3
Bazinul endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului face parte din zona turistică Padiş, situată în Munţii Apuseni, mai precis în partea nordică a Munţilor Bihor. Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului este închis de o cunună neîntreruptă şi este constituit dintr-o succesiune de două fâşii de roci impermeabile şi calcare orientate de la nord la sud- vest. Aceasta determină drenajul apelor care apar şi dispar din şi în subteran, Padişul fiind plin de goluri subterane prin care se drenează apele. Aceste alternanţe de roci impermeabile şi calcare permeabile dau împărţirea Bazinului în opt bazine mai mici care sunt: Platoul Padiş, Poiana Bălileasa, Valea Cetăţilor, Groapa Barsa, Poiana Ponor, Platoul Lumea Pierdută, Barsa Cohanului şi Paragina. Altitudinea medie a Bazinului închis este în jur de 1200 metri, vârfurile cele mai mari situându-se în partea nordică (Cârligate 1694 m) şi nord-vestică (Măgura Vânătă 1642 m). Partea estică, deşi are o altitudine medie mai mică are pante deosebit de abrupte, cu diferenţe de nivel de 200-400 m spre Valea Galbena şi Valea Boga. Pantele sunt pe alocuri “rupte” de abrupturi calcaroase deosebit de impresionante: Piatra Boghii, Piatra Galbenei . În cadrul Bazinului endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului au fost identificate 32 de geomorfosituri osibile. După criteriul genetic aceste geomorfosituri se împart în: A. Geomorfosituri geologico-geomorfologice: - Platouri carstice: Lumea Pierdută, Cetăţile Ponorului. - Peşteri: Peştera Focul Viu, Peştera Gheţarului de la Barsa,sistemul de peşteri Zăpodie-Neagra, Peştera caput din cadrul platoului Lumea Pierdută. - Chei: Cheile Galbenei. - Avene: Avenul Borţig, Avenele din cadrul platoului Lumea Pierdută (Negru, Gemănata, Acoperit). B. Geomorfosituri geomorfologice-hidrologice:

Bazinul endoreic Padiş prezentare

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Bazinul endoreic Padiş prezentare

Bazinul endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului face parte din zona turistică Padiş, situată în Munţii Apuseni, mai precis în partea nordică a Munţilor Bihor. Bazinul Padiş-Cetăţile Ponorului este închis de o cunună neîntreruptă şi este constituit dintr-o succesiune de două fâşii de roci impermeabile şi calcare orientate de la nord la sud-vest. Aceasta determină drenajul apelor care apar şi dispar din şi în subteran, Padişul fiind plin de goluri subterane prin care se drenează apele.

Aceste alternanţe de roci impermeabile şi calcare permeabile dau împărţirea Bazinului în opt bazine mai mici care sunt: Platoul Padiş, Poiana Bălileasa, Valea Cetăţilor, Groapa Barsa, Poiana Ponor, Platoul Lumea Pierdută, Barsa Cohanului şi Paragina. Altitudinea medie a Bazinului închis este în jur de 1200 metri, vârfurile cele mai mari situându-se în partea nordică (Cârligate 1694 m) şi nord-vestică (Măgura Vânătă 1642 m). Partea estică, deşi are o altitudine medie mai mică are pante deosebit de abrupte, cu diferenţe de nivel de 200-400 m spre Valea Galbena şi Valea Boga. Pantele sunt pe alocuri “rupte” de abrupturi calcaroase deosebit de impresionante: Piatra Boghii, Piatra Galbenei .

În cadrul Bazinului endoreic Padiş-Cetăţile Ponorului au fost identificate 32 de geomorfosituri osibile.

După criteriul genetic aceste geomorfosituri se împart în:

A. Geomorfosituri geologico-geomorfologice:

- Platouri carstice: Lumea Pierdută, Cetăţile Ponorului.

- Peşteri: Peştera Focul Viu, Peştera Gheţarului de la Barsa,sistemul de peşteri Zăpodie-Neagra, Peştera caput din cadrul platoului Lumea Pierdută.

- Chei: Cheile Galbenei.

- Avene: Avenul Borţig, Avenele din cadrul platoului Lumea Pierdută (Negru, Gemănata, Acoperit).

B. Geomorfosituri geomorfologice-hidrologice:

- Gheţari: Gheţarul Borţig, Gheţarul Focul Viu, Gheţarul de la Barsa, Gheţarul din Peştera Zăpodie

- Izbucuri: izbucul Ponor

Platoul lumea pierduta

• se numara printre cele mai impresionante platouri carstice din intreaga tara, fiind o arie geografica protejata de lege. Declarata rezervatie naturala, aceasta zona reprezinta o atractie turistica inedita, fiind localizata pe teritoriul judetelor Bihor si Alba, la o distanta de 10 – 15 km distanta de Localitatea Pietroasa.

Cetatile ponorului

• este unul dintre cele mai mari complexe carstice din România, aflat în Munții Apuseni, zona Padiș. Numit și Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetățile Ponorului a fost menționat pentru prima data în 1886. Pestera Cetatile Ponorului are o galerie principală de 2 km

Page 2: Bazinul endoreic Padiş prezentare

lungime, activă, de dimensiuni impresionante în care un râu puternic, poate cel mai mare râu subteran din țară, curge formând cascade, repezișuri și vâltori. Intrarea în peșteră se face printr-un portal de 70 m înalțime și 30 m lățime ce perforează peretele primei doline, gigantică și aceasta( 300 m adâncime, 1000 m diametru).

Pestera ghetarul focul viu

• este o peşteră adăpostind al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din ţară . cu un volum de aproximativ 25.000 m3. Este o peşteră micuţă, alcătuită din două săli, prima şi cea mai mare fiind ocupată de imensul bloc de gheaţă. Tavanul acesteia este spart de o fereastră de mari dimensiuni prin care au căzut înăuntru buşteni, frunze precum şi zăpadă din exterior, care au format o movilă mare. Prin tavanul peşterii pătrunde suficientă lumină pentru a dezvălui grupurile de stalagmite de gheaţa aflate în partea opusă intrării în peşteră.

Cheile galbenei

Situată în sud-vestul şi vestul Bazinului închis Padiş – Cetăţile Ponorului, în afara acestuia, Valea Galbenei reprezintă un culoar de drenare spre Depresiunea Beiuşului a majorităţii apelor din Bazinul Padiş. Aproape pe tot parcursul ei, Valea Galbenei cuprinde sectoare de chei înguste, mărginite de pereţi verticali şi pante abrupte, având numeroase cascade şi fiind deosebit de greu de străbătut. Sectorul amonte este cel mai spectaculos, porţiunea dintre Izbucul Galbenei şi confluenţa cu Valea Luncşoara, constituind un canion îngust, mărginit de pereţi verticali de peste 100 m