguanet.org.uk/

http://www.linguanet.europa.or/

http://www.thetimes.co.uk/

http://www.guardian.co.uk/

http://www.independent.co.uk/

http://www.independent.co.uk/

http://www.guardian.co.uk/

http://www.thetimes.co.uk/

http://www.linguanet.europa.or/

http://www.linguanet.org.uk/

http://www.americanliterature.com/

http://www.literature-web.net/

http://www.literatureclasic.com/


http://promo.net/pg


http://books.mirror.org/gb.home.html

http://www.shukshin.ru/

http://www.rubtsov.id.ru/

http://www.mayakovsky.narod.ru/

http://www.funet.fi/pub/culture/russian/lyrics/Esenin

http://www.bulgakov.km.ru/

http://www.gumilev.aha.ru/

http://www.shmelev.nm.ru/

http://www.dalai.kuprin.de/

http://www.maximgorkiy.narod.ru/index.html

http://www.antonchekhov.ru/

http://www.home.tula.net/tgpu/Tolstoy

http://www.magister.msk.ru/library/dostoevs

http://www.turgenev.org.ru/

http://www.pushkin.ru/


http://www.koapp.narod.ru/

http://www.gramma.ru/LIT

http://www.slovar.bu.ru/

http://www.slovari.ru/

http://www.patent-mcci.ru/

http://www.mythes.dax.ru/


http://www.rusemigration.narod.ru/berega

http://www.philology.ru/

http://www.rusword.com.ua/

http://www.infolio.asf.ru/




55

Filolog ie ucraineană http://www.ukrlib.km.ru biografii ukrainskih pisateleihttp://www.manylinks.ru

http://www.fplib.ruTaras Shevcenko

Î nvăţâm î nt şi cercetare http://www.edu.md - site-ul oficial al Ministerului Educatiei şi Tineretului din RMhttp://www.almamater.md - Î nvăţământul superior din Republica Moldova î ndimensiunea spaţiului universitar europeanhttp://www.edu.ro - site-ul oficial al Ministerului Educaţiei şi Cercetării dinRomâniahttp://www.unesco.org/iau/centre_gen.html - Asociaţia Internaţională aUniversit

ăţilor

http://www.higher-ed.org - Universităţi din S.U.A.http://www.ed.gov - Departmentul Educaţiei - Guvernul S.U.A.http://culture.coe.fr/her/index.html - Consiliul European. Secţiunea î nvăţământsuperior http://www.unitbv.ro - Consiliul Naţional al Rectorilor.http://www.cepes.ro - Oficiul Secretariatului UNESCO.http://www.upm.es/crue/ccrue - Confederaţia Uniunii Conferinţelor Rectorilor (CCRUE)http://www.unige.ch/cre - Asociaţia Europeneană a Universităţilor (CRE)

http://www.inqaahe.nl - International Network for Quality Assurance Agencies î nHigher Education

2.5. Pagina Web a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat“ Alecu Russo” : http://libruniv.usb.md

Î n BibliotecaŞtiinţifică pentru studenţi şi cadre didactice s î nt create/difuzate o seriede facilităţi moderne î n susţinerea programelor de î nvăţăm î nt şi cercetare printre care

şi Accesul Internet (gratuit). Biblioteca a fost conectată la Internet î n 2001 î n urmaimplementării Proiectului “Extinderea accesului la informaţie”, susţinut de Fundaţia

SOROS, prin care au intrat î n Bibliotecă 4 PC, un server performant şi s-a produsconectarea la INTERNET (15 posturi de lucru). Î n prezent sunt conectate la Internet 47 staţii in Mediateca (25 PC), serviciul Referinţe Bibliografice, CD al ONU precum şi î nsălile de lectur ă de profil. Anual clienţii Bibliotecii efectuează peste 39 mii sesiuniInternet (o or ă, pe bază de programare, inclusiv poşta e-mail). Tot î n 2001 esteprocurată şi baza de date “MoldLex”, care ofer ă informaţii şi full textele privindLegislaţia Republicii Moldova, î ncep î nd cu anul 1990.

Î n acelaşi an Biblioteca intr ă î n cel mai mareConsor ţiul de biblioteci din lume, utilizatoare a publicaţiilor pe suport electronic eIFL –direct (EBSCO Publiching) prin care Biblioteca ofer ă acces la 18 000 titluri periodice

http://www.ukrlib.km.ru/

http://www.manylinks.ru/


http://www.edu.md/

http://www.almamater.md/

http://www.edu.ro/

http://www.unesco.org/iau/centre_gen.html

http://www.higher-ed.org/

http://www.ed.gov/

http://culture.coe.fr/her/index.html

http://www.unitbv.ro/

http://www.cepes.ro/

http://www.upm.es/crue/ccrue

http://www.unige.ch/cre

http://www.inqaahe.nl/



http://www.inqaahe.nl/

http://www.unige.ch/cre

http://www.upm.es/crue/ccrue

http://www.cepes.ro/

http://www.unitbv.ro/

http://culture.coe.fr/her/index.html

http://www.ed.gov/

http://www.higher-ed.org/

http://www.unesco.org/iau/centre_gen.html

http://www.edu.ro/

http://www.almamater.md/

http://www.edu.md/


http://www.manylinks.ru/

http://www.ukrlib.km.ru/




56

ale celor mai importante edituri din lume (full-texte, abstracte, bibliografii cu traducere î n limbile franceză, germană, spaniolă); INASP – International Network for theAvailability of Scientific Publications (Reţeaua Internaţională de asigurare cu publicaţiiştiinţifice): www.inasp.info, baza de date Agora – reviste ştiinţifice despre agricultur ă

şi biologie.Biblioteca Virtuală Î n colecţia Bibliotecii puteţi solicita Colec ţ ia digital ă : Biblioteca Virtuală (bază

de date full-text a BŞU) ofer ă acces la Patrimoniul USB, lucr ările profesorilor Universităţii (cursuri, prelegeri, programe); e-documente pe care Biblioteca nu ledeţine sau le deţine î n cantităţi limitate cu facilităţi de copiere / printare amarterialelor didactice disponibile. Implementarea Conceptului Biblioteca Virtuală vine să amplifice accesul clienţilor la pachete educaţionale-didactice USB de studiuşi cercetare. Biblioteca Virtuală deţine cursurile: „Planificarea familială” de ElenaZolotariov, cursul de prelegeri „Psihopedagogia special

ă” de Maria Pereteatcu,

cursul de lecţii „Bazele Culturii Informaţionale”; manuale, note de curs ale prof. dr.Octavian Pop “Criminologie Generală”, Drept Penitenciar”, “Răspunderea penală şipedeapsa aplicată”, “Executarea pedepsei privative de libertate”; raportul economical dl. Bal î nckii: Secţiunea 1: Direcţii şi strategii de asigurare şi dezvoltare acompetivităţii economice î n RM etc. Bibl ioteca Virtuală ofer ă acces online la fulltexte fiind expuse î n Catalogul Electronic (TINREAD) Web Opac.

Drept urmare a conectării la Internet î n martie 2001 a fost lansată şi primaversiune a paginii www a Bibliotecii, î n 2005 pagina Web a Bibliotecii a fost

relansată î ntr-o versiune modernă http://libruniv.usb.md

Biblioteca BŞU s-a aliniattendinţelor moderne î n ceea ce priveştecirculaţia informaţiei, at î t prinintroducerea unui sistem informaticintegrat intern, c î t şi prin intermediulpaginii Web a Bibliotecii î n spaţiul Internet. Relansarea noii versiuni a Web site-uluiBibliotecii este o prezenţă notabilă a spiritului bibliotecar bălţean î n reţeaua Internet,

inserează informaţii utile despre activitatea informaţională, editorială, culturală aBibliotecii at î t de necesar ă formării şi documentării beneficiarilor. Î n pagină, suntinserate următoarele informaţii: Prezentarea Bibliotecii î n timp, î n cifre, î n imagini, Inmemoriam; Structura organizaţ ională: Centrele de activitate ale Bibliotecii;, Servicii şifacilităţ i: Regulamentul pentru public, Programul de funcţionare; Catalogul on-lineWeb OPAC asigur ă accesul cititorilor la Catalogul Electronic al Bibliotecii;Profesional: E-revista Bibliotecii Confluenţ e bibliologice, E-bibliografii, E-biobibliografii ale universitarilor bălţeni, î nsoţite de full-texte; Nou: Intr ările noi î ncolecţia Bibliotecii (liste structurate î n ordine cronologică (an, lună, domeniu);

expoziţii virtuale de carte recent intrată; Evenimente (an, lună); Activităţi culturale;Resurse web: Biblioteci, Motoare de căutare, Edituri, Periodice, E-books, Dicţionareon-line, Surse de referinţe. Î n rubrica Feedback care cuprinde Cartea de vizită,

http://www.inasp.info/



http://www.inasp.info/




57

Î ntreabă bibliotecarul. Comunicare prin e-mail Î ntreabă bibliotecarul, permiteutilizatorilor să adreseze î ntrebări şi să primească r ăspuns virtual timp de o zi - două.Pagina web a Bibliotecii relansată î ntr-o variantă mai î mbunătăţită este un mijlocimportant de informare şi comunicare cu publicul, reprezintă o legatur ă eficientă

dintre Bibliotecă si utilizator.

Lucr ări practice

Studenţii vor accesa Internetul (diverse situri) pentru cercetări bibliografice tematicepe diverse subiecte.5. Aplic î nd diverse motoare de căutare, să se identifice adresele bibliotecilor

digitale (digital libraries).6. Aplic î nd adresele bibliotecilor on-line, să se identifice căr ţi virtuale pe domenii de

studiu (conform profilului) .7. Căutarea informaţiilor necesare pentru studiu cu ajutorul a două, trei motoare de

căutare. Compararea rezultatelor.8. Accesarea paginii web a Bibliotecii Ştiinţifice a USB.


1. Manifestul IFLA pentru Internet. Haga, 2002.2. Bursucă, Roxana. "Internet - Megaresursă informaţională pentru ştiinţă şi

tehnologie". In : Probleme de informare şi documentare, 1999, vol. 33, nr 1-2, p.20.3. Cerchez, Emanuela. Internet. Utilizarea reţelei Internet. Proiectarea paginilor

Web. Iaşi : Polirom, 2000. 256 p.4. Coravu, Robert. Ghid de resurse Internet pentru biblioteci şi bibliotecari.

Bucureşti : ABIR, 2002. 146 p.5. Harris, Grant. Servicii moderne pentru beneficiari. In : Şcoala de Biblioteconomie

din Moldova, Chişinău, 2003, nr 4, p. 27-376. Internetul şi Poşta electronică : Man. de instruire a funcţionarului public. Modulul

7. Acad. de Administrare Publică pe l î ngă Preşedintele Republicii Moldova. Ch. :Ed. TISH, 2006. 40 p.

7. Mandeal, Rodica, Utilizatorul şi cãutarea informaţiei. In : Buletin ABIR, 2002, vol.13, nr. 2, p. 9.

8. Noveanu, Eugen, Navigarea pe Internet: primii paşi spre un demersconştientizat. : http://pedagogica.gq.nu/resurse/disted/constient

9. Введение в использование Интернет.Международная Сеть по Доступности Научных Публикаций и Ассоциация научно-образовательной сети Молдовы. 19-21марта, 2003.

10. Коцюбинский, А. О.; Грошев, С. В. Современный самоучитель работы в

сети Интернет.Быстрый старт.Практ. пособие.М, 2002.

http://pedagogica.gq.nu/resurse/disted/constient

http://pedagogica.gq.nu/resurse/disted/constient




58

3 Instrumente de informare privind resurseleinformaţionale şi documentare

Lina Mihaluţa

Ludmila RăileanuNatalia Culicov Angela Hăbăşescu Ana NagherneacElena Scurtu

³ Cataloage tradiţionale: catalogul alfabetic, catalogul sistematic³ Catalogul electronic (OPAC): modalităţi şi posibilităţi de ut ilizare³ Sistemul de cataloage î n Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat

Alecu Russo ³ Baze de date oferite de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de StatAlecu Russo

³ Surse de referinţă: Bibliografii. Enciclopedii. Dicţionare

Concepte cheie

Catalog tradiţional pe fişeCatalog alfabetic

Catalog sistematicClasif icare zecimală universală Index alfabetic pe noţiuniCatalog electronicVedetă de subiectBuletin de cerereCota căr ţiiBaze de dateBibliografieCercetare bibliografică Referinţe bibliograficeDocumentareDocumente primareDocumente secundareDicţionare Enciclopedii




59

„Munca de catalogare se bazează pe identificare, care este oştiinţă î ntinsă şi subtilă... Catalogarea, ca studiu al creării şi

transmiterii textelor, este o oper ă de ştiinţă”

Bibliografia-zestre genetică a societăţ ii, purtătoare, nu numai de sensuriintrospective, ci, mai ales, de semnale şi intuiţ ii prospective. A şti ce s-a scris î ntr-oepocă, unde, cî nd, de către cine şi despre ce, î nseamnă mai mult decî t a face ocumulare, mai mult decî t a î nregistra entităţ i culturale şi mult mai mult decî t a î nseria,î ntr-o anumită manier ă, unele caracteristici documentare inconfundabile.

Ion Stoica




60

3.1 Cataloage tradiţionale: catalogul alfabetic, catalogulsistematic

Catalogul unei biblioteci constituie primul instrument de informare, cu care ia

contact direct cititorul, av î nd rolul de a cuprinde şi ordona după criterii bine stabilitesuma datelor pe care le deţine pentru a le oferi utilizatorilor săi. Catalogul esteinstrumentul intermediar î ntre beneficiar şi fondul de documente existente î nbibliotecă.

Prin catalog se î nţelege o enumerare sau o listă de persoane sau obiecte,de acelaşi fel, aşezate î n ordinea cuvintelor care le desemnează. Termenulprovine din limba greacă ( katalogos = list ă ) sau Catalog – document secundar care cuprinde descrierile documentelor tip ărite apar ţ in î nd unei colec ţ ii, unei biblioteci sau unui grup de biblioteci şi realizat conform unor principii

standardizate facilit î nd reg ăsirea acestor documente de c ătre utilizator .(M. Regneală Dicţ ionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţ a informării)

S î nt cunoscute mai multe forme de cataloage:³ Catalog sub formă de fişă ³ Catalog electronicPrincipalul suport î n catalogul sub formă de fişă este fişa de catalog, acesta fiind

cel mai frecvent catalog tradiţional î n bibliotecile noastre.Din punctul de vedere al structur ării informaţiei cataloagele tradiţionale se

grupează î n:

§ alfabetic§ sistematic§ analitic sistematic§ pe materii§ topograficPentru a fi funcţional, catalogul de bibliotecă trebuie să î ndeplinească o serie de

condiţii:§ să fie flexibil, adică să permită intercalarea noilor intr ări şi eliminarea fişelor

publicaţiilor casate din bibliotecă din diferite motive§

să fie uşor accesibil, să poată fi consultat de oricine§ să fie unitar şi alcătuit după acelaşi principiu, şi să urmărească aplicarea lor cu consecvenţă.

Utiliz î nd catalogul de bibliotecă, cititorul va găsi r ăspuns la următoarele î ntrebări:§ Posedă biblioteca un document concret al cărui autor şi titlu este cunoscut?§ Ce fel de lucr ări ale unui autor anume s î nt î n bibliotecă?§ Ce lucr ări există despre o anumită persoană?§ C î te exemplare dintr-o lucrare există î n bibliotecă?§ Posedă biblioteca documente la un subiect concret?Numărul şi tipul de cataloage necesare î ntr-o bibliotecă, se va stabili î n funcţie

de complexitatea şi mărimea colecţiilor, de categoria şi structura colecţiilor, deposibilităţiile de realizare ale bibliotecii.




61

Catalogul alfabetic pe nume de autori şi titlurieste catalogul care cuprinde descrierileprincipale la nume de autori – persoană, laautori colectiv sau titlu, precum şi descrierile

auxiliare, aşezate î n ordinea alfabetică avedetei sau cuv î ntului de ordine al notiţiei descriptive.Catalogul alfabetic are rolul de a r ăspunde la î ntrebările:§ Ce opere ale unui autor, ce ediţie a unei anumite opere sau volum există î n

bibliotecă?§ Ce s-a scris despre un anumit autor ?§ Unde se găseşte cartea căutată?Pentru a putea r ăspunde la astfel de î ntrebări catalogul alfabetic va conţine î n

mod obligatoriu cel puţin o descriere pentru fiecare carte catalogată, iar situaţia c î ndlucrarea are mai mul

ţi autori, c

î nd este cunoscut

ămai ales dup

ătitlu, c

î nd la

realizarea ei au colaborat şi alte persoane (traducător, pref ăţător, ilustrator ş.a), vaavea at î tea descrieri c î te se impun de fiecare situaţie î n parte.

Î n catalogul alfabetic se vor include î ntr-o singur ă î nşiruire alfabetică toatetipurile de descrieri pe care le necesită diversele tipuri de documenteşi anume:§ fişele descrierilor principale cu vedeta de autor - persoană fizică, autor-

colectiv, titlu§ fişele descrierilor analitice§ fişele descrierilor complementare§ fişele de trimitere( generale şi speciale)

ModeleFişa principală Eminescu, Mihai – persoană fizică

Luceaf ărul / Mihai Eminescu ; il. de E. Zavtur. -Ch.: Cartea Moldovei, 2002(Tipogr. Centrală). - 31 p. : il.- ISBN 9975-60-095-6: 18.00.

Universitatea de Stat din Moldova – autor-colectivAnale ştiinţifice...(1946-1996) / red.: Gh. Rusnac. -Ch., 1996. - 383 p.- ISBN

9975-923-04-6: 19-00.

Regina căr ţii î n Nord... : [Resursă electronică] / Univ. de Stat "A. Russo" ; alcăt.E. Harconiţă ; Camerman A. Semionică ; tehnored.: I. Pogrebneac, I. Tamco.- Bălţi,2005.-1 CD î n cutie plastică.- ISBN 9975-51-000-0: 35.00.

Î n conţ.: Regina căr ţii î n Nord.../ E. Harconiţa ; Colecţia de Carte rar ă / N. Lunic ;Arta Căr ţii / L. Roşca, L. Melnic

Fişa descrierilor analitice

Costin, MironLetopiseţul Ţării Moldovei ...De la Aron-Vodă î ncoace / M.Costin // LetopiseţulŢării Moldovei. - Ch.. - 2006. - P. 135-248.

Catalog alfabetic – catalog î n care descrierile bibliografice sunt organizate î n ordinea alfabetic ă a vedetelor (autori, titlu, subiect)




62

Fişa descrierilor complementareCiobanu, Gabriel – coaut.

Buraga, SabinAtelier de programare î n reţele de calculatoare / Sabin Buraga, Gabriel Ciobanu.

Iaşi: Polirom, 2001. - 239 p.- ISBN 973-683-755-6: 65.00.

Haşdeu, Bogdan Petriceicu, despreSandu, Vasile

Viaţa lui B.P.Haşdeu / V. Sandu. - Bucureşti: Ed. Minerva, 1989. - 295 p. -(Universitas). - ISBN 973-21-0046-X: 1.44.

Marin, D., red.Gaftoniuc, Simona

Finanţe interna

ţionale / S. Gaftoniuc ; red. D. Marin. - S.l. : Ed. Economic

ă,

1995. - 351 p. - ISBN 973-9198-13-9 : 7-06.

Fişe de trimitere(generale)

G Î RLEANU, EMILvezi

CÂRLEANU, EMIL

(speciale)INSTITUTUL PEDAGOGIC DE STAT

“A.RUSSO”vezi

UNIVERSITATEA DE STAT”A.RUSSO”

Î n scopul orientării cititorilor î nconsultarea cataloagelor se vor î ntocmi fişedivizionare. Fişele divizionare se alcătuiescdin carton tare sau material plastic cu oproeminenţă î n partea superioar ă, care depăşeşte î nălţimea fişelor de descriere, pecare se vor nota î n funcţie de mărimea catalogului, literele alfabetului, silabe ori î nceputuri de silabe sau vedete (cuvinte, nume de autori sau titluiri).

Or î nduirea fişelor î n catalogul alfabetic pe nume de autori, tit luri şi indici

Or î nduirea fişelor î n catalogul alfabetic se efectuează conformSTAS-ul 8636-70 „Or î nduirea î n catalogul alfabetic penume de autori şi titluri şi î n indexuri:Informaţ ie şi documente”. Or î nduireaalfabetică conform Stasu-luimenţionat este cea dată de alfabetul

latin, chiar şi pentru publicaţiile scrisecu alt alfabet decât cel latin. Î n acestesituaţii se va face descrierea

documentelor prin transliterare iar când aceasta nu s-a f ăcut, laintercalarea fişelor se va proceda ca şi

Divizionar ă – fi şă care separ ă diferite diviziuni î n catalogul alfabetic sau sistematic

Transcrierea – reprezentarea fonemelor unei limbi, indiferent de scrierea original ă,prin cele ale sistemului fonetic de litere şi semne ale limbii de conversie.Transcrierea nu este strict

Translitera ţ ia – convertirea caracterelor unui alfabet de conversie î n cel ale alfabetului convertit,

î n scopul de a

reconstrui cuv î ntul transliterat î n forma sa original ă




63

cum s-ar fi f ăcut transliterarea î n alfabet latin.Semnele diacritice, accentele folosite pentru a marca un alt sunet î n locul celor

str ăine nu se i-au î n consideraţie la or î nduirea fişelor.Aranjarea alfabetică a descrierilor la titlu se va face cuv î nt cu cuv î nt, dar nu liter ă

cu liter ă:eroi ai munciieroi şi martirieroina de pe JiuEronim, P. etc.Cifrele romane, arabe, greceşti c î nd se constituie î n elemente de ordine se

consider ă caşi cum ar fi exprimate prin cuvinte î n limba căr ţii descrise:1001 (o mie şi una ) de nopţi1918 (o mie nouă sute optsprezece) la români100 (o sut

ă) de r

ăspunsuri pentru credincio

şi

Nume personal, prenume, iniţială patronimică.Oprea, Alexandru V.Osadcenco, Ion E.Omonimii se aranjează ţin î ndu-se seama şi de ordinea alfabetică a prenumelor

indicate î n î ntregime sau sub formă de iniţială:Oprea, AlexandruOprea, CleopatraOprea, EugenOprea, Ioan

Articolul hotăr î t sau nehotăr î t care stă î n faţa unui substantiv comun sau adjectivnu se ia î n consideraţie dacă se află î naintea unei vedete:

O bună gospodină Le Temps etc.C î nd o sau un au funcţia de numeral se va ţine cont de ele la or î nduirea

alfabetică:O mie şi una de nopţiUn om î ntre oameniDescrierea căr ţilor de autori cu acelaşi nume se plasează î n ordinea alfabetică a

prenumelui sau a iniţialelor c î nd s î nt indicate prin acestea. Autorii cu nume compusese aranjează î n urma numelor simple.

Descrierile principale c î nd autorul este singur scos î n vedetă sau este scosprimul î mpreună cu alţi autori, se vor aranja cum urmează:

Opere complete ( î n ordinea numărului de volume, operele complete î ntr-unnumăr mai mare de vol. se aşează î nt î i).

Opere (idem)Opere alese ( idem)Opere separate şi culegeri, din operele autorului î n ordinea alfabetică a titlului.

Descrierile lucr ărilor despre viaţa şi activitatea unei persoane (despre el) seordonează î n ordinea alfabetică a numelui autorului publicaţiei.Lucr ările elaborate de autori colectivi (organele ierarhice superioare ale puterii




64

de stat, alte colectivităţi oficiale, instituţii, organizaţii ori de congrese şi conferinţe) segăsesc î n catalogul alfabetic descrise la denumirea oficială a autorului colectiv:

1. Republica Moldova. ABRM. Congresul (4; 2000; Ch.)Congresul IV al Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, 6 dec. 2000, Ch. / coord. L.

Kulicovski. - Ch., 2000Abrevierele de denumiri de organizaţii se ordonează conform denumirii î ntregite:

IFLAONUSUAUNESCO

A Important: Pe fiecare sertar din catalogul alfabetic sî nt indicate literele care secon

ţ in

î n sertarul respectiv sau silabele cu care

î ncep

şi cu care se termin

ă

informaţ ia inclusă. Fişele ordonate î n sertare sî nt fixate pe o tijă de fier.Sertarele sunt numerotate.

Catalogul sistematic - catalog î n care descrierile bibliografice s î nt organizatedupă un anumit sistem de clasificare a cunoştinţelor umane de la general laparticular, ţin î nd seama de legăturile logice sau istorice dintre numeroasele disciplineexistenteşi ramurile lor.

După G. Lasso de la Vega, acest catalog „urmăreşte să transforme î ntreagacolecţ ie a unei biblioteci î ntr-o singur ă lucrare ştiinţ ifică, î mpăr ţ ită î n capitole şi

subcapitole, fiecare dintre ele reprezentî nd o ramur ă sau o subramur ă a ştiinţ ei î ncare se grupează, la r î ndul lor, logic şi ştiinţ ific, căr ţ ile care tratează despre fiecaredintre ele...”

Catalogul sistematic este utilizat î n activitatea de informare î ntrucât el dezvăluiecolecţiile bibliotecii î n funcţie de: § conţinutul publicaţiilor;§ recomandare la alegerea căr ţilor î n vederea unei lecturi sistematice,

planificate. Un catalog bine alcătuit atrage atenţia cititorului şi asupra altor căr ţi, î ndemnându-l să le citească;

§ la organizarea activităţilor cultural educative;§ completarea fondului (numai după Catalogul sistematic îşi poate da seama

bibliotecarul cum s î nt reprezentate diferitele ramuri ale ştiinţelor î n bibliotecă). Î n Catalogul sistematic este î nserată exact aceiaşi informaţie care se deţine î n

catalogul alfabetic, î nsă ordinea de intercalare este alta – pe domenii de ştiinţă.Fişele cu descrieri pentru catalogul sistematic s î nt identice cu cele î ntocmite

pentru catalogul alfabetic dar î nscriu pe cel de-al treilea spaţiu de jos î n st î nga primeilinii verticale indicele de clasificare.

Elementul care dă intrare fişei î n Catalogul sistematic este indicele C.Z.U. care

convenţional indică adresa documentelor î n depozit sau raftul cu acces liber. Fiind uninstrument de aşezareşi identificare a publicaţiei el trebuie indicat corect.Structura catalogului sistematic se scoate î n evidenţă prin fişe divizionare care




65

marchează clasele, diviziunile şi subdiviziunile principale ale clasificării: fişeledivizionare formează scheletul î ntregului organism al Catalogul sistematic. Eleau o importanţă deosebită nu at î t pentru organizarea catalogului ca atare, c î t maiales pentru orientarea cititorilor î n consultarea catalogului, pentru î ndrumarea lor

spre publicaţiile de care au nevoie.Cititorii pot să se folosească de fişele divizionare ca şi de cuprinsul său, tabla dematerii a căr ţilor, atunci c î nd vor să meargă direct la o informaţie particular ă dincartea respectivă. Fişele divizionare s î nt confecţionate din carton, rezistent lafoiletare, de aceleaşi dimensiuni ca şi fişele obişnuite, dar cu proeminenţe î n parteasuperioar ă. Î mpăr ţirea fişelor divizionare – (de mijloc, laterale de stângă, de dreaptă)are importanţă î n structurarea logică a Catalogului sistematic. Fişele divizionaremarchează clasele (domenii) mai mari (de mijloc) de cunoştinţe, probleme deosebitde importante sau teme mai restr î nse, derivate din primele. Î n felul acesta catalogulse structureaz

ăpe capitole mari, subcapitole

şi păr ţi componente ale acestora.

Pe proeminenţa fişelor de divizionare se va trece indicele C.Z.U, urmat deexplicaţia lui î n cuvinte, aşa cum se găseşte acesta menţionată î n tabelele declasificare. Atunci când fişa divizionar ă marchează rubrici care se î nrudesc sau aulegături cu alte diviziuni din catalog, pe această fişă se fac trimiteri de la un indice laaltul.

Ex. : 513 GeometrieVezi şi:

515 Geometrie discriptivă 516 Geometrie analitică

De obicei, fişele divizionare nu cuprind î ntre ele mai mult de 20-30 de fişeobişnuite de catalog.

Clasificarea Zecimală Universală (CZU)Clasificare Zecimală Universală (CZU) este un limbaj de documentare utilizat î n

indexarea şi regăsirea informaţ iei.Totalitatea cunoştinţ elor umanefiind grupate î n 10 clase. sistemulde indexare fiind cel numeric.

Fizicianul Anndre Marie

Ampere (1765-1836) a propus,pentru prima oar ă, folosirea notaţiei zecimale ca un cod de exprimare a conceptelor î ntr-o clasificare documentar ă. Această propunere a fost popularizată de bibliotecarulamerican Melvil Dewey (Melville Louis Kossuth), la sf î r şitul sec. XIX. Î n 1878 MelvilDewey (Melville Louis Kossuth), a publicat un tabel de clasificare destinat ordonăriifondului de publicaţii al bibliotecii colegiului unde fusese numit ca asistent bibliotecar,marc î nd fiecare din cele 9 clase cu c î te o cifr ă de la 1 la 9 şi atribuind cifra 0 uneiclase de generalităţi:

Ex.: 000 Lucr ări cu caracter general

100 Filosofie200 Religie .... Î n 1895 avocaţii belgieni Paul Otlet (1868-1944) şi Henri La Fontaine (1853-

CZU - sistem de clasificare bazat pe clasificarea zecimal ă a lui M. Dewey care acoper ă toate cuno ştin ţ ele umane, dup ă un model comun de subiecte legate î ntre ele




66

1943) au preluat sistemul de clasificare Dewey, oper î nd o serie de modificări şiextinderi cu acordul lui Dewey, p î nă c î nd au obţinut o schemă originală care ar puteafi exprimată „ î ntr-un limbaj internaţional – acela al numerelor”. Î ntre timp, au mai avutloc reorganizări/modificări, astfel s-a ajuns la mai multe ediţii internaţionale: ediţie

medie, ediţie prescurtată, ediţie specializată.Clasificarea Zecimală a fost tradusă î n mai multe limbi. Ediţia medieinternaţională î n limba română CZU este astfel concepută î nc î t să fie suficientsubdivizată pentru a r ăspunde nevoilor generale de clasificare ale utilizatorilor.

Î ncep î nd cu anul 1992 acest sistem de clasificare a documentelor este aplicabil î n bibliotecile din Republica Moldova, respectiv şi î n Biblioteca noastr ă. Catalogulsistematic conform CZU conţine informaţii pe domenii î ncep î nd cu anul 1992 p î nă la1.06.2007. La moment acest catalog este conservat. Informaţia referitor la conţinutpoate fi consultată î n Catalogul electronic (OPAC) http://libruniv.usb.md). Anterior pentru clasificarea publica

ţiilor pe

domenii era utilizat un alt sistem numitBBK (Clasificarea Bibliotecar-Bibliografică).

Sistemul de clasificare CZU estealcătuit din 2 tabele: principal, auxiliar.

Tabelul principal – cuprinde celezece clase mari î n care a fost divizat universul cunoştinţelor, fiecare din aceste mariclase este notată cu o singur ă cifr ă arabă. Cu alte cuvinte tabelul principal estedivizat ierarhic, ierarhia numerică reflect î nd ierarhia conceptuală, clasele cele mai

generale afl î ndu-se la nivel superior, iar clasele mai î nguste, mai restr î nse, adică lanivel inferior.

0 Generalităţi. Ştiinţă şi cunoaştere. Organizare1 Filosofie. Psihologie2 Religie. Teologie3 Ştiinţe sociale4 Liber ă 5 Matematică. Ştiinţele naturii6 Ştiinţe aplicate. Medicină. Tehnică

7 Artă. Recreere. Spectacol. Sport8 Lingvistică. Filologie. Literatur ă 9 Geografie. Biografie. Istorie

La r î ndul lor clasele pot fi speciale şi generale.Tabelul auxiliar conţine indici auxiliari comuni şi speciali pentru a reda

aspectele secundare, particulare ale conceptului de baz ă § indicii auxiliari comuni: de limbă, formă, loc, rasă şi timp, care pot fi adăugaţi

oricărui indice CZU§ (=) indice de limbă; ( ) formă şi loc; „ ” rasă şi timp - trebuie î ntotdeauna ataşaţi

unui indice CZU§ indici auxiliari specialiPentru a da posibilitatea exprimării unor subiecte complexe CZU utilizează c î teva

BBK - sistem de clasificare bazat pe principiile clasific ării zecimale,dar care utilizeaz ă indici alfanumerici şi semne de punctua ţ ie specifice.






67

semne de punctuaţie şi semne matematice. Semnele s î nt folosite ca elemente derelaţie pentru a combina indici CZU principali sau auxiliari:§ relaţ ia de reuniune a unui şir de indici CZU + şi / (plusul şi bara oblică)§ ex.: 58+59- Botanică şi agricultur ă

§ 796/799- Sporturi (adică 796+797+798+799)§ relaţ ia î ntre doi indici CZU : (două puncte)§ ex.: 396:392 – Femeia î n politică § subgrupare a doi sau mai mulţ i indici CZU prin plus (+) sau două puncte(:) [](paranteze drepte)§ ex.: [54+66](498) – Chimia şi industria chimică din România§ exprimarea fixă a unei noţiuni cu o singur ă intrare î n catalog :: dubla relaţie§ ex.: 575::576.3 – Citogenetica(f ăr ă intrare la 576.3:575)

Indexul alfabeticIndexul alfabetic al fiec

ărui catalog este un instrument indispensabil

î n

î ndrumarea cititorilor către Catalogul sistematicFuncţ iile lui principale sî nt:A de a face accesibile cititorilor

noţiunile simbolizate prin сifrezecimale ale sistemului;

A de a reuni alfabetic noţiuniledesemnate î n tabele prin vedeteasemănătoare ca exprimare, dar dispersate î n diferite clase, grupe, din cauza ordinii sistematice.

Ex.: Educaţ ie socială 37.035Educaţ ie politică 37.035.4Educaţ ia estetică 37.036

A vedeta î nserată î n indexul alfabetic indică cititorului î n mod sigur că biblioteca posedă publicaţii cu acest subiect.

Indexul alfabetic pe noţiuni către Catalogul sistematic este î ntocmit asemănător Indicelui alfabetic pe noţiuni a Tabelelor CZU. Indexul alfabetic î ncepe odată cuconstituirea Catalogului sistematic şi continuă pe măsur ă dezvoltării acestuia.

Vedete compuse:

Desen tehnic Arta oratorică Ocrotirea naturiiPsihologia copilului

Subvedete :Educaţ ia estetică

morală religioasă

Subvedetă geografică - desemnează categoria geografică, aspectul localizării

sau aspectul spaţial specific unui subiect desemnat printru-un indice CZU principal.Ex.:Teatru China 792(510)

Indexul alfabetic pe no ţ iuni este un instrument care faciliteaz ă orientarea î n Catalogul Sistematic.El con ţ ine fi şele cu subiecte î n ordine alfabetic ă şi indicele CZU care le corespunde




68

Moldova 792(478)Subvedetele la vedetele de localizare geografică concretizează din mai multe

puncte de vedere localitatea vizată:Ex.: Moldova Cultur ă 008 (478)

Istorie 94 (478)Subvedetă de dată/timp – precizează data/perioada sau alte aspecte aletimpului reprezentat printr-un indice CZU principal.

Ex.: Literatura universală Secolul al 17-lea „18”Secolul al 20-lea „19 ”

Subvedetă de formă – denotă forma de prezentare a documentului printru-unindice CZU principal. Ex. :

Publicaţ ii de referinţă (03) Autoreferate (043)Publicaţ ii periodice (05)Manuale (075)Biografii (092)

Pentru sinonime se vor face at î tea fişe c î te cuvinte au acelaşi interes:Retorică - Arta oratorică; Ocrotirea naturii – Ecologie.Fişele cu vedetele pentru care s-a f ăcut opţiune sunt intercalate î n ordine

alfabetică.A Important: Pe etichetele sertarelor se scriu literele cu care î ncep noţ iunile

intercalate. Noţ iunile care î ncep cu o liter ă anumită se despart de celelalte cu ajutorul

fişelor divizionare.

3.2. Catalogul electronic (OPAC): modalităţi şi posibilităţi deutilizare

Formele de cataloage s-au dezvoltat pe parcursul secolelor de la nişte liste,pergament, tăbliţe de lut p î nă la catalogul electronic.

Catalogul electronic - este un motor de căutare a documentelor apar ţin î nd unei

biblioteci, realizat conform unor principii standardizate facilit î nd regăsirea acestor documente de către utilizator cu ajutorul unui calculator. Catalogul reprezintă o bază de date care conţine informaţii despre publicaţiile existente î n bibliotecă.

Avantajele: calitatea datelor, ordonarea informaţiei automat, posibilităţi deconsultare on-line, deplasare rapidă pe listele î nregistr ărilor, posibilităţi ample decăutare, căutări libere din text prin decupare, căutări combinate cu ajutoruloperatorilor logici după mai multe criterii etc. Utilizatorul, î n demersul său decercetare, are posibilitatea de a combina mai multe subiecte, utilizând operatoriilogici, să modeleze modificări interactive ale strategiei de căutare î n funcţie derezultat. Eficienţa căutărilor după subiect depinde î n mare măsur ă de limbajul deinformare. Un mare avantaj al catalogului electronic, este faptul că beneficiarul areposibilitate să-l consulte şi on-line, afl î ndu-se fizic î n afara bibliotecii, acces î nd




69

pagina Web. Mai multe biblioteci din ţar ă şi de peste hotare ofer ă utilizatorilor posibilitatea de a consulta cataloagele on-line:Ø Biblioteci din Moldova:Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “A Russo”din Bălţi -

http://www.libruniv.usb.md Biblioteca Naţională a Republicii Moldova - http://www.bnrm.md Biblioteca Academiei de Studii Economice - http://www.lib.ase.md Biblioteca Municipală "B. P.Haşdeu"- http://www.hasdeu.md Biblioteca Publică de Drept - http://www.pll.md Biblioteca ULIM - http://www.library.ulim.md Biblioteca Naţională pentru Copii “I.Creangă” - http://www.bncreanga.md Ø Biblioteci din RomâniaBiblioteca Naţională a României - http://www.bibnat.ro Biblioteca Academiei Rom

âne - http://www.biblacad.ro

Biblioteca Centrală Universitar ă "M. Eminescu" Iaşi - http://www.bcu-iasi.ro Biblioteca Centrală Universitar ă "E.Todoran" Timişoara - http://www.bcut.ro Biblioteca Universităţii din Craiova - http://www.biblio.central.ucr.ro Biblioteca Centrală Universitar ă din Bucureşti - http://www.bcub.ro Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” din Cluj - http://www.bjc.ro Ø Biblioteci din RusiaBiblioteca Naţională a Rusiei — http://www.nlr.ru Biblioteca de Stat a Rusiei — http://www.rsl.ru Biblioteca Universităţii din Sankt-Petersburg — http://www.unilib.neva.ru

Biblioteca Publică Ştiinţifico-Tehnică de Stat a Rusiei —http://www.gpntb.ru Biblioteca de Stat a Rusiei de literatur ă str ăină — http://www.libfl.ru Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat din Moskova „M. V. Lomonosov” —http://uwh.lib.msu.su Biblioteca Universităţii Tehnice de Stat din Moskova „N. Bauman” —http://library.bmstu.ru Ø Biblioteci din alte ţări :Bibliotheque Nationale de France (Franţa) –

http://catalogue.bnf.fr./servlet/AccueilConnecte Sofia University Library (Bulgaria)– http://www.libsu.uni-sofia.bg:4501/ALEPH Chicago Public Library (SUA) – http://cpl.lib.uic.edu /University Libraries (Cehia) – http://www.cbvk.cz/cr/libracz/li-univ.htm Deutsche Bibliotheken Online (Germania) – http://www.hbz-nrw.de/hbz/germlst/index.html Biiblioteche Italiene (Italia) –httm: //wwwbiblio.polito.it/it/documentazione/bibliot.html

Pentru a î ncepe cercetarea sistemului, tastaţi butonul ENTER. Va fi afişatMeniul principal de opţiuni OPAC. Folosiţi tastele SUS şi JOS pentru a alege un tip

http://www.libruniv.usb.md/

http://www.bnrm.md/



http://www.pll.md/

http://www.library.ulim.md/

http://www.bncreanga.md/


http://www.biblacad.ro/


http://www.bcut.ro/

http://www.biblio.central.ucr.ro/

http://www.bcub.ro/

http://www.bjc.ro/

http://www.nlr.ru/

http://www.rsl.ru/






http://catalogue.bnf.fr./servlet/AccueilConnecte

http://www.libsu.uni-sofia.bg:4501/ALEPH

http://cpl.lib.uic.edu/

http://www.cbvk.cz/cr/libracz/li-univ.htm

http://www.hbz/

http://www.hbz/

http://www.cbvk.cz/cr/libracz/li-univ.htm

http://cpl.lib.uic.edu/

http://www.libsu.uni-sofia.bg:4501/ALEPH

http://catalogue.bnf.fr./servlet/AccueilConnecte






http://www.rsl.ru/

http://www.nlr.ru/

http://www.bjc.ro/

http://www.bcub.ro/

http://www.biblio.central.ucr.ro/

http://www.bcut.ro/


http://www.biblacad.ro/


http://www.bncreanga.md/

http://www.library.ulim.md/

http://www.pll.md/



http://www.bnrm.md/





70

de căutare, apoi tastaţi ENTER pentru a-l selecta şi pentru a afişa un set curent de î nregistr ări (de nume, de autori sau de titluri) sau un submeniu de opţiuni.

Tastele cu care se operează:

1. Enter pentru a vizualiza o listă de î nregistr ări sau buletinul de cerere.2. F10 pentru căutare î nregistrare. 3. F1, Alt+F1, Esc- operaţii de ieşire dintr-o opţiune sau alta.4. Ctrl – selectarea limbii.5. SăgeţileSUS, JOS navigare de la o î nregistrare la alta.6. Page Up, Page Down – navigare de la o listă la alta.C ăutare dup ă: AUTORIMeniul principal

Tabelul 1

Selectarea opţiunii Autori din meniul principal OPAC va determina afişarea unuiSet curent de î nregistr ări pentru Autori şi Editori. Lista va include şi conţinutulc î mpului Conferinţă/Seminar al bazei de date. Selectaţi orice î nregistrare pentru a afişa o

listă a titlurilor căr ţilor, serialelor şi articolelor asociate cu numele autorului ales. ApăsaţiPgDn dacă doriţi să vedeţi î ntreaga listă de titluri.

Pentru a efectua căutările după autori veţ i parcurge următorii paşi:Pasul 1. Duceţi poziţia cursorului JOS î n faţa opţiunii AUTORI;Pasul 2. Tastaţi ENTER, va apărea lista autorilor (vezi tabelul 2), aranjată î n

ordine alfabetică. Î n lista autorilor se includ at î t autorii publicaţiilor c î t şi traducători,editori, responsabili de apariţia publicaţiei. Informaţia despre autori se i-a de pe foaiade titlu a piblicaţiei.




71

Tabelul 2

Autorii se î mpart î n:Colectivi – organism, instituţie sau grup de persoane, responsabili de conţinutul

unui document;Principali – autor, căruia î i apar ţine conţinutul unui document;Secundari – autor, care a contribuit la elaborarea unui document;Pasul 3. Tastaţi F10, va apărea jos î n partea st î ngă a monitorului instrucţiunea

de a introduce primele litere ale numelui autorului căutat, după ce scrieţi numele,tastaţi ENTER. Duceţi poziţia cursorului î n dreptul autorului căutat, tastaţi ENTER şivizualizaţi situaţia autorului dat (N de căr ţi, N articole) (vezi tabelul 3). Căr ţile şiarticolele s î nt aranjate î n ordine alfabetică, mai î nt î i căr ţile apoi articolele.

Tabelul 3




72

Pasul 4. Cu ajutorul cursorul SUS – JOS selectaţi publicaţia dorită, tastaţiENTER, pe monitor va apărea informaţia despre carte (vezi tabelul 4): titlul căr ţii,

autorul, numărul de inventar, cota căr ţii, editura, anul publicaţiei, locul publicării,numărul de pagini. Când selectaţi un articol, găsiţi informaţii despre titlul serialului î ncare este publicat articolul, numărul, anul de ediţie al serialului.

Tabelul 4

Pasul 5. Tastaţi ENTER, pe ecran va apărea un BULETIN DE CEREREcompletat pentru documentul solicitat. (vezi modelul 1 şi 2, şi tabelul 5)

Tabelul 5




73

Pasul 6. Tastaţi F1 pentru a ieşi la lista de autori, sau Esc pentru î ntoarcere lapoziţia iniţială.

Modelul 1. (printat)

BULETIN DE CERERENume, Prenume :………….. Russu Ion………… Nr. carnet cititor : ………..1756…………….. Data : 15.09.2005 COTA:34(478.9)(075.8) / B691149698-sll Autor: Borodac, AlexandruTitlu: Drept penal : caiificarea infracţiunilor : Pentru inst. de invăţ.superior, spec. Jurispruden ţaLoc.: Ch. An:1996Total ex.: SL1-1 Semnatura: ...........................................................

Modelul 2.(manual)BULETIN DE CEREREPermis Nr ……….. 8734................................Numele …………..Roşca Vasile...................Cota publicaţiei 859.0 / E-48Autor ………Eminescu, M.

Titlu………….Cr ăiasa din poveşti....................Anul deEdiţie………2004.Nr..............vol ..................Dataşi luna(pentru ziare)...................................................Semnătura.......................................................« 14 »………..septembrie........... 2005.......Motivul neonor ării……………………..

C ăutare dup ă: TITLURISelectarea opţiunii Titluri din meniul principal OPAC va determina afişarea

submeniului. Selectaţi opţiunea necesar ă pentru a afişa o listă a titlurilor din categoriaaleasă. După titluri se efectuează căutările numai atunci c î nd se ştie sigur titlul uneicăr ţi, unui articol, serial, audio-vizual.(vezi tabelele 6şi 7)




74

Tabelul 6

Tabelul 7

Pentru a efectua căutările după titlul unui articol, efectuaţi următoareleoperaţii:

Pasul 1. Duceţi poziţia cursorului î n faţa opţiunii Căutare titlur i articole;Pasul 2. Tastaţi ENTER, va apărea lista titlurilor de articole, aranjate î n ordine

alfabetică (vezi tabelul 8);




75

Tabelul 8

Pasul 3. Tastaţi F10, va apare î n partea de jos a monitorului o instrucţiune de aintroduce primele litere ale titlului căutat, apoi tastaţi ENTER. Dacă titlul căutat este î n catalog, tastaţi ENTER şi vizualizaţi detaliile î nregistr ării (vezi tabelul 9).

Tabelul 9

Pentru a completa buletinul de cerere selectaţi titlul serialului sau căr ţii undeeste publicat acest articol. Atunci c î nd articolul este publicat î n revistă, pe buletinul




76

de cerere se indică titlul serialului, anul de ediţie, numărul. C î nd articolul este publicat î n ziar se indică anul de ediţie, data, publicării. (vezi Modelul 3 şi 4)

Pasul 4. Tastaţi F1 pentru a ieşi la lista titlurilor, sau Esc pentru î ntoarcere lapoziţia iniţială.

Modelul 3. Articol din revistă Modelul 4. Articol din ziar

C ăutare dup ă: VEDETE DE SUBIECT Selectarea opţiunii Subiecte din meniul principal OPAC va determina afişarea

unui submeniu, conţinând două opţiuni:Vedete de subiect şiTermeni Tezaur. Selectarea informaţiilor după opţiunea VEDETA DE SUBIECT este cea mai des

folosită î n bibliotecă. Vedetele de subiect introduse de către bibliotecari î n catalogulelectronic reflectă tematica unei căr ţi, unui articol. Cu ajutorul opţiunii respectiveefectuăm căutări atunci când cunoaştem tema cercetării. Se efectuează următoriipaşi:

BULETIN DE CERERE

Permis Nr ………..1456 ..........................

Numele …………..Secară Vasile............

Cota

publiaţiei

Autor

……………………………………..

Titlu……Curierul de nord

Anul de

Ediţie………2005..... Nr............ vol ........

Data şi luna

(pentru ziare) ……..15 aprilie....................

Semnătura...............................................

« 14 »………..septembrie 2005 ......

Motivul

neonorării……………………………..

BULETIN DE CERERE

Permis Nr ………..3456..........................

Numele …………..Roşca Vasile ............

Cota

publicaţiei R 37(478)/U56

Autor

…………………………………. Titlu………….Univers Pedagogic

Anul de

Ediţie………2005..... Nr. …10.... vol .......

Data şi luna

(pentru ziare)...........................................

Semnătura ..............................................

« 14 »………..septembrie 2005 ......Motivul

neonorării……………………………..




77

Pasul 1. Plasaţi cursorul î n dreptul opţiunii VEDETE DE SUBIECT, tastaţi ENTER(vezi tabelul 10).

Tabelul 10

Pe ecran va apare un set curent de î nregistr ări cu situaţia categoriei alese, adică numărul de căr ţi, articoleşi seriale asociate fiecărui subiect (vezi tabelul 11).

Tabelul 11

Pasul 2. Tastaţi F10 şi introduceţi subiectul căutat, apoi tastaţi ENTER. Dacă subiectulcăutat este î n catalogul electronic, duceţi poziţia cursorului î n faţa lui şi tastaţi ENTER, pemonitor va fi afişată o listă a titlurilor căr ţilor, serialelor şi articolelor referitoare la

subiectul/termenul ales, aflate î n catalog (vezi tabelul 12). Din lista afişată puteţialege documentele de care aveţi nevoie.




78

Tabelul 12

Pasul 3. Tastaţi F1 sauEsc pentru a ieşi din opţiune.C ĂUTAREA DUP Ă CUVINTE CHEIE Selectarea opţiunii Căutare cuvinte cheie din meniul principal OPAC va

determina afişarea submeniului prezentat î n tabelul 13 :Tabelul 13

Căutare după cuvinte cheie din toate titlurilePasul 1. Pentru căutarea cuvintelor cheie din toate titlurile tastaţi ENTER, va fi afişat un

set curent de î nregistr ări cu situaţia numărului de căr ţi, articole şi seriale, care conţin

fiecare cuv î nt cheie (vezi tabelul 14).




79

Tabelul 14

Pasul 2. Tastaţi F10 va apărea instrucţiunea de a introduce cuv î ntul cheie căutat,apoi tastaţi ENTER vor fi afişate toate titlurile asociate cuv î ntului cheie căutat (vezi tabelul15).

Tabelul 15

Pasul 3. TastaţiEsc sauF1 pentru a ieşi din opţiunea dată.Căutarea dupăcuvinte cheie î n articoleşi căr ţi

Urmaţi instrucţiunile ecranului pentru a lansa o căutare după cuvinte cheie. Pentru a fisiguri că realizaţi căutarea după un cuv î nt cheie care există î n baza de date, av î nd

format corect şi ortografie corectă, folosiţi fereastra de validare pentru a selecta cuv î ntulcorect. Procedura obişnuită prin care se lansează o căutare după cuvinte cheie esteurmătoarea:




80

Pasul 1. Tastaţi cuv î ntul cheie dorit sau primele litere ale acestuiaşi apăsaţiF10. Dacăestegăsităo corespondenţăexactă, cursorul va determina defilarea ecranului; nu va apare nici o fereastr ă şi puteţi lansa căutarea. Continuaţi de la pasul 5.

Pasul 2. Î n cazul î n care nu este găsită nici o corespondenţă, se va deschide o fereastr ă

de validare, cu un cuv î nt cheie evidenţiat. Acesta va fi cuv î ntul cheie din lista alfabetică careurmează imediat după poziţia presupusă a cuvântului cheie introdus, dacă acesta ar fiexistat.

A Reţ ineţ i că la operaţ ia de validare a cuvî ntului cheie sistemul face distincţ ie î ntrelitere mari şi mici; prin urmare numai o corespondenţă exactă va avea efect

Pasul 3. Dacă cuv î ntul cheie evidenţiat este cel cerut, continuaţi de la pasul 4. Dacă nu, căutaţi cuvântul dorit, folosind tastele SUS, JOS, PgDn , PgUp sau F10 pentru arealiza căutare după î nceputul cuv î ntului î n fereastr ă. Î n ultimul caz, dacă apăsaţi a doua oar ă tastaF10 puteţ i tasta primele litere ale cuv î ntului căutat şi apăsaţi tastaEnter pentru alansa c

ăutarea

î n fereastr

ă.

Pasul 4. C î nd cuv î ntul dorit este evidenţiat î n fereastr ă, apăsaţi Enter pentru alselecta, apoi Esc pentru a reveni la ecranul de căutare. Cuv î ntul ales va fi afişat î n c î mpulcăutat.

Pasul 5. Odată introdus cuv î ntul cheie după care se face căutarea, apăsaţi Esc.Răspundeţi D la î ntrebarea E f e c t u a ţ i aceast ă c ăutare? pentru a iniţ iacăutarea, sau N pentru a o abandona. Dacă căutarea se î ncheie cu succes, va fi afişat unSet curent de î nregistr ări cu titlurile găsite.

Există c î teva căi prin care o căutare poate fi lărgită sau restr î nsă:§ Folosirea trunchierii pentru a lărgi căutarea. De exemplu, dacă Fereastra de

validare prezintă cuvintele cheie:Calculator, Calculatoare, Calcul.O căutare a cuv î ntului cheieCalcul va găsi titlurile corespunzătoare celor trei cuvinte

cheie.§ Folosirea operatorilor logici - AND,OR, NOT.§ Este permisă folosirea mai multor linii de cuvinte cheie pe ecran, acest lucru se

poate realiza î n mai multe moduri:Ø Plasaţi cursorul î n câmpul Cuv î nt cheie şi apăsaţi Enter pentru a crea un nou

c î mp î n care puteţi specifica alt cuv î nt cheie. Î n fereastra de validare puteţi evidenţia diverse cuvinte cheie apăs î nd tasta End de

fiecare dată. C î nd apăsaţi Esc, fiecare cuv î nt cheie selectat va apărea pe o linie separată.C î nd este iniţiată căutarea, acest lucru are acelaşi efect ca folosirea operatorului AND, adică căutarea va fi restr î nsă astfel î nc î t titlurile vor fi găsite numai dacă conţin TOATE cuvintelecheie după care se face căutarea.

C ĂUT ĂRI COMBINATE Selectarea opţiunii Căutări combinate din meniul principal OPAC va determina

afişarea unui submeniu (vezi tabelul 16).




81

Tabelul 16

Plasaţi cursorul î n faţa opţiunii dorite tastaţi Enter, pe ecran va fi afişată omachetă de căutare (vezi tabelul 17).

Tabelul 17

Cu ajutorul tehnicii QBF puteţi realiza căutări care satisfac o mare varietate de cerinţe.




82

Exemple: § Introduceţi date î n c î mpurile autor şi localizare pentru a căuta toate căr ţile unui

anumit autor păstrate î ntr-un anumit loc;§ Introduceţi date î n câmpurile subiect şi cuv î nt cheie pentru a căuta toate titlurile

dintr-un anumit domeniu, conţin î nd anumite cuvinte cheie î n titlu. Î n orice c î mp pot fi folosiţi operatorii logici ( AND, OR, NOT). De exemplu, dacă vreţisă căutaţi dupăurmătoarele subiecte:Pisici OR C î ini - vor fi găsite î nregistr ările conţin î nd fiePisici, fieC î ini

ca grup subiect.Pisici AND C î ini - vor fi găsite numai acele î nregistr ări conţinând atâtPisici

câtşiC î ini ca grup subiect.AnimaleNOT Pisici - vor fi regăsite toate î nregistr ările conţin î ndAnimale ca

grup subiect cu excepţia celor care conţinPisici.

Totuşi, operatorii logici nu pot fi folosiţi î ntre c î mpuri diferite î n aceeaşi operaţiede căutare. De exemplu, î ntr-o căutare QBF după Autor: CARROLL, Cuv î nt cheie:NOT ALICE, operatorul NOT va fi ignorat şi rezultatul căutării va fi inversul a ceea ce s-adorit.

Procedura prin care se pot folosi operatori logici î ntre c î mpuri este căutarea după unsingur criteriu la un moment dat, SALVAREA rezultatelor î ntr-un set temporar, apoicăutarea după următorul criteriu şi combinarea setului cu rezultatele acestei căutări cusetul salvat.

Folosirea ferestrelor de validare este recomandată pentru a î mpiedica

ortografierea incorectă a cuvintelor după care se face căutarea etc. (FolosiţiF10 pentruaceasta, după descrierea de mai sus şi după indicaţiile ecranului). Dacă obţinem unrezultat satisf ăcător tastămEsc şi r ăspundemD.

3.3. Sistemul de cataloage î n Biblioteca Ştiinţifică aUniversităţii de Stat Alecu Russo

Î n cadrul Bibliotecii Universitare s î nt organizate patru categorii de cataloage

tradiţionale:§ catalogul alfabetic§ catalogul sistematic conform BBK şi CZU§ catalogul sistematic analitic§ catalogul topografic.Cataloagele Bibliotecii s î nt expuse î n Serviciul Referinţe Bibliografice (parter)

unde bibliograful de referinţe ofer ă:§ consultaţii privind utilizarea aparatului informativ-bibliografic ori de referinţe§ familiarizarea cititorilor cu metodologia cercetărilor bibliografice§ asistenţă pentru î ntocmirea listelor bibliografice la temă § î ndeplinirea diverselor referinţe la cataloage şi fişiere.Funcţia principală a unei biblioteci constă î n reflectarea c î t mai exhaustivă a

fondurilor sale î n catalog, at î t tradiţional, c î t şi electronic. Î n mod obligatoriu,




83

indiferent de tipul şi mărimea colecţiilor, se vor î ntocmi:§ Catalogul alfabetic pe nume de autori şi titluri§ Catalogul sistematicCataloage publice din sala de Referinţe

Cartalogul alfabetic pe nume de autori şi titluri de publicaţii conţine informaţiiasupra documentelor deţinute î n Bibliotecă: căr ţi î n limba română, rusă, ucraineană,anale, autoreferate, teze de licenţă, hăr ţi, standarde, materiale AV, seriale.

1. Catalogul alfabetic al literaturii î n limba română ofer ă informaţie despre fondulde carte î n limba română ce se conţine î n colecţia Bibliotecii. Fondul de carte română constituie 22% din colecţia totală. Publicaţiile apărute cu caractere chirilice sunttranscrise î n grafie latină. Benificiarii vor completa buletinul de cerere î n acea grafie î n care este tipărită cartea.

2. Catalogul alfabetic al literatutrii î n limba rusă oglindeşte informaţia privitor lafondul de carte

î n limba rus

ăpe care-l de

ţine Biblioteca.

3. Catalogul literaturii î n limba ucraineană conţine informaţie asupra literaturii î nlimba ucraineană deţinută î n fondul Bibliotecii.

Catalogul sistematic grupează căr ţile după conţinut pe domenii de specialitate,cu un index alfabetic pe noţiuni.

4. Catalogul sistematic conform BBK (clasificarea bibliotecar-bibliografică) ofer ă informaţii despre volumul de literatur ă pe domenii î n toate limbile intrate î n colecţiaBibliotecii p î nă î n anul 1992. Limbajul clasificării fiind alfanumeric, astfel fiecaredomeniu fiind notat cu o liter ă din alfabetul chirilic.

5. Catalogul sistematic conform CZU. oglindeşte totalitatea publicaţiilor pe

domenii î n 42 de limbi ale lumii intrare din 1992 - conservat la 1.06.07.6. Catalogul sistematic analitic ofer ă cititorilor informaţii analitice din diverse

publicaţii (reviste/zare/culegeri) pe domenii generale şi despre ştiinţele ce ţin deprofilul Universităţii ( î n 2003 conservat). Pentru informare a se vedea Baza de datelocală sau (http://libruniv.usb.md).

7. Catalogul sistematic analitic cu genericul „Bălţ i” conţine informaţii despremunicipiul Bălţi din diverse publicaţii.

8. Catalogul sistematic analitic „Date remarcabile” conţine informaţii din diversesurse de informare cu conţinut de scenarii/poezii/texte pentru promovarea

/organizarea unei manifestări/activităţi consacrate unei date remarcabile sărbătorioficiale /profesionale/laice, profesii, oameni de seamă etc).

9. Indexul alfabetic al catalogului sistematic BBK/CZU, care conţ in noţ iuni/vedetede subiect ordonate î n mod alfabetic cu litera/cifra de clasificare.

Ex. index alfabetic BBK index alfabetic CZUCS (catalog sistematic) CSA (catalog sistematic analitic)

Gramatică Probleme generale - Ш 102 81’36Lb. engleză - Ш 143.21-2 811.111’36

Catalog al colec ţ iilor speciale 10. Catalogul alfabetic Autoreferate conţine informaţii asupra

autoreferatelor deţinute î n Bibliotecă î n limba română şi rusă.






84

11. Fişierul Teze de licenţă/masterat oglindeşte informaţii referitoare latezele de licenţă/masterat î n limba română, rusă şi limbi str ăine.

12. Standardele de Stat deţinute î n colecţia Bibliotecii s î nt la fel oglinditeseparat pentru a î nlesni şi gr ăbi căutările cititorilor.

13. Catalogul alfabetic Anale conţine informaţii asupra lucr ărilor ştiinţificeale autorilor colectiv î n ordine alfabetică a denumirii organizaţiilor/instituţiilor.14. Catalogul alfabetic Materiale AV ofer ă cititorilor informaţii privind

diver şi purtători de informaţii separat după genul de publicaţie şi după limbi cuexcepţia documentelor tipărite.

15. Catalogul alfabetic al publicaţ iilor cartografice ofer ă informaţii cititorilor despre colecţia de publicaţii hăr ţi/atlase care se conţin î n colecţia Bibliotecii

16. Catalogul alfabetic al publicaţiilor seriale conţine informaţii asuprarevistelor, anuarelor, almanahurilor î n ordinea alfabetică a titlurilor acestora separatpe limbi, iar intr

ările din anul 2007 pe domenii sunt vizate la adresa

(http://libruniv.usb.md)17. Catalogul alfabetic al literaturii î n limbi str ăine oglindeşte informaţia

despre fondul de carte î n limbi str ăine din colecţia Bibliotecii şi este amplasat î nServiciul „Limbi şi Literaturi Str ăine” et. 2 (sala î mprumut Nr.4).

18. Catalogul sistematic conform BBK/CZU oglindeşte informaţia desprefondul de carte î n limbi str ăine pe domenii (din 1.06.07 – conservat) şi este amplasat î n Serviciul „Limbi şi Literaturi Str ăine” et. 2 (sala î mprumut Nr.4).

19. Catalogul alfabetic şi sistematic Publicaţii muzicale şi partituri ofer ă informaţii despre documentele ce conţin subiectul numit şi se găseşte î n serviciul

respectiv la et. 1 (sala de î mprumut nr.3)20. Catalogul alfabetic de căr ţi şi publicaţii seriale se găseşte î n sala de

lectur ă Nr. 2. Î n acest catalog se conţine informaţia privind fondul de carte uzual(conservat).

Catalogul Electronic (OPAC)Pentru a obţine publicaţiile necesare, beneficiarul perfectează Buletinul de

cerere pentru fiecare titlu. Î n scopul satisfacerii cerinţelor informaţionale Biblioteca Ştiinţifică US Alecu

Russo pune la dispoziţia utilizatorilor catalogul electronic (OPAC), care este

organizat î n programul integrat de bibliotecă TinLib. Catalogul electronic al BiblioteciiŞtiinţifice, iniţiat î n anul 1989 la ora actuală număr ă 226 206 î nregistr ări (51% dintoate titlurile deţinute î n colecţia Bibliotecii)

§ Monografii 125 361§ Analitice 97 436§ Periodice2 074§ AV materiale 1 335

Ø Î n Catalogul Electronic pot fi consultate full-textele cursurilor de lecţii ale

universitarilor plasate pe Web cu genericul Biblioteca Virtuală.Ø Direct din OPAC, î n Serviciul Referinţe Bibliografice s î nt tipărite buletinelede cerere la comandă şi listele bibliografice tematice.






85

Ø Biblioteca dispune de 45 de terminale OPACØ Anual se efectuează 130 mii sesiuni OPAC

3.4. Baze de date oferite de Biblioteca Ştiinţifică a Universităţiide Stat Alecu Russo

Bază de date: definiţie1. Colecţie de date stocate î mpreună î n formă electronică, potrivit unei singure

schemeşi realizată spre a fi vizibilă cu ajutorul calculatorului.2. Fişier sau colecţie organizată de referinţe bibliografice sau unităţi full-text

î nregistrate.Baze de date locale:

: Catalogul Electronic al Bibl iotecii – acces la distanţă http://libruniv.usb.md.

Catalogul Electronic, pe care î l prefer ă cu desăv î r şire astăzi utilizatorii bibliotecii,ofer ă acces la colecţia Bibliotecii î n peste 226 mii informaţii: căr ţi, publicaţiiperiodice, materiale AV (discuri, audio-video casete, slide-uri, filme şi microfilme),documente electronice (CDşi DVD), ceea ce constituie 51% din toate titlurile pe carele posedă Biblioteca precum şi o baza de date analitică (97 mii) articole din ziare,reviste, contribuţii. : Cuprins/sumar digitizat. Această bază este o nouă şansă de informare,complementar ă bazei de date TinLib, care conţine sumare digitizate din (căr ţi,periodice tipărite) din colecţia Filialei Bibliotecii Institutului Goethe, unicate î n limbile

engleză, germană. Acces: poate fi consultată î n sala de Referinţe Bibliografice (parter) şi sălile delectur ă nr. 4, 8 Literatur ă î n Limbi Str ăine (et.2). Căutările s î nt asistate de bibliotecar.Modalităţi de căutare: La solicitarea informaţiei din căr ţi, se tastează fi şier-c ăr ţ i şise efectuează căutarea după cuvinte cheie, autor, titlul c ăr ţ ii, cota c ăr ţ ii. Î n cazul solicitărilor din reviste se tastează fi şier-seriale efectu î ndu-se căutarea după cuvinte cheie, tit lul revistei, cota revistei .: Biblioteca Virtuală ofer ă acces on-line la full-texte (lucr ările profesorilor universitari etc.) expuse î n Catalogul Electronic (TINREAD) Web OPAC

(http://libruniv.usb.md).Opere muzicale de pe discurile de vinil (format MP3). Cercetătorii şi amatorii demuzică clasică, folclor, melodii de muzică uşoar ă pe discurile de vinil, pot consultabaza de î nregistr ări muzicale trecută printr-o sinteză şi purificare acustică.:Baza de date naţională MoldLex

Conţine acte juridice cu caracter normativ-public î n limba română şi rusă, î ncep î nd cu anul 1989, inclusiv toate codurile, actele internaţionale la care Moldovaeste parte şi alte acte î n vigoare adoptate p î nă la 1989. Actele s î nt sistematizate şirepartizate î n următoarele compartimente informaţionale:

• Legile Republicii Moldova• Hotăr î rile Parlamentului• Hotăr î rile, dispoziţiileşi ordonanţele Guvernului• Decretele Preşedintelui Republicii Moldova








86

• Hotăr î rile Cur ţii Constituţionale• Actele Ministerului de Finanţe• Actele Băncii Naţionale• Acte ministerialeşi departamentale

•

Acte bilateraleşi internaţionale la care Moldova este parte. Î n baza de date actele juridice se păstrează î n stare actualizată. Fiecare act

conţine:• textul actului la zi şi î n original• lista actelor cu modificări• lista actelor modificate• lista actelor elaborate î n baza lui• lista actelor in baza cărora el a fost elaborat;• fişa actului (data adoptării, data promulgării, data abrogării, unde şi c î nd a

fost publicat şi altele). Baza de date MoldLex poate fi accesată î n Sala de Referinţe(parter) şi î n Sala de Lectur ă nr.1 Ş tiinţ e Socio-umanistice şi Economice (et. 1).Actele solicitate s î nt imprimate contra plată.:Baze de date EBSCO PublishingInformaţia Electronică Directă pentru Biblioteci - http://search.epnet.com. Bazelede date EBSCO Publishing - (http://search.epnet.com

) conţin 18 mii reviste cu textintegral, căr ţi, broşuri, ziare, î ndrumare î n limba engleză cu traducere î n germană,spaniolă, portugheză. Revistele electronice pot fi consultate on-line î n Mediatecă, sălide lectur ă, Serviciul Referinţe Bibliografice.

Academic Search Premier - colecţii de reviste ştiinţifice î n domeniul ştiinţelor sociale şi umanistice, biologie, economie, inginerie, lingvistică, artă şi literatur ă,medicină. Ea cuprinde textul integral al mai mult de 4650 de publicaţii periodice, 2880 de reviste ştiinţifice,; rezumate ale 1 677 de reviste de sinteză; hăr ţi şi grafice î nformă digitală; peste 1 000 de reviste ilustrate.Business Source Premier - informaţii din domeniile: activitate bancar ă, finanţe,business internaţional, management, marketing, comer ţ şi tehnologii. Include textulcomplet cumulativ al circa 8 800 de reviste inclusiv Business Week, AmericanBanker, Forbes, Fortune, The Eco-nomist, sute de reviste de sinteză, 40 rezumate

publicaţii economice regionale, abstracte indicative şi indexuri la 1 650 de revisteeconomice, sinteza revistei The Wall Street Journal, hăr ţi şi grafice î n formă digitală,750 de reviste ilus-trate, Wall Street Words - dicţionar de termeni financiari etc.Regional Business News – conţine textul integral al publicaţiilor regionale labusiness. Cuprinde 75 de reviste din toate regiunile din SUA.Master FILE Premier - informaţii generale şi din domenile business, sănătate,cultur ă î n 1 850 reviste fulltext, 2 810 reviste abstracte şi indexuri, 5 000 ediţii aleMagill’s Book Reviews, 84 774 biografii, baza de date Essential Documents inAmerican History, 1,4 mln. î nregistr ări ale companiei Dun&Bradstreet; sinteză a TheNew York Times şi The Wall Street Journal; 1 400 reviste ilustrate, colecţia deimagini î n 202 164 fotografii.MEDLINE – cea mai valoroasă bază de date din lume ce acoper ă î ntreaga arie acercetării medicale şi biomedicale din domeniile pedia-triei, stomatologiei,

http://search.epnet.com/







87

veterinăriei, sistemului de protecţ ie a sănătăţ ii şi practica prevenirii bolilor . Baza dedate include: fişierul complet MEDLINE, î ncepând din 1966 p î nă î n prezent; revistecu text complet î ncep î nd cu anul 1990.ERIC – conţine informaţie din circa 1000 reviste din domeniul educaţ iei.

Library, Information Science&Technology Abstracts – baza de date conţine 600publicaţii periodice, căr ţi la biblioteconomie, catalogare cu retrospectiva din 1960p î nă î n prezent.

Health Source - Consumer EditionHealth Source: Nursing/Academic EditionClinical Pharmacology (12)

Ü Baze de date INASP:Ü Baze de date ale Centrului de Resurse Informaţionale ale Ambasadei SUA,ale ONU, ale Consiliu lui Europei.Baze de date ale ONU

şi ale agen

ţiilor ei

Centrul de Documente al ONU (et.2) propune pentru accesare gratuită baza dedate a ONU î n Moldova, care dispune de informaţii utile î n domeniile: drept,economie, asistenţă socială. (8)

3.5. Surse de referinţe: Bibl iografii . Enciclopedii. Dicţionare

Cuv î ntul „bibliografie”, cuv î nt compus (biblion – carte, grafo – a scrie), apare î nGrecia Antică î n sec. V p î nă la era noastr ă. Bibliografia era concepută ca muncă a

copiatorilor de căr ţi.Etapa bibliografiei manuscriselor este numită etapa pinacografică (grec. –pinax – listă bibliografică, titlul). Bibliografia apare ca necesitate de a scoate î nlumină apariţia cantităţilor impunătoare de texte literare. Î n antichitate, marilebiblioteci din Alexandria, Pergam, Atena şi Roma dispuneau de instrumentebibliografice (cataloage, indexuri etc.) pentru î nregistrarea, ordonarea şi î nmagazinarea documentelor.

Moare cultura antică şi dispare această noţiune. Acest cuv î nt din nou intr ă î nutilizareştiinţifică abia î n sec. XVII î n Franţa. Î n evul mediu, a continuat alcătuirea decataloage descriptive, adevărate mijloace de orientare bibliografică.

A doua etapă de dezvoltare a bibliografiei – poligrafică – î ncepe cu invenţiatiparului ( î n Europa). De menţionat că tiparul de carte î nlocuieşte manuscrisul î ndiferite ţări î n diferite timpuri.

Î n această perioadă bibliografia se formează ca ştiinţă generalizatoare desprecarte. Din acele timpuri bibliografi au fost numite persoanele ce se ocupau cualcătuirea bibliografiilor. Termenul „Bibliografie” îşi schimbă sensul său, dinscrierea căr ţii î n descrierea căr ţii, ajung î nd î n jumătatea a doua a sec. 20 la termenul„informare bibliografică”, activitate bibliografică.

Î n cultura unor ţări ( î ndeosebi musulmane) bibliografia a r ămas î n formă de

manuscris p î nă î n sec. 18. Bazele ştiinţifice ale bibliografiei au fost puse, î n sec.16,de naturalistul şi filologul Konrad Gesner cu opera sa „Bibliotheca Universalis”(1545). Î n carte s î nt clasificate şi analizate 15 000 de lucr ări latine, greceşti şi ebraice




88

(3000 de autori). Termenul de bibliografie a apărut î nsă un secol mai t î rziu, î n„Bibliographia Gallica Universalis” (1644-1654), de eruditul L. Jacob.

A III-a etapă – electronică – a î nceput î n a doua jumătate a sec. 20 ca urmare aapariţiei tehnicii contemporane (calculatorul, reţele de comunicare şi a.). Î n ţările

dezvoltate economic î ncă pe la mijlocul anilor 1980 – toată informaţia bibliografică este inclusă î n baze electronice de informare. Bibliografia electronică dispune demari posibilităţile de prezentare a resurselor bibliografice nelimitate de timp şi spaţiuspre deosebire de cea tradiţională.

Î n Moldova bibliografia ia naştere î n sec.18. Primul catalog de căr ţi cunoscut lanoi este cel de la mănăstirea Barnovschi (1727), r ămas î n manuscris. Un promotor albibliografiei moldave a fost Gh. Asachi, care a folosit pentru î nt î ia oar ă termenul debibliografie î n paginile gazetei „Albina Românească”. El publica note despre căr ţi,liste de tipărituri şi altă bibliografie de orientare. De munca bibliografică au fostpreocupa

ţi Alexandru H

â jdeu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Odobescu,

Nicolae Iorga, Ion Bianu ş.a.La ora actuală Bibliografia î n Moldova cunoaşte un av î nt deosebit. Se afirmă pe

plan naţional şi internaţional mai multe personalităţi notorii î n domeniul bibliografiei:Ion Madan, Ion Şpac, Petru Ganenco… îşi aduc contribuţii marcante î n elaborareabibliografiilor Camera Naţională a Căr ţii (http://www.iatp.md/cnc) şi mai multebiblioteci din ţar ă.

A fost fondată î n 1957, este principala instituţie de stat care deţine ArhivaDepozitului legal de documente î ncep î nd cu anul 1924. Este Centru al BibliografieiNaţionale, recepţionează toate genurile de documente apărute î n Moldova, c î t şi cele

apărute peste hotare la comanda editorilor naţionali. Fiecare publicaţie esteprelucrată bibliografic, informaţia respectivă este inclusă î n baza de date. Bibliografianaţională curentă apare pe suport tradiţional din 1958, î n format electronic – din2006.

Bibliografia naţională curentă are caracter universal, include informaţii dintoate domeniile ştiinţei.

Cuprinde următoarele compartimente:1. Cronica c ăr ţ ii 2. Cronica publica ţ iilor de note

3. Cronica publica ţ iilor de art ă plastic ă 4. Cronica articolelor de revist ă 5. Cronica articolelor de gazet ă 6. Cronica recenziilor 7. Indice „Materiale bibliografice ale Republicii Moldova” . Î n „Cronica c ăr ţ ii ” sunt descrise căr ţile şi broşurile publicate î n Moldova,

precumşi culegerile periodice şi cele î n serii (de tipul „Lucr ări ştiinţifice” etc.), care auo denumire proprie, albume cu lucr ări de artă plastică, publicaţii de note muzicale, î nsoţite de texte explicative, literatura social-politică, ştiinţifică, literatura de

popularizare a ştiinţei, manuale şi materiale didactice, enciclopedii, dicţionare,literatura artistică, diferite ghiduri, bibliografii. Albumele cu lucr ări de artă plastică şilucr ările de cercetări î n domeniul muzicii sunt oglindite şi î n cronicile respective







89

(Cronica de note muzicale; Cronica publicaţiilor de artă plastică). Compartimentul„Cronica căr ţii” nu include literatur ă departamentală ce ţine de reglementarea ordiniiinterne a unei organizaţii; foi de informaţii tehnice de producţie; publicaţii mărunte dereclamă etc. Ediţiile cu un volum mic de pagini (4) nu sunt relatate î n „Cronica căr ţii”.

Autoreferatele disertaţiilor sunt incluse la sf î r şitul „Cronicii căr ţii”. „Cronica căr ţii”este î nsoţită de indici auxiliari: de nume, de titluri şi de materie.„Cronica publica ţ iilor de note”, apare de 2 ori pe an î n numerele 6 şi 12,

include publicaţii ale operelor de muzică vocală; operelor de muzică vocală şiinstrumentală; publicaţii ale operelor din folclorul muzical etc. „Cronica de notemuzicale” este î nsoţită de un index auxiliar de nume.

„Cronica publica ţ iilor de art ă plastic ă” apare de 2 ori pe an ( î n Nr 6şi 12) s î ntdescrise placardele, materiale didactice intuitive, portretele, reproducţiile, albumele,ilustratele prezentate artistic. Î n cronică nu sunt oglindite: căr ţile ilustrate î n carepredomin

ătextul; cataloage de proiecte a diferitor construc

ţii, desene tehnice;

buclete şi foi volante cu caractere de reclamă, semne de carte; căr ţi poştale cutimbru şi loc pentru adresă… Ca regulă ediţiile se descriu la titlu, numele pictorului seindică î n menţiunea de responsabilitate.

„Cronica articolelor de revist ă” include selectiv articole, materiale,documente, opere artistice publicate î n paginile revistelor, culegerilor periodicerepublicane. Lucr ările publicate î n revistele de masă nu sunt oglindite î n „Cronicaarticolelor de revistă”. La sf î r şitul fiecărui număr al „Cronicii articolelor de revistă”este anexat lista revistelor a căror articole au fost fişate pentru numărul dat, indexulde nume.

„Cronica articolelor de ziare ” include selectiv articole, materiale documentare,opere literare, materiale publicistice şi de critică literar ă, publicate î n limbilenaţionale. La sf î r şitul fiecărui număr al „Cronicii articolelor de gazetă” se anexează lista gazetelor a căror articole au fost fişate, indexul auxiliar de nume.

Î n „Cronica recenziilor” sunt oglindite recenziile publicate î n ziare şi reviste.Descrierea bibliografică e alcătuită din două păr ţi – î n prima parte se descrie lucrarearecenzată, a doua parte informaţii referitoare la recenzie. Dacă una şi aceeaşilucrare are mai multe recenzii, ele se descriu î n ordine alfabetică după numele defamilie al recenzenţilor. La sf î r şitul „Cronicii recenziilor” este inclus indexul de nume

al autorilor, redactorilor, traducătorilor, recenzenţilor. Cronica apare odată î ntrimestru.

Indicele „Materiale bibliografice ale Republicii Moldova” apare o dată î ntrimestruşi include date despre bibliografiile apărute î n republică.

„Seriale” prezintă informaţie despre publicaţiile seriale apărute î n Moldova.Materialul este structurat conform tipurilor de publicaţii; reviste, buletine, anale,anuare şi ziare, care la r î ndul lor sunt ordonate î n compartimentele: republicane,municipale, raionale şi săteşti, independente şi particulare, ale instituţiilor, î ntreprinderilor, organizaţiilor, ale Asociaţiilor obşteşti şi profesionale, ale instituţiilor

de î nvăţăm î nt, ale partidelor şi mişcărilor politice, ale confesiunilor.Biblioteca Naţională a Moldovei http://www.bnrm.md

1. Ştefan cel Mare şi Sf ânt (1457-1504) : Bibliografie / Bibl. Naţ. a RM ; red. şt.

http://www.bnrm.md/

http://www.bnrm.md/




90

A. Eşanu ; coord. A. Rău ; alcăt. P. Calev, V. Nechiforeac, E. Scripnic, V.Eşanu. - Ch., 2004. – 264 p.

2. Eminescu : Bibliografie / alcăt. Elena Conţescu, Aurelia Ionel ; st. introd. deMihai Cimpoi. - Ch., 1999. – 223 p.

Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM http://www.amlib.asm.md 3. Str ădania de a-l uni pe om cu universul: Academicianul Boris Matienco, 1929-2004 : Biobibliogr. / Acad. deŞt. a Moldovei, Secţia de şt. biologice, chimice şiecologice ; Inst. de Chimie ; ed. alcăt. şi î ngrijită de D. Bat î r ; alcăt. al bibliogr.:L. Zasaviţchi, T. Doibani ; red. resp. al bibliogr.: E. Corotenco. - Ch.: Ştiinţa,2005. – 111 p.

4. Viaţa Basarabiei, 1932-1944 : Cercet. bibliogr. şi informative / Ion Şpac ;Acad. de şt. a RM ; Bibl. şt. Centrală; Bibl. Municipală B. P. Haşdeu ; ed. î ngr.de Lidia Kulikovski. - Ch. : Pontos , 2002. – 326 p.

BibliotecaŞ

tiinţific

ăa Universit

ăţii de Stat ” A. Russo” http://libruniv.usb.md

5. Asistenţă socială : tendinţe şi perspective : Bibliogr. select. / alcăt. E. Scurtu. –Bălţi, 2003. – 134 p.

6. Contribuţii ştiinţifice ale profesorilor Facultăţii Filologie (1945-2005) : Bibliogr.select. / Univ. de Stat "A. Russo" din Bălţi, Bibl. şt. ; alcăt. A. Nagherneac, T.Aculova ; col. de red. E. Harconiţă. - Bălţi, 2005. – 472 p.

7. Contribuţii ştiinţifice ale profesorilor Facultăţii Pedagogie, Psihologie şiAsistenţă Socială : Bibliogr. select. / Univ. de Stat "A. Russo" din Bălţi, Bibl.şt.; alcăt. M. Fotescu, E. Scurtu ; col. de red. E. Harconiţă (red. resp.), D.Caduc. - Bălţi, 2006. – 234 p.

8.

Informatizarea î nvăţăm î ntului / Univ. de Stat "A. Russo" din Bălţi, Bibl. şt.;alcăt. M. Fotescu ; red. coord. V. Cabac ; red. E. Harconiţa. - Bălţi, 2001. –175 p.

9. Lucr ările profesorilor şi colaboratorilor. Anuar 2002 : Bibliogr. select. / alcăt. M.Fotescu. – Bălţi, 2003. – 35 p.

10. Lucr ările profesorilor facultăţii Muzică şi Pedagogie Muzicală (1990-2003):Bibliogr. select. / alcăt. M. Fotescu. – Bălţi, 2003. – 33 p.

11. Management educaţional : Bibliogr. select. / Univ. de Stat "A. Russo" din Bălţi,Bibl. şt. ; alcăt. E. Scurtu ; red. resp. L. Stupacenco ; ed. î ngrigită de E.

Harconiţa. - Bălţi, 2003. – 170 p.12. Nicolae Filip: Biobibliogr. / alcăt.: M. Fotescu, K. Tabac, F. Tlehuci. – Bălţi,

2002. – 118 p.13. Publicaţii ştiinţifice ale universitarilor bălţeni : Bibliogr. select. 2000-2005

/ Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi, Bibl.Şt. ; alcăt.: A. Nagherneac, V.Ganea ; red. coord.: E. Harconiţa ; red.: E. Stratan, A. Mihaluţa. - Bălţi, 2006. –339 p.

14. Universitari bălţeni : Dicţionar biobibliogr. / Univ. de Stat "A. Russo" din Bălţi,Bibl. şt. ; alcăt. E. Scurtu ; M. Fotescu ; red. coord. E. Harconiţă ; red. D.

Caduc. - Bălţi, 2005. – 386 p.Biblioteca Centrală a Univesităţii de Stat din Moldova

http://www.usm.md/bcu/istorie.php










91

15. Cercetări î n domeniul ştiinţelor astronomice şi fizice la Universitatea de Statdin Moldova (1946-2000): Contribuţii bibliogr. = Researches in the field of astronomy and physics at the State University of Moldova / red. resp.G.Rusnac ; alcăt. S. Ermilov ; Univ. de Stat din Moldova. - Ch.: CEP USM,

2001. – 461 p.16. Victor Covaliov la 70 de ani : Bibliogr. = Библиография к 70-летию В. В.Ковалева / Univ. de Stat din Moldova. - Ch.: CEP USM, 2006. – 227 p.

Biblioteca Municipală “ B. P. Hasdeu” http://www.hasdeu.md 17. Presa Basarabeană de la î nceputuri p î nă î n anul 1957 : Catalog / Bibl.

Municipală B. P. Haşdeu ; Bibl. publ. M. V. Lomonosov ; ed. î ngr. de LidiaKulikovsk ; red. Ludmila P î nzaru. - Ch.: Epigraf, 2002. – 619 p.

Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldovahttp://www.lib.ase.md 18. Academia de Studii Economice din Moldova la 10 ani : St., cercet

ări,

publicaţii: bibliogr. 1991-2001 / ASEM ; alcăt. Maria Vataman, Ala Br ânză,Svetlana Studzinschi,...; coord. Natalia Cheradi. - Ch., 2001. – 271 p.

Biblioteca ULIM http://www.ulim.md/library 19. Andrei Galben : Biobibliogr. / ULIM ; Dep. Informaţional Biblioteconomic ; ed.

î ngr. de Zinaida Sochircă ; trad. î n lb. engleză V. Stog, î n lb. franceză A. Guţu.- Ch., 2003. – 136 p.

Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universi tăţii Agrarewww.uasm.md/library

20. Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă 1933-2003 / alcăt. L. Costin, V.

Ciorba ; red. T. Dobrovolschi. - Ch.: S. n., 2003. – 28 p.Biblioteca Univesităţii Tehnice din Moldova http://library.utm.md

21. Publicaţii ale profesorilor şi cercetătorilor U.T.M.(1964-2004) : Bibliogr. select./ Univ. Tehnică a Moldovei, Biblioteca ; alcăt. Ludmila Jarinova,...; ed. î ngr. deZinaida Stratan. - Ch., 2004. – 183 p.

22. Inventatorii Universităţii Tehnice a Moldovei : Bibliogr. invenţiilor, 1964-2004/ Univ. Tehnică a Moldovei ; Valeriu Dulgheru, Elena Placintă, Radu Ciobanu,Oleg Ciobanu. - Ch. , 2004. – 440 p.

Bibliografie: definiţie

Bibliografia î n concepţia actuală (concepţia mai multor savanţi, inclusiv şi dinMoldova) se defineşte ca:

œ Un document secundar (o listă de literatur ă) de descriere bibliografică aunor documente selectate după un anumit criteriu;

œ Infrastructur ă a sistemului comunicaţiilor documentare, care asigur ă pregătirea, difuzareaşi utilizarea informaţiei bibliografice;

œ Disciplină ştiinţifică care studiază teoria, istoria, metodologia, tehnologia,metodicaşi problemele de organizare ale bibliografiei;

œ Noţiune complexă care include toate fenomenele bibliografice.

Cercetarea bibliografică îşi reclamă un loc legitim şi permanent, devine ocomponentă indenspensabilă şi eficace î n procesul cunoaşterii, valorificării şiimplementării patrimoniului creator de ansamblu al unui popor.














92

Există mai multe tipuri de bibliografii: bibliografii de semnalare, adnotate,referative, realizate după diverse criterii valorice sau formale. Bibliografia desemnalare se î mparte la r î ndul ei î n:

œ bibliografii generale

œ bibliografii specializate (de ramur ă)œ bibliografii retrospectiveşi curente

Bibliografiile generale cuprind informaţii despre documente din mai multedomenii ale cunoaşterii.

Bibliografia Naţională a Moldovei (vezi compartimentul 2);Bibliografia Naţională Română apare î n două fascicule:Bibliografia Naţională Română. Căr ţi. Albume. Hăr ţi : bilunar . Sunt oglindite

căr ţi, albume, hăr ţi publicate î n România. Î ntreg materialul este grupat conformClasificării Zecimale Universale, î n interiorul compartimentelor adopt î ndu-se ordineaalfabetic

ăa titlurilor sau a numelor de familie ale autorilor. Este dotat cu un index de

nume, index de titluri, index de edituri.Bibliografia Naţională Română. Bibliografia căr ţilor î n curs de apariţie. Materialul este grupat de asemenea conform Clasificării Zecimale Universale, î n

interiorul compartimentelor ordinea alfabetică a titlurilor sau numelor autorilor. Lasf î r şitul ediţiei găsim index de: nume, titluri edituri.

Bibliografiile specializate – prezintă informaţii la un anumit subiect tratat î nprofunzime.

Menţionăm bibliografiile editate î n Rusia de Institutul de Cercetare î n domeniulŞtiinţelor Sociale (ИНИОН).

Literatura nouă î n domeniul ştiinţelor sociale:Ü ştiinţe economiceÜ ştiinţe juridiceşi politologiceÜ ştiinţe ale literaturiiÜ ştiinţe filosoficeÜ ştiinţe lingvisticeBibliografiile î n cauză cuprind informaţie despre literatura apărută pe teritoriul

Rusiei (monografii, culegeri de articole, broşuri, autoreferatele tezelor, manuale şimateriale didactice destinate şcolii superioare, articole din culegeri, reviste şi alte

periodici, î ndreptare şi ediţii bibliografice, materiale şi dări de seamă, precum şiliteratur ă apărută î n alte ţări care se află î n bibliotecile din Rusia. Literatura esteprezentată î n limba originală.

Bibliografiile retrospective î nregistrează şi descriu documente publicate î ntrecut.1. Management educaţional : Bibliogr. select. / Univ. de Stat "A. Russo" din Bălţi,

Bibl. Şt. ; alcăt. E. Scurtu ; red. resp. L. Stupacenco ; ed. î ngrigită de E.Harconiţa. -Bălţi, 2003. – 170 p;

2. Cercetări î n domeniul ştiinţelor astronomice şi fizice la Universitatea de Stat din

Moldova (1946-2000) : Contribuţii bibliogr. = Researches in the field of astronomy and physics at the State University of Moldova / red. resp. G.Rusnac;alcăt. S. Ermilov; Univ. de Stat din Moldova. - Ch.: CEP USM, 2001. – 461 p.




93

Bibliografiile curente î nregistrează şi descriu documentele pe măsura edităriilor.

Bibliografia Naţională a Moldovei, Bibliografia Naţională Română (vezicompartimentul Bibl iografii generale)

Dicţionar – oper ă lexicografică cuprinz î nd cuvintele unei limbi, ale unui dialect,ale unui domeniu de activitate ale unui scriitor etc., organizate î ntr-o anumită ordine(de obicei alfabetică) şi explicate î n aceeaşi limbă sau traduse î ntr-o altă limbă str ăină.

Dicţionarele caşi bibliografiile sunt de mai multe genuri:? dicţionare enciclopedice? dicţionare monoilingve, bilingve, multilingve? dicţionare explicative? dicţionare terminologice? dic

ţionare etimologice

? dicţionare lexicologice: de sinonime, antonime, omonime, paronime,neologisme.

Cel mai vechi dicţionar unilingv î n accepţia modernă a termenului a fostpublicat î n 1612, de Academia Italiană. Î n România, primul dicţionar lingvistic de talieeuropeană a fost conceput de B. P. Haşdeu: Etymologicum Magnum Romaniaie ,cu subtitlul Dic ţ ionarul limbei istorice şi poporane a rom ânilor . Din această oper ă au apărut î ntre anii 1886 - 1893 numai 3 volume cuprinz î nd litera A şi o partedin litera B. Este republicată î ntre anii 1906 -1944 şi cuprinde literele A – C, F - L.

Din alte dicţionare lingvistice importante din trecut pomenim Dicţionarul universal

al limbii române (1896) de Lazăr Şăineanu. Dicţionarul limbii române din trecut şi deastăzi de I.- A. Candrea.

Aproape toate dicţionarele includ şi informaţii enciclopedice, unele oferind şiilustraţii ale obiectelor descrise.

Exemple de dicţionare:Dicţionar de artă modernă şi contemporană (Bucureşti, 2002)Dicţionar de civilizaţie romană (Bucureşti, 2000)Dicţionar de drept internaţional umanitar (Ch., 2007)Dicţionar de economie (Bucureşti, 2001)

Dicţionar de mitologie greacă şi romană (Iaşi, 2003)Dicţionar de pedagogie (Ch., 2002)Dicţionar de psihologie (Bucureşti, 2005)Dicţionar explicativ al limbii române (Bucureşti, 2001)Dicţionarul literaturii române de la origini p î nă la 1900 (Bucureşti, 2002)Dicţionarul proverbelor româneşti : 7777 texte din Dicţionarul tezaur al

paremiologiei româneşti (Bucureşti, 2006)Dicţionar Universal al Limbii Române (Bucureşti, 2006) etc.Enciclopedii

Enciclopedie – tip de lucrare lexicografică de propor ţii diferite care tratează sistematic termeni de bază (nume comune şi proprii), noţiuni din toate domeniile sau




94

dintr-un anumit domeniu de cunoştinţe, fie î n ordine alfabetică, fie pe probleme saupe ramuri.

Î n funcţie de gradul de cuprindere a cunoştinţelor, enciclopediile s î nt generale şispecializate. Fiecare ţar ă îşi are dicţionarele şi enciclopediile sale care constituie

patrimoniul naţiunii. Denis Diderot şi Jean d’Alambert s î nt consideraţi adevăraţiicreatori ai enciclopediei moderne. Enciclopedia Britanica î n 3 volume, a fost realizată î n anii (1768-1771); Encilopedia Americană î n anii (1829-1858); O enciclopediegermană care rivalizează cu Brockhaus este Meyers Neues Konversations-Lexicon(1839-1852). Î n România, lucr ări cu caracter enciclopedic apar abia î n a doua

jumătate a secolului al XIX-lea. Prima î ncercare de enciclopedie este f ăcută de D.Jarcu care tipăreşte î n 1850 Enciclopedia popular ă sau prescurtare de toateştiinţele.

Exemple de enciclopedii:Enciclopedii generale:? Dic

ţionar enciclopedic (Bucure

şti, 1993)

? Dicţionar enciclopedic ilustrat (Ch., 2004)? Enciclopedia Britannica (SUA) (BŞU deţine ediţiile din 1988 – 29 vol.; ed.

din 1993 – 29 vol.? Enciclopedia „Universalis” (Franţa) (BŞU deţine 23 vol. din anii 1990 - 1992)? Энциклопедичeский словарь. Î n 82 vol. / Издатели Ф.А.Брокгаузъ,И.А.

Ефронь. –СПб, 1890-1904;Enciclopedii specializate:? Enciclopedia Blackwell a g î ndirii politice (Bucureşti, 2000);? Enciclopedia limbii române (Bucureşti, 2001);

?

Enciclopedia antichităţii (Bucureşti, 2003)? Enciclopedia elevului: Cultura generală (Bucureşti);? Enciclopedia statelor lumii (Bucureşti, 2003)? Enciclopedia marilor descoperiri, invenţii, teorii şi sisteme din istoria, ştiinţa

şi cultura românească de-a lungul timpului (Bucureşti, 2004)? Экономическая энциклопедия (M., 1999)? Юридическая энциклопедия (М., 1998)…Odată cu apariţia şi dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, a apărut

posibilitatea accesării enciclopediilor şi dicţionarelor î n regim on-line.

Vă propunem c î teva adrese de dicţionareşi enciclopedii care pot fi regăsite şi peINTERNEThttp://www.vocabular.ro Dicţionar-vocabular - dicţionar explicativ al limbii române î n care explicaţiile pot fiobţinute prin căutarea cuvintelor sau prin folosirea indexului alfabetichttp://www.dexonline.ro/ Dicţionar explicativ online al limbii române ce conţine definiţii culese din dicţionaretipărite, î n principal din DEXhttp://www.dictsociologie.netfirms.com

Dicţionar de sociologie - avându-i ca autori coordonatori pe Lazăr Vlăsceanu şiCătălin Zamfir, dicţionarul este structurat î n categoriile: Termeni, IndicatoriDemografici, Indicatori Economici, Indicatori Sociali.

http://www.vocabular.ro/

http://www.dexonline.ro/

http://www.dictsociologie.netfirms.com/

http://www.dictsociologie.netfirms.com/

http://www.dexonline.ro/

http://www.vocabular.ro/




95

http://www.conta.ro/dictionar.php Dicţionar cu termeni din contabilitate ce ofer ă posibilitatea căutării î n funcţie determen sau cu ajutorul unui indice alfabetic. Face parte integrantă dintr-un portaldedicat domeniului contabil

http://www.studentie.ro/Cultura-u171.html Include dicţionarele: Dicţionar de personaje literare; Dicţionar de evenimente istorice;Dicţionar de personalităţi; Dicţionar de curente literare; Dicţionar de popoare şiobiceiuri; Dicţionar de cultur ă generală; Dicţionar de proverbe; Dicţionar de civilizaţiegreacă; Dicţionar de cugetări;Enciclopedii : Enciclopedia culturii umaniste; Enciclopedia - opere şi scriitori români ;Ştiaţi că...; Ştiinţa şi tehnică http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/ Dicţionar alfabetic de scriitori contemporani ce ofer ă scurte biografii ale acestora.http://www.ro.wikipedia.org Enciclopedia liber ă on-line multilingvă http://www.granddictionnaire.com/_fs_global_01.htm Marele dicţionar terminologic explicativ î n limbile franceză, engleză.http://www.m-w.com/ Versiunea electronică a cunoscutului dicţionar Merriam-Webster’s Collegiatehttp://www.yourdictionary.com/ YourDictionary.com este unul dintre cele mai mari şi autorizate portaluri de pe webcu mai mult de 2500 de dicţionare î n peste 300 de limbihttp://www.britannica.com

Cunoscuta enciclopedie Britannica on-line î n limba engleză http://www.dictionary-translation.com/ Dicţionar ce ofer ă posibilitatea traducerii termenilor î n mod simultan pentru limbile:română, engleză, franceză, germană, italiană şi spaniolă.http://www.infoplease.com/ Infoplease - ofer ă acces către o multitudine de resurse de referinţă, î n mod gratuit:dicţionar, enciclopedie, atlas, almanah, statistici, recorduri mondiale, biografii, ajutor î n î ntocmirea temelor pentru elevi, instrumente utilehttp://www.cam-info.net/enc.html

Free Internet Encyclopedia – enciclopedie universlă, include date biografice,definirea terminilor î n limba engleză.http://www.rubricon.com/ Rubricon - include dicţionare enciclopedii ca: Enciclopedia sovietică, Dicţionarulilustrat a lui Brockhausşi Efron etc. î n limba rusă.http://www.cbook.ru/peoples/index/welcome.shtml Versiunea electronică a dicţionarului enciclopedic “Народы и религии мира” î nlimba rusă.http://www.krugosvet.ru

Este o ediţie modificată şi completată tradusă î n limba rusă a Enciclopedii luiCollier ("Collier's Encyclopedia" ), care a fost publicată î n SUA î n a. 1952-1998http://www.encyclopedia.ru

http://www.conta.ro/dictionar.php

http://www.studentie.ro/Cultura-u171.html

http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/


http://www.granddictionnaire.com/_fs_global_01.htm

http://www.m-w.com/

http://www.yourdictionary.com/

http://www.britannica.com/

http://www.dictionary-translation.com/

http://www.infoplease.com/

http://www.cam-info.net/enc.html

http://www.rubricon.com/

http://www.cbook.ru/peoples/index/welcome.shtml

http://www.krugosvet.ru/



http://www.krugosvet.ru/

http://www.cbook.ru/peoples/index/welcome.shtml

http://www.rubricon.com/

http://www.cam-info.net/enc.html

http://www.infoplease.com/

http://www.dictionary-translation.com/

http://www.britannica.com/

http://www.yourdictionary.com/

http://www.m-w.com/

http://www.granddictionnaire.com/_fs_global_01.htm


http://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/

http://www.studentie.ro/Cultura-u171.html

http://www.conta.ro/dictionar.php




96

Lumea enciclopediilor. Dicţionare enciclopedice universale î n limba rusă.http://dictionary.fio.ru/ Dicţionarul enciclopedic de pedagogie î n limba rusă.http://dic.academic.ru/

Dicţionare şi enciclopedii on-line. Include: Dicţionarul explicativ a lui Dali,Ojegov, Uşacov; Enciclopedia lui Brogauz şi Efron; Dicţionar de istorie; peste 1000de biografii.

Î ntrebări pentru evaluare :1. Formulaţi noţiunea de catalog, catalog tradiţional şi electronic.2. Enumeraţi avantajele catalogului electronic.3. Indicaţi criteriile de căutare a informaţiei î n cataloage.4. Cum se completează corect buletinele de cerere (carte, revistă, ziar)?5. Formula

ţi no

ţiunea de bibliografie universal

ă, specializat

ă, retrospectiv

ă şi

curentă.6. Enumeraţi compartimentele „Bibliografiei Naţionale a Moldovei”.7. Bibliografia Naţională a Moldovei. Bibliografia Naţională Română: Asemănări,

deosebiri.8. Din ce este constituită literatura de referinţă?9. Enciclopedii şi dicţionare: tipologii.

Activităţi practice

Activitatea practică nr.1. Cercetări bibliografice privind î ndeplinirea sarcinilor individuale î n Catalogul alfabetic

A Pentru fiecare î nsărcinare se va completa un buletin de cerere.1. Găsiţi î n catalogul alfabetic opera lui CARAGIALE ION LUCA „O scrisoare

pierdută”. - Bucureşti : Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996.2. Ce căr ţi ale scriitorului francez H. BALZAC s î nt î n Bibliotecă?3. Ce publicaţii despre activitatea sctiitorului ION CREANGĂ se deţin î n colecţia

Bibliotecii?

4. Î ndepliniţi un Buletin de cerere la titlul: LIMBA ROMÂNĂ : man. pentru cl. 5-a. -

Bucureşti, 1997.5. Găsiţi î n catalog cartea lui ALECSANDRI VASILE Opere : Î n 10 vol. Vol.1. - Ch.:

Hyperion, 1991. - 397p.6. Ce opere î n limba română ale poetului rus A. PUŞKIN se deţin î n colecţia

Bibliotecii?7. Găsiţi î n catalogul alfabetic a literaturii î n limba rusă cartea «Бег времени»,

1983 deАХМАТОВА,АНА.8. Î ndepliniţi un Buletin de cerere la titlul: Давня украiнська лiтература:

хрестоматия. –Киiв : Рад.шк .,1991.9. Completaţi un Buletin de cerere la revista „DESTIN ROMÂNESC”. - 2000. - Nr.1.10. Deţine colecţia Bibliotecii revista LEGEA şi VIAŢA : rev. lunar ă şt. - popular ă a

http://dictionary.fio.ru/

http://dic.academic.ru/

http://dic.academic.ru/

http://dictionary.fio.ru/




97

Ministerului Justiţiei Supreme din RM. - Ch.?

Activitatea practică nr.2. Cercetări bibliografice privind î ndeplinirea sarcinilor individuale î n catalogul sistematic

1.

Deţine colecţia Bibliotecii literatur ă la tema: STATISTICĂ MATEMATICĂ Completaţi Buletine de cerere la:- carte- articol2. Ce documente se conţin î n colecţia Bibliotecii la tema: BAZELE EDUCAŢIEICompletaţi Buletine de cerere:- carte- articol3. Ce documente se conţin î n colecţia Bibliotecii la tema: CRIZĂ ECONOMICĂ Completa

ţi Buletine de cerere

- carte- articol4. Găsiţi î n CSşi CAS literatur ă la tema: DOCTRINE ECONOMICECompletaţi Buletine de cerere:- carte- articol5. Deţine colecţia Bibliotecii literatur ă la tema: DEPRESIE NERVOASĂ Completaţi Buletine de cerere:- carte

-articol

Activitatea practică nr 3: Selectarea informaţiei după opţiunile: AUTORI, TITLURI,VEDETE DE SUBIECT, CUVINTE CHEIE, CĂUTĂRI COMBINATE. Completareacorectă a buletinelor de cerere.

Efectuaţi căutarea informaţiei î n catalogul electronic şi completaţi buletine decerere:

Fişa 1.

1.

Carte (Dicţionar pedagogic. Vol. 2, - Bucureşti, S.n., 1964)Articol (Reşetnic V. Universitatea Liber ă Internaţională din Moldova)

2. Asupra unei căr ţi/articol a autorului: Călinescu George 3. Asupra unei căr ţi/articol la cuvântul cheie: Mituri 4. Asupra unei căr ţi/articol la tema (vedeta de subiect): Drept internaţional 5. La ziarul Făclia

Fişa 2.1. Carte (Simenschi Th. Dicţionarul î nţelepciunii: Cugetări antice şi moderne)

2.

Articol ( Anton I., Entelis G. Socio logia dreptului)3. Asupra unei căr ţi/articol a autorului: Esenin Serghei 4. Asupra unei căr ţi/articol la cuvântul cheie: Pedagogic




98

5. Asupra unei căr ţi/articol la tema (vedeta de subiect): Agrar 6. La revistaDreptul

Activitatea practică nr 4: Regăsiri de subiecte î n bibliografii

Delimitaţi şi selectaţi literatur ă la tema:§ Dezvoltare psihică § Naratologie§ Metonimie§ Consum public§ Bonitate financiar ă § Management educaţional§ Dezvoltare psihică

Activitatea practică

nr 5.Căutări î n enciclopedii şi dicţionare Î nsărcinările au fost î ntocmite î n dependenţă de profilul facultăţilor

Facultatea Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică

1. Unde putem găsi informaţie despre realizările umane î n domeniul tehnicii (Marileminuni ale lumii. – Bucureşti, 2003. – P. 54-55);

2. Care este cea mai importantă invenţie tehnică a tuturor timpurilor? (Bender,Lionel Invenţii ; trad. din lb. engleză D. Dumitrescu. - Bucureşti: Ed. Litera Int.,

2004. – P. 12);3. Cine a fost Descartes, Rene? (Oameni, idei şi fapte din istoria matematicii. –

Bucureşti, 1996. – P. 102-104);4. Cine a fost Icar? (Dicţionar enciclopedic. - Bucureşti, 1999. - P. 153);5. De ce seamănă Uranus cu un butoi? (Vreau să ştiu mai mult: 1001 de î ntrebări

şi r ăspunsuri. - Bucureşti: Teora, 2003. – P. 146);6. Care este denumirea oficială a Premiului Oscar, şi din ce an este decernat?

(Edbauer, Matthias. Cultur ă generală: 3000 de î ntrebări şi r ăspunsuri. -Bucureşti: Ed. Niculescu, 2004. – P. 264);

Facultatea Ş tiin ţ e ale Naturii şi Agroecologie

7. De unde provin noţiunile de faună şi flor ă? (Edbauer, Matthias. Cultur ă generală:3000 de î ntrebări şi r ăspunsuri. - Bucureşti : Ed. Niculescu, 2004. – P. 89);

8. Care este cea mai î ntrebuinţată legumă din lume? (Fii mai curios! Află maimulte! Să î nvăţăm î npreună despre Natur ă / C. Stamati, M. Andoni, I. Gnatiuc,...;ed. î ngrijită de A. Radu. - Ch.: Continental grup, 2006. - P. 38);

9. Din c îţi trandafiri a fost alcătuit cel mai mare buchet de flori din lume? (Fii mai

curios! Află mai multe! Să î nvăţăm î npreună despre Natur ă / C. Stamati, M.Andoni, I. Gnatiuc,...; ed. î ngrijită de A. Radu. - Ch.: Continental grup, 2006. - P.39);




99

10. Unde se utilizează planta Perila? ( Universul plantelor : Encicl. – Bucureşti,1999. – P. 391);

11. Ce este terraformarea? (Vreau să ştiu mai mult: 1001 de î ntrebări şi r ăspunsuri.- Bucureşti: Teora, 2003. – P. 138);

12. Ce ţar ă a dăruit Statelor Unite î n 1886 Statuia libertăţii? (Edbauer, MatthiasCultur ă generală : 3 000 de î ntrebări şi r ăspunsuri. - Bucureşti: Ed. Niculescu,2004. – P. 256).

Facultatea Filologie

13. Cum se numesc gemenii care au î ntemeiat Roma hr ăniţ i de o lupoaică?(Dicţionar enciclopedic ilustrat Junior. – Ch, 2004. – P. 1292);

14. De la ce imperator roman provine cuv î ntul german „Kaiser” ( Î mpărat) (Edbauer,Matthias Cultur

ăgeneral

ă: 3 000 de

î ntreb

ărişi r ăspunsuri. - Bucure

şti: Ed.

Niculescu, 2004. – P. 41);15. Ce c î ntăreaţă a fost considerată cea mai bună soprană de coloratur ă? ( Femei

celebre. – Bucureşti, 2004. – P. 244-246);16. Ce autor a scris romanul î n peste 80 de volume Comedia umană? (Dicţionar

enciclopedic ilustrat Junior. – Ch, 2004. – P. 128);17. Cum se numeşte muzica popular ă din S.U.A.? (Edbauer, Matthias. Cultur ă

generală: 3000 de î ntrebări şi r ăspunsuri. - Bucureşti: Ed. Niculescu, 2004. – P.249);

18. De unde provine noţiunea de cruciadă? (Edbauer, Matthias. Cultur ă generală: 3000 de î ntrebări şi r ăspunsuri. - Bucureşti : Ed. Niculescu, 2004. – P. 45);


1. Lege privind accesul la informaţie. Nr. 982-XIV din 11 mai 2000. In: Monitoruloficial al Republicii Moldova, 28 iulie, 2000, p. 11-17.

2. Legea Republicii Moldova cu privire la biblioteci : (Aprob. prin Legea Nr. 286-XIII din 16.11.1994 a Parlamentului Republicii Moldova): [Republ. cu completărişi modificări]. In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, p. 5-10.

3.

Standarde Naţionale î n vigoare referitoare la biblioteconomie, informare,documentare / Bib. Naţională a RM; Com. Tehnic Nr.1 „Biblioteconomie.Informare. Documentare”. Ch., 1996. 366 p.

4. Aflori, Cristian. Baze dedate.www.ace.tuiasi.ro/ro/postuniv/programe/postuniv/pabaze de dateaflori.htm-54k.

5. Anghelescu, Hermina ; Donald G. Davis Jr. Căr ţi şi biblioteci î n noul mileniu: ocercetare analitică. In: Rev. Bibl. Naţionale. 1999, nr 1-2, p. 50-59.

6. Baza de date locală Sumar digitizat : Buclet. Alcăt. M. Bordeniuc. Bălţi, 2006.

7.

Baze de date î n bibliotecă. Baza de date MoldLex: Ghid de utilizare. Alcăt. N.Culicov; coord. E. Harconiţa ; red. E. Stratan. Bălţi, 2007.

http://www.ace.tuiasi.ro/ro/postuniv/programe/postuniv/pa

http://www.ace.tuiasi.ro/ro/postuniv/programe/postuniv/pa




100

8. Biblioteca contemporană î n proces de î nnoire şi modernizare : Materialelesesiunii de comunicări, 15 oct. 2003. Activitatea şt. a bibliotecarilor î n an. 2003.Univ. de Stat "A.Russo" din Bălţi, Bibl. şt. Coord. E. Harconiţa. Bălţi, 2003. 94 p.

9. Cataloagele Bibliotecii şi utilitatea lor. In: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de

Stat „Alecu Russo” Bălţi : ghid pentru cititori. Alcăt. E. Harconiţa, F.Tlehuci. Bălţi,1995, p. 27-3410. EBSCO Information services. Buclet. Alcăt. Marcela Bordeniuc. Bălţi: BŞU,

2003.11. Ghid de căutare î n catalogul electronic (OPAC) [on-line] Accesibil pe Internet:

URL: www.bcut.ro/GHIDOPAC.pdf 12. Goian, Natalia. Sisteme de cataloage î n bibliotecă – parte componentă a

aparatului informativ. In: Biblioteconomie şi ştiinţa informării: prelegeri pentrustudenţii specialităţii Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională. Ch., 2005, Vol.3, p. 65-77; www.usm.md/jurn/doc_pdf/turcan_3.pdf

13. Hulban, Horia. Tehnica cercetării ştiinţifice. Iaşi: Ed. Graphix, 1994. 188 p.14. Mcllwaine, I .C. Clasificarea Zecimală Universală : ghid de utilizare. Trad.

Victoria Fr âncu ; Asoc. Bibl. din Î nvăţăm î nt din România. Busureşti, 2006. 286p.

15. Modernizarea serviciilor de informare : [materialele conf., 25-26 sept. 1997, Ch.].Fundaţia SOROS Moldova. Bibl. ASEM. Alianţa Franceză. Coord. SilviaGhinculov . Ch. , 2000. 109 p.

16. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării.Bucureşti : Fabr, 2001. Vol. 1. 409 p. ; Vol. 2. 415 p.

17. Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanţa: Ex Ponto, 2001. 388 p.

18. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. Ch.: Arc, 1997. 318 p.19. Sistemul de cataloage î n bibliotecă. Cataloagele tradiţionale : Ghidul

utilizatorului. Univ. de Stat „A. Russo”, Bibl. Şt. Alcăt. N. Culicov; coord. E.Harconiţa ; red. E. Stratan. Bălţi, 2007.

20. Stoica, Ion. Numai cercetarea salvează: Bibl. şi munca de cercet. şt. In:Biblioteca, 2003, nr 6, p. 172–173; nr 7, p. 203-204.

21. Teodoru, Vitalie. Performanţe intelectuale : Ghid de informare documentar ă.Bucureşt i: Editis, 1993. 128 p.

22. TINLIB - Manual de utilizare OPAC : V 280. IME România. Bucureşti. 10 p.

23. Ţurcan, Nelly. Teoria modernă a bibliografiei: aspect conceptual. In: Biblioteconomie şi ştiinţa informării: Prelegeri pentru studenţii specialităţiiBiblioteconomieşi Asistenţă Informaţională. Ch., 2003. Vol. 2, p. 6-31.

24. ГОСТ 7.1.-2003. Библиографическая запись. Библиографическое описание: Общие требования и правила составления. Изд. официальное.М. :ИПК Изд-во стандартов, 2004.

25. Миниярова, З.М.Электронный каталог – особая поисковая среда. В : Науч.и техн. биб-лиотеки, 2005, nr 9, p. 67-73.

26. Справочник библиографа. Науч. ред. А. Н. Ванеев, В. А. Минкина. CПб.:Изд-во Профессия, 2002. 527 p.

27. http://libruniv.usb.md

http://www.bcut.ro/GHIDOPAC.pdf





http://www.bcut.ro/GHIDOPAC.pdf




101

28. http: //www.unibuc.ro






102

4 Genuri de documente. Metode de identificare

bibliografică a documentelor

Elena ŢurcanElena Scurtu

ý Clasif icarea documentelor ý Documente tradiţionaleý Din istoricul căr ţii naţionale şi un iversaleý Produse de informare modernă ý Descrierea bibliografică a documentelor ý Prelucrarea analit ică şi sintetică a informaţiei: Adnotări. Referate.

Rezumate (Abstracte)

Concepte cheie

DocumentDocument tradiţionalPapirusManuscrisCarte

Document elec-tronicDocument pe suportmultimediaCasete audio Casete videoDiapozitiveMicrofilmeDisc de vinilCD-ROMDVD

Descriere bibliografică zone de descriere bibliografică ISBNISSNISMCIPDescriere analitică Identificare bibliografică Informare bibliografică

AdnotareReferatRezumat (abstract)




103

„Cartea este realitatea cea mai paşnică, î nsingurată şi tăcută a lumii, iar esenţ aacestei filosofii constă î n faptul că ele, căr ţ ile, formează acea pace contemplativă,care doar de la şi î ntre căr ţ i poate fi î nvăţ ată şi simţ ită...”

Dumitru Păsat

Lumea informaţ iei este lumea cunoaşterii, lumea de mî ine, un viitor pentru carelucrează deja milioane de oameni şi î n care vor tr ăi miliarde de oameni...

Ion Stoica




104

4.1. Clasificarea documentelor

Termenul de “document” (lat.”doco” – a î nvăţa pe cineva) conform definiţiei dată de M.Regneală este informaţie î nregistrată care poate fi tratată ca o unitate î ntr-un

proces documentar, indiferent de caracteristicile şi forma ei fizică. (15) Poate fi untext scris sau tipărit, o hartă, o diagramă, o ştampă, un desen, o fotograie, unmicrofilm, un film, o bandă magnetică, un alt produs al unei activităţi intelectuale.

Î n bibliotecile contemporane există două categorii clar delimitate de documente :§ documente tradiţionale§ documente moderne.

Documentele tradiţionale pot fi divizate î n :§ documente tradiţionale scrise§ documente tradiţionale vizuale

Documentele moderne se î mpart î n :§ documente moderne vizuale§ documente audiovizuale§ microformate§ documente electronice

Toate clasificările de bibliotecă au ca punct de plecare două elemente :§ suportul fizic utilizat pentru scris§ tehnicile pentru realizarea documentelor

4.2. Documente tradiţionale Î n documentele tradiţionale textuale informaţiile sunt prezentate î n mod exclusiv

sub formă de texte scrise: căr ţi, periodice, culegeri de statistică, fişe, documenteadministrative, texte de legi, cataloage, documente comerciale, brevete.

Documente tradiţionale non – textuale prezintă informaţiile sub alte forme:§ iconografice sau grafice : imagini, planuri, grafice, scheme, afişe, tablouri,

fotografii, diapozitive§ sonore : discuri, î nregistr ări magnetice§

audio-vizuale : filme, bezi şi casete video§ de natur ă materială : obiecte, eşantioane, machete, opere şi monumente,opere î n alfabetul braille, jocuri pedagogice§ heteroclite : căr ţile disc şi ansamblurile pedagogice§ magnetice folosite î n informatică : programele care permit diferenţa lucr ărilor

de calcul, trierea, gestiunea fişierelor.Cartea din latina charta “h î rtie, scrisoare” (8) este cea mai mare invenţie a

tuturor vremurilor şi popoarelor, î nlesnind acumularea şi concentrarea experienţeicolective a generaţiilor.

Cartea este concretizarea materială a unei lucr ări cu ajutorul tiparului sau al unuiprocedeu de multiplicare pe file de dimensiuni egale, protejate de o copertă, av î nd unconţinut unitar şi servind ca mijloc de informare cu valenţe educative.

Cartea este documentul neperiodic produs î n mai multe exemplare care conţine




105

cel puţin 49 de pagini î n afara coper ţilor şi constituie o unitate bibliografică (15)

4.3. Repere din istoria căr ţii naţionale şi universale

Căr ţile nu s-au născut odată cu scrisul, ci o dată cu dorinţa de a face ca un textsă fie citit de căt mai multă lume. Vechimea şi locul de naştere al căr ţii nu pot fistabilite dec î t aproximativ. Făr ă î ndoială, ea a apărut î n acelaşi timp î n mai multe ţări,ca produs al unei culturi suficient de avansate pentru a căuta şi afla o cale detransmitere a tezaurului de cunoştinţe generaţiilor următoare. Istoria căr ţii cuprindemilenii, î n cursul cărora aceasta a cunoscut numeroase alternative, proprii fiecăreiepoci şi fiecărui teritoriu, f ăr ă a-şi modifica î nsă esenţa de vehicul al g î ndirii scrise, cidoar î nf ăţişarea şi structura materială, tehnologia de confecţionare şi de multiplicare,c î t şi de mijloacele de difuzare.

Vreme î ndelungată, cartea nu a existat dec î t sub formă de manuscris , fiecarecomunitate folosind, pentru alcătuirea ei, materialele care se găseau la î ndem î nă:coajă de copac, frunze de palmier, tăbliţe de lut sau de lemn etc. Căr ţileasirobabilonienilor erau t ăbli ţ e de lut de dimensiuni variabile, f ăr ă a depăşi î nsă 40cm î n lungime şi 30 cm î n lăţime, scrise î n cuneiforme (scriere cu semne î n formă deunghiuri). Titlul lucr ării, numele proprietarului şi scribului erau trecute pe spateleprimei tăbliţe din serie. Fiecare tabliţă avea î nsemnat î n colţul de jos primul cuv î nt cucare î ncepea tăbliţa următoare, pentru ca cititorul să ştie î n ce ordine să le citească.

Un progres î nsemnat a î nregistrat istoria căr ţii odată cu producerea papirusului

(3000 î .Chr.) î n cantităţi suficiente, ceea ce a dus la folosirea lui ca suport pentruscris nu numai î n Egipt, ţara lui de origine, dar şi î n Grecia şi la Roma. Papirusulprezenta şi unele neajunsuri: era fragil şi sensibil la umiditate, nu putea fi scris dec î tpe o singur ă faţă, nu se putea citi dec î t desf ăşurat cu ambele m î ini, iar după lectur ă trebuia rulat î n î ntregime î n sens invers… Aceste dezavantaje au dus, spre sf î r şitulsec. 4 e.n.(197-156 î .Chr.), la î nlocuirea lui treptată cu pergamentul care a dominatindustria căr ţii mai bine de un mileniu. Î nsă, de-a lungul î ntregii antichităţi, grecii şiromanii au utilizat, alături de rulouri, tăbliţe cerate pentru diverse î nsemnări şiexerciţii şcolare. Ideea de a î ntrebuinţa pergamentul î n locul “filelor” de lemn a apărutla î nceputul Imperiului Roman. Această formă nouă de carte, care a primit numele decodex , s-a impus şi s-a menţinut p î nă î n zilele noastre. Aşadar, dipticul - „două planşe de lemn, bronz, fildeş prinse cu inele şi acoperite cu cear ă pe care se scriau î n vechime diferite mesaje” (15) poate fi considerat premergătorul căr ţiicontemporane.

Î n evul mediu, î ntregul proces de confecţionare a căr ţii se desf ăşura î n mănăstirişi, cel puţin, p î nă î n sec. 12, cartea nu a trecut de pragul bibliotecilor monastice,r ăm î n î nd un monopol al clericilor. Această stare de lucruri s-a modificat, î n secoleleurmătoare, odată cu î nfiinţarea universităţilor şi naşterea literaturilor naţionale.Universităţile organizau şi controlau confecţionarea î n serie a căr ţii destinate

î nvăţăm î ntului şi nu livrau profesorilor şi studenţilor dec î t exemplare autorizate î nceea ce priveşte fondul şi forma. Î n oraşe au apărut atelierele laice ale acelor libr ăriicare lucrau pentru un public larg, dornic de a citi şi a se cultiva.




106

Pe h î rtie au scris mai î nt î i chinezii, descoperitorul ei fiind Ţ ai-Lun din provinciaHunan. După multe î ncercări, el a reuşit, prin anul 105 e.n., să obţină h î rtie dintr-opastă preparată prin măcinarea scoar ţei de copac, a nervurilor frunzelor de dud, afibrelor de bambus. După trecerea a cinci secole de la descoperirea lui Ţai-Lun,

secretul fabricării h î rtiei este preluat de coreeni şi apoi de japonezi. Japonezii,folosind zdrenţe de mătase, fabricau de pe atunci o h î rtie extrem de fină, cunoscută şi astăzi sub numele de hî rtie de mătase (japoneză). Spre apus, drumul h î rtiei a fostdeschis prin secolul al VIII-lea. Primul mare centru de fabricat h î rtia î n această regiune a luat fiinţă la Samarkand. De la Samarkand fabricarea h î rtiei s-a r ăsp î ndit î ntot bazinul mediteranean, aflat sub dominaţie arabă. Tot arabii s î nt aceia care auintrodus h î rtia î n Europa. (2)

Cărtea a căpătat noi dimensiuni c î nd tiparul a revoluţionat, î n sec. 15, tehnica sade realizare, î nlocuind procedeele manuale. Tipar – tehnici de imprimare a textelor şiilustra

ţiilor realizate prin presare pe h

ârtie sau pe un alt material a formelor acoperite

cu cerneală.(20)Mulţi meşteri europeni erau preocupaţi de inventarea unui sistem de multiplicare

a textelor care să fie rapid, practic şi ieftin. Î n 1450 Johann Gutenberg (1397,Germania) a perfecţionat şi a unit operaţiile cunoscute p î nă acum î ntr-un sistem deimprimare care a marcat naşterea tiparului. Deci, lui Gutenberg i se datorează:turnarea literelor mobile dintr-un aliaj de plumb, bismut şi antimoniu; un mijloc dedistribuire a literelor î n căsuţe şi un aparat - culegar pentru formarea r î ndului de tipar;un mecanism complex, presa tipografică, superior tuturor mijloacelor folosite p î nă atunci pentru imprimare. (17) Căr ţile tipărite de la inventarea tiparului de cătreJohann Gutenberg până la anul 1500 inclusiv, au fost numite, cu un termen

convenţional, incunabule, prin valoarea şi semnificaţia deosebită a acestor adevărate monumente ale artei tipografice. Î n ţara noastr ă nu s-au tipărit incunabule,dar românii transilvăneni figurează ca maeştri î n tipografii de incunabule, î n diferitecentre ale Europei. Numele lui Toma din Transilvania este scris pe o carte imprimată la Mantua, î n 1473.

Cartea tip ărit ă s-a impus rapid odată cu perfecţionarea metodelor de imprimareşi cu progresele î nf ăptuite î n fabricarea h î rtiei. Î nsă tiparele mari au devenit orealitate abia î n sec. 19, datorită inventării maşinilor de imprimare, de turnat şi cules

litere, stereotipiei, tiparului aproape simultan pe ambele feţe ale colii, de la cel î ncoală la cel î n rolă sau modul continuu. Dorinţa de perfecţionare şi moştenireaspirituală î n arta tiparului de la chinezi până la Johannes Gutenberg, ne obligă să fim

demni urmaşi ai celor care au lăsat omenirii darul cuvântului reprodus î n milioanede exemplare. Î n felul acesta, tiparul a transformat cartea î n principalul mijloc de informare şi

instruire universală.Str ăvechii locuitori de pe teritoriul actual al României se pare că au cunoscut

scrierea pictografică şi ideografică. Alături de acest tip de scriere pe suport de argilă

populaţia daco-getică î ntrebuinţa î nsemnări mnemotehnice şi mesaje simbolice.Folosirea scrisului, atestată de numeroase inscripţii pe blocuri de piatr ă, cucaractere grece şti , descoperite la Sarmizegetusa, care datează din sec. 1 î .Hr. şi




107

reprezintă o dovadă a relaţiilor intense dintre geto-daci şi oraşele-colonii greceşti depe ţărmul Mării Negre. Perioadei romane (sec. I-III d.Hr.) î i corespunde scrierea latin ă atestată de peste 3000 de inscripţii pe piatr ă. Pentru scris s-au mai utilizatscoar ţă de copac, piei de animale şi vasele de lut ars. Î ncep î nd cu sec. al X-lea d.Hr.,

locuitorii de pe actualul teritoriu al României au adoptat limba slavon ă î n biserică,mai î nt î i alfabetul glagolitic şi apoi pe cel chirilic. Suportul pe care se scria a fost la î nceput pergamentul, iar din sec. al XVI-lea şi h î rtia provenită, se pare, din Italia şiSaxonia.

Din sec. al XV-lea apar şi primele informaţii referitoare la folosirea scrisului î n limba rom ân ă, iar cel mai vechi text ce s-a păstrat este “Scrisoarea lui Neacşu de laC î mpulung, trimisă î n anul 1521 jup î nului Haneş Begner”. Tot î n această perioadă apar primele mori de h î rtie la Orlat şi Tâlmaciu (Sibiu), la Cluj, şi î n 1539 la Braşov,deschisă de Johann Fucs şi Johann Benkner. Moara era indisponibilă fiindcă aicifunc

ţiona(1535) tipografia

î nfiin

ţată

de Johann Honterus. Î n anul 1583 se monteaz

ă

prima moar ă de h î rtie din Moldova, iar î n anul 1643, Matei Basarab î nfiinţează laCălimăneşti prima moar ă de h î rtie din Ţara Românească. Acestea foloseau camaterie primă zdrenţe de c î nepă şi in, din care se obţinea o h î rtie de calitatesuperioar ă. Trecerea la obţinerea h î rtiei din pastă de lemn se face după anul 1881c î nd s-a promulgat legea de î ncurajare a industriei h î rtiei.

P î nă la 1918, pe l î ngă autoritatea civilă, Biserica a fost aşezăm î ntul cel mai deseamă care a tipărit şi a r ăsp î ndit căr ţi care formau hrana sufletească a poporuluinostru.

Î n ţinutul dintre Prut şi Nistru istoria căr ţii î nregistrează î n secolul al XVIII -lea

numai activitatea tipografică a lui Mihai Strilbiţchi. După o activitate de gravor şitipograf la Mitropolia Moldovei din Iaşi, in 1792 Mihai Strilbiţchi îşi transfer ă inventarultipografic la Dubăsari, unde din mila î mpăr ătesei Ecaterina a II-a obţine pământ şidreptul de a-şi organiza tipografia. Î n 1796 tipograful basarabean î -şi mută oficiul laMovilău, pe Nistru, unde tipăreşte Istoria a Alexandrului celui Mare, căr ţi cu conţinutlaic.

Î n sec. al XIX-lea a luat fiinţă la Chişinău prima tipografie mitropolitană,inaugurată la 31 mai 1814 prin str ădania mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.Prima carte tipărită î n tipografia eparhială din Chişinău a fost „Liturghia” de la 1815.

Cel mai vechi manual şcolar din Basarabia este considerat cel intitulat „Scurtă gramatică rusească cu tălmăcirea î n limba română, tipărit cu litere chirilice”. (17)

4.4. Produse de informare modernă

Documente audiovizuale1. Orice document-text, orice document-imagine, orice document-sunet a cărui

consultare sau utilizare se face prin intermediul unui aparat, î nregistr ări vizuale (cusau f ăr ă sunet) şi î nregistr ări sonore, indiferent de suport sau procedeul tehnic

utilizat pentru realizare.2. Î nregistr ări vizuale şi î nregistr ări sonore indiferent de suport sau procedeul

tehnic utilizat pentru realizare (15).




108

Î n această categorie s î nt incluse:§ documente sonore (discuri, benzi magnetice, casete, discuri compact

audio),§ documente vizuale (diafilme, microformate, diapozitive transparente)

§

documente audiovizuale combinate (filme sonore, filme video etc.)§ filmotecă, cinematecă şi videotecă

Documente electroniceCartea electronică („e-cartea”

sau î n engleză „electronic book”, „e-book”, „eBook”) este o publicaţ ie f ăr ă un suport propriu fizic, ea existî nddoar sub formă logică – gî nduri î ntr-un creier electronic, carte electronic

ă– vezi mini CD-ROM : CD-ROM de dimensiuni

reduse (80 mm diametru) (15).O carte electronică este varianta electronică a unei căr ţ i tipărite, care poate fi

citită pe calculator, laptop, de dispozitive portabile de lectur ă, pe dispozitive genPalm/PDA, pe ecranul telefonului mobil sau terminale Internet (6).

e-book - este document digital, sub licenţă sau nu, unde textul este dominat şicare poate fi văzut î n analogie cu o carte tipărită (monografie). Utilizarea căr ţ ilor-eeste î n multe cazuri dependentă de un dispozitiv anume şi/sau un limbaj special decitire sau vizionare (22).

Căr ţile electronice pot conţine nu numai informaţii sub formă de text, c î t şisunete, şi imagini fixe sau video, ce pot fi parcurse dinamic. Ea ne poate conecta la omultitudine de surse de informaţie, transform î nd actul lecturii î ntr-o explorare, onavigare prin informaţii.(5) Cartea electronică acoper ă acelaşi spectru ca şi căr ţileclasice – de la literatur ă la lucr ări de specialitate, dicţionare, enciclopedii, periodice –dar î n funcţie de specificul conţinutului, modalitatea de accesare s-a schimbat. Astfel,pentru consultarea unui dicţionar se folosesc motoare de căutare; parcurgerea uneienciclopedii implică utilizarea hipertextului (prin hipertext, î nţeleg î nd un ansamblu detexteşi informaţii multimedia şi legăturile î ntre acestea).

Periodicele ştiinţifice on-line s î nt disponibile î n biblioteci şi de la distanţă.

Revistele î n format electronic au avantajul de a fi la zi cu informaţia, au hiperlegăturicu articole la care se face referire şi s î nt legate de alte tehnologii disponibile peInternet, ceea ce are o valoare inestimabilă î n cercetare.

Documente pe suport multimedia1. Multimedia – orice document compozit format din unul sau mai multe păr ţi

de natur ă audiovizuală ale cărui elemente sau suporturi nu pot fi separete princomercializare având o importanţă egală şi care pentru a fi exploatat are nevoie deun aparat de lectur ă sau tratarea simultană a textului, sunetului şi a imaginilor fixe şianimate sub controlul unui program informatic.

2.

Tratarea simultană a textului, sunetului şi a imaginilor fixe şi animate subcontrolul unui program informaticDocumente pe suport multimedia s î nt lucr ările audiovizuale integrate, numite

Document electronic termen generic pentrudesemnarea documentelor pe suportinformatic




109

multimedia, grup î nd diverse suporturi (căr ţi, fişe, fotografii, diapozitive, documenteaudiovizuale: filme, benzi magnetice, misroformate, casete, discuri etc.).

Diapozitivele – imagine pozitivă, î n alb-negru sau color, pe suporttransparent, şi destinat a fi privită prin transparenţă sau proiectată pe un ecran(20).

Cel mai r ăsp î ndit format al imaginii este 24x36 mm, pe film foto standard de 35 mm.Consultarea lor se face prin intermediul unei mese luminoase/ecran luminos sau aunui aparat de mărit.

Microformat – termen generic pentru orice suport, î n mod curent filmul,care conţine microimagini(20); documentele realizate prin microcopiere: microfilme,microfişe, microhăr ţi. Microcopierea este un procedeu de reproducere prinfotografiere şi prezentare la o scar ă redusă a documentelor originale. Imaginileobţinute nu s î nt exploatabile dec î t prin intermediul aparatelor pentru lectur ă care lerestituie utilizatorul, pe un ecran opac sau translucid, mărindu-le conform obiectivelor folosite.

Casetă - container cu două miezuri identice pe care este rulată o bandă magnetică audio, video sau un microfilm ce se deplasează dintr-o parte î n alta (15).

audio - au apărut de multă vreme şi au fost utilizate î n special pentru î nregistr ări muzicale. Î n prezent, pe l î ngă destinaţia principală, acestea s î nt utilizatepentru î nregistrarea lecţiilor de limbi str ăine şi chiar pentru î nregistrarea unei opereliterare.

video – pe l î ngă destinaţia principală de î nregistrare a unor filme,spectacole etc., se amplifică utilizarea casetelor video î n procesul educaţional.

Discuri magnetice: hard-discuri şi floppy-discuri; la 1983 apare

CD-ul (compact-discul). Mediu optic de stocare de dimensiuni reduse (120mm diametru) şi de mare capacitate de stocare a informaţiilor pe care semnaleleanalogice sunt î nregistrate î n format digital î ntr-o memorie care poate fi decât citită.Sunt exploatate cu ajutorul razelor laser. Discurile compacte pot fi folosite şi pentrustocarea şi regăsirea unei mari cantităţi de date codificate digital (20). Spre sf î r şituldeceniului nouă al sec. XX se î nregistrează o nouă performanţă î n privinţasuporturilor: apariţia video-discului din categoria suporturilor optice citibile cu razelaser.

CD-ROM : disc compact pentru stocarea datelor (imaginilor, textelor şi/sau

sunetelor, precum şi a programelor care le exploatează) utilizat î n activitatea deinformare documentar ă numai pentru citire( 6,20 ).

DVD – mediu care stocheză cantităţi uriaşe de date pe un disc similar CD-Rom-ului, dar cu capacitate mult mai mare. Poate cuprinde filme cu sunet şi imaginide bună calitate(20).

3 Î n colecţia Mediatecii pot fi consultate CD-urile:Ø Enciclopedia Virtuală I.L.Caragiale-opere, studii critice, 60 minute de

filme fragmente audio, peste 200 de imagini,Ø CD-ROM Eminescu, rostit şi interpretat, văzut şi imaginat î n raporturile sale

cu modernitatea şi cu spaţiul universal al umanităţii, e tradus î n engleză, spaniolă,franceză, rusă, italiană, germană.Ø colecţieMari dicţionare ale limbii române:




110

• „Noul dicţionar al limbii române”,• „Dicţionar de sinonime, antonime, de rime”,• „Marele dicţionar de neologisme”,• „Dicţionar ortografic al limbii române” ş.a.

Ø

CD-uri î n limbă engleză călătorii virtuale (o călătorie virtuală prin 20 dincele mai vestite şi frumoase camere ale muzeului î nsoţită de un comentariu la 400lucr ări expuse (tema, perioada de dezvoltare şi tipul lucr ării) cum sunt :• The Hermitage museum Saint Petersburg, ( sunt descrise 3 sec. ale istoriei

Rusiei de la Ecaterina a 2-a, Petru 1-i, şi p î nă î n prezent).• „The Louvre”• „Musee D,Orsay”, (o călătorie virtuală prin 20 din cele mai vestite şi frumoase

camere ale muzeului î nsoţită de un comentariu destinat a 400 lucr ări expuse:tema, perioada de dezvoltareşi tipul lucr ării),

•

„The 1995 Grolier multimedia encyclopedia”Ø „Regina Căr ţii de Nord” – o călătorie virtuală prin spaţiile Bibliotecii

Ştiinţifice Universitare, care ne ofer ă posibilitatea de a pune amprenta peperformanţa obţinută î n timp de către Bibliotecă.Ø Biblioteca Şcolarului - o bibliotecă din 104 volume cu tabele cronologice,

texte literare, aprecieri.

4.5. Descrierea bibliografică a documentelor

Informaţia şi accesul la informaţie reprezintă o condiţie esenţială a progresului.Informaţia a modificat existenţa societăţii, a transformat modul de g î ndire. „Relaţiasocietate-informaţie este indisolubilă. Schimbul de informaţii reprezintă o categorieesenţială î n existenţa societăţii, o realitate care defineşte primordial societatea”(8,p.16).

Colecţia unei biblioteci, acest perpetuum mobile, compusă din totalitatea căr ţilor,publicaţiilor periodice, standardelor (materialelor imprimate) şi a documentelor electronice (documente pe suport multimedia) se modernizează continuu.

Identificarea documentelor dintr-o bibliotecă este un proces important. Fiecare

publicaţie trebuie prezentată î n aşa fel ca cititorul s-o identifice f ăr ă mari dificultăţi. Enecesar ă o prelucrare, o analiză minuţioasă a documentelor.Prelucrarea documentelor trebuie să urmărească formularea concentrată şi

sistematizarea datelor şi informaţiilor obţinute prin analiza unui document sau a unuigrup de documente.

Analiza documentar ă reprezintă o fază a procesului integru de documentare şiconstituie o parte componentă a documentării.

Î n funcţie de profunzimea analizei aplicate documentelor primare, informaţiileextrase se pot clasifica î n:

•

descrierea bibliografică cu informaţii bibliografice (indicative) care conţinelementele de referinţă (numele şi prenumele autorului, titlul documentului,datele de publicare, caracteristicile cantitative;




111

• informaţii documentare care cuprind at î t descrierea bibliografică c î t şi ceacodificată î ntr-un limbaj convenţional a conţinutului documentului (indexCZU);

• informaţii faptice: un ansamblu de date exprimate î n limbaj natural prin

fraze, tabele, figuri... selectate din cuprinsul documentului.Schema descrierii bibliograficeTitlul propriu zis [Desemnarea materialului] = Titlul paralel : informaţii referitoare

la titlu / menţiuni de responsabilitate prima menţiune ; a doua menţiune şiurmătoarele . – Menţiunea de ediţie / menţiuni de responsabilitate referitoare la ediţie. - Menţiunea datelor specifice (tipul publicaţiei) . - Locul de publicare ; Al doilea locde publicare şi următoarele : Editura, data publicării(Tipografia) . - Cantitatea : altedetalii fizice ; formatul + materialul î nsoţitor . - (Titlul seriei = Titlul paralel al seriei :informaţii referitoare la titlul seriei / menţiuni de responsabilitate asupra seriei,

numerotarea î n cadrul seriei) . –Note . - ISBN : preţ Descrierea bibliografică cuprinde un ansamblu de date despre un document saualtul: autor, titlu, loc, editur ă, colecţie, note. Descrierea bibliografică pe planinternaţional se face conform unor reguli standardizate (ISBD). ISBD (InternationalStandard Bibliographic Discription) este un complex de norme şi reguli carefacilitează comunicarea internaţională.

ISBD(M) cuprinde 8 zone determinate de elementele bibliografice obligatorii şifacultative care caracterizează monografiile.

Zona Punctuaţiaobligatoriecare precedă

sau î ncadrează

Elementul bibliografic

1. Zona titlului şi amenţiunii deresponsabilitate

:=[ ]/ ;

1.1. Titlul propriu-zis1.2. Informaţii despre titlu1.3. Titlul paralel1.4. Desemnarea materialului1.5. Menţiune de

responsabilitate2. Zona ediţiei . -

=2.1. Menţiune de ediţie2.2. Menţiune paralelă de ediţie

3. Zona datelor specifice anumitor categorii de documente

. -Materiale cartografice, muzică

tipărită

4. Zona datelor depublicare, difuzare

. - ;

,:

4.1. Locul de publicare: primul loc,următorul loc

4.2. Data publicării4.3. Editura

5. Zona descrierilor fizice (colaţiunea)

. –:;

5.1. Numărul de unităţi fizice5.2. Alte caracteristici fizice5.3. Dimensiunile. Formatul




112

+ 5.4. Materialul î nsoţitor 6. Zona seriei . – (

=:

- ;

6.1. Titlul propriu-zis al seriei6.2. Titlul paralel al seriei6.3. Informaţii despre titlul seriei

6.4. Menţiuni de responsabilitatereferitoare la serie7. Zona notelor . - Se dau informaţii suplimentare care

completează elementele descrierii8. Zona numărului

standard; modalităţi deprocurare; preţul

. –

:

8.1. ISBN (Numărul internaţionalstandard pentru carte)

8.2. Modalităţi de procurare, preţ

Mostre

1.

Ciobanu, Ş tefan . Romantismul german : Album / Ştefan Ciobanu ; Ed. î ngr. de Dan Mazilu (zona titlului şi a menţiunii de responsabilitate);2. Graur, Alexandru. Scurtă istorie a lingvistici / Al. Graur, Lucia Wald. – Ed. a 3-

a, rev. şi adăugată (zona ediţiei); 3. Babii, Vladimir Ion. Culegere de piese pentru orchestra de acordeonişti [Note]

/ V. Babii. – Partitur ă.4. Eliade, Mircea. 19 trandafiri / Mircea Eliade. – Bucureşti : Humanitas, 2004

(zona datelor de publicare); 5. Rebreanu, Liviu. Adamşi Eva : Roman / Liviu Rebreanu. - Ch. : Litera, 2001.

– 280 p. (zona descrierilor fizice); 6. Freud, Sigmund. Introducere î n psihanaliză : Prelegeri de psihanaliză /

Sigmund Freud; Trad. şi note L.Gavriliu. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică,1992. – 584 p. – (Lucr ări fundamentale / Editura Didactică şi Pedagogică) (Zonaseriei);

7. Sadoveanu, Mihail. Venea o moar ă pe Siret. – Bucureşti : Ed. Eminescu,1990. – 398 p. - (Romanul de dragoste; 230). - Vol. reproduce textul ed.: MihailSadoveanu. Venea o moar ă pe Siret. – Bucureşti : E.P.I., 1969. (zona notelor);

8. Badicu, Iurie. Aforisme, maxime şi cugetări pe bani pentru businessmani /Iurie Badicu. – Ch. : Pontos, 2006. – 216 p. - ISBN 978-9975-72-214-2. (zona

numărului de standard)Autor - persoană şi uneori colectivitate responsabilă de conţinutul intelectual

sau artistic al unui document.Titlu – cuv î nt sau grup de cuvinte care apare, de regulă, pe pagina de titlu a

unui document, deosebindu-l de alte documente.Subtitlu – cuv î nt sau expresie pe foaia de titlu î n vederea completării sau

explicării titlului. Editor - persoana sau instituţia responsabilă de publicarea unui document.Alc ătuitor - persoana care adună, selectează informaţia pentru o antologie, o

culegere, o bibliografie.Editura – instituţie posesoare a copyright-ului care editează documente




113

Edi ţ ia - totalitatea exemplarelor unui document realizate de la aceeaşicompoziţie tipografică sau exemplar folosit ca matriţă.

ISBN – cod internaţional al căr ţilor definit prin ISO 2108Agenţia Internaţională ISBN cu centrul la Londra (mai mult de 30 de ani sediul a

fost la Berlin) controlează toate centrele naţionale.Sistemul ISBN funcţionează din 1965, î n Moldova – din 1994.Este format din 13 cifre grupate î n 5 segmente: 978-9975-72-214-2- prefix - 978 – indicativul pentru identificarea producţiei editoriale de

carte la nivel internaţional;- codul de ţar ă;- codul de editur ă;- numărul de ordine (numerotează documentul printre publicaţiile

editorului);- cifra de control – ultima cifr

ăa codului ISBN. Permite verificarea

validităţii codului ISBN.Avantajele folosirii codului ISBN:

- identifică documentele şi editurile î n baze de date bibliografice evit î ndconfuzia î ntre titluri asemănătoare;

- facilitează operaţiile de gestiune a stocurilor de carte î n biblioteci;- ajută la crearea bazelor de date pentru edituri şi lansarea comenzilor

pe calculator.ISSN este un cod internaţional de identificare a publicaţiilor seriale definite prin

ISO 3297.

Termenul „publicaţ ie serială” denotă o publicaţ ie care apare la intervale regulatesau neregulate de timp (revistele, ziarele, analele ), î n numere, fascicule, volume

Codul ISSN permite identificarea unică, la nivel internaţional a titlului uneipublicaţii î n serie.

Este un cod standardizat format din două grupe de c î te 4 cifre, separate princratimă. Nu conţine informaţii referitoare la originea sau conţinutul publicaţiilor.

ISMN (International Standard Music Number) se atribuie publicaţiilor muzicaletipărite

CIP (Catalogarea î naintea Publicării) constituie o descriere bibliografică

standardizată a publicaţiei. Se expune pe versoul foii de titlu. Se elaborează deAgenţia Naţională ISBN, ISSN, ISMN. Sistemul CIP este un mecanism al controluluidepozitului legal, o bază prealabilă de editare a bibliografiei, contribuie la elaborareacatalogului electronic a publicaţiilor deja apărute şi recepţionate de CameraNaţională a Căr ţii.

La ora actuală prezenţa Republicii Moldova pe plan internaţional cu privire ladifuzarea informaţiei la sistemele ISBN, ISMN, ISSN, CIP este asigurată de CameraNaţională a Căr ţii din Moldova. Adresa electronică a Camerei Naţionale a Căr ţii:www.iatp.md/cnc/

MostreCăr ţ i:1. Cu un autor :

http://www.iatp.md/cnc/

http://www.iatp.md/cnc/




114

Cioran, Emil. Căderea î n timp / Emil Cioran. - Bucureşti : Humanitas, 2003. –169 p.

ISBN: 973-50-0347-32. Cu doi autori:

Bejan, Vlad. Pentru sănătatea mediului î nconjur ător / Vlad Bejan, Dorin Bejan. –Iaşi: Ed. PIM, 2006. – 198 p.ISBN: 973-716-276-53. Cu trei autori:Cucu, Ion. Logica matematică / I. Cucu, A. Rusu, E. Rusu. – Ch.: CE USM,

2003. - 72 p.ISBN: 9975-70-235-X

4. Cu patru autori:Servicii de intervenţie timpurie pentru copilul cu disabilităţi şi risc sporit : ghid

practic / Ivan Puiu, Ala Cojocaru, Silvia Breabin, Marina Calac. - Ch.: s.n., 2006. -196 p.

ISBN: 978-9975-918-01-5Documente oficiale: Constituţia Republicii Moldova : Adoptată la 29 iulie 1995 : cu modif- şi

completări p î nă la 1 oct. 2004. – Ch.: Ed. Iulian, 2004. - 64 p.ISBN: 9975-922-80-5Materialele î ntrunirilor ştiin ţ ifice :Materialele Colocviului Comemorativ Internaţional „Tradiţie şi modernitate î n

abordarea limbajului” consacrat aniversării a 65-a de la naşterea profesorului Mircea

Ioniţă, 25 noiembr. 2006, Bălţi / red. resp. A. Coşciuc. – Bălţi : Presa univ. bălţeană,2006. – 312 p.

ISBN: 978-9975-50-014-2Anale: Academia de Studii Economice din Moldova. Analele Academiei de Studii

Economice din Moldova. Vol. 4 / ASEM ; Col. de red. G. Belostecinic, … . - Ch.:ASEM, 2006. –

96 p. ISBN: 978-0075-75-087-5Descr ierea analitică

Descrierea analitică, î n viziunea lui M. Regneală (Directorul Bibliotecii CentraleUniversitare din Bucureşti, Preşedintele Asociaţiei de Bibliotecari din România), este„descrierea unui capitol dintr-o monografie sau a unui articol dintr-un serial” (6, Vol.1, p.176).

Obiectul descrierii analitice constituie doar o parte dintr-un î ntreg, indic î ndu-se î nmod obligatoriu sursa gazdă. Acestea pot fi articolele sau păr ţi componente ale unor căr ţi, articole din publicaţii periodice, anale...

Revistele ştiinţifice constituie cea mai importantă sursă de documentarespecială. Se au î n vedere acele publicaţii care pun î n lumină probleme de interes

specific unor grupuri profesionale.Mostre:

o parte din carte:




115

Şleahtiţchi, Mihai. Reprezentările sociale – o deschidere completă spreumanitate / Mihai Şleahtiţchi // Ştiinţa psihologică : Progres, probleme şi perspective.

– Ch., 1996. – P. 157-159articol din revistă:

Văcărel, Iulian. Concepţiile lui Dimitrie A. Sturdza î n probleme economice şifinanciare / Iu. Văcărel // Academica. – 2003. – Nr. 20. – P. 70-73articol din ziar:

Achiri, I. Evaluarea rezultatelor şcolare: priorităţi şi tendinţe // Făclia. – 2002. –19 ian. – P. 3

articol din anale:Popa, Iu. Unele momente din afara şi activitatea lui Alecu Russo î n raport cu

periodizarea generală a istoriei culturii europene / Iu. Popa // An. Şt. / Univ.„A.Russo”: Bălţi (ser.nouă). – 1997. – TXVIII, fasc. Limbi moderne. Ştiinţesocioumane. – P. 54-56

site electronic: Technologies de l’information et de la communication au lycee. //http://wwww.educnet.education.fr/secondaire/broctice/ (accesat la

12.06.2007)Descrierea bibliografică se realizează î n conformitate cu standardul GOST 7.1-

2003. Библиографическая запись. Библиографическое описание ( Î n vigoare din01.05.2005)

4.6. Prelucrarea analitică şi sintetică a informaţiei: Adnotări.Referate. Rezumate (Abstracte)

Adnotarea este un proces de prelucrare analitică şi sintetică a informaţiei,av î nd drept scop redarea concisă a conţinutului documentului. Adnotarea ajută celui interesat să decidă dacă lucrarea corespunde nevoilor de informare. Adnotareatrebuie să evidenţieze din cele mai importante momente din conţinutul unui sau altuidocument. Este un proces destul de complicat care cere timp, energie intelectuală pentru a analizaşi generaliza informaţia ce se conţine î n documente.

Am putea spune că adnotarea este o informaţie secundă, care conţine oinformaţie generalizatoare din punct de vedere a destinaţiei documentului,conţinutului, genului, formei şi altor particularităţi ale documentului.

Privite sub aspectul modului î n care este prezentat conţinutul documentelor,adnotările realizează mai multe funcţii:

1. funcţia de semnalare2. funcţia de căutare a documentului.Se pot evidenţia mai multe grupe de adnotări, ţin î ndu-se cont de mai multe

particularităţi:1. Funcţională:1.1

adnotări informative

2.2 de recomandare Adnotările informative precizează titlul, prezintă date despre autor, conţinutul,

http://wwww.educnet.education.fr/secondaire/broctice/

http://wwww.educnet.education.fr/secondaire/broctice/




116

alte particularităţi ale documentelor.Cele de recomandare au drept scop propagarea documentelor. Î n urma lecturii

adnotărilor de recomandare cititorul decide să deschidă sau nu, cartea. Adnotările derecomandare au o orientare didactică prin specificul de subliniere a utilităţii

documentului.2. Din punct de vedere al caracterizării documentelor primare adnotările segrupează î n:

1.1 generale2.2 analitice Adnotările generale caracterizează documentul î n î ntregime.Cele analitice dezvăluie numai o parte a documentului.3. După cantitatea de documente analizate se disting:3.1. adnotări monografice3.2. adnot

ări recapitulative (de grup).

Adnotările monografice sunt raportate la o singur ă monografie. Adnotările de grup reunesc mai multe documente, scoţî nd î n evidenţă

particularităţile comuneşi particulare (lucr ările unui autor, unui gen).4. Din punct de vedere al volumului şi profunzimii adnotările port fi:

4.1. explicative4.2. descriptive

Cele explicative conţin doar c î teva propoziţii.Cele desriptive generalizează conţinutul documentului prim, d î nd r ăspuns la

î ntrebarea: „Ce se conţine î n document?”.

Ţin î nd cont de cerinţele standardelor î n vigoare adnotările trebuie să conţină următoarele elemente:

- tema, scopul efectuării lucr ării;- rezultatele obţinute;- elementul inovativ din lucrare;- informaţii despre autor.Textul adnotărilor trebuie să fie laconic cuprinz î nd î n acelaşi timp c î t mai multă

informaţie.Exemplu (adnotare informativă, generală, monografică, descriptivă ):

Carnegie, Dale. Secretele succesului. Cum s ă v ă face ţ i prieteni şi s ă deveni ţ i influent. – Bucure şti: Curtea Veche, 2002. – 246 p.

O carte de un succes mondial r ăsunător, ocupă un loc de drept î n topul celor mai bine vî ndute căr ţ i din toate timpurile (s-au vî ndut peste 50 mln de exemplare),care are menirea să ajute pe oricine să-şi facă prieteni şi să devină influent.

A fost tradusă î n aproape toate limbile scrise.Materialul este structurat î n 4 păr ţ i. Î n fiecare din ele cititorul va găsi sfaturi,

situaţ ii de problemă, apeluri de colaborare referitor la obţ inerea succesului mult r î vnit:cum să ne comportăm î n lume, cum să devenim agreabil, cum să ne impunem modul

de gî ndire, cum să transformăm oamenii f ăr ă a-i jigni sau a-i indigna.Iată doar cî teva din sfaturile şi î ndemnurile autorului: „Dacă vreţ i să scoateţ i

mierea nu r ăsturnaţ i stupul”; „Cruţ aţ i amorul propriu al celorlalţ i”, „Investiţ i î ncredere




117

î n semeni”, „Comentaţ i-vă mai î ntî i propriile greşeli”, “Daţ i impresia că orice greşeală are î ndreptare”, “cum să ne facem duşmani şi cum să-i evităm”..

Referatul unui document este prescurtarea acestuia cu omiterea unuinumăr mare sau mai mic de amănunte, păstr î nd sensul şi unitatea originalului.

Referatele trebuie să urmărească pe c î t este de posibil o ordine de expunere,uniformă, red î nd scopul lucr ării, metodele de lucru şi mijloacele folosite, rezultateleobţinute (definiţia Federaţiei Internaţionale de Documentare).

Referatul î n viziunea lui M. Regneală este un rezumat, de regulă, de dimensiuniample, nestandardizat, î nsoţit de descierea bibliografică a documentului.

Pentru î ntocmirea unui referat se recomandă a fi respectate c î teva condiţii:studierea completă a documentului original, studierea logică a conţinutului,prezentarea argumentelor necesare de convingere a celor care-l ascultă sau î lcitesc, aplicarea unui stil simplu, concis, exact, uşor de î nţeles.

Procesul de î ntocmire a referatelor este un proces analitico-sintetic de

prelucrare a informaţiei. Ca şi adnotarea, referatul are drept scop prescurtareavolumului unui document sau altul.

Referatul î ntr-o formă foarte laconică r ăspunde la î ntrebarea: „Ce comunică documentul?”, pe c î nd adnotarea – „Despre ce se comunică î n document?”

Funcţiile referatului ca document:- informative: referatul prezintă date suficiente despre documentul primar,

ajut î nd cititorul să-şi facă concluziile necesare;- de căutare: referatul unui document sau altul este utilizat î n sistemele

informative de căutare inclusiv şi cele automatizate.

Etapele de î ntocmire ale referatelor s î nt următoarele:- analiza preventivă: studierea documentului;- lectura minuţioasă, analiză profundă.Autorul găseşte punctele forte şi slabe ale documentului.Care elemente trebuie reflectate î n mod obligatoriu î n referat:- ideileşi ipotezele noi;- momentele ilustrative, diverse tabele;- date şi metode mai vechi, dar care prezintă î ncă interes sau s î nt utilizate î n

combinaţie cu cele noi.

Există mai multe tipologii de referate:- referatul informativ cuprinde o cantitate maximă de informaţii, o expunere

detaliată a conţinutului lucr ării, metodelor aplicate. Se pun î n evidenţă rezultatelecercetăriii prin date concrete. Referatul informativ este singurul tip de referat carepoate î nlocui p î nă la un anumit grad, originalul ( î n cazul beneficiarilor care nu auacces la documente), evidenţiind elementele noi surprinse î n conţinutul documentuluioriginal;

- referatul indicativ (descriptiv) cuprinde o descriere generală, sumar ă aconţinutului unui document, indic î nd obiectul şi scopul lucr ării, precum şi rezultatele

obţinute. Fiind mai mic dec î t referatul informativ, trebuie să ajute cititorul singur să aprecieze valoarea documentului. Cuprinde circa 200 de cuvinte;




118

- referatul complex se î ntocmeşte î n urma consultării mai multor lucr ări cuaceeaşi temă ştiinţifică. Dacă unele şi aceleaşi idei s î nt amplificate î n toate lucr ărileconsulate se poate forma o sinteză documentar ă;

- referatul evaluativ descrie conţinutul documentului cu aprecieri critice;

-

referatul de autor este î ntocmit şi redactat de către autor, păstr î nd limbajulutilizat î n studiul original; - referatul selectiv cuprinde numai acele informaţii care pot interesa o anumită

categorie de utilizatori; - referatul codificat este î ntocmit pentru a fi citit cu calculatorul; - referatul telegrafic este î ntocmit din cuvinte-cheie. Este folosit pentru

intrioducerea pe calculator; - referatul de editor urmăreşte difuzarea, publicitatea, propagarea conţinutului

unui document. Exemplu (referat indicativ)Carnegie, Dale. Secretele succesului. Cum s ă v ă face ţ i prieteni şi s ă

deveni ţ i influent. – Bucure şti: Curtea Veche, 2002. – 246 p.O carte de un succes mondial r ăsunător, ocupă un loc de drept î n topul celor

mai bine vî ndute căr ţ i din toate timpurile (s-au vî ndut peste 50 mln de exemplare),care are menirea să ajute pe oricine să-şi facă prieteni şi să devină influent.

A fost tradusă î n aproape toate limbile scrise.Cartea cunoscutului psiholog american D. Carnegie conţ ine o prefaţă cu

î nsemnări ale autorului referitor la scrierea acestei căr ţ i şi 4 capitolePartea 1. Cum să vă comportaţ i î n lume cu exemple, afirmaţii, contrapuneri,

secrete ale comportamentului uman: să nu condamnăm pe alţii, dar să-i î nţelegem,să fim drepţi şi sinceri î n aprecieri, să st î rnim î n ceilalţi o dorinţă vie

Partea 2. Ş ase modalităţ i de a deveni agreabil conţine sfaturi referitor la lăsareade impresii favorabile, la trezirea interesului î n ceilalţi prin comunicare, la c îştigul desimpatie

Partea 3. Cum să vă impuneţ i modul de gî ndire cu metode, apeluri, colabor ări:cum ne facem duşmani şi cum evităm aceasta, cum să conversăm cu uşurinţă, cumsă trezim interesul î n ceilalţi

Partea 4. Fiţ i un conducător adevărat cu aceleaşi sfaturi de problemă: cum să

transformăm oamenii f ăr ă a-i jigni sau a-i indigna, să cruţăm amorul propriu alcelorlalţi, să propulsăm oamenii spre succes, dăm impresie că orice greşală are î ndreptare, comentăm mai î nt î i propriile greşeli, criticăm f ăr ă a atrage ur ă, cum să obţinem succese î n cariera profesională, cum să ne comportăm î n lume, cum să devenim agreabil, cum să ne impunem modul de g î ndire.

D. Carnegie a schimbat prin scrierile sale soarta a mln de oameni. Aceştea şi-auvăzut visurile realizate pe care le credeau imposibile de a fi î mplinite. Urm î ndsfaturile autorului este imposibil ca viaţa fiecăruia să nu se î mbunătăţească.

Rezumatul (abstractul) – prezentarea prescurtată a conţinutului unui document

ţin î nd seama de structura acestuia. Rezumatul analitic reprezintă documentul sub oformă prescurtată a conţinutului documentului, f ăr ă un punct de vedere critic.




119

Rezumatul de autor este î ntocmit de de autorul lucr ării şi, de regulă, î nsoţeştedocumentul integral.

Î ntrebări pentru evaluare

1.

Definiţi conceptul de „document.2. C î nd a fost tipărită prima carte î n Moldova?3. Care sunt documentele multimedia?4. Care s î nt zonele de descriere bibliografică a unei căr ţi?5. Ce este ISBN? Din ce este format? Care s î nt avantajele de identificare a

unui document prin prezentarea ISBN?6. ISBNşi ISSN: deosebiri şi analogii.7. Definiţi CIPul.8. Ce î nseamnă descriere analitică?9. De ce este necesar

ăprelucrarea analitic

ă şi sintetic

ăa informa

ţiei?

10. Adnotări şi referate: deosebiri şi analogii.11. Care s î nt etapele de î ntocmire a unui referat?12. Tipologia referatelor.13. Conţinutul referatului.

Lucr ări practice:I. Analiza comparativă a documentelor de diferite genuri (carte, seriale,

documente electronice, documente multimedia etc.). - Asistenţă socială : Tendinţe şi perspective : Bibliogr. select. / alcăt.: E.Scurtu ;

red.: L.Stupacenco. Bălţi : BŞU, 2003. 134 p.(carte, bibliografie selectivă)- Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreţilor din Moldova. Ch. : ARC ; Museum,

1999. 499 p. : il.(carte, enciclopedie)- Lucr ările profesorilor facultăţii Muzică şi pedagogie muzicală (1990-2003) :

bibliogr. select. / Univ. de Stat "A.Russo" Bălţi; Bibl. Şt. ; alcăt. M.Fotescu, N.Apostol; red. şi pref. E.Harconiţa. Bălţi, 2003. 33 p.(carte, bibliografie selectivă)

- MAS FullText. Premier. Disc 2 : May 2000 - Feb.2001 : CD-ROM. USA :EBSCO Publ, 2001.(CD-ROM)

- Matei, Horia. Enciclopedia antichităţii. Bucureşti : Meronia, 1996. 494 p.(carte,

enciclopedie)- Mihai Eminescu : viaţa şi opera poetului - CD-ROM. Bucureşti: Libra,

2000.(CD-ROM)- Moraru, Marina. Dicţionar de forme şi genuri muzicale. Ch.: Epigraf, 1998. 190

p. : il.(carte, dicţionar)- Sillamy, Norbert. Dicţionar de psihologie. Bucureşti: Univers Encicl., 1996. 350

p. (carte, dicţionar).- Soars, Liz. New Headway English Course Beginner Class : 2 CD-ROM.

Oxford Univ. Press, 2002.(CD-ROM)

- Şleahtiţchi, Mihai. Dicţionar de psihologie şi pedagogie rus-român : 30000termeni. Ch.: Ştiinţa, 1995. 525 p. (carte, dicţionar)




120

- Vladimir Babii : 30 ani de activitate : Biobibliog. – Bălţi : BŞU, 2003. 36p.(carte, biobibliografie)

- Художественная энциклопедия зарубежного классического искусства (CD), 1996. (CD)

- Энциклопедия "Кругосвет" 2001 : 1СD, 2001.(CD)- http://search.epnet.com(site)

- Baza de date „MoldLex” (bază de date)- www.un.org (site)

Resursele electronice (CD) pe diverse domenii accesibile î n Mediatecă:Facultatea Economie1. Anuarul statistic al Republicii Moldova, 2006 [Resursă electronică] =

Статистический ежегодник Республики Молдова = Statistical Yearbook of theRepublic of Moldova / Biroul Na

ţ. de Statistic

ăal Rep. Moldova. Ch. : Statistica,

2006. 1CD2. Biblioteca ASEM [Resursă electronică]: Catalogul publicaţiilor periodice intrate

î n colecţiile Bibliotecii ASEM = The World Bank's Publications. New Title. Ch. : S.n.,2004. 1CD

3. Publicaţii ASEM 2005 [Resursă electronică] . Ch. : ASEM, 2005. 1CD4. Publicaţiile Băncii Mondiale stocate î n colecţiile Bibliotecii ASEM. Ch. : S.n.5. Simpozionul internaţional "Integrarea europeană şi competivitatea

economică", 23-24 sept., 2004, Ch.[Resursă electronică]. Ch. : S.n., 2004.Facultatea Drept

1. AGEPI - Raport anual 2004 [Resursă electronică] / Republica Moldova.Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Ch. : AGEPI, 2005. 1 CD.

2. BOPI [Resursă electronică] : Buletin Oficial de Proprietate Industrială = TheOfficial Bulletin of Industrial Property Nr.10. Ch. AGEPI, 2005. 1 CD.

3.Infoivent [Resursă electronică] : Legislaţia Republicii Moldova î n domeniulprotecţiei proprietăţii industriale = Legislation of the Republic of Moldova in the fieldof industrial property protection. Ch. : AGEPI, 2004. 1 CD.

4. Intellectus [Resursă electronică : Rev. de proprietate intelectuală. Ch. :AGEPI, 2005. Nr. 2-3. 2 CD.

5. Invenţii protejate î n Republica Moldova - 1993-2004 [Resursă electronică :Cereri de brevet de invenţie. Brevete de invenţie acordate. Brevete de invenţieeliberate = The Inventions Protected in the Republic of Moldova / Agenţia de Statpentru Proprietatea Intelectuală. Ch.: AGEPI, 2005. 1 CD.

6. Legislaţia Republicii Moldova î n domeniul proprietăţii intelectuale [Resursă electronică] = Законодательство Республики Молдова в области интеллектуальной собственности /

Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală. Ch.: AGEPI, 2005. 1 CD.7. VARO. Moldova'2006. Producători de mărfuri şi servicii [Resursă electronică] :

catalog. Ch.: Varo-Inform S.R.L., 2006.1 CD.Facultatea Filologie1. I. L. Caragiale. Viaţa şi opera [Resursă electronică] : [Audio, căr ţi, filme,...].


http://www.un.org/

http://www.un.org/





121

S.l.: S.n., [2006].1 CD.2. Emil Cioran. Viaţa şi opera[Resursă electronică] : [Biografii, opera,

biobibliogr.,...]. S.l.: S.n., [2006].1 CD.

3. Dicţionarul limbi române pentru elevi (DREV) [Resursă electronică]. Bucureşti: Litera Int.,1 CD.4. Eminescu : călătorie virtuală î n absolut [Casetă video] / un film de Anca

Damian ; vocile actorilor Ion Caramitru, Adrian Pintea, Dan Condurache. Bucureşti:Ed. Video, 2000. 1 casetă video.

5. Eminescu, Mihai Luceaf ărul [Resursă electronică]. Bucureşti: Ed. MuzeulLimbii Române; Cluj-Napoca : Ed. UT Press, 2000. 1 CD.

6. Limba care ne uneşte : Să î nvăţăm î mpreună : teme, fonetică, gramatică [Resurs

ăelectronic

ă]. Ch.: S.n., 2004. 1 CD.

7. Literatura română [Resursă electronică : Î n 2 vol. Ch. : Litera ; Bucureşt i:Litera Int. Vol. 1-2. 1CD

8. Seche, Luiza. Dicţionar de sinonime ; Dicţionar de antonime ; Dicţionar derime [Resursă electronică]. Bucureşti : Litera Int. 1 CD.

9. Киреев, Ю.П. Самоучитель японского языка : начальный курс : [Set AV].М.: S.n., 2004. 10. Казанiй [Resursă electronică] = Cazanii / Alexe Rău,...; Bibl. Naţ.a Republicii Moldova. [S.l.] : BNRM, 2002. 1 CD. Î n conţ.: Descriere "Cazania luiVarlaam",(1643) ; Descriere "Cazanii",(1768).

11. Шевченко, Тарас Григорович Кобзар ; Гайдамаки [Resursă electronică] :текст, художне читання, пiснi, фоторепортаж. S.l.: Телерадiокомпанiя " ТV-Просвiта", 2004. 1 CD.

Facultatea Tehnică. Fizică. Informatică 1. Алгебра не для отличников : шк . программа на домашнем компьютере

[Resursă electronică]. [S.l.]: НИИ экон. авиационной промышленности, 1998. 1CD.

2. Геометрия не для отличников : шк . программа на домашнем компьютере [Resursă electronică]. [S.l.]: НИИ экон. авиационной промышленности,1998. 1CD.

3. Русские программы : антивирусы, переводчики, операционные системы,офисные программы, полезные утилиты, бухгалтерия, графика[Resursă electronică].[S.l]. 1 CD.

4. Тригонометрия не для отличников : шк . программа на домашнем компьютере [Resursă electronică]. [S.l.] НИИ экон. авиационной промышленности,1998. 1 CD.

5. Физика [Resursă electronică]. Методика преподавания. План уроков.Занимательная физика. Сценарии... . S.l. 1 CD.

6. Школьнику [Resursă electronică] : Обучающие программы для

старшеклассников : Физика, математика, география, английский язык , русский язык , алгоритмика, астрономия и др. S.l.: S.n. 1 CD-ROM.




122

II. Fiecare student primeşte cî te un set de publicaţ ii (carte cu un autor, doi, trei,o revistă, anale) pentru a efectua descrierea lor bibliografică î n mod independent.

III. Fiecare student î ntocmeşte o adnotare şi un referat al unei căr ţ i.


1. Lege privind accesul la informaţie. Nr 982-XIV din 11 mai 2000. In: Monitoruloficial al RM, 2000, 28 iulie, p. 11-17.

2. Accesul la informaţie î n democraţiile consolidate şi î n Republica Moldova.Comitetul Helsinki pentru drepturile omului din RM. Ch., 1999. 342 p.

3. Anghelescu, Hermina G. B. Reviste î n format electronic – o alternativă larevistele tradiţionale? In: Rev. Bibliotecii Naţionale, 2001, nr 2, p. 36-38.

4. Benyi, Elisabeta. Lectura î ntre carte şi Internet – Cartea electronică. In: Bibl.Bucureştilor, 2002, nr 10, p. 114-115.

5. Butuc, Liviu. Scurtă istorie a suporturilor de exprimare. De la pictur ă parietală la CD-ROM. In: Bibl. Bucureştilor, 2003, nr 3, p. 25-30; nr 4, p. 22-29.

6. Caraiman, Ramona. Lectura pe Internet. In: Biblioteca, 2003, nr 4, p. 112-1137. Cozonac, Renata. O nouă viziune asupra sistemului ISBN şi ISMN. In:

Magazin bibliologic, 2007, nr. 1, p. 42-45.8. Cior ănescu, Alexandru. Dicţionarul Etimologic al limbii române. Bucureşti :

Saeculum I.O., 2001. 153 p.

9.

Clocotici, Lidia. Biblioteca universitar ă şi noile tehnologii informaţionale. In: Biblos, 1998, nr 6, p. 16-20.10. Goian, Natalia. Noţiuni teoretice î n descrierea bibliografică. In:

BiblioteconomieşiŞtiinţa Informării. Ch., 2003, Vol. 2, p. 53-73.11. Hulban, Horia. Tehnica cercetăriiştiinţifice. Iaşi: Graphix, 1994. 188 p.12. Olteanu, Virgil. Din istoria şi arta căr ţii: lexicon: vademecum pentru

editori, ziarişti, tipografi, bibliotecari, librari, documentarişti, arhivişti,muzeografi, profesori şi studenţi. Bucureşti : Ed. Enciclopedică, 1992. 400 p.

13. Pilchin, Maria. Cartea.:www.poezie.ro/index.php/essay/247998/index.html

14. Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanţa : Ex Ponto, 2001.388 p.

15. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţainformării. Bucureşti : Fabr, 2001. Vol. 1. 409 p. ; Vol. 2. 415 p.

16. Simionescu, Dan ; Buluţă, Gheorghe. Scurtă istorie a căr ţii româneşti.Bucureşti : Demiurg, 1994. 126 p.

17. Stanciu, Ilie. Călătorie î n lumea căr ţii. Bucureşti : Ed.Didactică şiPedagogică, 1970. 318 p.

18. Standarde naţionale î n vigoare referitoare la biblioteconomie, informare,

documentare. Alcăt. Tatiana Ischimji; Bibl. Naţ. a RM; Com. Tehnic nr 1„Biblioteconomie. Informare. Documentare. Ch., 2000, Vol. 2. 183 p.

http://www.poezie.ro/index.php/essay/247998/index.html

http://www.poezie.ro/index.php/essay/247998/index.html




123

19. Stoica, Ion. Informaţie şi cultur ă : sinteze, reflecţii, atitudini. Bucureşti : Ed.Tehnică, 1997. 227 p.

20. Stoica, Ion. Rigorile şi valenţele bibliografiei analitice. In : Biblioteca, 2004,nr. 11-12, p. 364-365.

21. Şincai, Ana. Informaţie şi comunicare. Informarea documentar ă – odisciplină î n expansiune. Bucureşti, 2000. 198 p.

22. T î rziman, Elena. Documentul electronic. O î ncercare de definire. In:Biblioteca, 2003, nr. 3, p. 79- 80 ; nr. 4, p. 114-115.




124

5 Aspecte informativ-bibliografice ale studiului

ştiin

ţific

Elena Stratan Ana Nagherneac

ý Lecturi eficiente: tipuri, modalităţi, metodeý Tehnica muncii intelectuale ý Prezentarea referinţelor şi a citărilor din alte opere

Concepte cheie

Lectur ă Lectur ă hiperlogografică Metode de lectur ă Cuvinte-cheieTehnic i de lectur ă Resurse informaţionaleelectronice

Resurse informaţionaletradiţionaleDescriere bibliografică Cercetare ştiinţifică Studiu ştiinţificCităriReferinţe bibliografice

„ Ş tiinţ ele sî nt uşi, iar cheile lor sî nt cercetările”(A. Pann)

„Domeniul lecturii constituie una dintre zonele cele mai uimitoare, complexe şiaparent copleşitoare din î ntreaga educaţ ie”

(Barbara Swaby)

5.1. Lecturi eficiente: tipur i, modalităţi, metode

Procesul de lectur ă deţine un rol fundamental î n cadrul tehnicilor de muncă

intelectuală. Lectura a fost şi este pentru om principala modalitate de cunoaştere.Problema centrală a lecturii este cea a determinării sensului, omul î ncerc î nd să capteze şi să descifreze prin lectur ă un mesaj. Receptarea mesajului duce la unproces de actualizare a vechilor cunoştinţe, dar şi la noi asocieri, şi, posibil, ladescoperirea de noi adevăruri (16). Prin conţinutul său orice document transmite unmesaj. Descifrarea şi decodificarea conţinutului acestui mesaj se face prin actullecturii care este un proces complex const î nd î n prelucrarea, perceperea şi î nmagazinarea informaţiilor î ntr-un mod raţional şi eficient. Etimologic, cuv î ntul„lectur ă“ are ca r ădăcină indo-europeanul „leg“, r ădăcină păstrată î n greacă, latină şi

albaneză. Termenul din latina t î rzie, lectura, capătă î n limbile moderne noisemnificaţii: “a str î nge”, „a aduna”, „a alege”, „a enumera” (latină lego). El depăşeştesensul primar, „a lega literele“ (a citi), şi este asociat celui de „a alege”, a selecta.Lectura devine, astfel, o călătorie subiectivă şi selectivă î n universul textual.




125

Practicile curente de lectur ă admit două modalităţi principale de abordare atextului: hipologografică şi hiperlogografică. Prima numită de Escarpit hipologografic ă (logogramă =semn sau grup de semne reprezent î nd cuv î ntul) este st î ngace,dependentă, de slab randament şi constituie un stadiu al perioadei de ucenicie. A

doua lectura hiperlogografică este avizată, autonomă, potenţial productivă şi sebazează pe recunoaşterea simultană a mai multor cuvinte. Tipurile de lectur ă hiperlogografică de care dispune cititorul adult şi avizat s î nt: lectura liniar ă, lecturareceptivă, lectura literar ă, lectura informativă globală, lectura exploratorie, lectura decercetare, lectura rapidă (4).

1 Lectura liniar ă e o formă de lectur ă hiperlogografică neevoluată î n caretextul e parcurs secvenţial şi î n î ntregime (de la î nceput p î nă la sf î r şit, pas cu pas, î nordinea desf ăşur ării sale).

1 Lectura receptivă (Receptive reading) e variantă ameliorată a lecturii liniare,caracterizat

ăprin executarea integral

ăa parcursului textului, variind considerabil

viteza, cu reveniriri ocazionale, explor î nd atent locurile strategice ( î ntroducerea,concluziile etc.) pentru a î nregistra complet şi exact, cu o maximă acurateţe, ceea cecomunică textul; e o lectur ă intensivă, analitică, asimilatorie, adecvată î n cazul unor manuale, cursuri, lucr ări speciallizate etc.

1 Lectura literar ă poate fi considerată o variantă a lecturii receptive, strategiaabordării aici e condiţionată de specificitatea textului (roman clasic, roman modern,poem etc. şi de proiectul cititorului; e mai degrabă lentă, implic î nd reveniri şi î ntreruperi, e circular ă cu intr ări multiple, senzuală, atentă la muzică, la plasticitateavorbelor etc.

1 Lectura informativă globală (skimming, ecremage) e o lectur ă selectivă care vizează obţinerea unei idei de ansamblu asupra textului, examenul unei paginide ziar, r ăsfoirea unei căr ţi etc; Cititorul explorează cu privirea suprafaţa textuală î ncăutarea unor puncte de sprijin: el „agaţă „ ici un cuv î nt -cheie, dincolo un titlu, mai î ncolo un grup nominal cu funcţie tematică, î ncerc î nd să î nţeleagă despre ce e vorbaf ăr ă să aprofundeze (care e informaţia esenţială, ce urmăreşte autorul, cum eorganizată opera etc.).

Lectura informativă globală este o inspecţie, un „survol" al unui text şieficacitatea depinde de următorii factori: cunoştinţele prealabile despre autor,

antrenamentul, buna condiţie fizică şi psihică a cititorului.Lectura informativă globală sau selectivă este un gen de citire rapidă î n care

totul se parcurge î n cea mai mare viteză posibilă, obţin î nd un fel de „rezumat lărgit",ignor î nd detaliile. Î n acest fel unele persoane ating viteze incredibile î n lectur ă,trec î nd prin materiale rapid şi î ncetinind doar pe por ţiunile ce le interesează. Această tehnică este folosită î n special doar pentru a oferi î nţelesurile principale şi structuradocumentelor. Deprinderea de lectur ă selectivă constă î n sesizarea esenţialului şiselectarea ideilor principale, renunţî ndu-se la detalii şi la amănunte nesemnifivative.Aceasta se realizează respect î ndu-se regulile:

4

Anticiparea g î ndirii autorului, sesizarea sensului cuvintelor, propoziţiilor şifrazelor pe o rază mai mare dec î t cea a c î mpului vizual. Î ncercarea de a deduce, dea anticipa demersul, concluziile;




126

4 Identificarea detaliilor nesemnificative. Această operaţie este necesar ă deoarece se poate î nt î mpla ca î ntr-o carte să î nt î lnim pagini î ntregi care să nuconţină decăt o idée de bază;4 Accelerarea progresivă a ritmului de citire şi reglarea vitezei î n funcţie de

densitatea elementelor esenţiale. De obicei, elementele principale dintr-un text segăsesc la î nceput. Elemente semnificative se mai î nt î lnesc î n diferite puncte aletextului şi, formează “puncte de alertă”, solicit î nd concentrarea atenţiei. Î ntreintervalele dintre ”punctele de alertă”, ritmul citirii poate fi accelerat;4 Identificarea Cuvintelor-cheie sau a propoziţiilor şi frazelor idée, cu rol de

a marca î n mod expresiv punctul de vedere, ideile principale.1 Lectura exploratorie (skanning, ecretage, reperaj) constă î n recuperarea

unui simbol sau a unui grup de simboluri predeterminate din ansamblul unui text(găsirea unei referinţe î n dicţionar, a unei adrese î n ghidul de resurse Internet etc.)Ea difer

ăde parcurgerea global

ă î ntruc

î t se focalizeaz

ăasupra unui singur punct

şi

depinde ca operativitate şi eficienţă, de organizarea serială şi metodică a textului(respectarea strictă a ordinii alfabetice, cronologice, etc.)

Lectura exploratorie este o tehnică de scanare a textului şi are c î teva avantajemajore:

C Evaluarea - permite să „aruncaţi" o privire asupra unui text, î n căutareade cuvinte - cheie, ceea ce ofer ă o mostr ă din ceea ce dă valoarea î ntregului.

C Introducerea î n structur ă: ofer ă o idee sumar ă asupra materialului,asupra modului î n care l -a organizat autorul.

1 Lectura de cercetare (search reading) este o variantă a lecturii exploratorii.

Ea constă î n recuperarea unei informaţii pe o temă prestabilită, dar căreia nu-icunoaştem cu precizie reprezentarea simbolică. Lectura de cercetare e caracterizată de inspecţia atentă a textului, î n direcţia globalităţii, nu î nsă a liniarităţii, şi defrecvente mişcări î nainte- î napoi.

1 Lectura rapidă constă î n extragerea informaţiilor necesare î n minimum detimp, raţionalizarea mecanismelor perceptive şi ameliorarea comprehensiunii spre aobţine performanţe superioare, at î t pe plan cantitativ (sporirea vitezei) c î t şi pe plancalitativ (asimilarea mai eficientă a conţinutului). Tehnică de lectur ă caracterizată prinparcurgerea î ntr-un timp record a unui text cu reţinerea sau extragerea ideilor

acestuia. Termenul de citire rapidă nu trebuie confundat cu parcurgerea rapidă,” î nfugă a unui text”, f ăr ă a î nţelege aproape nimic.ý Lectura rapidă este considerată eficace dacă cititorul î nţelege 3/4 din text

(r ăspunde la 5 î ntrebări din 7)Distingem:F lectura rapidă integrală (parcurgerea completă şi rapidă a unui text)F lectura rapidă selectivă (alegerea esenţialului dintr-un text î nainte de a

studia detaliul).Lectura rapidă reprezintă o tehnică de lectur ă programată, care merge de la

general la particular, urmărind liniile g î ndirii. Confruntarea cu o cantitate mare deinformaţii, necesitatea şi dorinţa de a citi c î t mai repede posibil au f ăcut să sevorbească tot mai mult despre „Lectura rapidă”, „Viteza lecturii”.




127

Viteza medie cu care citeşte azi omenirea este de 150-200 cuvinte pe minut,dar există persoane care ajung la 600 cuvinte pe minut. Istoria cunoaşte personalităţicare citeau cu o viteză de 2000 c/m. (Napoleon, J. F. Kennedy).

Viteza lecturii depinde de o serie de factori :

3

caracterul şi gradul de dificultate al textului;3 cunoştinţele anterioare î n domeniul respectiv;3 scopul lecturii: cercetate, informare;3 timpul de care dispune cititorul.Mişcările oculare. Multe persoane citesc ineficient din cauza mişcărilor oculare

greşite, fapt de care nici nu sunt conştiente. De aceea, atunci c î nd citiţi, ochiidumneavoastr ă se vor opri pentru a cuprinde c î te un cuv î nt sau c î te o frază, după care se vor mişca mai departe. Aceste opriri sunt denumite "fixaţii". La fiecare fixaţieochiul citeşte un cuv î nt sau poate mai multe. Cu c î t mai puţine fixaţii se vor face cuatăt va avea o vitez

ămai mare. Unghiul de cunoa

ştere sunt cuvintele pe care le

reţine ochiul la o singur ă fixaţie. Cititorul care nu vede nici un cuv î nt alături de celcitit are c î mpul vizual î ngust. Cel care cuprinde 2-3 cuvinte cu o singur ă privire areun c î mp vizual normal.

A Pentru o citire rapidă c î mpul vizual trebuie să cuprindă 3- 4 cuvinte.A Un cititor antrenat citeşte 15/20 semne pe punct de fixare î n care sunt

cuprinse 3-4 cuvinte. Obişnuinţe defectuoase care reduc viteza Regresia, tendnţa de î ntoarcere î napoi î n timpul cititului revenirea la unele

cuvinte sau fraze cu scopul de a le verifica. Regresia poate fi evitată folosind o viteză mai mare dec î t cea obişnuită.

Vocalizarea (articularea cuvintelor î n timpul lecturii, reduc î nd viteza lecturii de 4ori).

© citirea vocalizată: 9 000 cuvinte pe or ă;© subvocalizată: 13 000 cuvinte pe or ă;© vizuală: 28 000 ritm mijlociu; 60 000 cuvinte pe or ă ritm rapid.Pronun ţ ia î n g î nd , î ng î narea, un obicei al cititorului lent care are un efect

negativ deoarece vă veţi concentra mai degrabă asupra cuvintelor dec î t asupraideilor sau asupra î nţelesului celor citite.

Reguli generale:a) nevoia unui vocabular extins (dicţionare, lexicoane, enciclopedii)b) a citi cuv î ntul doar cu ochii, f ăr ă a-l pronunţa nici măcar î n g î ndc) obişnuinţa de a citi nu simple cuvinte, ci grupuri de cuvinte î n frază, sintagme,

nu cuv î nt cu cuv î ntTest de viteză a lecturii. Viteza cu care citim se calculează potrivit formulei:

T

C V = ,

unde: C – număr de cuvinte; T – număr de minute




128

Rezultatul este evaluat astfel:175-210 c/m insuficient211-230 c/m acceptabil231-270 c/m mediu

271-320 c/m bună 321-400 c/m foarte bună 400 - c/m excelentReceptarea textulu i. Angajat î n procesul de negociere a sensului, cititorul caută

printr-o deprindere transformată î n reflex existenţa unor semnale specifice, a unor repere care să-i faciliteze munca. Aceste repere „chei”,sau „instrucţiuni” s î ntconfiguraţii textuale prin care comprehensiunea e indexată pe anumite trasee desemnificaţie. Cheile de lectur ă servesc drept mijloace suplimentare de a controlaperformarea sensului, de a asigura transmiterea corectă şi eficace a mesajului. Eles î nt indispensabile lectorului

î n actualizarea poten

ţialului semantic

şi î n construirea

sensului adecvat. Cele mai importante semnalări s î nt: genul, superstructurischematice, cuvintele-cheie, semnalări emfatice (4, p.158).

Cuvintele - cheie, cuvî nt sau grup de cuvinte ales din text care caracterizează conţ inutul textului. Cuvintele - cheie reprezintă locuri de coagulare semantică î nlungul lanţului verbal. Ele joacă rolul unor centre de control tematic către careconverg ori de la care pleacă fluxuri de semnificaţie: fie că precizează obiectul uneifraze, fie că enunţă o predilecţie esenţială (4, p.161). Uneori un cuv î nt cheie nesugerează dintr-o dată sensul contextului.

Găsirea cuvintelor cheie este una dintre principalele abilităţi ale lecturii

exploratorii (r ăsfoirea unei căr ţi, spicuirea unei pagini de jurnal). Recuperarea lor edecisivă î n textele poetice. Cuvintele - cheie apar î n text sub forma unor cuvinte,propoziţii sau fraze scrise cu caractere diferite de restul textului, subliniate, puse î nghilimele, uneori sunt folosite formule originale de exprimare „primul punct se refer ă la…”, „ î n esenţă…”, „ î n concluzie...”. Majoritatea paragrafelor conţin o singur ă ideeprincipală. Î n mod normal o singur ă frază conţine această idee şi de aceea estenumită „propoziţie cheie”. De obicei ori este prima ori ultima din paragraf .

Semnalările emfatice (4, p.163), cuprind o categorie de inserturi prin careautorul îşi face cunoscută opinia î n mod explicit. inserturile s î nt:

§ Asertive (conţin declaraţii de intenţie î ntroduse prin „cred”, „ţin să precizez”, „mi

se pare” sau explicaţii „iată de ce”...)§ Preventive (anunţă ce va fi enunţat ulterior) ca î n comunicările ştiinţifice „vom

ar ăta mai departe că”;§ Rezumative (condensează ce s-a spus: „pe scurt”, „ î n rezumat”)§ Concluzive („ î n concluzie”, „astfel”)§ Evalutive („e important ca”) etc.Semnale verbale:ý cuvinte semnal ce sugerează cititorului ce urmează: î n primul r î nd primul, î n

al doilea r î nd; ý semnale verbale de î ncetinire: totuşi de altfel, î n pofida faptului că;ý cuvinte decontinuare: tot astfel, de asemenea, î n plus;




129

ý cuvinte care anunţă urmează: de aceea, î n concluzie , deci.Semnale vizuale: titluri, subtitluri, cuvinte sau propoziţii subliniate, cuvinte

scrise î ngroşat („bold”), cuvinte scrise cu caractere italice, liste, folosind pentruordonare numerotarea (ex.: 1,2,3 etc.).

A Semnele grafice şi verbale sunt ca semnele de circulaţ ie ce ne indică, cândputem accelera sau când trebuie să reducem viteza lecturii

Specialiştii î n domeniu propun o serie de tehnici şi metode de lecturi eficientecare amplifică comprehensiunea, receptarea, î nvăţarea textelor: metoda lecturiiperformante, metoda comentariului de text , tehnica lecturii cu redactarea de textscris, metoda Î nvăţării prin analiza de conţinut, metoda hăr ţii mentale, tehnica hartaobstacolelor, metoda î nvăţării prin demonstraţie (13); tehnica „alunecării”, tehnicacitirii superficiale, tehnica scanării, tehnica lecturii aprofundate, tehnica SQ3R (22);metoda î nvăţării sintetice, metoda î nvăţării analitice sau secvenţionale, metoda

Î nvăţă

rii progresive cu repetări recurente (12, 20) etc.

Metoda RICAR. Una din metodele care a dat cele mai bune rezultate î nstudierea unui document, aplicată şi utilizată î n lumea î ntreagă de mii de studenţi este Metoda RICAR. Prin această metodă recomandată de Derek Rowntree (Î nvaţă cum să î nveţ i. Introducere programată î n tehnica studiului, Editura didactică şipedagogică, Bucureşti, 1980 ) (7,12) ne î nsuşim deprinderi de a citi eficient şi rapid,de a căuta şi parcurge surse de informare, de a studia. Numele provine de lainiţialele a cinci faze de studiere a unei căr ţi, capitol, articol, referat ştiinţific(Răsfoirea, Î ntrebările, Citirea, Aducerea aminte, Recapitularea).

1. R – r ăsfoirea generală, r ăsfoirea capitolelor, studierea prefaţelor, a

alineatelor subliniate, a concluziilor par ţialeşi generale;2. I – î ntrebări, studentul trebuie să-şi pună î ntrebări, cre î ndu-şi î ndoieli î n

legătur ă cu opiniile exprimate î n lucrareşi cu opiniile proprii;3. C – citirea activă prin căutarea r ăspunsurilor la î ntrebările formulate,

reţinerea esenţialului;4. A – amintirea sau rememorarea conţinutului lecturat, luarea notiţelor la

sf î r şit şi nu la î nceputul lecturii;5. R – recapitularea, reţinerea esenţialului. Aceste cinci faze se aplică oricărei

căr ţi, capitol sau articol. Tehnica RICAR semnifică un mod raţional de lectur ă,

urmărindu-se atingerea unui optim al rezultatelor/performanţelor studiului aplicat maimultor tipuri de texte/unităţi de î nvăţare, orientateştiinţificşi prelucrate didactic.

Tehnica not iţelor Se folosesc mai multe procedee de luare a notelor 1. Î nsemnări şi sublinieri operate pe text (dacă ne apar ţine cartea) cu

recomandarea folosirii unui sistem unitar de semne convenţionale care să permită regăsirea rapidă a paragrafelor interesante. Dintre semneleconvenţionale recomandate pentru

a fi folosite î n adnotări personale,menţionăm:A. Maurois propune un sistem

! surpriză, important de reţinut;? – î ndoială, de verificat;

+ – poziti v, progres, acceptat; – – negativ, regres, greşit ;v – lipsă, incomplet ş.a.




130

bazat pe simboluri literare:2. Al doilea grup de procedee cuprinde notările pe care le facem î n

timpul lecturii.Pentru ca notele să fie utile se

recomandă respectarea următoarelor reguli:ý se iau pe fişe;ý este indicat să se scrie numai

pe o parte a fişei, pentru cainformaţia să fie găsită cu uşurinţă ý se recomandă ca o fişă să

cuprindă o singur ă idee principală, unsingur citat, un singur extras;ý fiecare fi

şăde lectur

ătrebuie s

ăaibă

un titlu care să

permită

regăsirea ei.

EsenţializareaTextele se compun

din cuvinte î ncărcate desens şi din termeni goi,care lungesc fraza f ăr ă a o î mbogăţi. Sărindaceşti termeni vom î nţelege mesajul de 2-4 ori mai repede. Tehnica utilizării cel mai mult î n esenţializareeste citirea î n diagonală. Privirea parcurge un drum î n zig-zag.

O lectur ă eficientă şi productivă presupune respectarea următoarele reguli:Q Concentrarea atenţ iei. S-a constatat că î nvăţarea, concentrarea se prezintă

astfel:© 10% se reţin din cele ce se citeşte;© 20% din cele ce se ascultă © 30% din ceea ce se vede© 50% din ceea ce se vizualizează şi se ascultă î n acelaş timp:© 80% din ceea ce se reproduce prin limbajul vorbit şi scris;© 90% din ceea ce se vorbeşteşi se explică.

Q Î ncercarea de a î nţ elege cî t mai mult din ceea ce citim, stabilirea legăturii cucunoştinţ ele anterioare

Q Dezvoltarea intuiţ iei semantice, anticiparea gî ndirii autorului.Q Utilizarea dicţ ionarului Q Î mpăr ţ irea textului dificil î n unităţ i semanticeQ Consemnarea, adnotarea şi chiar sublinierea ideilor definiţ iilor dacă textul ne

apar ţ ine

$ Î n agendă: Biblioteca Ş tiinţ ifică ofer ă acces la colecţ iile sale la circa 12 -13

mii utilizatori (anual), 600 mii vizite (per zi - 2 400, per or ă - 270); vizite per utilizator 55; tranzacţ ii î mprumut 1 mln 430 mii documente (per zi -5 500, per or ă – 620);Fiecare utilizator î mprumută î n mediu anual 125 ex. documente (căr ţ i, seriale),

F Lectura este eficientă dacă efortul de asimilareeste dozat şi corect. Perioada maximă de randamentintelectual este cuprinsă î ntre orele 6.30 - 12.30;

16.30 -20.30.

A – argument;B – referinţă bibliografică de reţinut;

C – citat ,de citat;D – defini ţie;Ex. – exemplu;O – greşeală de ortografie;R – repetă S – stil interesant;Nu – nu s î nt de acord.




131

efectuează î n medie 12 conexiuni la Internet. Din î mprumutul anual efectuat î n cele19 puncte de servire, 54 % sî nt î n limba română; pe domenii: Filologie 37 %;Economie 15 % ; Drept 9 %; Pedagogie 7 %, Psihologie 5 %; Istorie 4%; Matematică 5 %, Informatica 2 %, 19 % le constituie serialele. Cca 80 % din toate î mprumuturile

pe Bibliotecă le constituie cele din sălile de lectur ă de profil.

5.2. Tehnica muncii intelectuale

Mediul universitar (educaţional, informaţional) este mediul unde se intersectează cele mai mari şi diverse necesităţi de informare, biblioteca fiind o parteindispensabilă a acestui mediu - suport de bază al procesului de instruire şicercetare.

Î n procesul de studiu una din formele esenţiale de realizare a scopului principal

al şcolii superioare î n vederea pregătirii specialiştilor de î naltă calificare esteactivitatea de cercetare ştiinţifică a tineretului studios. Un bun cercetător trebuie să dea dovadă de inteligenţă, imaginaţie, cunoştinţe de specialitate şi de cultur ă generală, perseverenţă, curiozitate ştiinţifică şi î n permanenţă entuziasm pentrucucerirea noului.

Cercetarea ştiinţifică nu poate fi realizată far ă o documentare competentă carear privi domeniul respectiv. Orice activitate ştiinţifică se bazează pe moştenireaştiinţifică a generaţiilor precedente şi pe contribuţia savanţilor din zilele noastre, lacare fiecare cercetător î ncearcă să le adaoge pe ale sale.

Î n „Declaraţia universală a Drepturilor omului” (art. 19), şi î n art. 32 dinConstituţia Republicii Moldova, citim că orice om are dreptul la libertatea de a căuta,de a primi şi de a r ăsp î ndi informaţii şi idei prin diverse mijloace indiferent defrontierele statale.

Un cetăţean informat este un cetăţean competent, apt de a-şi forma o opinie, dea contribui la prosperarea comunităţii din care face parte. Cunoaşterea î nseamnă „putere”, comunitatea, consumatorul trebuie să aibă acces la informaţiile necesare,pentru a-şi putea analiza propriile proiecteşi aspiraţii.

C î tă dreptate avea distinsul cărturar şi istoric român Nicolae Iorga c î nd afirma că cea mai bună şcoală e aceea î n care î nveţ i î nainte de toate a î nvăţ a.

Important este să î nvăţăm, cum să î nvăţăm, cum să facem faţă explozieiinformaţionale şi avalanşelor de cunoştinţe, cum să selecţionăm, să filtr ăm, să analizăm, să ordonăm, să compar ăm şi să structur ăm informaţiile, cum să ledezvoltămşi mai ales cum să creăm altele noi. A şti cum să î nveţi î n mod inteligent î nseamnă a î nsuşi un volum mai mare de cunoştinţe î ntr-o perioadă mai scurtă detimp şi cu efort redus. Această cerinţă nu poate fi satisf ăcută dec î t printr-o planificareşi organizare sistematică de î nvăţare şi muncă intelectuală, de informare, prelucrareşi aplicare a cunoştinţelor „arta de a-ţ i î nsuşi ştiinţ a este…o ştiinţã. Este ştiinţ a munciicu cartea. Este ştiinţ a deprinderii metodelor de cercetare î n laborator. Este ştiinţ a

selecţ iei materialului ştiinţ ific, ştiinţ a memorizãrii, a analizei, a ipotezei, a deducţ ieilogice. Este ştiinţ a î ntregului proces al î nvãţãturii, a artei de a munci î n specialitateaaleasã."




132

Aşa dar tehnicile muncii intelectuale ne vor ajuta să ne orientăm î n vastitateacunoştinţelor existente, să ne î nsuşim esenţa şi să contribuim şi noi la dezvoltareaştiinţei, a cunoaşterii î n general.

Cercetareaştiinţifică nu poate fi realizată ocolind faza documentării. Cercetătorul

este beneficiarul unui sistem de informaţii, care conţine şi î nmagazinează î ncontinuare informaţii, pe care le organizează şi le procesează astfel, î nc î t să poată figăsite lesne atunci c î nd s î nt necesare. Cunoaşterea prevederilor necesare elabor ăriireferinţei bibliografice s î nt indispensabile cercetătorilor. Folosindu-le î n munca de cercetare, ei vor economisi timp, ele, ajut î ndu-l să respecte regulile deontologice,adică a implicărilor etice ale scrisului şi ale prevederilor dreptului de autor.

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” pune la dispoziţiacititorilor:þ Resurse info rmaţionale electronice:Ø Catalogul Electronic cu informa

ţie despre literatura din colec

ţia Bibliotecii;

Catalogul electronic poate fi consultat on-line (modulul TinRead) pe site-ul Bibliotecii:http://www.libruniv.usb.md. Ø Biblioteca Digitală (bază de date full-text, lucr ările profesorilor Universităţii,

cursuri, prelegeri, programe) este accesibilă online (Catalogul electronic TinRead),materialele plasate î n Web Opac oferind posibilitatea de a le cerceta şi prin Internet:http://libruniv.usb.md Ø Сatalogul noilor intr ări;Ø Baza de date „Cuprins/sumar digitizat” care propune noi modalităţi de

informare privind căr ţile, publicaţiile periodice î n limbile engleză, franceză, germană din colecţia BŞU, inclusiv şi cele din Filiala Bibliotecii Institutului Goethe.Ø Opere muzicale î n format MP3.Ø Acces INTERNET:Ø Bazele de date EBSCO Publishing - (http://search.epnet.com) conţin 18 mii

reviste cu text integral, căr ţi, broşuri, ziare, î ndrumare î n limba engleză cu tra-ducere î n franceză, germană, spaniolă, portugheză.

Ø Bazele de date ale Centrului de Resurse Informaţionale a Ambasadei SUA,ale ONU;Ø Bazele de date INASP, OXFORD UNIVERSITY PRESS, MARY ANN

LIEBERT INC, THE ROYAL SOCIETY OF LONDON;Ø Baza de date Mold Lex cu informaţii despre acte juridice cu caracter normativ-

public adoptate î n Republica Moldova, publicate î n Monitorul Oficial al RM, î ncep î ndcu anul 1989.þ Resurse de info rmare tradiţionale:Ø Colecţia de reviste ştiinţifice din diverse domenii inclusiv î n limba engleză (prin

Proiectul The East & Central European Journal Donation Project „Social Recearch”(SUA, New-York).Ø Lucr ări de referinţă: bibliografii, enciclopedii, dicţionare.










133

5.3. Prezentarea referinţelor şi a citărilor din alte opere

Variat este spectrul bibliografiilor imprimate pe care le deţine BibliotecaŞtiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi: bibliografii universale, specializate,

retrospective, curente. Elaborarea unei lucr ări ştiinţifice necesită prezentarea uneibibliografii şi a citărilor din alte opere. Orice cercetător este dator să cunoască normele speciale de referinţă ce se conţin î n standardele de bibliologie, informare şidocumentare (STAS SR ISO 690 Documentare. Referinţ e bibliografice. Conţ inut.Formă şi structur ă; SR ISO 690-2 Informare şi documentare. Referinţ e bibliografice.Partea 2: Documente electronice complete sau păr ţ i de documente; STAS 8256-82.Prescurtarea cuvintelor şi a expresiilor tipice româneşti şi str ăine din referinţ elebibliografice).

Descrierea bibliografică a documentelor trebuie:

A

să î nglobeze toate informaţiile necesare pentru a identifica uşor documentul î n cauză;A să fie desluşită, să nu conţină prescurtări de cuvinte î n afara celor

prevăzute de stasul î n vigoare;A fiecare element bibliografic al unui sau altui document trebuie separat cu

ajutorul semnelor de punctuaţie;A limba descrierii bibliografice este limba originalului (limba î n care au fost

scrise documentele).Bibliografia generală este situată la finele lucr ării, ordonarea documentelor fiind

alfabetică după următoarea structur ă:ý Documente oficiale;ý Documente scrise cu caractere latine (ordinea alfabetică);ý Documente scrise cu caractere chirilice (ordinea alfabetică);Referinţe bibliografice - prezentarea î ntr-o anumit ă ordine a documentelor

sau a unor p ăr ţ i din documente; date necesare pentru identificarea documentelor.

Elementele obligatorii ale referinţelor bibliografice s î nt sistematizate pe tipuride documente (documente oficiale, căr ţi, articole, situri INTERNET etc.) şi păr ţi aleacestora: autori, titluri, loc publicare, editura, anul publicării, paginaţia, data accesăriisitului.

Principala sursă de informare pentru alcătuirea referinţei bibliografice estedocumentul propriu-zis. Sursă primar ă de informare î n cadrul documentului estepagina de titlu. (Titlul documentului trebuie reprodus aşa cum apare pe pagina detitlu). Dacă documentul nu are pagină de titlu informaţia necesar ă o poate furnizacoperta, caseta editorială de pe ultima pagină, oricare informaţie din interioruldocumentului.

Punctuaţia este importantă: fiecare element al referinţei trebuie separat prinvirgulă, ea se utilizează pentru a separa diferite păr ţi ale referinţei bibliografice.

Limba descrierii este de regulă limba publicaţiei (originalului). Pentruarticole sau alte lucr ări ce vor fi editate peste hotarele republicii, referinţelepublicaţiilor cu caractere chirilice pot fi transliterate conform standardului de Stat SR




134

150 9: 1997. Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor chirilice î ncaractere latine. Limbi slave şi neslave.

Prezentarea autorilor Autorul publicaţiei se prezintă î n referinţa bibliografică î ncep î nd cu numele urmat

de prenumeşi /sau f ăr ă patronimic. După numele de familie se punevirgulă (,). Exemplu: pe carte este indicat autorul î n felul următor – Maria-Elena Druţă. Î nreferinţa bibliografică vom scrieDru ţă, Maria-Elena.

Î n referinţa bibliografică se menţionează unul, doi sau trei autori ai unei lucr ări.Succesiunea autorilor este cea indicată pe foaia de titlu a lucr ării. Autorii sunt divizaţiprinpunct/virgulă (;).

Pentru publicaţii care au mai mult de 3 autori ca responsabilitate principală semenţionează: primul, primii doi sau primii trei autori. Celelalte nume pot fi omise.Atunci c î nd se omit mai multe nume, omisiunea se evidenţiază prin adăugareaabrevierii „ et al.” sau „

ş. a.”

Datele referitoare la publicare se î nregistrează î n felul următor: loc, editor,an. Informaţiile referitoare la locul publicării, editor c î t şi caracterizarea cantitativă sunt facultative. Data publicării este obligatorie. Exemplu: PATRAŞCU, D.;ROTARU, T. Cultura pedagogică a profesorului : Teoria şi metodologia formării.Chişinău : UPS „Ion Creangă”, 2006. 296 p.

Se poate prezenta şi astfel: PATRAŞCU, D.; ROTARU, T. Cultura pedagogică aprofesorului : Teoria şi metodologia formării, 2006.

AbrevieriPrenumele şi patronimicul care fac parte dintr-un nume inclus î n referinţă pot fi

reduse la iniţiale, cu condiţia ca aceasta să nu producă confuzie cu privire laidentificare (existenta unei persoane cu nume de familie şi iniţiale identice).

Exemplu: Scutelnic , Mihai Ion poate fi prezentat Scutelnic, M. I.Numărul standardNumărul standard ISBN (International Standard Book Number) atribuit

documentului trebuie reprodus sub forma indicată de publicaţie. Numărul standardeste elementul obligatoriu al referinţei. Dacă pe document s î nt atestate 2 numere deISBN vom indica ambele numere.

Evidenţiere şi punctuaţie

ý Elementele principale (de bază) ale referinţei sunt evidenţiate special î ntr-un

mod sau altul (majuscule, caractere Bold sau Cursiv) la decizia persoanei carealcătuieşte referinţa.

Exemplu: FILIP, Nicolae - sau - Filip, Nicolae - sau – Univers Pedagogic .ý Fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de elementul

următor printr-un semn de punctuaţie (punct, virgulă, punct şi virgulă). Î nainteaspecificării documentului gazdă se scrie: pentru caractere latine– Î n: sau In: – pentrureferinţele î n limba rusă –B:




135

OrdonareÜ Documente oficiale s î nt prezentate î n următoarea ordine: legi, hotăr î ri;Ü Î n liste referinţele s î nt, de regulă, prezentate î n ordine alfabetică a

primului element sau î ntr-o succesiune numerică, corespunzătoare ordonării

citărilor î n text;Ü Publicaţiile descrise cu caractere diferite (latine şi chirilice) formează două

r ânduri alfabetice: cele cu caractere latine (româneşti şi str ăine) un r î nd; cele cucaractere chirilice alt r î nd;Ü Mai multe publicaţii ale unui autor pot fi expuse î n simplă ordine alfabetică a

titlurilor sau sunt prezentate î n ordine invers cronologică a anului de editare.

Mostre de descriere bibliografică Carte ce apar ţine unui autor:Capcelea, Valeriu. Filosofia dreptului: man. pentru inst. de

î nvăţ

. superior. Ch.:ARC, 2004. 572 p. ISBN 9975-61-349-7.

Carte apar ţin î nd a doi autori:Neguţ, Silviu; Nicolae, Ion. Enciclopedia recordurilor geografice. Ed. a 3-a,

actualizată şi adăug. Bucureşti: Meronia, 2003. 486 p. ISBN 973-8200-41-5.Carte apar ţin î nd a trei autori:Dobrescu, Andrei; Berinde Mihai; Rusu Liliana. Noile tipuri de contracte î n

relaţiile economice internaţionale. Bucureşti: Niculescu, 2005. 232 p. ISBN 973-568-889-1

… mai mult de trei autori:Tiţan, E. ş. a. Statistică: lucr ări aplicative. Chişinău: Evrica, 2001. 279 p. ISBN

9975-941-82-6.Făra autori:Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2006 = Статистический ежегодник

Республики Молдова = Statistical Yearbook of the Republic of Moldova. Ch. :Statistica, 2006. 560 p. ISBN 978-9975-9828-1-8.

Contribuţii :din monografii

Lenger, Friedrich. Locuitorul Metropolei. In: Omul secolului XIX-lea. Iaşi, 2002,p. 223-250.

Din publicaţii seriale:... din reviste:Dăianu, Daniel. Creştere economică, furnizoare sau consumatoare de

substanţă economică. In: Piaţ a finaciar ă, 2004, nr 1, p. 8-10. Pâslaru, Vlad. Reintegrarea europeană a î nvăţăm î ntului din Moldova. In:

Didactica Pro...: Buletin de teorie şi practică educaţ ională, 2004, nr 1(23), p. 20-25. … din ziare:

Manoil, Alexandru. Omul - centru se vrea î n epicentru: Renaşterea economiei.In: Moldova Suverană, 20 noiemb., 2001, p. 4.

Leu, Ion Sava. Femeia î n labirintul istoriei. In: Lit. şi arta, 4 mart., 2004, p. 8.




136

... din anale ştiinţifice:Cioclei, Valerian. Consumul ilicit de droguri - probleme de ordin penal şi

criminologic. In: An. şt. ale Univ. din Bucureşti, 2003, nr 1, p. 109-116....din anuare:

Constituirea structurilor economiei de piaţă. In: Anuarul statistic al RepubliciiMoldova = Статистический ежегодник Республики Молдова 2002. Chişinău,2002, p. 258-264.

Exemple de referinţe la publicaţii electroniceContribuţii1. DUMITRESCU, Daniela. Evaluarea î n biblioteci. Î n: UniBIB [On-Line]. 2002,

Nr 3 [mai 2002] Accesibil pe Internet: <URL: http://www.bcub.ro/articoledr.htm 2. Serial UNIBIB. [On-Line]. Ed. la 2 luni. Bucureşti, 2002 [nr 3, 22 mai 2002].

Disponibilşi accesibil: URL: http: www.bcub.ro/unibib.htm

Monografii3. CAROLL, Lewis. Alice’s adventures in wonderland [online]. Textinfo ed. 2.1.

[Dortmund, Germany]: Windspiel, november 1994 [citat 10 februarie 1995]. Disponibil î n World Wide Web: < http:www.germany.eu.net./books/caroll/alce.html>

F ATENŢIONĂM! Regulile de prescurtare a cuvintelor şi a expresiilor tipice rom âne şti şi str ăine utilizate î n referin ţ ele bibliografice s î nt stabilite de Standardul de Stat 8256-82 „Prescurtarea cuvintelor şi a expresiilor tipice rom âne şti şi str ăine din referin ţ ele bibliografice”.

F E foarte important să indicaţi data accesării site-ului.

Exemplu de bib liografie la tema: Î nvăţăm î ntul superior î n Moldova

1. Legea î nvăţăm î ntului, nr 547-XIII din 21 iulie 1995. In: Monitorul oficial alRepublicii Moldova, 9 noiemb., 1995, nr 62- 63, p. 8-56.

2. Botnari, Valentina. Comunicare pedagogică - aspect important î n pregătireaviitorilor pedagogi. In: Î nvăţămî ntul universitar din Moldova la 70 de ani: Materialele

conf. şt.- metodice, Chişinău, 9-10 octombrie 2000. Ch., 2000, vol. I, p. 72-75.3. Bragaru, T. Căi de perfecţionare a procesului de instruire î n instituţiile de

î nvăţăm î nt superior: concept, probleme, soluţii posibile. Ch., 1993, 27 p.4. Dumitrescu, Daniela. Evaluarea î n biblioteci. In: UniBIB [On-Line]. 2002, nr 3

[mai 2002] Accesibil pe Internet: <URL: http://www.bcub.ro/articoledr.htm 5. Dragan, Zinaida. Probleme fundamentale a î nvăţăm î ntului superior:

permanenţă sau eşec. In: Intellectus. 2001, nr 2, p. 37-39.6. Guţu, Ion. Î nvăţăm î ntul superior universitar: deziderate şi preocupări. In:

Moldova Suverană. 15 iulie, 2000, p. 4.

7. Managing the dilemmas of professional and bureaucratic authority in highschool English class. In: Educational Administration Abstracts, 2003, vol. 38, Issue 4,p. 410-413; [citat 6. 04. 2004]; Accesibil pe Internet: < URL: http://search.epnet.com

http://www.bcub.ro/articoledr.htm

http://www.bcub.ro/unibib.htm

http://www.germany.eu.net./books/caroll/alce.html





http://www.germany.eu.net./books/caroll/alce.html

http://www.bcub.ro/unibib.htm





137

8. Melnic, Boris. Î nvăţăm î ntul universitar – generator al progresului şi dezvoltăriidurabile a Republicii Moldova. Ch.: CE USM, 2003. 63 p.

9. Коваленко, И. Государственные и частные вузы: конфликт интересов. В: Экон. Обозрение. 1999, nr 18, p. 8.

10. Ступаченко, Л. и др. Время социальных перемен пришло: реформа и вуз.В: Голос Бэлць. 1марта, 2002.11. Шимановская, Л. Академический центр по подготовке дипломатов. В:

Деловая газ. 19апр., 2002, p. 3.CitărileCitarea este o formă scurtă a referinţei care trebuie să permită identificarea

publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea comentată. Standardul ISO 690 propune 3 modalităţi de prezentare a referinţelor publicaţiilor din care sunt extrasecitatele:

1. Indicarea referinţei inserate

î n text

î ntre paranteze rotunde:

Exemplu: Consolidarea unui neam şi a unei ţări se obţ ine î nainte de toate prinr ăspî ndirea culturii î n păturile cele mai largi ale populaţ iei... (Enciu, N. Populaţiarurală a Basarabiei î n anii 1918-1940. Ch. : Epigraf, 2002, p. 208).

2. Referinţă la indicarea numărului sursei citate din bibliografia de la finelelucr ării :

Exemplu: Consolidarea unui neam şi a unei ţări se obţ ine î nainte de toate prinr ăspî ndirea culturii î n păturile cele mai largi ale populaţ iei... (11, p. 208).

3. Referinţă adăugată textului ca notă de subsol: Exemplu: Consolidarea unuineam şi a unei ţări se obţ ine î nainte de toate prin r ăspî ndirea culturii î n păturile cele

mai largi ale populaţ iei... 1 Trimiterile la subsolul paginei facilitează lectura, avî nd nota î n faţă, nu căutî nd-o

la finele lucr ării.A Î n cazul lipsei unei liste de referinţe de la sf î r şitul lucr ării, citările adăugate

textului ca notă de subsol trebuie să fie complete .A Atunci c î nd se fac trimiteri la aceiaşi lucrare, uneori chiar la acelaşi pasaj

din lucrarea respectivă, pentru a evita reproducerea integrată a referinţeibibliografice, se foloseşte termenul latin IBIDEM (tot acolo, î n limba rusă „ там же” ), dar numai î n cazul c î nd următorul citat vine imediat după prima referinţă.

Exemplu: Documente de o valoare cu adevărat inestimabilă pentru oricecercetător al perioadei interbelice din istoria Basarabiei conţ ine fondul personalPantelimon Halippa (1883-1979), considerat, pe bună dreptate, drept unul din ceimai de seamă luptători ai neamului românesc din Basarabia2 F Important!1. Î n procesul muncii asupra unui studiu ştiinţific (teze anuale, licenţă/master

unei comunicări) meditează asupra temei şi ideii principale a lucr ării, aminteşte-ţi cevolum de cunoştinţe posezi la tema dată, ce mai trebuie să acumulezi.

2. Alcătuieşte planul lucr ării î n conformitate cu temaşi ideia principală.

3. Consultă planul de elaborareşi prezentare a lucr ării date

1 Enciu, N. Populaţia rurală a Basarabiei î n anii 1918-1940. Ch.: Epigraf, 2002, p. 208.

2 IBIDEM, p. 74




138

4. Adună (colectează) materialului din diverse surse de informare: (consultă cataloagele bibliotecii, catalogul electronic, diverse baze de date, INTERNET-UL,apelează la bibliotecar, profesori).

5. Examinează, evidenţiază î n mod fugitiv toată literatura recomandată

pentru a selecta materialul necesar.6. Revezi planul lucr ării. Selectează material din diverse surse pentru fiecarepunct al planului şi prelucrează-l î n mod creator.

7. Determină limitele cronologice de cercetare 8. Î nainte de a trece lucrarea pe curat citeşte-o, redacteaz-o, prescurteaz-o

î n caz de necesitate.

Î ntrebări pentru evaluare1. Enumeraţi avantajele lecturii informative globale.2. Care s

î nt cele cinci etape ale lecturii?

3. Cuvintele - cheieşi importanţa lor î n receptarea unui text.4. Menţionaţi procedura de luare a notiţelor.5. Care s î nt aspectele informativ bibliografice ale unui studiu ştiinţific?6. Care este principala sursă de informare pentru alcătuirea referinţei

bibliogra-fice, limba descrierii bibliografice?7. Ce ar î nsemna î n concepţia dvs. termenul de tehnica muncii intelectuale? 8. Enumeraţi elementele obligatorii ale referinţelor bibliografice şi cum s î nt ele

sistematizate. 9. Pentru publicaţii care au mai mult de 3 autori ca responsabilitate principală

ce se menţionează?

Activităţi practice

1. Test de viteză a lecturii2. Exerciţiu: obţinerea unei idei globale (de ansamblu) asupra structurii/

conţinutului revistei/ articolului:3 Răsfoiţi revista/articolul utiliz î nd tehnica lecturii informative globale?3 Despre ce este vorba î n această revistă/articol?

3

Ce vă ajută să citiţi conţinutul revistei/articolului?3 Identificaţi cuvintele-cheie?3 Ce semnale vizuale/verbale aţi î nt î lnit?3 La ce concluzie aţi ajuns?3. Căutări de literatur ă la teme şi elaborarea listei bibliografice:Facultatea Filologie:Arhaisme gramaticale nominale î n structura frazeologismelor;Etimologia popular ă;Literatura română interbelică;

Locuţiuneaşi frazeologismul: componenţa lor lexicală;Modalităţi de construire a textului î n poezia postmodernă (1960-1980);Postmodernismul î n literatur ă;




139

Verbele pronominale.Facultatea Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică:Cultura tehnică;Determinarea densităţii stărilor electronice î n aliaje supraconductoare;

Sistemeşi pachete automatizate de instruire;Tehnologii informaţionale moderne;Tehnologia î mpletitului din lozie.Facultatea Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă socială Asistenţa socială a familiei;Cominicareaşi stilurile manageriale;Creativitatea pedagogică;Educaţia incluzivă; Î nvăţăm î ntul superior î n Moldova.Facultatea Muzic

ă şi Pedagogie muzical

ă

Ştiinţaşi arta educaţiei muzicale;Dezvoltarea muzicală a preşcolarului;Primadona operei naţionale – Maria BieşuFacultatea EconomieActivitatea de antreprenoriat î n condiţiile economiei de piaţă;Contabilitatea î n industrie;Economia î ntreprinderii;Economiaşi politica mediului;Marketingul serviciilor.

Facultate DreptApariţiaşi evoluţia terorismului;Dreptul comunitar: natur ă, tr ăsături, izvoare;Responsabilitatea statului faţă de persoană.Facultatea Ştiinţe ale natur ii şi AgroecologieEcologizarea sistemului modern de agricultur ă î n Republica Moldova;Mişcarea ecologistă din Moldova;Viziunea holistică î n agroecologie.


1. SR ISO 690. Referinţe Bibliografice. Conţinut, formă şi structur ă : Documen-tare.Aprobat de Dir. General al IRS la 13 iulie 1995; î nlocuieşte STAS 6158-90. Inst.român de Standardizare. Ed. 1. Bucureşti. 25 p.

2. SR ISO 690-2 Informare şi documentare. Referinţe bibliografice. Partea 2:Documente electronice complete sau păr ţi de documente. Bucureşti. 24 p.

3. Atanasiu, Pia. Metode şi tehnici de lucru pentru sisteme de informare ştiinţifice.Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1976. 171 p.

4.

Cornea, Paul. Introducere î n teoria lecturii. Iaşi,1998. ISBN: 973-683-035-7.5. Csiki, Emese. Subtilităţile receptării mesajului scris. Biblioteca Judeţeană

Mureş.: //http://bjmures.ro/publicatii/anuare/Anuarul%20II-003/LucrEmese.htm

http://bjmures.ro/publicatii/anuare/Anuarul%20II-003/LucrEmese.htm

http://bjmures.ro/publicatii/anuare/Anuarul%20II-003/LucrEmese.htm




140

6. Cum să citim mai bine şi mai rapid: http://www.bacalaureat.net/catego-ry/neclasificat/

7. Cum să studiem o carte (După Derek Rowntree Î nvaţă cum să î nveţ i.Introducere programată î n tehnica studiului, Editura didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 1980) : http://www.bacalaureat.net/2007/02/21/cum-sa-studiem-o-carte/ 8. Eco, Umberto. Cum se face o teză de licenţă : disciplinele umaniste. î n

româneşte de G. Popescu. Craiova : Pontica, 2000. 203 p.9. Hulban, Horia. Tehnica cercetării ştiinţifice. Iaşi: Ed. Graphix, 1994. 187 p.10. Î n ajutorul licenţiatului. (Indicaţii metodice). Alcăt. E. Scurtu, A. Nagherneac.

Bălţi : Bibl.Şt., 2006. 14 p.11. Lectura: cum putem î nţelege mai bine ceea ce citim:

www.ucdc.info/cd/doc/2508/C1.doc 12. Mure

şan, Pavel.

Î nvăţ

area eficientă şi rapid

ă. Bucure

şti, 1990.

13. Neacşu, Ioan. Î nvăţarea academică independentă. Ghid metodologic. Bucureşti,2006. : http://www.unibuc.ro/uploads_ro/36833/Invatarea_academica_independenta.pdf

14. Pandrea, Maria. Tehnici ale muncii intelectuale : tehnici şi metode î n sprijinulstudiului individual. Bucureşti : Ed. Oscar Print, 1997. 274 p.

15. Poenaru, Romeo. Să citim mai repedeşi mai eficient. Bucureşti, 1990.16. Porumbeanu Octavia-Luciana. Utilizatorii î n epoca contemporană. In: Magazin

bibliologic, 2006, nr 1, p. 42-57; http://www.bnrm.md/publicatii/files/1/2006- _1_07.pdf

17. Regneală, Mircea. Dicţionar explicativ de biblioteconomie şi ştiinţa informării.Bucureşti : Fabr, 2001. Vol. 1. 409 p. ; Vol. 2. 415 p.

18. Reguli de alcătuire a referinţelor bibliografice. Proiect. Coord. Iulia Tătărescu. In:Bul. ABRM, 2006, nr 1(3), p. 11-15.; www.abrm.md

19. Scor ţeanu, Viviana. Să î nvăţăm să citim rapid. Bucureşti, 1979.20. Sfaturi practice de invatare: preluare dupa Pavel Muresan, Invatarea eficienta si

rapida, Bucuresti,1990. : http://stud.usv.ro/~cmindii/Invatare.html 21. Şincai, Ana. Informaţie şi comunicare : informarea documentar ă - o disciplină î n

expansiune. Bucureşti : Paralela 45, 2000. 198 p.

22. Stanton, Niki. Citirea rapidă. Lectura eficientă. In: Stanton, Niki. Comunicarea.Bucureşti, 1995, p. 124-140.

23. Tehnica muncii intelectuale şi dezvoltarea personalităţii umane:http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/utilizatorii/8.htm

24. Teodoru, Vitalie. Performanţe intelectuale: Ghid de formare documentar ă.Bucureşti: ITIS, 1993. 124 p.

25. Ţurcan, Nelly. Teoria modernă a bibliografiei: aspect conceptual. In:Biblioteconomie şi şt. informării. Prelegeri pentru studenţii specialităţiiBiblioteconomieşi Asistenţă Informaţională. Ch., 2003. Vol. 2, p. 6-31.

26. Между строк . В: Бизнес ELLE. 2002, nr 11, p. 28.27. Рац,М. В. Как мы читаем. В: Университетская книга. 2007, nr 4, p. 33-35.

28. Сукиасян,Э.Научитесь читать быстро.В:Библиотека. 2005, nr 10, p. 61-63.

http://www.bacalaureat.net/catego

http://www.bacalaureat.net/2007/02/21/cum-sa-studiem-o

http://www.ucdc.info/cd/doc/2508/C1.doc

http://www.unibuc.ro/uploads_ro/36833/Invatarea_academica_independenta.pdf

http://www.bnrm.md/publicatii/files/1/2006

http://www.abrm.md/

http://stud.usv.ro/~cmindii/Invatare.html

http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/utilizatorii/8.htm

http://www.unibuc.ro/eBooks/filologie/utilizatorii/8.htm

http://stud.usv.ro/~cmindii/Invatare.html

http://www.abrm.md/

http://www.bnrm.md/publicatii/files/1/2006

http://www.unibuc.ro/uploads_ro/36833/Invatarea_academica_independenta.pdf

http://www.ucdc.info/cd/doc/2508/C1.doc

http://www.bacalaureat.net/2007/02/21/cum-sa-studiem-o

http://www.bacalaureat.net/catego




141

Anexe Referin ţă

privind necesitatea promovării cursului„ Bazele Culturii Informaţionale”

De politicile actuale ale informării aplicate de Bibliotecă depinde necesitatea şivaloarea acesteia, gradul de integrare î n procesul de educaţie şi cercetare ştiinţifică.Astăzi, practic totul î n biblioteca universitar ă, programele, echipamentele, pregătireaprofesională a cadrelor şi chiar concepţia organizării interioare a spaţiilor poartă amprenta modernizărilor, sub impactul exigenţilor î n care definitorie este informarea.Iar odată cu transformarea colecţiilor locale î ntr-o parte a sistemului informaţional

mondial (nu numai achiziţii de documente fizice tipărite, medii audio-video şielectronice), dar şi acces la resursele globale – Internet, devine tot mai stringentă necesitatea stăp î nirii informaţiei şi modalităţilor ei de regăsire de către toţibeneficiarii. Cultura informaţională devine condiţia primordială a profesionalismuluişi succesului viitorului specialist din orice domeniu. Iată de ce concomitent cupregătirea profesională studentul trebuie să dob î ndească deprinderi şi proprieexperienţă î n informarea ştiinţifică. Dovadă a importanţei cursului de cultur ă informaţională este exemplul ţărilor europene, care din deceniul 6 al secolului trecut(Germania -1960; Polonia - 1963; Ungaria - 1966, Rusia -1966) au î nceput

promovarea acestor ore î n cadrul î nvăţăm î ntului superior. Rapoartele de activitate aBibliotecii noastre semnalează iniţierea promovării unor astfel de ore din anul 1966.

La 8 noiembr ie 2002 prin Hotăr î rea nr.1.9 din 8.11.2002 ColegiulMinisterului Educaţiei a aprobat Programa cursului „Bazele culturii informaţionale„şi a recomandat introducerea acestuia î n procesul educaţional al instituţiilor de î nvăţăm î nt superior din Moldova. (Buletin informativ / Ministerul Educaţiei al R.Moldova. - 2002. - nr.3. - P.115 - 120).

Activitatea didactică presupune 30 de ore î n cadrul cursului universitar „Informatica aplicată” (vezi Ordinul Rectorului nr. 05-256 din 15.07.2003).

Repartizarea propusă a orelor fiind orientativă, am decis să le distribuim î n modulurmător: 16 ore î n anul I, 14 ore anul II-IV; 4 ore – prelegeri şi 26 ore practice.Evaluarea curentă – se efectuează prin î ntrebări-discuţii şi teste î n cadrul orelor practice; Evaluarea finală – prezentarea bibliografiei î ntocmite pentru lucr ărileştiinţifice : referate, teze de curs, teze de licenţă.

Informatizarea şi noile tehnologii s-au adoptat definitiv î n Biblioteca noastr ă.Devin tot mai solicitate locurile de muncă automatizate, se accesează diversemotoare de căutare, baze de date naţionale şi str ăine. Se utilizează cu succesOPACul, prin care prezentăm deja mai bine de 51 % din toate titlurile deţinute. Doar c î teva cifre:

î n anul de

î nvăţă

m î nt 2002/2003 s-au

î nregistrat 15 mii acces

ări a

bazelor de date „Juristul”, EBSCO, SUBITO, ONU, Centrul de resurse informaţionaleale ambasadei SUA, Internetul – 38 mii accesări , prin OPAC se realizează 87 % dinreferinţele din sala de cataloage. Infrastructura informaţională şi serviciile moderne




142

de care beneficiază azi studenţii noştri sunt apreciate nu numai pentru faptul că suntla modă, dar anume pentru calitatea şi utilitatea lor: „ EBSCO mi-a fost de folos lascrierea tezei de an”; „ Din EBSCO am selectat materialul necesar pentru cursul deliteratur ă engleză”; „Informaţiile obţinute ne aduc la cunoştinţă direcţiile noi de

cercetare ale lingviştilor, criticilor literari str ăini”ş.a.

Elena Harconiţa,Directorul Bib liotecii

Iulie 2003




143

EXTRAS

din procesul–verbal Nr.6 din 14.05.2003 a şedinţei

Senatului Universităţii de Stat „A.Russo"

S-a discutat: Cu privire la optimizarea studierii cursurilor opţionale la facultăţileUniversităţii

S-a hotăr ât: A aproba cursul „ Bazele culturii inf ormaţionale" , destinată

î nsuşirii cunoştinţelor - suport pentru orientarea î n fluxul informaţional, formareadeprinderilor de selectare, utilizare şi evaluare a surselor de informare şi

documentare, implementarea deprinderilor de efectuate a studiilor ştiinţifice î nvolum de 30 ore (16 ore - semestrul 1,14 ore - anul III).




144

Ministerul Educaţiei Министерство просвещения al Republicii Moldova Республики Молдова

UNIVERSITATEA DE STAT БЭЛЦКИЙ ГОСУДАРСТВЕННЫЙ "ALECU RUSSO" DIN BĂLŢI УНИВЕРСИТЕТ им.АЛЕКУ РУССО

ORDIN

Ref.: Funcţiile şi componenţa

catedrei Electronică şi informatică

5. î n corespundere cu tendinţele mondiale privind utilizarea calculatoarelor î n

instruire, posibilităţile oferite de pachetele multimedia, a considera inoportună promovarea cursului tradiţional „Mijloace tehnice de instruire". A î nlocui î nplanurile de î nvăţământ la toate specialităţile pedagogice disciplina „Mijloacetehnice de instruire"-cu disciplina „Informatica aplicată" î n volum de 48 ore (32ore pentru cursul special „Informatica aplicată" şi 16 ore pentru cursul„Bazele culturii informaţionale" promovat de colaboratorii Bibliotecii ştiinţifice

universitare .

Rector, prof. Nicolae Filip




145

Ministerul Educaţiei Министерство просвещения al Republicii Moldova Республики Молдова

UNIVERSITATEA DE STAT БЭЛЦКИЙ ГОСУДАРСТВЕННЫЙ "ALECU RUSSO" DIN BĂLŢI УНИВЕРСИТЕТ им.АЛЕКУ РУССО

O R D I N

Ref: Formarea culturii informaţionale a studenţilor şi informatizarea procesului de î nvăţăm î nt î n universitate

Dezvoltarea furtunoasă î n ultimul deceniu al noilor tehnologii informaţionaleimpune operarea unor schimbări î n pregătirea specialiştilor cu studii universitare.Aceste schimbări se refer ă at î t la conţinutul formării specialiştilor, c î t şi la crearea

unui mediu informaţional modern î n universitate. Un rol aparte î n acest proces lerevine catedrelor informatice, Departamentului Tehnologii Informaţionale, BiblioteciiŞtiinţifice universitare. In ultimii cinci ani î n universitate s-au î ntreprins eforturiesenţiale orientate spre modernizarea bazei tehnico-materiale, crearea condiţiilor de acces la Internet, informatizarea gestiunii, optimizarea structurii organizaţionale auniversităţii. In cadrul facultăţii Tehnică, Fizică, Matematică şi Informatică a fost creată o catedr ă nouă - Informatică Aplicată şi Tehnologii Informaţionale. Au fost revăzutefuncţiile catedrei Electronică şi Informatică ale aceleiaşi facultăţi. A fost creatDepartamentul Tehnologii Informaţionale care are drept scop principal crearea

premiselor pentru informatizarea procesului de î nvăţăm î nt, de cercetare şi degestiune î n universitate. Din luna septembrie 2003 la contabilitatea universităţii ademarat proiectul de implementare al sistemului informatic WlZCount 2000, careprevede automatizarea complexă a contabilităţii (costul proiectului - 145 mii lei). Inluna octombrie a fost organizat un tender pentru determinarea companiei care varealiza prima tranşă a reţelei locale universitare (Intranet). In cadrul lucr ărilor vor fiachiziţionate şi instalate echipamentele respective, iar blocurile de studii şi BibliotecaŞtiinţifică vor fi unite cu blocul de studii nr. 3 (sediul Departamentului TehnologiiInformaţionale) prin cablu optic (costul proiectului - 423 mii 928 lei). Sunt duse

tratative cu conducerea „Moldtelecom-ului", Bălţi privind conectarea blocului destudii nr. 3 a universităţii cu sediul „Moldtelecom-ului", piaţa „Vasile Alecsandri"(costul proiectului - 260 mii lei). Se află î n stadie de desf ăşurare un tender pentruachiziţionarea echipamentelor informatice şi a calculatoarelor (suma proiectului -1.000.000 - 1.200.000 lei). Crearea condiţiilor tehnice şi materiale de informatizare auniversităţii impune schimbarea accentelor î n pregătirea informatică a studenţilor. Î nvederea realizării hotăr î rilor Senatului universitar şi al Consiliului de Administrare aluniversităţii, emit următorul

O R D I N :1. A determina drept obiective de baza a pregătirii informatice a studenţilor de

la specialităţile neinformatice formarea unei culturii informaţ ionale (componentă aculturii generale) şi a competenţelor de aplicare a calculatorului î n activitateaprofesională.




146

2. A introduce î n planurile de î nvăţăm î nt la toate specialităţile neinformaticedouă cursuri de informatică: un curs de informatică generală cu un volum nu maimic de 48 ore orientat la aplicarea standardă a calculatorului (sisteme deoperare, interfeţe, editoare de texte şi grafice, tabele electronice,

poşta.electronică, navigare Internet), promovat î n anul I de studii ş i un curs deinformatică aplicată î n volum nu mai mic de 62 ore, compus din două compartimente: (a) „Informatică specială", orientat la aplicarea calculatorului î ncadrul activităţii-profesionale respective î n volum nu mai mic de 32 ore, promovat î nanul III-IV; (b) „Bazele culturii informaţionale", destinat î nsuşirii cunoştinţeior-suportpentru orientare î n fluxul informaţional, formarea deprinderilor de selectare,utilizare şi evaluare a surselor de informare şi documentare, implementareadeprinderilor de efectuare a studiilor ştiinţifice î n volum de 30 ore. Cursul „Bazeleculturii informaţionale" va fi realizat î n două etape: î n semestrul 1-16 ore, paralel cudisciplina „Introducere

î n specialitate"

şi î n semestrulpar al penultimului an de studii

- 14 ore. Cursul va fi promovat sub formă de lecţii combinate cu o grupă academică. 3. A numi responsabilă de promovarea cursurilor de informatică

generală şi informatică aplicată catedra „Electronică şi informatică" (şefulcatedrei - prof. Nicolae Filip, ajutorul şefului de catedr ă - conf. Valeriu Guţan).La promovarea cursului „Bazele culturii informaţionale" a implica specialiştiiBibliotecii Ştiinţifice universitare.

4. Pentru crearea condiţiilor materiale şi tehnice de promovare a cursurilor de informatică generală şi informatică aplicată, de r î nd cu clasele existente decalculatoare la facultăţile Economie, Drept, Limbi şi Literaturi str ăine, a crea î n anul

calendaristic 2004 î ncă o clasă de calculatoare la facultatea Economie, o clasă decalculatoare la facultatea Filologie şi o clasă de calculatoare la Biblioteca Ştiinţifică universitar ă. Fiind dotate cu tehnică costisitoare, care necesită o exploatare corectă şio deservire calificată, clasele de calculatoare de la facultăţi sunt subdiviziunistructurale ale catedrei Electronică şi Informatică. Utilizarea acestor clase î n prima

jumătate a zilei va fi determinată de necesitatea promovării cursurilor normative deinformatică. In a doua jumătate a zilei î n clasele respective se vor ocupa (conformunui orar aparte) studenţii de la facultăţile respective.

5. A prevedea î n devizul de cheltuieli pentru anul 2004 sume speciale

pentru achiziţionarea programaturii educaţionale, î n special pentru evaluareaasistată de calculator.

6. A organiza periodic seminare, cursuri de scurtă durată pentru diferitecategorii de utilizatori (manageri, secretarii decanatelor, laboranţii-secretari aicatedrelor universitare, profesori) orientate spre î nsuşirea unor programespeciale, care pot facilita activitatea profesională (resp. catedrele Informatică Aplicată şi Tehnologii Informaţionale, Electronică şi Informatică, DepartamentulTehnologii Informaţionale).

7. A numi responsabil de realizarea prezentului ordin, pe prim prorectorul

universităţii, prof. Valeriu Cabac.

Rector, profesor Nicolae Filip




147

Glosar

Acces1. Organizarea colecţiei documentare care determină forma de punere la dispoziţiea documentelor;2. Modalitatea de intrare şi selectare a datelor î nregistrate pe un suport dememorie electronică.

Acces î n Bibliotecă Modalitatea de acces î ntr-o bibliotecă î n vederea lecturii şi/sau î mprumutului dedocumente.

Adnotare

Interpretare succintă asupra conţinutului unui document primar. Ca regulă seplasează după descrierea bibliografică a documentului.

Alfabet glagoliticAlfabet î ntocmit după modelul literelor mici greceşti şi folosit î n unele scrieri slavebisericeşti.

ArticolText independent care intr ă î n structura unui serial sau a unui dicţionar.

Bază de date Colecţie de date stocate î mpreună î n format electronic, potrivit unei singure schemede realizare spre a fi vizibilă cu ajutorul calculatorului.

Bibliografie curentă Bibliografii cu periodicitate variată care prezintă informaţii despre documenteleeditate recent.

Bibliografie retrospectivă

Bibliografii care prezintă informaţii despre documentele apărute î n trecut.

Bibliografie specializată Bibliografii (selectate după anumite criterii) cu informaţie despre literatur ă dintr-unanumit domeniu.

Bibliografie un iversală Bibliografii care prezintă informaţie din toate domeniileştiinţelor.




148

Bibliografie1. Domeniu de activitate care studiază principiile de identificare şi descriere adocumentelor publicate, elaborarea şi difuzarea informaţiilor despre documentelepublicate;

2.

Disciplină ştiinţifică care studiază teoria, metodologia informaţiei bibliografice;3. Listă (document secundar) cu prezentarea unor documente selectate şiordonate după anumite criterii.

Bibliologie

Ştiinţa tehnicilor de producţieşi difuzare a căr ţii.

Bibliotecă

1.

Orice colecţie organizată de căr ţi şi seriale, tipărite sau orice alt document graficşi audiovizual, disponibil pentru î mprumut sau lectur ă î n sală;2. Organism sau parte a unui organism a cărui principală menire este de aconserva şi de a facilita, graţie serviciilor oferite de personal, folosirea documentelor r ăspunz î nd nevoilor de informare, de cercetare sau de loisir ale utilizatorilor;Biblioteca de azi este o combinaţ ie î ntre biblioteca reală : care ofer ă acces liber ladocumente şi biblioteca virtuală formată din baze de date on-line sau din CD-Rom-urişi discuri optice digitale.

Biblioteca virtuală Termen generic pentru desemnarea bibliotecii pe suport electronic. Biblioteca f ăr ă ziduri, care poate fi folosită la distanţă.

Biblioteconomie

Ştiinţa care se ocupă cu organizarea, gestionareaşi legislaţia bibliotecilor .

Buletin de cerere

Act pentru solicitarea documentelor pentru lectur ă î n sală sau pentru î mprumutul ladomiciliu.

Catalog

Document secundar care cuprinde descrierile documentelor apar ţ inî nd unei colecţ ii,unei biblioteci sau unui grup de biblioteci şi realizat conform unor principii

standardizate facilitî nd regăsirea acestor documente de către utilizator.

Catalog alfabetic

Catalog î n care descrierile bibliografice sunt organizate î n ordinea alfabetică avedetelor (autor, titlu, subiect).




149

Catalog de colec ţ ii speciale

Catalog destinat anumitor categorii de documente (manuscrise, partituri, publicaţ iiseriale, anale, materiale AV, autoreferate, teze de licenţă/magistru, căr ţ i vechi).

Catalog de servic iu Catalog alfabetic folosit numai de bibliotecari.

Catalog electronicCatalog pe suport informatic, î ntr-o bază de date, î n care accesul utilizatorilor se face î n mod direct, prin intermediul unui terminal.

Catalog on-lineCatalog pe suport informatic, î n care accesul utilizatorilor se efectuează prin

intermediul paginii web a bibliotecii, de la oricare terminal, at î t din cadrul bibliotecii c î tşi dinafara ei.

Catalog publ icCatalog pentru utilizatorii bibliotecii.

Catalog sistematicCatalog î n care descrierile bibliografice sunt organizate după un anumit sistem declasificare.

Catalog topograficCatalog î n care descrierile bibliografice sunt organizate după locul pe caredocumentele î l ocupă î n colecţie.

Căutare combinată Posibilităţi de căutare, unde se pot combina două sau mai multe date cunoscute(autor+cuv î nt cheie, cuv î nt cheie+limba de căutare), se utilizează operatori logici.

Cercetare bibliografic

ă

1. Ansamblu de metode şi tehnici utilizate pentru evidenţierea documentelor dinbibliografii tradiţionale (imprimate şi electronice) ;2. Elaborarea bibliografiilor la anumite teme.

Cercetare ştiinţifică Acţiune de a efectua anumite cercetări: studiul literaturii, lucr ări experimentale.

CIPCatalogare î naintea publicării. Elaborarea descrierii bibliografice a documentului

graţie datelor comunicate de editor, î naintea publicării sale.

Citare




150

Fragment dintr-o lucrare, reprodus î ntocmai cu indicarea referinţei bibliografice alucr ării din care a fost extras.

Clasificare Bibliotecar-Bibliografică Sistem de clasificare bazat pe principiile clasificării zecimale, dar care utilizează indici alfanumerici şi semne de punctuaţie specifice (elabo-rat î n fosta URSS).

Clasificarea zecimală Dewey Sistem de clasificare elaborat de Melvil Dewey î n 1876 pentru organizareapublicaţiilor î n biblioteci, bazat pe notaţia zecimală.

Clasificarea zecimală universală (CZU) Sistem de clasificare bazat pe clasificarea zecimal

ăa lui M. Dewey care acoper

ă

toate cunoştinţele umane, după un model comun de subiecte legate î ntre ele.

Codex Reunire de table cerate, reprezentând cea mai veche formă de carte la români.

Colecţie de bib liotecă Totalitatea documentelor deţinute de bibliotecă, grup de unităţi documentarealcătuiteşi or î nduite după anumite criterii şi reguli, şi care constituie un anumit fond.

Compact d iscMediu optic de stocare de dimensiuni reduse (120 mm diametru) şi de marecapacitate de stocare a informaţiilor pe care semnalele analogice sunt î nregistrate î nformat digital î ntr-o memorie care nu poate fi dec î t citită.

ComprehensiuneCapacitatea de a î nţelege ceva; putere de pătrundere.

Contribuţie

Text independent şi unitar care formează o parte a unui document.

Cotă Totalitatea simbolurilor (litere, cifre, semne) care servesc la indicarea locului unuidocument î ntr-o colecţie de bibliotecă sau fond documentar.

Cultura digitală Dob î ndirea abilităţii de a î nţelege şi utiliza formate multiple dintr-o gamă largă desurse atunci c î nd este prezentată prin intermediul calculatorului.

Cultura informaţională Ansamblu de cunoştinţe teoretice şi competenţe ce permit identificarea unei nevoi




151

informaţionale, localizare, evaluarea, utilizarea informaţiei găsite.

Cuv î nt cheieCuv î nt sau grup de cuvinte, eventual î ntr-o formă lexicografică standardizată, alesdin titlul unui document sau din text care caracterizează conţinutul textului şi permiteregăsirea acelui document.

Data publicări iMenţionarea anului şi, dacă este necesar, a lunii şi zilei de publicare a unuidocument.

Descriere bibliografică

Totalitatea de date care prezintă informaţie despre un document primar pentru a fiidentificat.

Dicţionar Lucrare lexicografică care cuprinde cuvintele unei limbi, a unui domeniu de activitate,a unui scriitor explicate sau traduse, aranjate î ntr-o anumită ordine (de regulă alfabetică).

Digitizare

Conversia textelor tipărite î n format digital care se realizează prin programe derecunoaştere optică a caracterelor.

Divizionar ă Fişă care separ ă diferite diviziuni î n catalogul alfabetic sau sistematic.

DocumentOrice bază de cunoaştere fixată materialmente şi susceptibilă de a fi utilizată pentruconsultare, studiu sau probă.

Document audiovizualOrice document-text, orice document-imagine, orice document-sunet a căruiconsultare sau utilizare se face prin intermediul unui aparat, î nregistr ări vizuale (cusau f ăr ă sunet) şi î nregistr ări sonore, indiferent de suport sau procedeul tehnicutilizat pentru realizare.

Document cu muzică tipări tă Document a cărui conţinut esenţial este reprezentarea muzicii, î n general prin note.

Document electronic




152

Termen generic pentru desemnarea documentelor pe suport informatic.

Document electronicDocument care există î ntr-o formă electronică pentru a fi accesat cu ajutorultehnologiei informatice.

Document gazdă Document ce conţine păr ţi care pot fi identificate separat, dar care nu suntindependente din punct de vedere fizic.

Document primar

Lucrare originală publicată sau nepublicată care fixează direct conţinutul şirezultatele unor demersuri ştiinţifice, tehniceşi economice.

Document secundar

Derivat din documentele primare, semnalează sau rezumă documentele primare.

Document ter ţiar

Document derivat din documentele primare şi documentele secundare.

DocumentarePrelucrarea informaţiilor pentru a fi stocate şi transmise utilizatorului.

Documente primareDocument care prezintă informaţia î n varianta ei originală.

Documente secundareDocument derivat din documentele primare. Semnalează sau rezumă documenteleprimare.

e-book Document digital, sub licenţă sau nu, unde textul este dominat şi care poate fi văzut î n analogie cu o carte tipărită (monografie). Utilizarea căr ţilor este î n multe cazuridependentă de un dispozitiv anume şi/sau un limbaj special de citire sau vizionare.

Editor Persoană sau organizaţie responsabilă de producereaşi difuzarea unui document.

Enciclopedie




153

Document secundar de diferite propor ţii care analizează noţiuni din toate domeniilede activitate sau dintr-un anumit domeniu ordonate î n ordinea alfabetică sausistematică.

Explozia informaţională Creşterea f ăr ă precedent a informaţiilor şi cunoştinţelor umane.

Fişă de catalogFişă pentru descrierea bibliografică a unui document sau grup de documentedestinată cataloagelor tradiţionale de bibliotecă.

Flux informaţional1. Totalitatea informaţiilor aflate î ntr-un circuit informaţional dirijate spre un anumit

element cu puncte iniţiale, intermediare

şi finale;

2. Mişcarea informaţiei de la sursă la utilizator.

H î rtieProdus industrial special pentru scris, tipărit, desenat, î mpachetat, fabricat dinsubstanţe organice vegetale şi materiale de î ncleiere şi de colorare, î n formă de foisubţirişi î ntinse.

HipertextAnsamblu de texte şi informaţii multimediaşi legăturile î ntre acestea.

Identificare bibliografică Regăsirea documentelor prin cunoaşterea unor date despre document.

IFLAFederaţia Internaţională a Asociaţiilor Bibliotecare.

Index alfabetic pe noţiuniListă alfabetică a termenilor sau vedetelor care exprimă subiectele documentelor.

Informaţie1. Semnificaţie pe care o atribuim datelor cu ajutorul convenţiilor folosite pentru ale reprezenta;2. Element de cunoaştere care poate fi transmis şi conservat datorită unui suport şiunui cod;3. Mesaj folosit pentru a reprezenta un fapt sau o noţiune î n procesul decomunicare.

Informaţii bibliografice




154

Ansamblu de date despre documentele primare: numele şiprenumele autorului, titlul documentului, datele de publicare,caracteristicile cantitative.

Informaţii documentare Date despre descrierea bibliografică şi cea codificată î ntr-unlimbaj convenţional a conţinutului documentului (index CZU).

Informaţii faptice

Totalitate de date exprimate î n limbaj natural prin fraze,tabele, figur i... selectate din cuprinsul documentului.

ISBDStandard Internaţional de descriere bibliografică.

ISBN (International Standard Book Number)1. Sistem de numerotare standardizată a căr ţilor.

2.

Cod internaţional al căr ţilor format din 13 cifre grupate î n 5 seg-mente.

ISMNCod internaţional atribuit publicaţiilor muzicale tipărite.

ISSNCod internaţional de identificare a publicaţiilor seriale.

LaptopCalculator portabil, minicalculator, de obicei alimentat de o baterie de acumulator, alecărui dimensiuni reduse permit transportul şi operarea î n aproape orice condiţii.

Lectur ă Actul de a citi;Citirea unui text prin confruntarea cu manuscrisul.

Lectur ă de cercetare (search reading) O variantă a lecturii exploratorii, care constă î n recuperarea unei informaţii pe o temă prestabilită, dar căreia nu-i cunoaştem cu precizie reprezentarea simbolică.

Lectur ă exploratorie




155

Recuperarea unui simbol sau a unui grup de simboluri predeterminate din ansamblulunui text (găsirea unei referinţe î n dicţionar, a unei adrese î n ghidul de resurseInternet etc.); se focalizează asupra unui singur punct şi depinde ca operativitate şieficienţă, de organizarea serială şi metodică a textului (respectarea strictă a ordinii

alfabetice, cronologice, etc.)

Lectur ă informativă globală Lectur ă selectivă care vizează obţinerea unei idei de ansamblu asupra textului.

Lectur ă liniar ă Forma de lectur ă hiperlogografică neevoluată î n care textul e parcurs secvenţial şi î n î ntregime (de la î nceput p î nă la sf î r şit).

Lectur ă rapidă Tehnică de lectur ă caracterizată prin parcurgerea î ntr-un timp record a unui text cureţinerea sau extragerea ideilor acestuia;Extragerea informaţiilor necesare î n minimum de timp, raţionalizarea mecanismelor perceptive şi ameliorarea comprehensiunii spre a obţine performanţe superioare, at î tpe plan cantitativ (sporirea vitezei) c î t şi pe plan calitativ (asimilarea mai eficientă aconţinutului).

Lectur ă receptivă

Variantă ameliorată a lecturii liniare, caracterizată prin executarea integrală aparcursului textului, variind considerabil viteza, cu reveniri ocazionale, explor î ndatent locurile strategice ( î ntroducerea, concluziile etc) pentru a î nregistra complet şiexact, cu o maximă acurateţe, ceea ce comunică textul; e o lectur ă intensivă,analitică, asimilatorie, adecvată î n cazul unor manuale, cursuri, lucr ări speciallizate.

Libertate intelectuală

Climat generic al unei societăţi î n care nu există nici un fel de constr î ngeri

intelectuale dec î t cele impuse de bunul simţ şi de regulile generale nescrise deconduită ale societăţii.

Listă tematică Listă de documente, or î nduite î n ordine alfabetică pe o anumită temă, extrasă dincatalogul electronic.

ManuscrisDocument original scris de m î nă, document dictat, scris sau copertat de autor

anterior tipărit.

Meniu principal




156

Listă de comenzi sau opţiuni afişate pe ecran privind exploatarea programelor decalculator care permite utilizatorului să facă o selecţie.

Microformat

Termen generic pentru orice suport, î n mod curent filmul, care conţine microimagini.

Modul OPAC(Open Public Access Catalogue, î n traducere şi adaptare Catalog Deschis pentruAcces Public), permite cititorilor căutarea î n bazele de date, informarea acestora.OPAC este un catalog electronic care permite fiecărui cititor selectarea literaturiinecesare pentru studiu î n mod automatizat.

MonografiePublica

ţie neperiodic

ă, respectiv publica

ţie care apare

î ntr-un singur volum sau

î ntr-

un număr limitat de volume.MultimediaOrice document compozit format din unul sau mai multe păr ţi de natur ă audiovizuală ale cărui elemente sau suporturi nu pot fi separete prin comercializare având oimportanţă egală şi care pentru a fi exploatat are nevoie de un aparat de lectur ă sautratarea simultană a textului, sunetului şi a imaginilor fixe şi animate sub controlulunui program informatic.

Online

Termen generic pentru denumirea legăturii directe şi interactive î ntre un echipamentşi unitatea centrală de prelucrare î n timp real.

Operatori logici (Operatori booleani)Operator matematic utilizat pentru regăsirea î ntr-o bază de date a termenilor căutaţi.Catalogul electronic utilizează trei operatori logici AND, OR, NOT.

Opere Scrierile unui autor publicate î n unul sau mai multe volume.

Opere alese Selecţie din lucr ările de seamă ale unui autor.

Opere completeTotalitatea scrierilor unui autor editate î n unul sau mai multe volume şi av î nd, deregulă, acelaşi format şi aceeaşi legătur ă.

Opţiune

Posibilitatea de a alege dintr-un meniu bara de care are nevoie utilizatorul.

Ordine alfabetică




157

Organizarea unor unităţi î n ordinea strictă a intr ărilor de la A la Z / A laЯ.

Periodic electronicPeriodoc publicat doar î n formă electronică sau î n formă electronică şi î n alt format.

Prelucrarea analitică şi sintetică a informaţieiProces de caracterizare generalizată a unui document spre dezvăluirea conţinutului.Este constituit din: descriere bibliografică, adnotare, referat, indexare.

Publicaţie serială Document tipărit sau netipărit care apare î n numere, fascicule, volume sau păr ţisuccesive, legate î n general numeric sau cronologic, pe o perioadă de timpnelimitată şi la intervale determinate sau nedeterminate (anuare, reviste, ziare).

ReferatProces de prelucrare analitică a informaţiei pentru extragerea celor mai importantedate dintr-un document, păstr î nd sensul şi unitatea originalului.

Referinţe bibliograficePrezentarea î ntr-o anumită ordine a documentelor sau a unor păr ţi din documente ;Date necesare pentru identificarea documentelor.

Referinţe bibliograficePrezentarea î ntr-o anumită ordine a documentelor sau a unor păr ţi din documente,date necesare pentru identificarea documentelor.

Rezumat (abstract)Prezentarea prescurtată a conţinutului unui document ţin î nd seama de structuraacestuia.

Scriere ideografică

Scris cu ideograme.

Scriere pictografică Redă obiectele şi ideile prin desene simbolice, sugestive.

Sens Î nţeles, conţinut, semnificaţie a unui cuv î nt, a unei expresii.

Sistem de cataloage

Ansamblu de cataloage din una sau mai multe biblioteci realizat conform unor principii catalografice unitare pentru a r ăspunde cererilor utilizatorilor bibliotecii.




158

Sistem informaţionalSistem de informare realizat prin cooperarea organelor de informare din diferite ţări,sau dintr-o ţar ă anume.

Site web Pagini pe web purtătoare de informaţii.

Societate infomaţională Societate î n care produsul principal este informaţia, societate bazată peomniprezenţa computerelor, a Internetului şi a reţelelor globale, pe mutaţia de laprimatul for ţei mecanice la for ţa informaţiei, caracteristica principală a ei fiindglobalizarea.

SoftwarePartea logică a unui sistem de calcul. Programe de calculator destinate implementăriiunor funcţionalităţi specifice.

Ştiinţa informării

1. Domeniu ştiinţific care studiază proprietăţile şi comportamentul informaţiei,for ţele care guvernează fluxul informaţiei şi mijloacele de prelucrare a ei pentru

optimizarea accesibilităţii şi utilizării (Cuprinde domenii precum comunicarea,editarea, biblioteconomia şi informaţ ia);

2. Domeniu care cercetează crearea, prelucrarea şi exploatarea cunoştinţelor î nregistrate.

TextDocument sau parte a unui document care prezintă informaţiile sub formă descursivă;O unitate comunicativă verbală sau scrisă, de dimensiuni variabile;

Partea principală a unei căr ţi.

Tipar Ansamblul operaţiilor de tipărire a unui text; tehnica, meşteşugul de a tipări;ansamblul mijloacelor tehnice prin care se imprimă un text.

Utilizator (beneficiar)Persoană fizică, persoană juridică sau colectivitate care foloseşte serviciile bibliotecii.

Vedetă Cuv î nt sau grup de cuvinte, simbol sau grup de simboluri care se află la î nceputulunui index, intrate î n catalog ori î nregistrate; aceste caractere determină or î nduirea




159

descrierilor bibliografice î ntr-un sistem de catalogare şi constituie puncte de acces lainformaţiile cuprinse î ntr-un catalog de bibliotecă.

Vedetă de subiect

Cuv î nt sau grup de cuvinte care caracterizează succint tematica unui oarecare text;determină or ânduirea descrierilor bibliografice î ntr-un sistem de cataloage şiconstituie puncte de acces la informaţiile cuprinse î ntr-un catalog de bibliotecă.

Zone de descr iere bibliografică Secţiuni ale ISBD (Standard Internaţional de descriere bibliografică) prezentate î ntr-olegătur ă şi ordine logică.




Cuprins

Cultura informaţională - revenire la î nceputuri

(Valeriu Cabac, dr., conf. univ. prim prorector)................................................................3

Notă……………………………………..……………………….……….............................……..4

Bazele Culturii Informaţionale: Curriculum (E. Harconiţa, E. Stratan)...........................6

1. Cultura informaţională şi componentele ei de bază. Structuri info-documentare: servici i, resurse (E. Stratan, E. Scurtu, S. Ciobanu)……………12

2. Internet î n biblio teci. Pagini WEB ale inst ituţiilor informaţionale.Pagina WEB a Bib lio tecii

Ştiin

ţifice a Universit

ăţii de Stat

“ Alecu Russo” (S. Ciobanu).................................................................................41

3. Instrumente de informare privind resursele Informaţionale

şi documentare (L. Mihaluţa, L. Răileanu, N. Culicov, A.

Hăbăşescu,

A. Nagherneac, E. Scurtu)………..……..……...………………58

4. Genuri de documente. Metode de identif icare bibliografică

a documentelor ( E. Ţurcan, E. Scurtu)…..................................100

5. Aspecte informativ-bibliografice ale studiului ştiinţific( E. Stratan, A.

Nagherneac)………......................................................................121

Anexe......................................................................................................................138

Referinţă privind necesitatea promovării cursului

„Bazele Culturii Informaţionale” (E. Harconiţa)

EXTRASdin procesul–verbal Nr. 6 din 14.05.2003 aşedinţei Senatului Universităţii de Stat „A. Russo"

Extras din Ordinul nr. 05-256 din 15.07.2003. Ref.: Funcţiileşi componenţa catedrei Electronică şi Informatică

Ordin nr. 05-659 din 18.12.2003. Ref: Formarea

culturii informaţionale a studenţilor şi informatizarea procesuluide î nvăţăm î nt î n universitateGlosar……………………………………………………………………….……………144