7/25/2019 BFK - 2013

1/97

NTREBRI TIP PENTRU EXAMENULDE LICEN

SESIUNEASEPTEMBRIE 2013

PROGRAM DE

7/25/2019 BFK - 2013

2/97

Patologi !i

1. *Administrarea medicamentelor sublingual are urm&toarele avantaje:A). Absorbia lent a substanelor liposolubile;

B). Evitarea primului pasaj hepatic;C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate;

D). unt necesare doze mai mici de medicament;

E). !ermite absorbia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu.

*Di't# (#a$t#ii "a#$a%o)i'a$i%i '*$#a+i $ai ,o!%a#a%t#i-a-& li$i'a#amedicamentelor:

A). Biodisponibilitatea

B). Concentraia plasmatic

C). "olumul de distribuie

D). Constanta de absorbie

E). #impul de in$umtire*Ca#%al ) a)$i'i!t#a# a $)i%a$'tlo# '* .it& "%t*l(#i$*l*i (a!a,hepatic?

A). Calea oral

B). Calea sublin%ual C).

Calea intravenoas D).

Calea intramuscular E).

Calea rectal

*Medicamentele agoniste (totale):A). prezint a&initate pentru receptori speci&ici si nu au activitate intrinsec;

B). au a&initate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd e&ect propriu asupra

receptorilor;

C). prezint doar a&initate pentru receptori;

D). nu prezint a&initate pentru receptori' dar prezint activitate intrinsec;

E). blocheaz receptoriii' avdnd a&initate mare pentru acestia.

*U' ago'i!t ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). lipsa a&initii &a de receptor

B). activitate intrinsec si a&initate &a de receptor

C). lipsa activitii intrinseci

D). blocarea situsului de le%are a mediatorului

E). producerea unui e&ect opus &a de mediatorul &iziolo%ic*A'tago'i!tii %o$(titi.i/A). prezint a&initate pentru receptori speci&ici si nu au activitate intrinsec

B). au a&initate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd e&ect propriu asupra

receptorilor

C). stimuleaz receptorii speci&ici;

D). nu prezint a&initate pentru receptori' dar prezint activitate intrinsec;

E). &avorizeaz le%area mediatorului de receptor

*Efectele adverse de tip toic:A). sunt e&ecte secundare aprute in urma unor doze to(ice supradozri);

B}.sunt consecina aciunilor &armacodinamice secundare ale medicamentelor;

C). sunt e&ecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate %enetic;D). apar atunci cdnd' in &unctie de bolnav sau de medicament' dozele obisnuite

!.

".

#.

$.

%.

&.

1

7/25/2019 BFK - 2013

3/97

'. *eac+iile adverse de tip alergic:A). sunt reacii adverse dependente de doz' e(istdnd o relaie %radat doz*e&ect;

B). sunt reacii neobisnuite' care apar &recvent datorit administrrii in doze mari a

unor medicamente' mai ales pe cale parenteral i.v.);

C). sunt e&ecte secundare datorate aciunilor &armacodinamice care pot aprea la unii

indivizi' in urma supradozrii;D). sunt e&ecte nocive datorate interveniei unor mecanisme

imune;E). sunt innscute' condiionate %enetic.

. *unt rea%+ii al#gi% ) ti( II %itotoi%+citolitic) care pot fiproduse de medicamente:

A). trombocitopenia' leucopenia;

B). socul ana&ilactic;

C). dermatita atopic;

D). %lomerulone&rita;

E). boala serului.

1,. *Medicamentele analge-ice antipiretice + antiinflamatoare produc:A). e&ect anal%ezic moderat;B). eu&orie;

C). toleran;

D). deprimare respiratorie;

E). &armacodependen.

11. *A'tii'a$atoa#l '!t#oi)i'a%+io'a-& (#i'/A). inhibarea &os&odiesterazei;

B). stimularea adenilat*ciclazei;

C). inhibarea lipoo(i%enazei;

D). inhibarea cicloo(i%enazei;

E). stimularea &os&olipazei A+.

1!. *P#o%!*l i'"la$ato# ! %a#a%t#i-a-& (#i' /A). diminuarea &lu(ului san%uin local' datorit vasoconstriciei

B). scderea temperaturii locale' datorit diminurii proceselor metabolice

C). diminuarea permeabilitii capilare

D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere

E). diminuarea eliberrii de prosta%landine

1". *Co#ti%o!t#oi-ii a%+io'a-& la 'i.l*l SNC (*ta') (#o)*%/A). eu&orie' tulburri nevrotice sau psihotice

B). sedare

C). aciune deprimant central moderat

D). cresterea concentraiei ,ABA cerebral

E). cresterea activitii co%nitive aciune nootrop)

1#. *S%#+ia ) 4i)#o%o#ti-o'a5 la 'i.l*l %o#ti%o!*(#a#'ali !t!ti$*lat& ) %&t# 4o#$o'*l !%#tat ) 4i(o"i-&/

A). - hormon luteinizant)

B). #/

C). AC#

D). 0(itocin

E). F

1$. *lucocorticoi-ii sunt indica+i in:A). insu&iciena suprarenal acut' cronic si cea secundar insu&icienei hipo&izare

anterioare;B). osteoporoz;

2

7/25/2019 BFK - 2013

4/97

C). ulcer %astric;

D). bolnavi cu tulburri psihice;

E). ca tratament adjuvant in diabetul zaharat.

1%. *S*'t %o'!i)#at !*6!ta'+ )o(a't/A). stimulantele centrale e&edrin' am&etamin)

B). antiin&lamatoarele nesteroidieneC). antihistaminicele l*blocante

D). antidiabeticele orale

E). antidepresivele

1&. *A%+io'a-& %a !*6!ta'+ $a!%a't )i$i'*a') %o'%'t#a+ia ag'+ilo#) )o(a, la

nivel urinar:A). testosterona)

B). steroizii anabolizani

C). eritropoetina

D). mor&inomimeticele

E). diureticele1'. *Ca#!*6!ta'+ !*'t %o'!i)#at ag'+i ) )o(a, '*$ai la 6a+i7

A). testosterona)

B). steroizii anabolizani

C). eritropoetina

D). antiestro%enii de tip clomi&en

E). stimulantele centrale e&edrin' am&etamin)

1. *S*6 a%8i*'a 9+areducta-i: t!to!t#o'a5! t#a'!"o#$& la 'i.l*l8!*t*#ilo# 8i't&

in:A). Estradiol

B). Androsteron)

C). tiocolanolon)

D). 1ihidrotestosteron)

E). !re%nenolon

!,. *A* a%+i*' a'a6oli-a't&: "ii') a'alogi ai a')#og'ilo#/A). $etandienona)

B). Ciproterona)

C). Flutamida

D). idrocortizona)

E). Finasterida)

!1. *A6*-*l i')l*'gat ) !t#oi-i a'a6oli-a'+i (oat (#o)*%/A). Cresterea secreiei de FB). timularea eliminrii renale a calciului si litiaz calcic

C). !oli%lobulie

D). Cresterea numrului de spermatozoizi in ejaculat

E). cderea albuminelor plasmatice si a mio%lobinei musculare

!!. Cala o#al& '* !t *tili-a6il& pentru:A). substanele inactivate de enzimele proteolitice;

B). substanele inactivate in mediu acid;

C). medicamentele cu coe&icient de e(tracie hepatic ridicat peste234);D). antibiotice cu spectru lar%' datorit &enomenelor de

dismicrobism;E . substan e cu indice tera eutic mic.

3

7/25/2019 BFK - 2013

5/97

C). ionizat;

D). le%at de proteinele plasmatice;

E). nele%at de proteinele plasmatice.

!#. unt medicamente cu capa%itat i')*%toa# '-i$ati%&/A). Cimetidina;

B). Fenobarbitalul;C). ,riseo&ilvina;

D). Carbamazepina;

E). /i&ampicina.

!$. Di't# (a#a$t#ii "a#$a%o%i'ti%i: '* !t (a#a$t#* (#i$a# 0"ii'))(')'t ) al+i

parametri):A). Biodisponibilitatea

B). Clearance*ul

C). "olumul de distribuie

D). #impul de in5umire

E). Concentraia plasmatic!%. Administrarea me)i%a$'tlo# !*6li'g*al a# *#$&toarele avantaje:

A). Absorbia rapid a substanelor liposolubile;

B). Evitarea primului pasaj hepatic;

C). E&ect prompt;

D). -ipsa reaciilor adverse

E). !osibilitatea &olosirii unor &orme &armaceutice cu absorbie intdrziat

!&. I')*%+ia '-i$ati%& ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). (istena unui medicament care creste rata sintezei enzimelor microzemiale

hepatice;

B). Diminuarea e&ectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;

C). #oleran

D). /isc sporit de reacii adverse de tip to(ic prin supradozare relativ

E). Cresterea e&ectelor medicamentelor administrate concomitent siner%ism

medicamentos);

!'. I'4i6i+ia '-i$ati%& ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). (istena unui medicament care creste rata sintezei enzimelor microzemiale

hepatice;

B). Diminuarea e&ectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;

C). /isc sporit de reacii adverse de tip to(ic prin supradozare relativ

D). jmpiedicarea metabolizrii medicamentelor administrate concomitent

E). Cresterea e&ectelor medicamentelor administrate concomitent!. I't#a%+i*'il ) )(la!a# a $)i%a$'tlo# ) ( (#oti'l(la!$ati% a(a# i' %o')i+iil/

A). medicamente administrate concomitent care se lea% in procent inalt de proteine

de acelasi situs de le%are;

B). medicamente administrate concomitent care se lea% in procent inalt de proteine

de situsuri di&eriteC). medicamente administrate concomitent care se lea% in procent redus de proteine

D). medicamente care nu se distribuie decdt strict intravascular

E). e(istenei unei eventuale hipoalbuminemii

",. T#a.#!a-& 6a#i#a 4$ato+'%"ali%& $)i%a$'tl %a# !*'t/

A). liposolubile;B). neionizate;

;

7/25/2019 BFK - 2013

6/97

D). le%ate de proteinele plasmatice;

E). nele%ate de proteinele plasmatice.

"1. Al%ali'i-a#a *#i'ii "a.o#i-a-& #a6!o#6+ia t*6*la#& a !*6!ta'+lor:A). liposolubile' neionizate cu caracter bazic;

B). ionizate' cu caracter acid;

C). solubile' cu caracter acid;D). slab bazice' stabile la nivel urinar;

E). acide' care &ormeaz sruri solubile in mediu bazic.

"!. Eliminarea #'al& a *#$&toa#lo# !*6!ta'+ !t "a.o#i-at& )ealcalini-area urinii:

A). am&etamina;

B). derivai de acid barbituric;

C). e&edrina;

D). mor&ina

E). A67.

"". U' ago'i!t %o$(lt ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). A&initate &a de receptoriB). E&ect &armacolo%ic subma(imal

C). E&ect &armacolo%ic ma(im

D). Activitate intrinsec

E). -ipsa activitii intrinseci

"#. A'tago'i!t*l %o$(titi. ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). Competiie cu mediatorul &iziolo%ic pentru acelasi situs de le%are la nivel

receptorial;

B). Activitate intrinsec ma(im;

C). -ipsa a&initii &a de receptor;

D). -ipsa activitii intrinseci;

E). -mpidicarea le%rii mediatorului' anta%onistul le%dndu*se de acelasi receptor' dar

pe un alt situs.

"$. Medicamentele agoniste (totale):A). prezint a&initate pentru receptori speci&ici si nu au activitate intrinsec;

B). au a&initate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd e&ect propriu asupra

receptorilor;

C). prezint doar a&initate pentru receptori;

D). nu prezint a&initate pentru receptori' dar prezint activitate intrinsec;

E). stimuleaz receptorii' avdnd a&initate mare pentru acestia.

"%. I't#a%+i*'a $)i%a$'t+receptor se %a#a%t#i-a-& (#i'/

A). reversibilitate;B). stereospeci&icitate;

C). ireversibilitate;

D). saturabilitate;

E). concuren pentru situsul de le%are cu substane cu structuri similare

"&. /enomenul de reglare descend't&

7/25/2019 BFK - 2013

7/97

C). apare in urma stimulrii continue a receptorilor;

D). reprezint diminuarea numrului de receptori;

E). este consecutiv utilizrii indelun%ate a unui medicament a%onist

". A%+io'a-& ( #%(to#i '*%la#i: i'*'+a') t#a'!%#i#a *'o#!%.'+ )i' g'/

A). corticosteroizii;B). A67;

C). andro%enii;

D). am&etamina;

E). mor&ina

#,. S*'t a!o%i#i !i'#gi% *til i' (#a%ti%a $)i%al&/A). deprimante centrale 8 alcool;

B). ibupro9en 8 pseudoe9edrin ;

C). A67 8 miorela(ante centrale;

D). A67 8 corticosteroizi;

E). A67 8 antisecretorii %astrice

#1. unt receptori membranari:A). receptorii opiozi;

B). receptorii adrener%ici ;

C). receptorii pentru andro%eni;

D). receptori pentru

%lucocorticoizi;E). receptorii

coliner%ici

#!. unt eemple de antagonism "*'%+io'al/A). ca9ein 8 deprimante centrale;

B). ca9ein 8 alcool;

C). alcool8 deprimante centrale;

D). A67 8 %lucocorticoizi;

E). alcool 8 opioideR&!(*'! %o#%t/ A: B: E#". 0n antagonist competitiv ! %a#a%t#i-a-& (#i'/

A). A&initate 9a de receptori cu le%are pe acelasi situs ca al mediatorului

B). E&ect &armacolo%ic similar cu al mediatorului

C). E&ect &armacolo%ic opus celui al mediatorului

D). Activitate intrinsec

E). -ipsa activitii intrinseci

##. 0n antagonist necompetitiv ! %a#a%t#i-a-& prin:A). A9initate 9a de receptori cu le%are pe acelasi situs ca al mediatorului

B). E&ect &armacolo%ic similar cu al mediatorului

C). E&ect &armacolo%ic opus celui al mediatorului

D). Activitate intrinsec

E). -ipsa activitii intrinseci

#$. eac+iile adverse de tip alergic:A). sunt reacii adverse dependente de doz' e(istdnd o relaie %radata dozi*e&ect;

B). sunt reacii neobisnuite' care apar &recvent datorit administrrii in doze mari a

unor medicamente' mai ales pe cale parenteral i.v.);C). sunt e&ecte secundare datorate aciunilor &armacodinamice care pot aprea la unii

indivizi' in urma supradozrii;

D). sunt e&ecte nocive datorate interveniei unor mecanisme imune;E). sunt independente de doz' doze e(trem de mici putdnd produce reacii aler%ice

=

7/25/2019 BFK - 2013

8/97

A). #rombocitopenie' leucopenie;

B). soc ana&ilactic;

C). anemie hemolitic;

D). %lomerulone&rit;

E). boala serului.

#&. are dintre urm&toarele medieamente produe reae+ii de tip idiosinera-ie?A). ul&ameto(azol;B). u(ametoniu;

C). 6zoniazida;

D). Diclo&enac

sodic; E). !enicilina

,.

#'. 9a%+iil a).#! ) ti( i)io!i'%#a-i%/A). unt doz*dependente;

B). unt reacii neobisnuite' di&erite calitativ de e&ectele produse de medicamente la

populaia ma5oritar' determinate de doze de obicei lipsite de nocivitate;

C). unt dobdndite si cauzate de e(punerea anterioar la medicament intolerandobdndit);

D). Constau in iniierea si dezvoltarea celulelor canceroase carcino%enez);

E). unt innscute si cauzate de de&ecte enzimatice intoleran innscut).

#. 9a%+iil al#gi% ) ti( I>: $)iat %l*la# !*'t )ato#at/A). /eaciei anti%en*6%E la nivelul mastocitelor sau bazo&ilelor cu eliberare de

substane tisular active;

B). /eaciei dintre 6%, si celulele purttoare de anti%en' cu e&ect citoto(ic;

C). -im&ocitelor # sensibilizate care elibereaz lim&o:ine;

D). 6n&lamaiei cauzate de depunerea comple(elor circulante anti%en*

6%, E). #oleranei imune &a de anti%enele strine de ori%ine iatro%en.

$,. Tol#a'+a ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). diminuarea treptat a rspunsului la medicament' prin administrarea unor doze

repetate;

B). cresterea treptat a rspunsului la medicament' prin administrarea unor doze

repetate;

C). necesitatea cresterii dozei pentru a obine acelasi e&ect;

D). scderea e&ectului unui medicament administrat concomitent;

E). cresterea e&ectului unui medicament administrat concomitent;

$1. 2rodue )(')'+& (!i4i%& ?i@!a*)*(& a)$i'i!t#a# #(tat&: (t#men lung:

A). opioideleB). am&etamina

C). cocaina

D). antiin&lamatoarele nesteroidiene

E). andro%enii

$!. Pot "i %o'!i)#at %a !*6ti(*#i al #a%+iilo# a).#! ) ti( toi%/A). /eaciile de tip muta%en;

B). ocul ana&ilactic;

C). /eaciile de tip carcino%en;

D). /eaciile de tip terato%en;

E). Acatalazia

$". unt #a%+ii a).#! )o-&+dependente:A). rticaria prin mecanism aler%ic;

7/25/2019 BFK - 2013

9/97

D). ocul anaB). in ulcer %astro*duodenal' datorita inhibarii &ormarii de mucus;

C). la s&drsitul sarcinii;

D). in astm bronsic;

E). in dismenoree.

%,. 5erivatii de tip oieam se earaeteri-ea-& prin:A). aciune de durata se administreaza o sin%ura doza?zi);

B). e&ecte intense' poten ridicat;

C). toleran mai buna decat

7/25/2019 BFK - 2013

10/97

B). aciune inhibitorie asupra contraciilor uterine;

C). e&ect iritant asupra mucoasei %astrice' prin diminuarea &ormarii mucusului

protector;

D). cresterea sintezei de prosta%landine;

E). &avorizarea inchiderii canalului arterial la nou nascut.

%!. Aeidul aeetilsalieilie are urmatoarele efeete i' "*'%+ie de do-ele utili-ate:A). antia%re%ant plachetar la doze mici 3'*3'+ %?zi);B). anal%ezic*antipiretic la doze de 3' % de ori?zi;

C). anal%ezic*antipiretic in doze &oarte mici 3' %?zi;

D). antiin&lamator in doze mai mari de @ %?zi;

E). uricozuric la doze de 3' %?zi.

%". P#o%!*l i'"la$ato# ! %a#a%t#i-a-& (#i'/A). diminuarea &lu(ului san%uin local' datorit vasoconstriciei;

B). scderea temperaturii locale' datorit diminurii proceselor metabolice

C). e(travazarea plasmei

D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere

E). diminuarea eliberrii de prosta%landine%#. Ca#)i't# *#$&toa#l a"i#$a+ii !t %o#%t&7

A). A67 pot creste e&ectul antidiabeticelor orale sau al anticoa%ulantelor orale pe

baza unor interaciuni de deplasare de pe proteinele plasmatice;

B). A67 au e&ect ulceri%en;

C). A67 sunt contraindicate la &emeia %ravid' mai ales in trimestrul al 66*lea;

D). A67 se utilizeaz in tratamentul ulcerului %astric' datorit e&ectului

antiin&lamator;

E). A67 sunt active doar dup administrare oral

%$. AINS (#o)*% *#$&toa#l "%t a).#!/A). epi%astral%ii' %astrit hemora%ic' ulcer %astroduodenal

B). insu&icien renal acutC). hiperpire(ie' &ebr medicamentoas

D). inter&er cu &unciile plachetare sczdnd timpul de sdn%erare

E). tulburri san%uine si erupii cutanate

%%. Antiinflamatoarele nesteroidiene eu 63l! foarte lung (#!+&! ore) sunt:A). Fenilbutazona

B). 6ndometacina

C). Diclo&enac

D). 6bupro&en

E). !iro(icam

%&. Aeidul aeetilsalieilie:A). este antiin&lamator' antireumatic prin blocarea ireversibil a cicloo(i%enazei

B). este antia%re%ant plachetar in doze mici 3'@*3' %)

C). diminu edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronsic' datorit aciunii

antiin&lamatoare

D). in doze mari are e&ect uricozuric

E). la doze to(ice poate produce tulburri de echilibru' tinitus

%'. Avand 63l! mediu ($+3$ ore) se admi'i!t#a-& ) o6i%i i' )o*& (#i--il'i%/

A). 6bupro&en

B). Diclo&enac

C). 7apro(enD). Fenilbutazona

7/25/2019 BFK - 2013

11/97

%. Co#ti%o!t#oi-ii i'"l*'+a-&/A). metabolismul %lucidic

B). metabolismul lipidic

C). metabolismul protidic

D). metabolismul hidro*electrolitic

E). 7C prin deprimare&,. .lueoeo#ti%oi-ii !*'t i')i%a+i i'/

A). insu&iciena suprarenal acut' cronic

B). boli inIT I SPORTI>E SI

1. *P#i$*l a%t al Hi'tot#a(*t*l*i i' (#o%!*l ) #%*(#a#

"*'%+io'al& !t/A). evaluarea;B). dia%nosticare;

C). tratament :inetic;

D). tratament :inetopro&ilactic;

E). recomandari de e(erciii &izice;

*I'i+ial .al*a#a !t '%!a#& ('t#*/A). aprecierea de&icitului;

B). rezultatele obinute in aplicarea pro%ramului;

C). concluzii&inale;

D). impunere de continuare a tratamentului;

E). observarea rezultatelor&inale de tratament.i' t#atatl ) !(%ialitat ! i'tal'!t i' a"a#& ) t#$'*l ).al*a#: (#!ia/

A). assesment;

B). procesul de inre%istrare a datelor;

C). tablou comple( asupra strii patomor&o&uncionale a pacientului;

D). apreciere;

E). pro%nosticul.

Assessment+ul este:A). procesul de inre%istrare a datelor>

B). strdn%erea datelor;

C). identi&icarea problemelor;

D). &ormularea ipotezelor;

E). -uarea deciziilor pentru intervenii terapeutice.

A(#%i#a t#6*i !& #&!(*')& i'i+ial la *#$&toa#l i't#6ilgat ) !ta#apacientului:

A). care sunt dis&unciile luiL

B). care este e&iciena pro%ramuluiL

C). care sunt cauzele acestor dis&unciiL

D). care este restantul &incionalL

E). care este e&iciena tratamentului :ineticLA(#%i#a: (#a%ti% ! #ali-a-& (#i' ta(l/A). tria5ul si interviul iniial;

B). in&ormaii subiective si obiective;

C). procesul de analiz a datelor si concluziile lucrative;

D). tria5ul si observaia;

E). in&ormaii obiective si &ora muscular.

F*'%+ia (o!t*#al& (oat "i %o$(#o$i!& (#i't# altl de:A). aciunea %ravitaiei;

B). poziii vicioase de lucru;

C). obezitatea;

D). sedentarismul;E). mi5loace de meninere a posturii corecte

E1#%i+iil) gi$'a!ti%& l$'ta#& !*'t %la!i%at a!t"l/A). e(erciii izometrice;

B). e(erciii de constientizare;

!.

".

#.

$.

%.

&.

'.

7/25/2019 BFK - 2013

28/97

. E%#%i+iil) %o'!ti'ti-a# a* %a !%o(/A). invarea poziionrii corecte a se%mentelor;

B). mobilizarea articular;

C). ale%erea poziiilor corecte;

D). ale%erea modalitilor poziiilor

corecte;E). toni&iere lombar.

1,.E1#%i+iil) "lai6ilitat a* %a !%o(/A). constientizarea poziiei corecte;

B). de intreinere a articulaiilor;

C). de a restaura &uncionarea normal a articulaiilor;

D). de &orti&icare a musculaturii anti%ravitaionale;

E). de a toni

7/25/2019 BFK - 2013

29/97

C). peste J3 cm;

D). peste = cm;

E). peste =3 cm.

1'. *3n omania statura medie la "$i !t %o'!i)#at& a "i/A). peste =3 cm;

B). peste J cm;C). peste J3 cm;

D). peste cm;

E). peste 3 cm.

1. P#i$t#*l to#a%i% ! $&!oa#& la 6a+i/A). anterior sub areola mamar;

B). posterior sub un%hiul omoplatului;

C). la nivelul articulaiei coastei cu sternul;

D). ima%inea antero*e(tern a marilor trohantere;

E). la nivelul claviculelor.

!,. *Li'iag#a.ita+ii ! a(#%ia-& (#i' *tili-a#a/A). &irului cu plumb;B). centimetrului;

C). %oniometrului;

D). cdntarului;

E). dinamometrului.

!1. Po-i+ia o#to!tati%& ! .al*a-& (#i'/A). aprecierea liniei %ravitaiei in plan &rontal si sa%ital cu &irul cu plumb

B). msurarea inlimii si a taliei sezdnd

C). evaluarea alinierii se%mentelor din &a' din lateral si din spate

D). aprecierea liniei %ravitaiei in plan orizontal cu &irul cu plumb

E). aprecierea liniei %ravitaiei in plan oblic cu &irul cu plumb

!!. 7a evaluarea alinierii segmentelor )i' "a+& ! *#$!t/A). umerii si toracele;

B). pelvisul si membrele pelviene;

C). de%etele picioarelor;

D). capul si scapula;

E). coloana si abdomenul.

!". 7a evaluarea alini#ii !g$'tlo#)i' lat#al ! *#$!t/A). capul si scapula ;

B). coloana si abdomenul;

C). membrele in&erioare si piciorul;

D). de%etele picioarelor;E). umerii si toracele.

!#. La .al*a#a ali'i#ii !g$'tlo#)i' (o!t#io# !*#$!t/

A). toracele.

B). abdomenul;

C). coloana si picioarele;

D). scapula si talia;

E). capul;

!$. *7a .al*a#a *$#ilo# )i' "a+& ! o6!#.&/A). proeminarea posterioar a un%hiului scapulei;

B). linia spinelor;C). alinierea claviculelor;

D). un%hiurile scapulare;

E). %radul de abducie a scapulelor.

!%. La .al*a#a %oloa'i )i' lat#al ! o6!#.&/

7/25/2019 BFK - 2013

30/97

B). prezena lordozei;

C). prezena spatelui rotund;

D). prezena ci&oscoliozei;

E). prezena ci&ozei.

!&. Pa!*l )*(& G#o!!io#): ! )!"&?oa#& a!t"l/

A). -nceputulsprijinului dublu;B). sprijinul dublu;

C). balansarea;

D). sprijin unilateral;

E). inceputul dublului sprijin ulterior;

!'. S*6)i.i-i*'il "a-i $#!*l*i%*(#i')?i/

A). sprijinul dublu;

B). atacul cu talonul;

C). semipasul posterior;

D). desprinderea;

E). semipasul anteior.!. S%4$a 'o#$al& a "a-i I a mersului Atacul cu talonul cuprinde:

A). capul si trunchiul verticale;

B). %enunchiul drept e(tins iar cel stdn% usor &lectat;

C). bazinul &ace o usoar rotaie anterioar;

D). %enunchiul membrului de atac este e(tins;

E). piciorul respectiv este in un%hi drept cu %amba;

",. S%4$a 'o#$al& a "a-i a III+a a mersului desprinderea de sol a picioruluicuprinde printre altele:

A). capul si trunchiul verticale;

B). braele apropiate de a(a corpului;

C). bazinul in rotaie anterioar;

D). %enunchiul drept usor &lectat;

E). bazinul &ace o usoar rotaie anterioar.

"1. /ormele clinico+anatomo+"*'%+io'al al (#iat#iti !%a(*lo4*$#al !*'t/A). umrul dureros simplu;

B). umrul blocat;

C). umrul acut hiperal%ic;

D). umrul mi(t;

E). umrul pseudoparalitic.

"!. 3n perioada de imobili-are la pat pentru sechele a membrului superior posttraumatice

>inetoterapia va cuprinde:A). scripetoterapie si mobilizri pasive ale se%mentelor imobilizate;

B). contracii izometrice sub %ips;

C). hidro:inetoterapie la bazin;

D). e(erciii active cu rezisten;

E). mobilizri pentru toate articulaiile accesibile.

"". JS ?ti %& i' (#iat#ita !%a(*lo4*$#al& !*'t a"%tat i' !(%ial$i?%il/

A). &le(ia;

B). adducia

C). rotaia intern;

D). e(tensia;E). supinaia.

"#. *$*l )*##o! !i$(l* i' !ta)i*l a%*t '%!it& i$o6ili-a#a i'(o-i+i ) #(a*! %* 6#a+*l la/

). +o* @3

oin abducie

7/25/2019 BFK - 2013

31/97

D). @3o

* @o

in

abducieE). +3

o* +

oin

abducie

"$. i' #%*(#a#a Hi'ti%& a *$*l*i (!*)o(a#aliti% ! a* i' .)#

*#$&toa#lobiective:

A). prevenirea trecerii spre o capsulit retractil;

B). posturarea corect a umrului in&lamat;

C). recuperarea unei &ore musculare cit mai bune;

D). e(ercitii active cu rezisten

;

E). invarea unor miscri compensatorii.

"%. i' "*'%+i ) g#a)*l ) #*(t*#& t')i'oa!& ?i (#-'+a)*##ii al*$*l*i (!*)o(a#aliti% ti(*#il ) #%*(#a#"*'%+io'al& !*'t/

A). recuperarea &r atel;

B). recuperarea prin imobilizare cu &as elastic;

C). recuperarea pe atel;

D). recuperarea prin imobilirare im %ips;

E). recuperarea umrului prin imobilizare cu esar&.

"&. i' #%*(#a#a *$*l*i (!*)o(a#aliti% "& atl& i' (#i$l 10+1$-ile se vor face

*#$&toa#l 1#%i+ii/A). e(erciii pentru mobilizarea intre%ului umr;

B). e(erciii de rela(are a membrului superior a&ectat;

C). e(erciii izometrice pentru deltoid;D). e(erciii pentru coloana

cervical;

E). e(erciii ale corpului si mdinii de pe atel.

"'. i' #%*(#a#a *$*l*i (!*)o(a#aliti% ( atl& i' (#i$l 10+1# -ilesunt indicate

*#$&toa#l 1#%i+ii/A). e(erciii ale corpului si mdinii de pe atel;

B). e(erciii pentru coloana cervical;

C). e(erciii de mobilizare activ a intre%ului umr cu braul pe atel;

D). e(erciii respiratorii;

E). e(erciii statice izometrice) aleumrului.

". inetoterapia !(%i"i%& ('t#* $a'& %*(#i')/A). miscri active cu rezisten;

B). con&ecionarea si utilizatea aparatului de atelare;

C). terapie ocupaional;

D). posturrile antideclive de lupta contra

edmului;

E). posturrile pentru cresterea mobilitii.

#,. A"%+i*'i o!oa! al *$*l*i (ot "i %a*-at )/A). traumatisme

7/25/2019 BFK - 2013

32/97

E). mobilizarea pasiv a articulaiei

#". i' (#i$a ta(& i$)iat )*(& t#a*$ati!$ ?i i'%4i#at#ata$'t*l*i o#to()i%!a* %4i#*#gi%al la *$: (a%i't*l ! (oata"la i' !it*a+iil:

A). umrul imobilizat in adducie;

B). umr imobilizat cu cotul lipit de trunchi;C). umrul imobilizat cu braul in abducie;

D). braul imobilizat intr*o esar&

E). umr imobilizat cu antebraul in supinaie.

##. i' #%*(#a#a l*a+ii *$*l*i ! +i' %o't ) *#$&toa#l #g*li/A). nu se practic mobilizarea activ;

B). nu se practic mobilizatea pasiv;

C). vor &i evitate ce puin in primele + sptmdni) miscrile de

abducie;

D). vor &i evitate ce puin in primele + sptmdni) miscrile de rotaie

e(tern;

E). vor &i evitate ce puin in primele + sptmdni) miscrile de retropulsie.#$. JF#a%t*#il %la.i%*li ! %o'!oli)a-& i'/

A). J* zile;

B). *@ sptmdni;

C). +*@ sptmdni;

D). @* sptmdni;

E). * sptmdni;

#%. Ji' l*a+iil ) ?ol) #%*(#a#a Hi'ti%& i'%(/A). la sptmdni;

B). la @ sptmdni;

C). la = sptmdni;

D). la sptmdni;

E). la dou sptmdni.

#&. ($o6ili-il i' l*1a+iil ) ?ol) !t #%o$a')at !& ! "%t*-/A). din ortostatism;

B). in ap;

C). in suspendare;

D). din sezut;

E). dic decubit ventral.

#'. 6abloul clinic al coartro-ei cuprinde:A). durere la nivelul %enunchiului

B). redoare de inactivitateC). durere la nivelul peritrohanterian' &esier' in%hinal' pe &aa anterioar a coapsei

D). mers

schioptat

E). parestezii pe &aa anterioar a coapsei

#. Ji' o!toto'ia ) 6a-i' i$o6ili-a#a ! "%t*a-&/A). pdn la =*2 sptmdni;

B). pdn la *= sptmdni;

C). pdn la @* sptmdni;

D). pdn la J* sptmdni;

E). pdn la +* sptmdni.

$,. *3n osteotonia de ba-in sprijinul este posibil:A). dup @ luni;

B). dup luni;

C). dup + luni;

D). dup luni

7/25/2019 BFK - 2013

33/97

B). atenie pentru reeducarea %enunchiului si cvadricepsului;

C). reeducarea membrului superior in lan :inetic inchis;

D). reeducarea coloanei vertebrale cervico*dorsale.

E). prevenirea edemului.

$!. i' #%*(#a#a 6ol'a.*l*i %* a#t#o(la!ti total& ) !ol) ! .o# .ita/

A). &le(ia soldului;B). adducia soldului;

C). abducia de sold;

D). e(tensia soldului;

E). rotaiile soldului;

$". P#i'%i(all o6i%ti. i' #%*(#a#a Hi'ti%& a !ol)*l*i posttraumaticsunt:

A). re&acerea aliniamentului si posturii corpului.

B). reluarea precoce a mersului;

C). recuperarea mobilitii;

D). re&acerea stabilitii;

E). combaterea durerii;$#. Di' #%*(#a#a !ta6ilit&+ii (a!i. a g'*'%4i*l*i (o!tt#a*$ati% "a%(a#t *#$&toa#l

metode >inetice:A). artroplastia %enunchiului.

B). cresterea rezistenei li%amentare;

C). respectarea re%ulilor de i%ien a %enunchiului;

D). ortezarea %enunchiului;

E). toni

7/25/2019 BFK - 2013

34/97

A). recuperarea mersului

B). deplasare cu cadrul de mers;

C). deplasare cu cdrje a(ilare;

D). deplasare cu cdrju canadiene;

E). toni

7/25/2019 BFK - 2013

35/97

%&. ;bieetivele >inetoterapiei in spo')ilita a'%4ilo-a't& !*'t/A). meninerea ? corectarea posturilor si aliniamentului corpului

B). meninerea ? ameliorarea mobilitii articulare si tonusului muscular

C). prevenirea poziiilor vicioase

D). prevenirea dis&unciei ventilatorii restrictive

E). redimensionarea obiectivelor casnice%'. Mo6ilitata %oloa'i %#.i%al !t .al*at& (#i'/

A). indicele chober;

B). indicele tra%us*acromion;

C). indicele 0tt;

D). indicele menton*stern;

E). indicele occiput*perete.

%. inetoterapia din perioa)a a%*t& a )i!%o(atii lo$6a# *#$!t/A). rela(are %eneral;

B). asuplizarea trunchiului ininetic sunt adevarate:

A). cu hipertonie vagala, trootropB). cu hipertonie simpatica, ergotrop

7/25/2019 BFK - 2013

39/97

1%. *Efectele aplicarii de caldura asupra circulatiei sunt urmatoarele cu

eceptia:

A). creste volumul circulatorB). creste viteza de circulatie a sangeluiC). scade rezistenta vasculara perierica

D). creste debitul cardiacE). vasoconstrictieperierica1&. Efeetele apliearii de rece asupra eireulatiei sunt:

A). mobilizeaza depozitele de sangeB). scaderea volumului circulator periericC). scaderea debitului cardiacD). creste rezistenta vascularaperiericaE). scade rezistenta vasculara perierica

1'. Efeetele aplieatiilor hiperterme asupra aparatului eardiovaseular sunt

urmatoarele eu eeeptia:

A). creste debitul cardiacB). creste ritmul cardiacC). cresterea moderata a #A sistolice si o crestere importanta a#A diastoliceD). reduc debitul cardiacE). reduc ritmul cardiac

1. eguli generale de aplieare ale termoterapiei sunt:

A). pacientul trebuie examinat cu atentie inaintea oricareiproceduriB). se intrerup in timpul ciclului menstrualC). termoterapia se aplica imediat dupa meseD).procedurile generale se aplica, de preferinta dupa$amiazaE). numarul de aplicatii zilnice la acelasi pacient trebuie sa felimitat

!,. *eguli generale de aplieare ale termoterapiei sunt urmatoarele eu eeeptia:

A). sepot aplica procedurile generale dupa eforturi fizice mari,stres,

perioade de insomnie, etc.B). nu este permisa aplicarea unor excitanti mai puternici araavizul

mediculuiC). lapacientii cu tegumente reci, aplicarea procedurilor reci se

face dupa oincalzireprealabila

D). dupa proceduri calde prelungite sau hiperterme este indicatao scurta

procedura de racirepentru combaterea atoniei vasculareperierice

E). pacientul va f supravegheat pe toata perioadaprocedurii!1. Apliearea la nivelul tegumentului de diverse substante organiee sau

anorganiee aflate la anumite temperaturi in seop terapeutie repre-inta

terapia eu:

A). compreseB). cataplasme

7/25/2019 BFK - 2013

40/97

!". 3ndieatiile impaehetarilor umede sunt urmatoarele:

A). bolnavi ebriliB). astenici, depresiviC). afectiuni cardiovasculareD). dismetabolici

E). lapacienti cu tulburari de termoreglare!#. 3ndieatiile impaehetarilor useate sunt urmatoarele eu eeeptia:

A). hipotiroidismB). obezitateC). stari ebrile, afectiuni dermatologiceD). suferinte cronice decompensateE). intoxicatii cronice

!$. Efeetele frietiunilor sunt:

A). crestere usoara a activitatii corduluiB). diminuarea metabolismuluiC). excitatie usoara a sistemului nervosD). tonifierea aparatului neuromuscularE). actiune sedativa generala cu reglarea tulburarilor de somn

!%. 3ndieatiile perierilor sunt urmatoarele:A). tulburari de circulatieperiericaB). variceC). ateroscleroza, hipertensiunea arterialaD). obezitatea, hipotiroidismul, sedentarismulE). sindroame asteno$depresive

!&. ontraindieatiile afu-iunilor sunt:

A). tulburari ale circulatieiperiericeB). stari depresive sau de surmena

C). caproceduri de racire dupa aplicatii termice intenseD). suferinte inflamatorii acute si subacute ale organelor dinmicul bazinE). metroragiile, graviditatea

!'. Aetiunea dusului seotian se manifesta prin:

A). un efect excitant asupra sistemului nervosB). efect de tonifiere muscularaC). efect miorelaxantD). de activare a circulatieiE). diminuarea proceselor metabolice

!. *3ndieatiile dusului seotian sunt urmatoarele eu eeeptia:

A). obezitate, hipotiroidismB). tulburari de reglare a circulatiei supericialeC). tulburari de termoreglareD). suferinte cardiace sau cerebrovasculareE). caprocedura de calire

",. 3ndieatiile dusului subaeval sunt urmatoarele:

A). deficite motorii de diferite cauzeB). atroii musculareC). varice, trombo"ebiteproundeD). fragilitate vascularaE). obezitate, hipotiroidism, constipatii cronice

*

7/25/2019 BFK - 2013

41/97

A). se aplica in a doua umatatea zilei, deoarece sunt procedurimari,

solicitante pentruorganism

B). trebuie pastrat un interval de timp intre ingestia de alimente si

aplicareabaii generale

C). pentru baile hiperterme se aplica o compresa recepe runteD).pacientul trebuie supravegheat pe tot parcursul procedurii,care se

intrerupe la cel mai mic semn de intolerantaE). dupa baie trebuie sa urmeze operioada de odihna

"!. 3ndieatiile erioterapiei sunt:

A). afectiuniposttraumaticeB). afectiuni reumatismale inlamatoriiC). ischemia

D). tulburari de sensibilitateE). spasticitate

"". ontraindieatiile bailor reei eomplete sunt:

A). afectiuni cardiaceB). boli generale decompensateC). afectiuni ale vaselorperiericeD). obezitate, hipotiroidism, diabetE). stari dupa oboseala psihica sau intelectuala intense

"#. Efeetele bailor hiperterme si intens hiperterme asupra aparatului

eardiovaseular sunt urmatoarele:

A). vasodilatatieperierica intensa, cu vasoplegie si stazavenoasa,

arteriolara,capilara

B). vasoconstrictie la nivelul organelor interneC). cresterea debitului circulator periericD). cresterea debitului cardiac si a debitului bataieE). scaderea debitului cardiac si a debitului bataie

"$. *Aetiunea bailor hiperterma aseendente se manifesta prin urmatoarele efeete

eu eeeptia:

A). crestere a temperaturii centrale

B). stimularea mecanismelor de termoreglareC). excitatia sistemului nervosD). sedarea sistemului nervosE). amplificarea proceselor metabolice

"&. 3ndieatiile impaehetarilor eu parafina sunt:

A). afectiuni degenerative, posttraumatice ale ale aparatuluilocomotorB). afectiuni ale sistemului nervosperiericC). boli dermatologiceD). tuberculoza

E). hemoragii interne"'. ura neipp euprinde urmatoarele proeeduri:

7/25/2019 BFK - 2013

42/97

B). spalarile alternante sau reciC). afuziunile alternante sau reciD). onctiunea cu namolE). dusurile calde

". *Aetiunea termoterapiei eontrastante are urmatoarele efeete eu eeeptia:

A). imbunatatirea excitabilitatii receptorilor periericiB). modularea circulatiei locale si generaleC). marirea vitezei de raspuns vasomotorD). efect de sedare generala a organismuluiE). stimularea intregului complex neuro$endocrino$umoralo$metabolic

#,. =ioelima eeitant+solieitanta de eampie are urmatoarele earaeteristiei:

A). stresul bioclimatic cutanat, pulmonar are valori miciB). intensa solicitare a organismului, indeosebi a mecanismelorde

termoreglare, in special a termolizei, sepierd cantitati mari de

lichide sisaruri din organism

C). solicitare foarte redusa a &'C si vegetativ, a glandelorendocrineD). creste capacitatea proceselor imunobiologice nespecifice deaparareE). se imbunatateste metabolismul calciului

#1. =ioelima tonieo+stimulanta are urmatoarele indieatii de trimitere la eura:

A). stari de surmena izic si intelectualB). activitate in mediu cu noxe respiratoriiC). tbcpulmoanara si extrapulmonaraD). sarcina, daca gravida provine din localitati cu altitudineoasaE). afectiuni degenerative cu deficit marcat de termoreglare si

meteorosensibilitateaccentuata

#!. *ontraindieatiile generale de trimitere la eura balneoelimateriea sunt

urmatoarele eu eeeptia:

A). bolile venerice in stadiul de contagiozitateB). stari casectice, indiferent de cauzaC). psihopatiile cu tulburari de comportament socialD). bolnavi la limita decompensarii de organ

E). afectiunile neurologice#". 0rmatoarele patologii nu benefieia-a de tratament in statiunilebalneoelimateriee:

A). afectiuni acute febrile ca si afectiunile cronice inperioadelede exacerbareB). afectiuni vasculareperiericeC). alcoolismul cronic cu tulburari neuropsihiceD). boli dermatologice cupotential de contagiozitateE). insuficienta cardiaca, renala, hepatica, etc.

##. ontraindieatiile de trimitere la eura balneoelimateriea a afeetiunilor

degenerative ale aparatului loeomotor sunt:

A). herniile de disc cervicale si lombare hiperalgice, parezanteB). artroza articulatiilor mari inpuseu dureros acut si formele

7/25/2019 BFK - 2013

43/97

C). sechele articulare cu corpi straini intraarticulariD). sechele articulare cu calusuri mari vicioaseparaarticulareE). protezele articulare partiale si totale

#%. *p@+ul peloi-ilor+este un indieator in funetie de eonditiile mediului de

formare eompo-itia ehimiea si mierobiologiea valoarea aeida a aeestuia este

la o valoare:A). p( sub B). p( cuprins intre )$*C). p( cuprins intre *$+D). p(peste +E). p( cuprins intre +$-

#&. *4amolurile saturate in saruri au o valoare de:

A). sub glB). )$/)g.lC). /)$*)g.lD). *)$)-g.lE). peste -gl

#'. *2eloi-ii slab sulfurosi au un eontinutul de hidrogen sulfurat si sulfuri

eprimata in sulfura de fier de:

A). sub -,-01 2e&B). -,-0$-,)1 2e&C). -,)$-,/-1 2e&D). -,/-$-,)-1 2e&E). -,)-$-,*)1 2e&

#. 0rmatoarele afirmatii referitoare la plastieitatea namolurilor sunt adevarate:

A). reprezina calitatea namolului de a se intinde si de a se mulape supraata

corpului

B). are valori mari pentru namolurile minerale si de turbaC). valori mici pentru cele sapropeliceD). este determinata de continutul namolului in substante solideinsolubileE). consistenta poate f sporita, densa sau ceva mai redusa

$,. *apaeitatea de absorbtie si de retinere a apei de eatre peloi-i se numeste:

A). termopexieB). plasticitate

C). hidropexieD). greutate speciicaE). granulatie

$1. Modalitatile de aplieare ale namolului sunt urmatoarele:

A). baiB). cataplasmeC). ionogalvanizareD). onctiuniE). impachetari

$!. 3ndieatiile terapeutiee ale peloidoterapiei sunt urmatoarele:

A). afectiuni ale aparatului locomotor! degenerative, inflamatorii

cronice,posttraumati

7/25/2019 BFK - 2013

44/97

$". ontraindieatii aplieatiilor de namol sunt:

A). varsta inaintata, aterosclerozaB). afectiuni cardiovasculare, hipertensiunea arterialaC). boli endocrine! hipotiroidia, hipoparatiroidia, nanismulhipoizar

D). boli metabolice!obezitateaE). boli renale! nefrite, litiaze renale$#. 3n eompo-itia mofetelor eista:

A). emanatii naturale de C-0 gaz uscatB). hidrogen suluratC). aeroionipozitiviD). aeroioni negativiE). oxid de nitrat

$$. Aetiunea terapiei eu mofeta se earaeteri-ea-a prin urmatoarele:

A). creste fluxul de sange in musculatura scheleticaB). scade rezistentaperierica

C). creste "uxul de sange la nivel cerebral cu *1D). cresterea raportuluipreeectieleectieE). creste "uxul sanguin cutanat

$%. =ioelimatul din saline se earaeteri-ea-a prin:

A). inconfort termic de racire puternicB). indice de stres cutanat hipotonic moderatC). indice de strespulmonar echilibratD). are caracter de crutareE). absenta aeropoluantilor, inalt grad de puritate al aerului

$&. ompo-itia bioelimatului din saline are urmatoarea eompo-itie:

A). aeroionii in cantitati mici3*--lcm/ cu raport favorabil ionilorpozitiviB). aerosolii salini in cantitati mari si de fina dispersie inproportie 4-$+-1C). cantitati mai mici de C-0 si (0& decat in aerul din exteriorD). p( usor acid al aeruluiE). prezenta de 'a, Ca, 5g

$'. 3ndieatiile eurelor de salina sunt urmatoarele:

A). astmul bronsic la copii si adulti, forme usoare si mediiB). afectiuni osteoarticulare meteorosensibileC). bronsitele cronice simple

D). afectiuni cardiovasculareE). alergia cailor respiratorii superioare$. ura in seop terapeutie in afeetiunile digestive se indiea in:

A). gastrite cronice cu clorhidrie redusaB). gastrite cronice cu clorhidrie crescutaC). tulburari functionale ale colonuluiD). rectocolita ulcerohemoragicaE). ulcer gastroduodenal inpuseu dureros

%,. ontraindieatiile speeiale in afeetiunile renourinare sunt:

A). calculii cailor excretorii care au dilatatii importane inamonte

B). litiazele, indiferent de dimensiuni, cu simptomatologie redusa

7/25/2019 BFK - 2013

45/97

Electroterapie si fototerapie

1. 0rmatoarele afirmatii referitoare la repolari-are sunt adevarate:A). este reprezentata de procesele de revenire la potentialul de membrana

B). se produce o inactivare a mecanismului de transport al sodiului spre

interiorul celuleiC). se produce o inactivare a mecanismului de transport al potasiului spre

interiorul celuleiD). creste permeabilitatea membranei pentru potasiu care va iesi din celula cu

un &lu( crescut in intensitate.E). interiorul celulei atin%e in punctul ma(im al acestui proces un plus de 3 m"'

KpozitivK&ata de e(teriorul celulei

3n cursul depolari-arii se produc urmatoarele procese cu eceptia:

A). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de sodiu' declansandu*seun &lu( masiv al acestor ioni dinspre e(terior spre interior

B). membrana stimulata devine permeabila pentru ionii de potasiu' declansandu*

se un &lu( masiv al acestor ioni dinspre e(terior spre interiorC). permeabilitatea membranei celulare pentru sodiu creste in urma

depolarizarii' proces in care partea e(terna a membranei devine ne%ativa' iar

cea interna pozitivaD). permeabilitatea membranei celulare pentru potasiu creste in urma

depolarizarii' proces in care partea e(terna a membranei devine pozitiva' iar

cea interna ne%ativaE). in cursul depolarizarii permeabilitatea celulei pentru sodiu ajun%e sa &ie de

@3*3 ori mai mare decat pentru potasiu' iar viteza de mi%rare a sodiuluiajun%e pana la de J ori mai mare decat cea a potasiului

eoba-a repre-inta:A). timpul minim necesar curentului e(citator necesar pentru transportul unei

cantitati su&icient de mare de ener%ie care sa modi&ice potentialul de repaus

la nivelul membranei e(ciatabileB). timpul util minim pentru a produce o e(citatie minima

C). intensitatea minima a curentului care produce o e(citatie inre%istrabila)

intr*un timp nede&initD). durata impulsului de curent dreptun%hiular care produce contractie minima

E). raportul dintre intensitatea curentului triun%hiular cu o durata de l333ms si

intensitatea curentului dreptun%hiular cu aceeasi durata' pentru valorile careproduc contractii minime

0rmatoarele afirmatii referitoare la cronaie sunt adevarate:A). reprezinta timpul util minim pentru a produce o e(citatie minima cu un curent

a carui intensitate este e%al cu dublul reobazeiB). crona(ia muschilor netezi este mult mai scurta decat crona(ia muschilor

striati

C). crona(ie mai lun%a la muschii &le(ori decat la cei e(tensori

!.

".

#.

7/25/2019 BFK - 2013

46/97

D). crona(ie mai mica in punctele motorii pro(imale ale unui muschi comparativ

cu cele distale

E). crona(ia membrelor superioare este mai mica decat a membrelor in&erioare

onductorul electric de gradul 33 se caracteri-ea-a prin urmatoarele:A). sunt substante metalice

B). la trecerea curentului nu se produc reactii chimiceC). sunt solutii de acizi' baze sau saruri

D). la trecerea curentului electric se produce electroliza

E). sunt substante %azoase

are dintre structurile corpului omenesc fac parte din categoria conductorilor

de gradul 33 buni conducatori:A). san%ele si corpul vitros

B). %lande sudoripare' muschi

C). tesutul nervos

D). parul si epidermaE). tesut subcutanat' or%anele interne

e-istivitatea tisulara la curent (re-istenta ohmica) se caracteri-ea-a prin:A). rezistivitatea cutanata scade sistematic' la inceput rapid' apoi treptat' tot mai

lent' in @31 se ajun%e la un echilibru dinamicB). cresterea intensitatii curentului duce la o noua crestere a rezistivitatii

C). intreruperea curentului duce la scadere rezistivitatii' la inceput rapid' apoi

lentD). scaderea rezistivitatii este mai rapida decat restitutia sa dupa intreruperea

curentuluiE). viteza de reducere a rezistivitatii este proportionala cu tensiunea in electrozi

Actiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative motorii este urmatoarea:A). actiune hiperemizanta' de activarea a vascularizatie

B). vasodilatatie la nivelul vaselor super&iciale cutanate' la nivelul

vaselor pro&unde' din straturile musculareC). imbunatatirea circulatiei san%uine cu e&ecte biotro&ice prin imbunatatirea

nutritiei tisulare

D). resorbtia e(udatelor si edemelor locale

E). e&ect e(citomotor

Modalitatile de aplicare ale curentului galvanic sunt urmatoarele:A). cu ajutorul electrozilor sub &orma de placa

B). ca baie hidroelectroliticaC). cu ajutorul bobinelor cervicala si lombara

D). cu ajutorul electrozilor de tip hliepha:e

E). ionto&oreza iono%alvanizare)

$.

%.

&.

'.

.

1,. Masca =ergonie se utili-ea-a in urmatoarele afectiuni:A). tratamentul sciaticii

B). nevral%ia tri%eminalaC). in tulburarile de &ormare de a calusului dupa &racturi

D). parezele de nerv &acial

E). in nevral%ia cervicobrahiala

7/25/2019 BFK - 2013

47/97

11. 0rmatoarele afirmatii referitoare la baia galvanica patru celulara sunt

adevarate cu eceptia:A). se pot &ace aplicatii patru*celulare' tricelulare' bicelulare sau unicelulare

B). daca dorim sa avem un pol activ reducem la minim cantitatea de apa din vase

C). temperatura apei se recomanda sa &ie sub @NC

D). directia curentului poate &i ascendenta sau descendenta in &unctie de scopulurmarit

E). durata sedintelor intre 3*@3 minute' in &unctie de dia%nostic' ritmul zilnic sau

la doua zile

1!. Actiunea bailor tanger se eplica prin:A). e&ectul termomecanic al apei

B). e&ectul electric al curentului

C). e&ectul campului ma%neticD). e&ectul piesoelectric

E). e&ectul chimic produs de in%redientele adau%ate

1". 3nconvenientele iontofore-ei sunt:

A). au un e&ect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat pro&undB). se obtin e&ecte certe cu cantitati in&initezimale de substante' evitand

totodata tractul %astrointestinal

C). deoarece majoritatea medicamentelor contin ioni bipolari' de obiceiactioneaza numai componenta in&luentata de semnul polului respectiv

D). viteza de mi%rare a ionilor este di&erita

E). au un e&ect de depozit realizat de acumularea substantelor &armacolo%iceintoduse la nivelul electrozilor

1#. ubstantele aplicate in ionogalvani-ari la nivelul anodului sunt:A). metale sodiu' potasiu' litiu' calciu' ma%neziu' zinc' mercur' &ier' cupru)

B). alcaloizi mor&ina' novocaina' atropina' pilocarpina)

C). halo%eni brom' clor' iod)

D). radicali acizi sul&uric' salicilic' azotic' acetic' carbonic' citric'o(alic)E). corticoizi' peniciline' sul&amide

1$. ontraindicatii galvanoterapiei sunt urmatoarele cu eceptia:A). a&ectiuni care impiedica aplicarea electrozilor pe piele

B). a&ectiuni posttraumaticeC). supuratii' mani&estari aler%ice' eczeme insotite de urticarie)

D). mani&estari neurolo%ice

E). neoplasmele cutanate

1%. emnele de le-iune de nerv periferic sunt urmatoarele:A). inversarea raspunsului muscular la e(citatia electrica' aparitia contractiei la

polul pozitivB). reobaza crescuta

C). crona(ia scazuta

D). coe&icientul de acomodare O al muschiului lezat aproape de sau sub

E). curba ?t deplasata in dreapta si in sus si &ra%mentata in trepte

1&. 2rincipiile si conditiile de respectat in ca-ul electrostimularii sunt urmatoarele:A). pe &isa se mentioneaza miscarea care trebuie redobandita prin tratament

B). masajul este recomandat dupa stimulare

7/25/2019 BFK - 2013

48/97

C). pacientul trebuie sa se concentreze' sa isi dea sin%ur comanda miscarii

voluntare

D). daca apar raspunsuri parado(ale pe parcusul tratamentului' acesta seva intrerupe de&initiv

E). postura se%mentului locomotor sa &ie adecvata' lipsit de in&luenta &ortei de

%ravitatie1'. /orma elasiea de 55+M/ (monofa-at) se earaeteri-ea-a prin:A). are e&ect e(citator' creste tonusul muscular

B). are cel mai antial%ic e&ect

C). produce vibratii' care actioneaza ca un masaj electric pro&undD). este utilizat ca &orma de introducere in aplicatiile in scop primordial antial%ic

E). tonicizeaza peretii arteriali' prin actiune vasoconstrictoare

1. 3ndieatiile aplieatiilor eu 6E4 sunt:A). stari dureroase acute si cronice

B). durerile din neoplazii si determinarile secundare

C). in&arctul miocardic acut

D). in timpul travaliului la %ravideE). sarcina in primul trimestru

!,. Efeetele fi-iologiee ale eurentilor interferentiali sunt urmatoarele eu eeeptia:A). e&ect e(citomotor pe musculatura striata denervata la &recventeP3z)

B). e&ect decontracturant' obtinut cu &recvente KmediiK *@z)

C). e&ect antial%ic' prin diminuarea e(citabilitatii dureroase si combaterea

hipo(iilor %eneratoare de durereD). e&ect vasculotro&ic' hiperemizant si resorbtiv

E). e&ect e(citomotor pe musculatura neteda

!1. Alegeti afirmatiile eoreete referitoare la do-area intensitatii eampului de unde

seurte:A). doza 6 KatermicaK sau KreceK' nu produce nici o senzatie' este sub pra%ul de

e(citare termicaB). doza 66 Koli%otermicaK'produce o senzatie de caldura abia perceptibila' in

jur de @ ati

C). doza 666 KtermicaK' produce o senzatie de caldura evidenta' dar suportabila'

@ atiD). doza 6" hipertermica este in jur de J*33 Hati

E). doza 6" KhipertermicaKsau K&orteKproduce o senzatie de caldura puternica'uneori %reu suportata

!!. ontraindieatiile terapiei eu unde seurte sunt urmatoarele:A). procese in&lamatorii acute cu supuratii

B). mani&estari acute ale a&ectiunilor reumaticeC). a&ectiuni ale sistemului nervos central si peri&eric

D). prezenta de piese metalice intratisulare

E). pacema:erul cardiac

!". ontraindieatiile terapiei de inalta freeventa pulsatila sunt:A). aplicarea pe aparatul %ipsat

B). materialele de osteosintezaC). pacema:erul

7/25/2019 BFK - 2013

49/97

D). a&ectiunile %inecolo%ice

E). a&ectiunile tubului di%estiv

!#. Aetiunile biologiee ale ultrasunetelor la do-e miei sunt:A). sunt activate procesele de o(idare

B). creste permeabilitatea celulelor te%umentare' cu posibilitatea di&uzarii prin

piele a unor substanteC). au e&ecte &ibrolitice

D). produc eritem' petesii' &lictene' pana la distructii celulare si rupturi capilare

E). producere de edeme hemora%ice' necroze

!$. Aplieatiile ultrasunetelor in euplaj indireet se earaeteri-ea-a prin:A). se &ace prin intermediul apei subacval)

B). se pot trata re%iuni cu nere%ularitati de relie&' zonele sensibile' cu

hiperestezii' cele cu pla%iC). vasele sa &ie con&ectionate din material bun conductor si de dimensiuni mici

D). temp. apei @=NC' apa sa &ie statuta

E). capul traductorul vine in contact direct cu re%iunea tratata

!%. 0rmatoarele afirmatii referitoare la metodologia aplieatiilor ultrasunetelor suntadevarate:A). pentru tesutul muscular> in directia &ibrelor tendomusculare' nu

perpendicular pe ele' cu doze mai mari de intensitate decat la tesutul cutanatB). pentru tesuturile articulare si osoase> se &ac aplicatii in mod direct pe

articulatii si pe coloana vertebralaC). sunt recomandate durate mai lun%i in tratamentul cicatricilor cheloide'

calci&icarilor tendinoase' sclerodermieiD). nu este indicata succesiunea masaj*ultrasunet sau ultrasunet*masaj

E). aplicatiile de ultrasunete sa preceada :inetoterapia datorita actiuniiantial%ice si miorela(ante

!&. Eritemul aetinie de gradul 3 se earaeteri-ea-a prin:A). se produce pe o supra&ata mai mica decat supra&ata te%umentului e(pus

B). se produce lent' are o nuanta rozacee' este usor sau deloc pruri%inos

C). persista cateva zile' pi%mentatia apare in a patra zi prin puncte rosii*ca&enii

care apoi se e(tind si dureaza mai multe saptaamni

D). se produce e(&olierea' marcata si masiva urmata de &ormarea unei crusteE). prezinta un aspect de arsura cu edem' &ra%ilitate cutanta si prurit dureros'

aparuta in circa + ore

!'. 3ndieatiile tratamentului eu ultraviolete sunt:A). tuberculoza pulmonara activa

B). a&ectiunile dermatolo%ice

C). a&ectiuni ale aparatului locomotorD). neoplaziile

E). sarcina

!. ampul magnetie aplieat in ritm intrerup produee:A). produce e&ecte predominant catabolice

B). produce e&ecte predominant anabolice

C). determina iesirea I8 din celula' cresterea %licolizei si proteolizei

D). stimularea secretiei adrener%ice medulosuprarenale

7/25/2019 BFK - 2013

50/97

E). stimularea activitatii hipo&izei si tiroidei

",. 3ndieatiile magnetoterapiei sunt:A). sechele posttraumatice

B). a&ectiuni neuropsihice

C). a&ectiuni %inecolo%ice

D). psihozele decompensate'epilepsia

E). bolile hematolo%ice anemii'

leucemii)

"1. timulii artifieiali de natura fi-iea sau ehimiea sunt repre-entati de urmatorii eu

eeeptia:A). presiunea

B). lovireaC). lumina

D). di&erite solutii

chimice

E). schimbarile care au loc la nivelul terminatiilor nervoase' la nivelul sinapselorsau care prin intermediul receptorilor pot declansa impulsuri nervoase

"!. onduetor de gradul 3 se earaeteri-ea-a prin urmatoarele:A). sunt substante metalice

B). curentul trece &ara sa produca reactii chimice

C). sunt solutii de acizi' baze sau saruri

D). curentul realizeaza numai miscarea electronilorE). sunt substante %azoase

"". urent eontinuu eonstant se earaeteri-ea-a prin urmatoarele:A). sensul de deplasare al electronilor este acelasi

B). se mentine o intensitate constanta

C). intesitatea curentului variaza de la o valoare zero pana la un anumit nivel

D). intensitatea curentului descreste de la un anumit nivel spre zeroE). curentul ia &orma unei curbe ondulatorii datorita cresterilor si descresterilor

care au loc ritmic

"#. 0rmatoarele strueturi ale eorpului omenese fae parte din eategoria

eonduetorilor de gradul 3 foarte buni eondueatori eu eeeptia:A). san%ele

B). lim&a

C). lichidul ce&alorahidianD). %landele sebacee

E). corpul vitros

"$. are strueturi ale eorpului omenese fae parte din eategoria eonduetorilor de

gradul 333 rau eondueatori:A). tesutul subcutanat

B). tesutul nervos

C). tesutul adiposD). tesutul osos

E). %landele sudoripare

"%. e-istenta ohmiea tisulara are o valoare la nivelul musehilor si la nivelul

7/25/2019 BFK - 2013

51/97

C). 33*=33 ohmilcm

D). 333*@333 ohmilcm

E). 33 ohmilcm

"&. 2olari-area tisulara prin eurent galvanie se earaeteri-ea-a prin urmatoarele:A). tensiunea de polarizare creste la inceput lent' apoi mai rapid' dupa o curba

hiperbolicaB). polaritatea ia nastere pe traseul caii curentului si intre electrozi

C). atin%e starea ma(imala de echilibru dupa @31D). tensiunea de polarizare este invers proportionala cu lun%imea caii curentului

si cu rezistenta tisularaE). este invers proportionala cu sectiunea tesuturilor strabatute' +3m" la nivelul

antebratului' Jm" la nivelul bratului si de numai +3m" la nivelul partii

superioare a toracelui

"'. Aetiunea eurentului galvanie asupra fibrelor vegetative motorii se earaeteri-ea-a

prin urmatoarele eu eeeptia:A). actiune hiperemizanta

B). de activarea a vascularizatieC). pol pozitiv> eritem cutanat' cresterea temperaturii locale' senzatie de caldura

D). vasodilatatie la nivelul vaselor super&iciale cutanate' la nivelul

vaselor pro&unde' din straturile musculareE). imbunatatirea circulatiei san%uine cu e&ecte biotro&ice prin imbunatatirea

nutritiei tisulare

". egiunea eleetiva de aplieare a eurentului galvanie pentru influentarea

sistemului neurovegetativ este:A). zona K%ulerului cerbacK re%iunea cervicala si dorsala superioara

posterioara)

B). re%iunea cervicala anterioaraC). re%iunea epi%astrica

D). re%iunea lombara

E). jonctiunea dorsolombara

#,. 3nfluenta eurentului galvanie asupra sistemului eireulator este urmatoarea eu

eeeptia:A). in sens descendent accelereaza a&lu(ul san%uin din mica circulatie spre inima

B). in sens descendent diminua a&lu(ul san%uin din mica circulatie spre inima

C). in sens descendent transporta san%ele arterial catre sistemul portal

D). in sens ascendent accelereaza circulatia venoasa de la e(tremitatile in&erioaresi de la or%anele sistemului portal catre inima

E). in sens ascendent &avorizeaza transportul san%elui arterial catre plamani si

e(tremitatile superioare' precum si viteza san%elui venos de la inima laplamani

#1. ubstantele folosite in ionogalvani-ari aplieate la nivelul eatodului sunt:A). radicali de metale amoniu)

B). acetilcolina' adrenalinaC). halo%eni brom' clor' iod)

D). radicali acizi sul&uric' salicilic' azotic' acetic' carbonic' citric'

o(alic) E). sarurile acizilor or%anici

7/25/2019 BFK - 2013

52/97

#!. 2artieularitatile de aetiune ale iontofore-ei sunt urmatoarele:A). au un e&ect local demonstrat si recunoscut

B). se obtin e&ecte certe numai cu cantitati semni&icative de substanteC). au un e&ect de patrundere pana la nivelul stratului cutanat pro&und

D). este posibila si o actiune re&le(a cuti*viscerala la nivelul dermatomioamelor

E). este precisa o dozare precisa a substantelor medicamentoase aplicate#". 2entru stimularea eontraetiei museulaturii striate normoinervate se folosese

eurentii dreptunghiulari in urmatoarele situatii:A). atoniile si atro&iile musculare' normoinervate

B). paraliziile spasticeC). musculatura slabita in cazul ci&ozelor si scoliozelor incipiente

D). spasme musculare

E). in prevenirea aderentelor intermusculare' intramusculare si peritendinoase

##. 6erapia museulaturii spastiee eu impulsuri de forma dreptunghiulara este

indieata in:A). pareze spastice in cadrul sclerozei in placi

B). hemipareze spatice dupa accidente vasculare cerebraleC). scleroza laterala amiotro&ica

D). scleroza di&uza avansata

E). boala !ar:inson

#$. 3ndieatiile prineipale pentru stimularea eontraetiei museulaturii netede eu

impulsuri eponentiale sunt:A). constipatiile cronice atone

B). nevral%ii si nevrite

C). atonia vezicala postoperatorie

D). stari postcontuzionale si postentorseE). contractiile uterine slabe primare la nastere

#%. 0rmatoarele afirmatii referitoare la fibrele A+C sunt adevarate:A). conduc impulsuri pentru aparitia senzatiilor tactile %enerate de vibratii si de

presiune

B). au diametru mare

C). sunt rapid conducatoare si sunt nespeci&ice pentru durere

D). conduc impulsuri pentru durerea tolerabila' bine localizata' sub &orma deintepaturi &ine

E). sunt lent conducatoare

#&. /orma elasiea de 55 (eurenti diadinamiei)+ (ritm sineopat) se

earaeteri-ea-a prin:A). are cel mai pronuntat e&ect e(citomotor

B). are e&ecte vasodilatatoare si tro&ice remarcabileC). are cel mai antial%ic e&ect

D). este utilizat ca &orma de introducere in aplicatiile in scop primordial antial%ic

E). este indicat in atoniile musculare normoinervate

#'. Modalitatile de aplieare ale 55 (eurenti diadinamiei) sunt urmatoarele:A). cu electrozi aplicati transversal

B). cu electrozi aplicati lon%itudinalC). cu bobine cervical si lombar

7/25/2019 BFK - 2013

53/97

D). cu monoda

E). cu ajutorul transductorului

#. ontraindieatiile terapiei eu 6E4 sunt :A). purtatorii de pacema:er cardiac sau la cei cu implant trohlear

B). aplicarea pe re%iunea anterioara cervicala sau la nivelul &etei si %lobilor

oculariC). pe zone cu iritatie cutanata sau zone de discontinuitate

D). durerile psiho%ene' epilepsia

E). durerile K&antomaK dupa amputatiile membrelor

$,. 3ndieatiile terapiei eu 6E4 sunt urmatoarele eu eeeptia:A). hipersensibilitatea la curent

B). a&ectiuni reumatice diverse

C). durerile din a&ectiunile neurolo%ice peri&ericeD). nevral%iile postherpetice

E). starile acute si cronice postoperatorii

$1. 6erapia eu eurenti intreferentiali poate fi aplieata eu ajutorul eleetro-ilor de tip:

A). placaB). vacuum sau de tip ventuza

C). manusa

D). hiepha:eE). perinita

$!. 3ndieatiile terapiei eu eurenti interferentiali sunt:A). a&ectiuni ale aparatului locomotor

B). a&ectiuni vasculare peri&erice

C). a&ectiuni ale or%anelor interne

D). stari &ebrile de etiolo%iidiverse

E). aplicatii toracice in aria precordiala in cazul tulburarilor cardiace or%anice

si &unctionale

$". 2roprietatile fi-iee ale eurentilor de inalta freeventa sunt:A). &recventa &oarte mare Q33333z

B). produc &enomene capacitive reduse

C). produc &enomene inductive importanteD). producerea de ener%ie calorica

E). incalzeste puternic corpurile metalice si solutiile electrolitice

$#. Efeetele pe verigile fi-iopatologiee ale terapiei eu inalta freeventa pulsatila sunt:A). reduce procesul de calusare al &racturilor

B). accelereaza resorbtia hematoamelor si a proceselor in&lamatorii

C). reduce cicatrizarea diverselor pla%i produse accidental sau postoperatorD). &avorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase

E). diminua si combate spasmele musculaturii netede

$$. Apliearea ultrasunetelor in do-e medii produe:A). hiperemie te%umentara

B). au e&ecte &ibrolitice

C). distructii celulare si rupturi capilare

D). eritem' petesii' &lictene

7/25/2019 BFK - 2013

54/97

$%. Modalitatile de aplieatie ale ultrasunetelor sunt urmatoarele eu eeeptia:A). aplicatie se%mentara indirecta pe zonele paravertebrale

B). aplicatia se%mentara directa' pe cale neurala' de*a lun%ul nervilor peri&ericiC). aplicatii re&le(e pe zonele cutanate' pe zonele musculare' zonele cu reactii

coniunctive de tipul mio%elozelor si pe zonele periostale

D). aplicatii re&le(e la distanta pe %an%lionii simpaticiE). aplicatii directe la nivel articular

$&. $&. 3ndieatiile terapiei eu 00 sunt urmatoarele:A). patolo%ia aparatului locomotor> reumatism de%enerativ' in&lamator si

abarticularB). modi&icari te%umentare in&lamatorii' in&ectioase

C). patolo%ia aparatului locomotor de natura traumatica si ortopedica

D). insu&icienta coronariana' tulburari de ritmE). a&ectiunile %inecolo%ice> boli in&lamatorii cronice pelvine

$'. ontraindieatiile generale ale tratamentului eu 00 sunt:A). tulburari de coa%ulare' &ra%ilitate capilara

B). a&ectiuni locale sau %enerale al tesutului cola%enC). a&ectiuni neurolo%ice> nevral%ii si nevrite' sechele nevral%ice dupa herpes

zoster

D). stari &ebrile de cauze cunoscute sau nuE). su&erinte venoase ale membrelor> trombo&lebite' tromboze' varice

$. Eritemul aetinie de gradul 39 se earaeteri-ea-a prin:A). te%umentul este rosu cianotic' edematiat' durerosB). epidermul se decoleaza' are loc o e(&oliere masivaC). pi%mentatia este inhibata' poate sa apara portiuni &ara pi%ment' inconiurate

de un halou pi%mentarD). este urmata la *+ saptamani de o e(&oliere cutanata in %eneral &ina'

&ur&uracee' mai rar lamelara si de o pi%mentatie intensa

E). din a *a zi se produce e(&olierea' marcata si masiva urmata de &ormareaunei cruste

%,. ontraindieatiile tratamentului eu ultraviolete sunt:A). case(iile de orice natura

B). rahitismul

C). insu&icientele hepatice' renale' cardiace

D). stari hemora%ipare

E). a&ectiunile respiratorii

7/25/2019 BFK - 2013

55/97

Recuperare in afeciunile neurologice i psihomotorii

I. Recuperarea neurologic: generaliti; recuperarea tremorului ia ataxiei;scleroza multipl; miastenia gravis

II. Semiologia motilitii: sindromul de neuron motor central; sindromul de neuronmotor periferic; sindromul cerebelar; sindromul medular; sindromul vestibular

III. Reabilitarea spasticitii ia leziunilor spinaleIV.Boala Parkinson: diagnostic ineuroreabilitare

V. ccidentul vascular cerebral isc!emic i!emoragic: diagnostic" neuroreabilitareVI.#emena: definiie; reabilitare cognitiv

BIB$I%&R'I(: cursul : Recuperare in afectiunile neurologice si psihomotorii

l() *+*

1.Deterioarea unei func+ii neurologice reprezint&:. %rice pierdere sau anomalie psi!ologic sau a unei structuri anatomiceB. $ipsa de concentrare,. Scderea masei musculare#. Pezena unei erupii eitematoase(. Pri sau sisteme ale corpului care nu funcioneaz -durerea" fractura" pareza2.Un individ prezint& un handicap, respectiv:

. re o limitare a indeplinirii unui anumit rol -in funcie de varst" sex" factori sociali

iculturaliB. Se refer la interaciunea cu mediul incon/urtor sau cu alte persoane,. Se refer la crearea unui regim de via propriu#. re restricie la ingestia de glucide(. ,onsider c nu poate catigadespul

0.&rupa de varst 11234 de ani cupride pacieni cu urmtoarele

caracteristici:. lineriB. )a/oritari invalizi,. intemeietori de familie#. Pensionari activi(. Studeni

4.Implicaiile varstei pacienilor pentru neuroreabilitaresunt:. (xist afeciuni comune: stroke" migrenaB. (xist diagnostice necunoscute,. Sunt afeciuni contagioase

7/25/2019 BFK - 2013

56/97

#. Pacienii au afeciuni multiple" generand !andicapuri multiple -epileptici cu intelectsubliminar itulburri psi!ice intercritice(. +umr vast -peste 566 de simptome neurologice cu caracter !andicapant " incontrast cu afeciuni respiratorii" cardiace

1.tributele reabilitrii pacienilor sunt:

. Participarea activ a pacientului impreun cu minimum un aparintor care s2la/ute s2iating scopul propusB. meliorez funcii" simptome -somn" mers"masticaie,. ,redina in nemurire#. incercarea de ameliorare estetic(. 7endina la visare

8. +euroreabilitarea pacientului peste 31 de ani este dificila deoarece:

. Prezint numeroase comorbiditi -boli cardiace" diabet etcB. re idei preconcepute,. 7oi pacienii prezint tulburri cognitive

#. u pensia prea mic(. 7oi pacienii prezint artroze3. Scopul neuroreabilitrii il reprezint:

. *n mers fr durereB. meliorarea circulaiei sanguine,. Prevenirea escarelor#. %ptimizarea funciilor neurologice iameliorarea calitii vieii(. ,retereaforei musculare9. Reabilitarea tremorului nu se realizeaz prin:

. 7erapia ocupaional

B. %rteze ale cotului,. (xerciii fizice repetate#. 7ratament medicamentos cu $ioresal(. Intervenii c!irurgicale in cazurile cu tremor unilateral

. +euroreabilitarea ataxiei cuprinde:

. incura/area compensatorie a vzului" contientizareamicrii"repetarea micrilorB. )utarea pacientului de la spital intrun mediu familial,. ,ombaterea depresiei" a stressului#. Stimulare prin folosirea simurilor primare

(. (fectuarea unei psi!oanalize

56. Recuperarea ataxiei impune:

. (xerciii repetateB. (xerciii intercalate cu perioade lungi de pauz,. (xerciii cu balans postural

7/25/2019 BFK - 2013

57/97

#. )ers pe barn(. (xerciii desrit

55. Recuperarea ataxiei are rezultate modeste deoarece:

. (voluia este lent progresivB. (tiologia degenerativ" netratabil a ma/oritii

bolilorc. $ipsa de voin a pacienilor#. (fectele adverse ale medicaiei(. 7ulburrile de vedere asociat

5. 7ipuri fundamentale de tremor care necesit tratament iconsultaie neurologic:

. $a frigB. $a ingestia exagerat de cafea

c. #e repaus#. #e postur(. #e aciune

50. 7ratamentul medicamentos al tremorului cuprinde:

. $ #%PB. $ioresalc. Propranolol#. Vitamina c(. carbamazepin

54. 7riada de sindroame din scleroza multipl cuprinde:

. Piramidal2cerebelar2extrapiramidal

B. Piramidal2cerebelar2vestibularc. (xtrapiramidal2vestibular2piramidal#. cerebelar2extrapiramidal2vestibular(. +ici unul de mai sus

51. Scleroza multipl afecteaz mai ales:

. VarstniciiB. copiiic. 'emeile tinere#. Pensionarii

(.Precolarii58. *rmtoarele afirmaii sunt adevrate despre scleroza multipl:

. #ebuteaz in copilrieB. cel mai frecvent evolueaz cu recurene iremisiunic. (ste o afeciune demielinizant#. Reprezint o cauz frecvent dedeces

7/25/2019 BFK - 2013

58/97

53. )iastenia gravis are urmtoarele caracteristici:

. Se caracterizeaz prin paresteziiB. Simptomul de baz este cecitatea,. (ste o afeciune autoimun#. %boseala muscular este simptomul de baz(. fecteaz sexul feminin mai frecvent decat del masculin

7() #%5

59. Sindromul de neuron motor periferic este caracterizat prin:

. Produce deficite motorii extinseB. Produce atrofii musculare,. #etermin tulburri de sensibilitate cu caracter ectomelic#. #ureri cu caracter de arsura(. Parestezii permanente

5. Sindromul de neuron motor periferic clinic se recunoastedup:

. #eficit motor2!ipotonie2R%7 diminuateB. #eficit motor2!ipertonie2R%7 diminuate,. #eficit motor2!ipertonie2R%7 vii#. #eficit motor2!ipotonie2tremor intenional(. #eficit motor2!ipotonie2R%7 vii

6. Sindromul de neuron motor periferic se gsestein urmtoarele afeciuni:

. Polineuropatii

B. $ombosciatic,. 7raumatism cerebral#. (pilepsie(. )iastenia gravis

5. Sindromul de neuron motor central se caracterizeaz:

. #eficite motorii extinseB. #eficite motorii restranse,. uard cuprinde:

.

7/25/2019 BFK - 2013

59/97

0. )duva spinrii are structura format din:. Substan cerebralB. Substan neagr,. Substan alb#. $igamente(. &anglioni

4. Seciunea medular total se caracterizeaz

prin:. Sindrom cerebelar ampluB. ,efalee,. Verti/#. 'aza de socmedular(. 'aza de automatism medular care o urmeaz pe cea de soc1. )duva spinrii este:

. ,omponenta inferioar a S+,

B. Se gsestein canalul ra!idian" in prelungirea bulbului,. Se afl in fosa cerebral posterioar#. Se continu cu pedunculul cerebral(. Se divide in dou cordoane

8. Reflexele patologice piramidale Babinski siRosner se gsesc in:

. Sindromul cerebelarB. Sindromul de neuron motor periferic

,. Sindromul vestibular#. Sindromul de neuron motor central(. Sindromul !iperton?!ipoc!inetic

3.7etraplegia este:

. #eficitul motor parial a dou membreB. #efictul motor total a patru membre

,. #eficitul motor al ambilor deltoizi#. #eficitul motor parial a dou membre(. #eficitul motor sisenzitiv total a patru membre

9. ,erebelul este:

. Parte a mduvei spinrii in poriunea cervicalB. @on din diencefal,. Parte a emisferelor cerebrale#. Poriunea inferioar a trunc!iului cerebral(. Situat in fosa cerebral posterioar

. Sindromul cerebelar se bnuiestela:

7/25/2019 BFK - 2013

60/97

. *n sportiv fr performaneB. 6 femeie care nu se poate apleca s cultive flori,. *n copil care are la scoalnota 9 la purtare#. 6 casnic creia i se taie maioneza(. *n brbat cu mers ebrios matinal

7() 7R(I06. Spasticitatea netratat poate conduce la:

.

7/25/2019 BFK - 2013

61/97

,. Scleroza multipl

#. 7umori cerebrale

(. Secionarea nervilor periferici

01. Scopul tratamentului fizical al spasticitii este:

. Prevenirea tulburrilor de reflexeB. #ispariia replexelor osteotendinoase,. )eninerea lungimii membrului -musc!i"articulaii#. )odularea tonusului muscular

(. Re2educarea miscrii

08. $ipsa de miscarea unor membre spastice predispune la:

. ccentuarea reflexelor osteotendinoase

B. ,restereaeficienei miscrilorbruste,. %sificarea !eterotopic

#.n!idroz(. meliorarea tonusului muscular

03. Rolul fizioterapeutului incepe cu:

. naliz a deficitelor motorii" a deviaiilor de posturB. (valuarea alinierii corecte a articulaiilor unui membru,. %binerea unor performane fizice#. ,orectarea !iperspasticitii

(. Relaxarea musculaturii abdominale

09. )odularea tonusului muscular ca etap a reeducrii spaticitii serealizeaz:

. lergare pe band

B. ,restereadozei de diazepam

,. )iscrilente

#. )iscrirepetate

0.

7/25/2019 BFK - 2013

62/97

. )asinicare produc miscripasive permanente

B. Psi!oterapie

c. 7ratamente termale#. Stimulare electric(.cupunctur

45. Rigiditatea" respectiv crestereatonusul muscular la miscripasive efectuate lentare urmtoarele caracteristici:

. fecteaz numai musculatura antigravificB. fecteazt in egal msur atat musc!iiextensori cat siflexoriic. cedeaz discontinuu -semnul roii dinate#. Poate afecta atat membrele cat simusculatura axial

(. pare in: boala parkinson" parkinsonism

4. 7ratamentul medicamentos al spasticitii din sindromul de neuron motor centralse face cu:

. #iazepam in doz de 566mg zilnicB. Paracetamol in doz de 166mg zilnicc. Bilobil o tablet de 0x46mg pe zi#. $ioresal -baclofen in doz de 0x56mg pe zi(. +acom" 16mg

40. %sificarea !eterotopic apare dac:

. )iscrilede recuperare se fac prea lentB.)iscrilede recuperare se fac prea rapidc. Pacienii fac exces de antiinflamatoare#. Pacientul poart orteze(. dministrare de benzodiazepine

44. $eziunile spinale deasupra vertebrei 74 nu impun:

. Imobilizare in funcie de gravitatea leziunilor osoase sia instabilitii ligamentareB. Imobilizare in guler cervicalc. Imobilizare in pat aproximativ 0 luni#. Imobilizarea membrelor inferioare in atele(. (xaminare imagistic a segmentului cervico2dorsal superior

7() P7R*

41.

.B.c.

Boala Parkinson nu se caracterizeaz prin:Bradikinezie" tremor" !emiparezBradikinezie" rigiditate)ers sltre

7/25/2019 BFK - 2013

63/97

#. Rspuns favorabil la tratament medicamentos cu $ #opa(. 'acies !ipomimic

48. ,are pacient este suspect de boala Parkinson :

. 'emeie" 06 ani" luzB. 7anr" 59 ani" sticlar,. Brbat" 41 ani" tremor al mainii drepte

#. Patron" 16 ani" paraplegic(. Varsnic" 91 ani" anemic

43. +euroreabilitarea in boala Parkinson urmreste:

. )eninerea unui grad mai mare de independenB. Prevenirea cderilor

,. meliorarea mersului

#. *rcat2coborat scri

(. Participarea la ,ross

49. $a cazurile cu boala Parkinson" neuroreabilitarea se incepe:

. %dat cu imobilizarea la pat a pacienilorB. $a cererea familiei

,. ,at mai precoce

#. #up administrarea tratamentului(. #ac medicaia nu are efectele scontate

4. (xerciiile de postur ale parkinsonianului :

. )enin moralul ridicat:B. ,ontribuie la combaterea osteoporozei

,. Se realizeaz cu a/utorul spalierelor#. ,onstau din exerciii de intindere" meninerea unor atitudini(. Permit manuirea mai abil a tacamurilor

16. )eninerea mobilitii funcionale a parkinsonianului se

. invarea unor miscricompensatoriiB. *tilizarea unor unelte a/uttoare

,. 'olosirea unor roboi multifuncionali#. ,rearea unui program informatizat

(. #etectarea artrozelor

15. )ersul parkinsonianului se amelioreaz prin:

. dministrarea de energizante

B. 7rasarea unui g!ida/ vizual

,. (xerciii peste obstacole

7/25/2019 BFK - 2013

64/97

#. (xerciii dup un ritm acustic(. Prin memorarea secvenelor unei aciuni -sezi2staiin picioare2mergi

l() ,I+,I

1. )etoda de recuperare Aabat nu folosesteca principiu:

. intinderea prealabil a musc!iului"folosind reflexul de intindereB. Presiuni sitraciuni asupra articulaiilor care stimuleaz receptorii articulari,.'olosirea sc!emelor de miscriin cele 0 planuri" in spiral siin diagonal#. Reaciile primitive simiscrilereflexe(. )asa/ de intreinere

10. $a !emiplegici" metoda Brunnstrom const din:

. Rotarea capului spre partea sntoas invingand o rezisten usureazsinergiade extensie a braului" rotaia spre partea bolnav " a/ut flexia brauluiB. Rotarea capului spre partea sntoas invingand o rezisten usureazsinergiade flexie a braului" rotaia spre partea bolnav " a/ut extensia braului,. Rezistena maxim" conduce la contracii izotonice siizometrice ale agonistilorsiantagonistilor#.,otaia capului se insoestede flexia coapsei pe gamb(. Rezistena manual" prin spri/inirea membrului in mai multe puncte14. Scopul recuperrii pacienilor cu stroke este:

. Renunarea la tratamentele medicamentoase

B )aximizarea abilitatea funcional, Reluarea abilitii de a conduce autove!icule# Prevenirea complicaiilor secundare -escare ( Integrarea nevoilor sia dorinelor pacientului in posibilitile fizice ale acestuia11. %rdinea cronologic de atins a recuperrii in stroke este:

. ,linostatism2mers2sriturB. %rtostatism2clinostatism2sezut,. )ers2clinostatism2sezut# clinistatism2sezut2ortostatism(. ,linostatism2mers2ortostatism

18. +euroreabilitarea pacientului cu v, isc!emic incepe:

. $a 0 sptmani de la debutB. #up controlul obisnuitla 0 sptmani,. #up reintoarcerea la domiciliu#. Inediat dup debutul atacului(. ,and este familia prezent

7/25/2019 BFK - 2013

65/97

13. Pacientul care intr in faza intermediar a reabilitrii dup stroke areurmtoarelecaracteristici:

. (ste in com profund

B. Pacientul este stabil medicalc. constient#. Intors la domiciliu(. nga/at activ in procesul de reabilitare

19. In perioada acut a stroke2ului" kinetoterapeutul evalueaz:. Ing!iit" tuse" respiraieB. Recuperarea nivelului de constien

c. Postura in timpul mersului

#. Integritatea pielii -zonele declive

(. 'orma scrisului

1. $a externarea pacientului cu Vc" kinetoterapeutul realizeaz:

. (valuarea disabilitii restanteB. )anagementul transferurilor intre diferitele zone ale mediuluic. Reabilitarea care urmeaz obiective prestabilite#. )odificarea locuinei sia mediului pacientului(. (valuarea deglutiiei

86. Pe termen lung -a la long kinetoterapeutul are rolurile urmtoare" la pacientul custroke:

. Revederea regulat a strii fizice a pacientuluiB. (fectuarea de exrciii fizice pentru participarea la maratonc. Sesiuni intite pentru nevoile particulare ale pacientului

#. Reluarea" modificarea siameliorarea exerciiilor pe care pacientul le efectueazsingur sau asistat de familie

(. (valuarea !andicapului restant

85. Recuperarea la domiciliu are anumite dezavanta/e:

. %bisnuinapacientului cu crearea unei plictiseli in realizarea acelorasiexerciii defiecare dat

B. %binerea unor performane motorii amelioratec. $ipsa de motivare

#. $ipsa unei persoane strine care s se impun in faa pacientului(. Participarea la diferite programe de gimnastic

8. 'actori care conduc la modificarea reabilitrii:

. Varsta pacientului

B. Boli asociate -cardiovasculare

7/25/2019 BFK - 2013

66/97

,. $ipsa de exerciiu inaintea imbolnvirii#. Status mental icognitiv alterat

(. 'orm fizic din copilrie

80. (valuarea pacientului cu V, iplanificarea reabilitrii corecte se face:

. Precedand orice manevr

B. +umai la cererea familiei

,. $a solicitarea pacientului

#. Se repet la intervale stabilite(. 6 evaluare incorect poate conduce la proceduri care pot agrava bolnavul

84. Programul complex de exerciii pentru pacientul cu V, prevede:

. Implementarea bunelor maniere

B. Programul de recuperare a micriloria tonusului muscular normal

,. dministrarea medicaiei antiagregante

#. (xerciii pentru prevenirea complicaiilor -umr dureros" membreedemaiate

(. (xerciii de aerobic

81. Rolul kinetoterapeutului la pacienii gravi se indreapt spre gimnastica

. ,linostatism prelungit

B. #iabet

,. 6bezitate

#. &at scurt

(. )embre inferioare scurte

88. Scopul kinetoterapiei respiratorii este:

. (vitarea escarelor

B. meliorarea durerilor articulare

,. )eninerea cilor aeriene la parametrii maximi#. Stimularea tusei

(. incura/area normalizrii respiraiei

83. ,omunicarea kinetoterapeutului cu pacientul care a suferit un V, esteingreunat de:

. #eficitul motor al membrului inferior

B. #izartrie

,. 7ratamentul cu aspirin

#.fazie

(. praxie oro2lingual

7/25/2019 BFK - 2013

67/97

89. )etoda Bobat! de neuroreabilitare urmrestenormalizarea tonusului muscular

prin dou metode:

. $an cinetic inc!isB. 'olosestereaciile primitive simiscrilereflexe,. $an cinetic desc!is#. #iazepam 5%mg x 0 zilnic

(. )asa/

8. Recuperarea mersului !emipareticilor se face prin:

. Imobilizarea membrului inferior intr2o ortez

B. dministrare de diazepam

,. incura/area mersului cu pasiegali.

#. )utarea centrului de greutate pe piciorul sntos

(. )ersul cu bastonul se face mutand piciorul bolnav odat cu bastonul sila acelasinivel

3%. ,are musc!ieste implicat cel mai mult pentru recuperarea ortostatismului:

. ,vadriceps

B. 7riceps

,. #eltoid

#. Sartorius

(. Pronator teres

35. Recuperarea parezei faciale presupune:

. plicarea unui strat gros de mac!ia/

B. )asa/ extern al feei.

,. Privitul in oglind

#. Strangerea buzelor pentru imitarea fluieratului

(. *mflarea obra/ilor

7() $S(

3. #emena are caracteristicile:

. fectarea global a intelectului " a memoriei " a activitilor zilnice-alimentaie" deservire" /udecat" imbrcare" a controlului emoionalB. in principal evoluia este progresiv

7/25/2019 BFK - 2013

68/97

,. Pacieni varstnici" cu patologie asociat#. ltereaz mersul de la debut(. 7ipuri: degenerativ" vascular" mixt" reversibile

30. Scopul reabilitrii demenilor este:

. /utarea persoanei de a2imenine un timp cat mai indelungat abilitile personalecare ii comfer independenB. )eninerea dependenei la niveluri minime cat mai lung timp,.,ombaterea obezitii#. ,ombaterea disabilitii in exces -superingri/ire ideservire(. )eninerea" ameliorarea calitii vieii34. Stimularea pacienilor cu tulburri cognitive foloseteca metode complementare:

.7erapie ocupaionalB.

7/25/2019 BFK - 2013

69/97

#. ,unoatereadrepturilor persoanelor(. Informarea cu privire la: diagnostic" a/utorul practic" a/utor emoional" alternativeacceptabile la ingri/irea la domiciliu

3. Reminiscenele memoriei pacienilor demenisunt:. #epozite/e de memorie de lung duratB. )emoria autobiografic -la demeni" se pierd iniial elemente de memorierecent

,. %biceiuri culinare#. rticole din !eptomadare decupate(.Volume de proz

96. *n pacient de 89 de ani iiuit lucrurile personale in mod sistematic deaproximativ 1 luni" dar iipstrez elemente din memoria autobiografic. ,el maiverosimil diagnostic este:

. Scleroz multiplB. )iastenia gravis

,. #emen

#.V,

(. Boala Parkinson

7/25/2019 BFK - 2013

70/97

ecuperare in afectiuni cardiovasculare

1. Care din urmtoarele afrmaii sunt aderate!A). artera circum&le( tsi are ori%inea din artera coronar stdn%' iri% peretele lateral al

ventriculului stin%' o parte din peretele posteriorB). rezerva coronar este relaia dintre &lu(ul coronar la e&ort si &lu(ul ma(imal; are

valoare de l la &a de evaluarea de repaus

C). &actorii determinani al &lu(ului coronar cuprind si> presiunea de per&uzie' &azele ciclului

cardiac si in&luenele umorale.

D). venele #hebesius nu dreneaz sdn%ele venos tn cavitile ventriculare.

Pentru ealuarea anatomi" a arterelor "oronare se utili#ea#!A). coronaro%ra&ia

B). analiza dispariiei indicatorului

C). scinti%ra&ia miocardic

D). computer tomo%ra&ia multi slice ultra rapid = slice)

Principalele compli"aii $osi%ile du$ un in&ar"t mio"ardi" sunt!A). tulburri de ritm > &ibrilaia atrialB). insu&iciena cardiac;

C). anevrismele ventriculare;

D). miocardita

Prin"i$alele o%ie"tie