79
bhagavan ramana maharshi Exista oare alta cale de a-ti adora Invatatorul, în afara de a fi neclintit asemenea Lui? Scripturile ne spun ca a merge pe urmele unui întelept, este tot atît de dificil, precum încercarea de a trasa o linie, însemnînd directia pe care o capata o pasare în aer în timp ce zboara. Majoritatea oamenilor se vor multumi cu o calatorie înceata si greoaie catre tinta. Dar unii se nasc adeptii unui zbor neîntrerupt catre caminul comun tuturor fiintelor - Supremul Sine. Majoritatea omenirii capata curaj atunci cînd apare un asemenea sfînt. Un om obisnuit, ce nu- si poate pastra pacea permanent, simte o înnobilare sufleteasca în prezenta unui întelept si obtine o mostra de fericire, cu care facînd comparatie, placerile acestei lumi devin egale cu zero. Nenumaratii oameni ce au mers catre Tiruvannamalai în timpul vietii lui Sri Ramana Maharshi, au avut aceasta experienta. Ei au vazut în El un întelept neatins de cupiditate, un sfînt de o puritate unica, un marturisitor al eternului adevar din Vedanta. Nu se întîmpla prea des ca un Geniu al Spiritului de însemnatatea lui Bhagavan Ramana Maharshi, sa viziteze acest pamînt. Dar cînd un astfel de eveniment are loc, întreaga umanitate beneficiaza si o noua era a sperantei se deschide înaintea ei. Pentru a-L întelege pe Sri Ramana Maharshi sunt improprii dogmatismul, fanatismul, tirania convertirii si, în egala masura, eruditia. Ideala ramîne doar receptivitatea constiintei!

Bhagavan Ramana Maharshi

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Scripturile ne spun ca a merge pe urmele unui întelept, este tot atît de dificil, precum încercarea de a trasa o linie, însemnînd directia pe care o capata o pasare în aer în timp ce zboara. Majoritatea oamenilor se vor multumi cu o calatorie înceata si greoaie catre tinta. Dar unii se nasc adeptii unui zbor neîntrerupt catre caminul comun tuturor fiintelor - Supremul Sine. Majoritatea omenirii capata curaj atunci cînd apare un asemenea sfînt. Un om obisnuit, ce nu-si poate pastra pacea permanent, simte o înnobilare sufleteasca în prezenta unui întelept si obtine o mostra de fericire, cu care facînd comparatie, placerile acestei lumi devin egale cu zero. Nenumaratii oameni ce au mers catre Tiruvannamalai în timpul vietii lui Sri Ramana Maharshi, au avut aceasta experienta. Ei au vazut în El un întelept neatins de cupiditate, un sfînt de o puritate unica, un marturisitor al eternului adevar din Vedanta. Nu se întîmpla prea des ca un Geniu al Spiritului de însemnatatea lui Bhagavan Ramana Maharshi, sa viziteze acest pamînt. Dar cînd un astfel de eveniment are loc, întreaga umanitate beneficiaza si o noua era a sperantei se deschide înaintea ei. Pentru a-L întelege pe Sri Ramana Maharshi sunt improprii dogmatismul, fanatismul, tirania convertirii si, în egala masura, eruditia. Ideala ramîne doar receptivitatea constiintei! Cine sunt eu?Nu sunt corpul fizic, care este alcatuit din cele sapte umori (dhatus). Nu sunt cele cinci organe de simt - aspectele mentale ale organelor fizice: urechi, piele, ochi, limba si nas care îsi au fiecare obiectele lor specifice - esentele subtile: sunet, atingere, culoare (forma), gust si miros, respectiv; nu sunt cele cinci organe de actiune - corespondentul subtil, launtric al organelor fizice: coardele vocale, mâini, picioare, sex si anus, care îndeplinesc functiile specifice de vorbire, apucare, locomotie, procreatie-creare a placerii erotice si excretie.

Citation preview

bhagavan ramana maharshiExista oare alta cale de a-ti adora Invatatorul,n afara de a fi neclintit asemenea Lui?Scripturile ne spun ca a merge pe urmele unui ntelept, este tot att dedificil, precum ncercarea de a trasa o linie, nsemnnd directia pe care o capata o pasare n aer n timp ce zboara. Majoritatea oamenilor se vor multumi cu o calatorie nceata si greoaie catre tinta. Dar unii se nasc adeptii unui zbor nentrerupt catre caminul comun tuturor fiintelor - Supremul Sine. Majoritatea omenirii capata curaj atunci cnd apare un asemenea sfnt. Un om obisnuit, ce nu-si poate pastra pacea permanent, simte o nnobilare sufleteasca n prezenta unui ntelept si obtine o mostra de fericire, cu care facnd comparatie, placerile acestei lumi devin egale cu zero. Nenumaratii oameni ce au mers catre Tiruvannamalai n timpul vietii lui Sri amana Ma!ars!i, au avut aceasta e"perienta. #i au vazut n #l un ntelept neatins de cupiditate, un sfnt de o puritate unica, un marturisitor al eternului adevar din $edanta. Nu se ntmpla prea des ca un %eniu al Spiritului de nsemnatatea lui &!agavan amana Ma!ars!i, sa viziteze acest pamnt. Dar cnd un astfel de eveniment are loc, ntreaga umanitate beneficiaza si o noua era a sperantei se desc!ide naintea ei. 'entru a-( ntelege pe Sri amana Ma!ars!i sunt improprii dogmatismul, fanatismul, tirania convertirii si, n egala masura, eruditia. )deala ramne doar receptivitatea constiintei* 1. Cine sunt eu? Nu sunt corpul fizic, care este alcatuit din cele sapte umori +d!atus,. Nu sunt cele cinci organe de simt - aspectele mentale ale organelor fizice- urec!i, piele, oc!i, limba si nas care si au fiecare obiectele lor specifice - esentele subtile- sunet, atingere, culoare +forma,, gust si miros, respectiv. nu sunt cele cinci organe de actiune - corespondentul subtil, launtric al organelor fizice- coardele vocale, m/ini, picioare, se" si anus, care ndeplinesc functiile specifice de vorbire, apucare, locomotie, procreatie-crearea placerii erotice si e"cretie. Nu sunt cele cinci sufluri vitale- prana, apana, samana, udana, vyana, care realizeaza functiile specifice de inspiratie +asimilare,, e"cretie, digestie, vorbire si circulatie a s/ngelui si a fluidelor vitale. Nu sunt nici c!iar mintea care g/ndeste. si de asemenea, nici necunoasterea care este nzestrata numai cu impresiile reziduale ale obiectelor si n care nu e"ista nici obiecte si nici functii. 2. Daca nu sunt nimic din toate acestea, atunci cine sunt eu? Dupa negarea si transcenderea tuturor lucrurilor mentionate mai nainte, ca ne fiind eu-nsumi +neti, neti,,numai acea 0onstiinta care ram/ne singura, aceasta sunt eu. 3. Care este natura Constiintei Supreme? Natura 0onstiintei Supreme este pura e"istenta - pura constiinta - pura beatitudine +Sat - 0!it - 1nanda,. 4. Cnd va fi obtinuta Realizarea Sinelui!senta? 0/nd lumea vizibila va fi transcensa, atunci va fi realizat Sinele-#senta, care este vazatorul, constiinta martor. ". #u poate avea loc revelarea Sinelui c$iar daca lumea vizibila nu este transcensa, fiind considerata %n continuare drept reala? Nu, nu se poate. &. De ce? $azatorul si obiectul vazut sunt precum fr/ng!ia si sarpele, atunci c/nd n ntuneric confundam nspaim/ntati fr/ng!ia cu un sarpe veninos. 2ntocmai cum cunoasterea fr/ng!iei, care este substratul real al e"perientei, nu survine p/na c/nd falsa cunoastere a sarpelui iluzoriu nu dispare, tot astfel ealizare Sinelui, care este substratul esential al fiintei, nu se va produce p/na c/nd nu este ndepartata convingerea ca lumea vizibila este reala. '. Cnd va fi transcensa lumea (care reprezinta de fapt obiectul vazut) ? 1tunci c/nd mintea, care este cauza tuturor perceptiilor si actiunilor, devine linistita si imobila, lumea este transcensa.*. Care este natura mintii? 0eea ce este numit 3minte3 este o uimitoare putere ce rezida n Sinele Suprem. 1ceasta provoaca aparitia oricarui g/nd. 4ara g/nduri nu e"ista minte. 1stfel, g/ndul este natura mintii. 4ara g/nduri nu e"ista nici o entitate independenta numita 3lume3. 2n starea de somn profund fara vise nu e"ista g/nduri si nu e"ista nici lumea e"terioara pentru subiect.2n starea de veg!e si n starea de vis e"ista g/nduri si de asemenea e"ista si o lume e"terioara. #"act asa cum paianjenul si ntinde p/nza, scot/nd-o din el nsusi si si-o retrage apoi n el nsusi, tot asa si mintea proiecteaza lumea n afara sa si o resoarbe apoi din nou n ea nsasi. 0/nd mintea iese din interiorul Sinelui, se naste lumea e"terioara. 'rin urmare, c/nd lumea e"terioara ne apare ca fiind reala, Sinele Suprem nu mai este vazut. )ar c/nd Sinele straluceste n constiinta noastra, lumea e"terioara dispare. 0/nd cineva si pune cu perseverenta ntrebari despre natura mintii, mintea ca un reziduu, va sf/rsi prin a parasi Sinele. 0eea ce noi numim Sine este de fapt Atman. Mintea e"ista ntotdeauna doar depinz/nd deceva grosier. ea nu poate e"ista singura. Mintea formeaza este ceea ce numim corpul subtil sau +jiva,. +. ,n ce fel trebuie sa ne punem %ntrebari pentru a %ntele-e natura mintii? 0eea ce apare n acest corp ca fiind 3eu-l3 +ego-ul, este mintea. Daca cineva se ntreaba unde apare prima data n corp ideea de 3#u3 va descoperi ca ea apare n )nima. 1cesta este locul de origine al mintii. 0!iar si daca cineva g/ndeste constant 3#u3, 3#u3, va fi condus catre acel loc. Din toate g/ndurile care apar n minte, g/ndul 3#u-lui3 este primul.Numai dupa aparitia primului pronume personal, cel de-al doilea si al treilea pronume personal pot sa apara. 4ara primul pronume personal nu pot e"ista al doilea si al treilea. 1.. Cum va putea deveni mintea linistita? 'rin ntrebarea 30ine sunt eu53, g/ndul 30ine sunt eu53 va distruge toate celelalte g/ndurisi precum batul folosit pentru a aprinde un rug de foc, el nsusi n final va fi distrus. 1tunci va nflori ealizarea de Sine. 11. Ce rost are pastrarea %n permanenta %n minte a -ndului /Cine sunt eu/ ? 0/nd alte g/nduri apar, ele nu trebuie urmate ci trebuie sa ne ntrebam 30ui i apar aceste g/nduri53. Nu are importanta c/te g/nduri apar. De fiecare data c/nd un g/nd apare trebuie sa ne ntrebam cu seriozitate 30ui i-a aparut acest g/nd53. aspunsul care va veni va fi 3Mie3. 1poi daca se pune ntrebarea 30ine sunt eu53, mintea se va ntoarce la sursa sa, iar g/ndul care a aparut se va linisti. 'rintr-o practica repetata realizata n aceasta maniera, mintea si va dezvolta capacitatea de a ram/ne permanent cufundata n propria sa sursa. 0/nd mintea, care este de natura subtila se e"teriorizeaza prin intermediul creierului si a organelor de simt, apar numele grosiere si formele. 0/nd ea ram/ne n )nima, numele si formele dispar. 1 nu lasa mintea sa se e"teriorizeze si a o pastra interiorizata n )nima, este ceea ce se numeste interiorizare +1ntar-Mu6!a,. 1 lasa mintea sa mearga n afara )nimii este cunoscut ca fiind e"teriorizare +&a!ir-Mu6!a,. 1stfel, c/nd mintea sta n )nima, 3eu-l3 +ego-ul, care este sursa tuturor g/ndurilor va fi eliminat si Sinele care e"ista de-a pururi va straluci. 7rice ar face un asemenea om, el nu va fi impulsionat de ideea egotica de 3#u3. Daca cineva actioneaza n acest fel, toate i vor apare ca fiind de natura lui S!iva.12. 0ai e1ista oare si alte metode pentru a linisti mintea? 1lte metode dec/t acest fel de a ne ntreba nu reprezinta metode adecvate. Daca prin intermediul altor metode se va ncerca un control al mintii, mintea ne va parea ca este controlata, dar va continua sa e"iste si mai departe. 'rin controlul respiratiei, de asemenea, mintea va deveni linistita. Dar ea va fi linistita doar at/t timp c/t respiratia ram/ne controlata. 0/nd respiratia va fi reluata, mintea de asemenea va rencepe sa se miste si va !oinari, mpinsa fiind de impresiile reziduale care se afla n ea. Sursa este aceeasi at/t pentru minte c/t si pentru respiratie. 2ntr-adevar, g/ndul este naturareala a mintii. %/ndul de 3#u3 este primul g/nd din minte si cu el apare ego-ul. 1colo de unde ego-ul si trage originea, respiratia de asemenea si trage originea. Deci c/nd mintea devine linistita, respiratia este controlata si c/nd respiratia este controlata, mintea devine linistita. Dar n starea de somn profund fara vise, desi mintea devine linistita, respiratia nu se opreste. 1ceasta se nt/mpla datorita vointei lui Dumnezeu, pentru a putea fi pastratcorpul fizic si pentru ca ceilalti oameni sa nu traiasca cu impresia ca fiinta a murit. 2n starea de veg!e si n samadhi, atunci c/nd mintea devine linistita, respiratia este controlata. espiratia este forma grosiera a mintii. '/na n momentul mortii, mintea pastreaza respiratia n corp. c/nd corpul moare, mintea si ia si respiratia odata cu plecarea ei. Deci e"ercitiul de control al respiratiei este doar un sprijin pentru a face mintea sa devina linistita. acest e"ercitiu nu va distruge mintea. 2ntocmai precum practicacontrolului respiratiei, meditatia facuta pe formele lui Dumnezeu, repetarea de mantre, postul alimentar, etc. nu sunt dec/t ajutoare pentru a face mintea linistita. 'rin intermediul meditatiei asupra formelor lui Dumnezeu si prin repetarea de mantre, mintea devine focalizata. De obicei, mintea !oinareste n permanenta. Dupa cum atunci c/nd unui elefant i este data o fr/ng!ie pe care sa o apuce cu trompa el va ncepe sa mearga dupa noi tin/ndu-se de fr/ng!ie si de nimic altceva, tot astfel, c/nd mintea este ocupata cu un nume sau cu o forma ea se va 3apuca3 doar de aceasta. 0/nd mintea se diversifica sub forma nenumaratelor g/nduri, fiecare g/nd devine lipsit de forta. c/nd nsa g/ndurile se dizolva, mintea devine focalizata si puternica. 'entru o asemenea minte, cautarea Sinelui prin intermediul ntrebarii 30ine sunt eu53 devine usoara. Dintre toate regulile restrictive ce ajuta la linistirea mintii, cea n legatura cu consumarea n e"clusivitate a !ranei sattvice n cantitati moderate este cea mai importanta. espect/nd aceasta regula, calitatea sattvica a mintii va creste si acest lucru va fi foarte util n cautarea Sinelui prin intermediul ntrebarii 30ine sunt eu53. 13. 2mpresiile reziduale (-ndurile) despre obiecte apar fara sfrsit, precum valurile unui ocean. Cnd vor fi eliminate toate aceste -nduri? 'e masura ce meditatia asupra Sinelui ajunge la nivele din ce n ce mai nalte, g/ndurile vor fi treptat distruse. 14. !ste posibil ca aceste impresii reziduale ale obiectelor, care provin c$iar din alte e1istente, dintrun timp fara %nceput, sa fie dizolvate astfel %nct fiinta sa ramna cufundata %n puritatea Sinelui? 4ara a-ti mai pune problema daca 3#ste posibil sau nu53 trebuie sa te pastrezi cu perseverenta ntr-o stare de meditatie asupra Sinelui. 0!iar daca cineva este un mare pacatos, el nu va trebui sa se ngrijoreze pl/ng/ndu-se 3$ai, sunt un pacatos, cum as puteaatinge eu eliberarea53. el va trebui sa renunte complet la g/ndul 3Sunt un pacatos3 si sa sedaruiasca cu fervoare n meditatia asupra Sinelui. 0u siguranta, astfel va reusi sa atinga ealizarea Ultima. Nu e"ista doua minti - una buna si una rea. )mpresiile reziduale sunt de doua feluri - pozitive si negative. 0/nd mintea este sub influenta impresiilor pozitive este numita buna, iar c/nd este sub influenta impresiilor negative este considerata rea. Nu va trebui sa-i permitem mintii sa se ndrepte catre obiectele lumesti si catre lucrurile care i preocupa pe oamenii ignoranti. 7ric/t de rau ar fi omul de l/nga tine, nu trebuie sandrepti ura asupra lui. 1tractia posesiva si ura vor trebui sa fie am/ndoua evitate. Tot ceea ce o fiinta da celorlalti, ea da Sinelui sau Suprem. Daca acest adevar este nteles, cine va mai putea sa nu daruiasca totul celorlalti5 0/nd Sinele se dezvaluie, totul se dezvaluie. c/nd mintea devine linistita totul devine linistit. 'e masura ce ne purtam cu mai multa umilinta, vom putea genera din ce n ce mai mult bine. Daca mintea devine tacuta putem trai fericiti oriunde.1". Ct timp va trebui practicata introspectia, calea de evolutie spirituala prin %ntrebarea /Cine sunt eu/? 1t/t timp c/t n minte se mai pastreaza impresii ale obiectelor e"terioare sau interioare, ntrebarea 30ine sunt eu53 este necesara. 'e masura ce g/ndurile rasar, ele vor fi distruse imediat, c!iar n locul lor de origine, prin intermediul acestei ntrebari. Daca ne pastram n contemplarea Sinelui nentrerupt p/na ce Sinele a fost recunoscut, doar atunci putem renunta la aceasta ntrebare. 1t/ta timp c/t mai e"ista dusmani n interiorul fortaretei, ei vor continua sa atace fortareata, dar daca ei sunt distrusi imediat ce apar, fortareata va fi n totalitate sub stap/nirea noastra. 1&. Care este natura Sinelui? 0eea ce e"ista cu adevarat este doar Sinele. (umea si sufletul individual apar n acest Sine +precum sideful n scoica ce va naste o perla,. lumea si sufletul individual apar si dispar n acelasi timp. Sinele este acolo unde n mod absolut nu e"ista nici un g/nd despre 3#u3. 1cesta +Sinele, este numit +Tacere,. Sinele nsusi este lumea, Sinele nsusi este 3#u-l3, Sinele nsusi este Dumnezeu. totul este S!iva, totul este Sine. 1'. #u este totul lucrarea lui Dumnezeu? 4ara dorinta sau efort, soarele rasare. si numai n prezenta acestuia, pietrele pretioase stralucesc, lotusul nfloreste si apa se evapora. oamenii si realizeaza diferitele lor activitati si apoi se odi!nesc. 'recum pilitura de fier se misca si se ordoneaza n prezenta magnetului, doar n virtutea prezentei lui Dumnezeu, sufletele guvernate de cele trei functii cosmice sau de ncincita activitate divina si realizeaza actiunile si apoi se odi!nesc, n concordanta cu karma proprie. Dumnezeu nu impune. nici o karma nu 2l poate atinge. #ste la fel cum actiunile lumesti nu afecteaza soarele sau precum activitatea celorlalte patru elemente +pam/nt, apa foc, aer, nu afecteaza eterul atotcuprinzator. 1*. Dintre toti cei ce se daruiesc prin devotiune lui Dumnezeu cine este cel mai de admirat? 0el care este daruit Sinelui care cu adevarat este Dumnezeu, este cel mai devotat lui Dumnezeu. 1 te darui lui Dumnezeu nseamna a ram/ne mereu cufundat n Sine fara a lasa sa apara nici un alt g/nd n afara de g/ndul fata de Sine. 7ric/te probleme i-am lasa lui Dumnezeu, #l le suporta pe toate. Din moment ce puterea Suprema a lui Dumnezeu face toate lucrurile sa se miste, de ce oare noi, fara a ne supune (ui, ne preocupam n mod constant de g/nduri de genul 3ce ar trebui facut si cum si ce nu ar trebui sa facem si cum sa nu facem53. stim ca un tren cara toate bagajele, asa ca, dupa ce ne-am urcat n el, de ce ar mai fi necesar n continuare sa ne caram pe cap cu efort micul nostru bagaj, n loc sa l punem jos n tren si sa ne simtim astfel usurati5 1+. Ce este nonatasamentul? 1 distruge g/ndul n momentul n care acesta apare, fara ezitare, fara a mai lasa vreun reziduu, c!iar n locul n care g/ndul si are originea, aceasta nseamna nonatasament. (a fel cum un cautator de perle si agata la br/u o greutate si se scufunda p/na pe fundul marii si de acolo aduna perle, tot astfel fiecare dintre noi trebuie sa fie nzestrat cu nobila calitate a nonatasamentului pentru a se cufunda astfel n interiorul sau de unde sa obtina 'erla Sinelui. 2.. !ste posibil pentru 3uru sa realizeze prin propria sa vointa eliberarea unui discipol? Guru nu va face dec/t sa arate calea catre eliberare. el nu va aduce prin el nsusi un sufletla starea de eliberare. 2ntr-adevar, Dumnezeu si Guru nu sunt diferiti. (a fel cum prada cazuta n g!earele tigrului nu are nici o scapare, tot astfel cei care intra n sfera privirii pline de gratie a unui Guru vor fi eliberati cu ajutorul Guru-lui si nu se vor mai rataci. totusi fiecare va trebui sa-si urmeze prin propriul sau efort calea revelata de Dumnezeu sau Guru si sa atinga eliberarea. Nimeni nu se poate autocunoaste dec/t prin proprii sai oc!i ai cunoasterii si nucu ai altora. 0el care este Rama solicita oare ajutorul unei oglinzi pentru a sti ca el este Rama5 21. !ste necesar pentru cel care cauta eliberarea sa cerceteze natura cate-oriilor fundamentale ale manifestarii? (a fel precum cel care vrea sa arunce gunoiul nu are nevoie sa l analizeze si sa vada cumeste, tot astfel cel care vrea sa cunoasca Sinele nu are nevoie sa tina cont de numarul de tatve sau sa le cerceteze caracteristicile. tot ceea ce trebuie sa faca este sa elimine mpreuna toate tatvele care i ascund Sinele. (umea trebuie sa fie considerata iluzorie precum un vis.22. !1ista vreo diferenta %ntre starea de ve-$e si starea de vis? Stare de veg!e dureaza mai mult timp, iar visul este mai scurt. n afara de aceasta diferenta nu mai e"ista o alta. (a fel cum starea de veg!e pare a fi reala c/nd suntem treji,tot astfel se nt/mpla sa ni se para ntr-un vis atunci c/nd visam. 2n vis mintea ia un alt corp. 1t/t n starea de veg!e c/t si n cea de somn g/ndurile, numele si formele apar simultan. 23. 4entru cei ce cauta eliberarea este util sa citeasca carti? Toate te"tele sacre afirma ca pentru a atinge eliberarea trebuie ca mintea sa devina linistita. deci concluzia acestor nvataturi este ca mintea va trebui facuta sa devina linistita. odata ce acest lucru a fost nteles nu mai este nevoie sa citim la nesf/rsit. 'entru a linisti mintea nu trebuie dec/t sa cautam n interiorul nostru ceea ce este Sinele. cum ar putea fi facuta aceasta cautare citind carti5 Trebuie sa ne cunoastem propriul Sine cu propriul oc!i al ntelepciunii. Sinele este n interiorul celor cinci nvelisuri +corpul fizic, corpul eteric, corpul astral, corpul mental si corpul cauzal,, n timp ce cartile sunt n afaralor. Deoarece Sinele trebuie cautat prin eliminarea celor cinci nvelisuri +corpuri,, este inutil sa-l cautam n carti. $ine un timp c/nd fiecare trebuie sa uite tot ceea ce a nvatat. 24. Ce este fericirea ? 4ericirea este nsasi natura Sinelui. fericirea si Sinele nu sunt diferite. Nu e"ista fericire n obiectele lumii. Datorita ignorantei noastre ne imaginam ca primim fericire de la obiectele e"terioare. 0/nd mintea se ndreapta catre e"terior noi nu e"perimentam dec/t suferinta. 2ntr-adevar, c/nd dorintele ei sunt mplinite, ea se rentoarce n propriului ei locsi se bucura de fericirea ca este Sinele. Tot astfel, n starile de somn, samadhi si lesin +pierderea cunostintei, si c/nd obiectul dorit este obtinut sau obiectul neplacut este eliminat, mintea devine orientata catre interior si se bucura de pura fericire a Sinelui. 1stfel, mintea se misca fara odi!na plec/nd de la Sine si ntorc/ndu-se catre aceasta n mod repetat. Sub copac, la umbra este placut, dar sub cerul liber caldura este insuportabila. 7 persoana care a calatorit prin arsita soarelui simte bucuria racorii c/nd ajunge la umbra. 0el care continua sa mearga de la umbra la Soare si apoi iar la umbra si iar la Soare este un ignorant. Un ntelept sta n permanenta la umbra. 2n mod similar, mintea celui care cunoaste adevarul ultim nu l paraseste pe Brahman +Divinitatea,. Mintea unui om ignorant din contra se ndreapta catre lume, sufera si apoi pentru o scurtaperioada se ntoarce catre Brahman pentru a e"perimenta fericirea. De fapt ceea ce este considerata a fi lumea, nu este dec/t g/nd. 0/nd lumea dispare, adica atunci c/nd nu e"ista g/nduri, mintea traieste fericirea. c/nd lumea apare mintea se ndreapta catre suferinta. 2". Ce este %ntele-erea (viziunea, patrunderea) %ntelepciunii (5nanaDrsti)? 1 ram/ne linistit este ceea ce este numit Jnana-Drsti. 1 ram/ne linistit nseamna a-ti stabili ferm mintea n Sine. Telepatia, cunoasterea nt/mplarilor din trecut, prezent si viitor si clarviziunea nu constituie Jnana-Drsti. 2&. Care este relatia dintre starea fara dorinte si %ntelepciune? Starea fara dorinte este ntelepciune. 0ele doua nu sunt diferite, sunt unul si acelasi lucru.Starea fara dorinte nseamna a stap/ni mintea, mpiedic/nd-o sa se orienteze catre obiecte. 2ntelepciunea nseamna aparitia a ceea ce nu este obiect. 0u alte cuvinte, a nu cauta nimic altceva dec/t Sinele nseamna detasare sau stare fara dorinte. ntelepciunea nseamna a nu parasi Sinele. 2'. Care este diferenta dintre metoda autoanalizei (prin %ntrebarea /Cine sunt eu?/) simeditatie ? Metoda autoanalizei +prin ntrebarea 30ine sunt eu53, consta n a-ti retrage mintea n Sine. Meditatia consta n a trai faptul ca Sinele este Brahman, pura e"istenta, pura constiinta, pura beatitudine. 2*. Ce este eliberarea ? 1 realiza o cautare profunda asupra naturii Sinelui care este ascuns n ignoranta si a-i ntelege adevarata sa natura nseamna a atinge eliberarea.tacere si singuratateDiscipolul: #ste bine sa faci legamantul tacerii5 0aestrul: Tacerea interioara inseamna renuntarea la tine insuti. 1dica vietuirea in afara egoului. Discipolul: Singuratatea este o necesitate pentru un sanyasin5 0aestrul: Singuratatea se afla in inima omului. 'oti trai in iuresul lumii si, cu toate acestea, sa-ti pastrezi o deplina serenitate a mintii, 1ceasta inseamna ca traiesti in singuratate. Un altul traieste in padure, dar nu este in stare sa-si tina in frau mintea. nu se poate spune despre el ca traieste in singuratate. Singuratatea este o atitudine mentala. 4iinta legata de lucrurile acestei lumi nu poate s-o obtina, indiferent unde s-ar afla. dar acela care este detasat de lume, traieste in singuratate, oriunde s-ar afla. Discipolul: 0e este mauna5 0aestrul: Mauna este starea care transcende vorbirea si gandirea. #ste meditatia in care nu e"ista activitate mentala. #a consta in supunerea mintii. Meditatia profunda este o vorbire fara de sfarsit. Tacerea vorbeste neincetat, este un etern torent de 3limbaj3. 1cestase opreste atunci cand incepem sa vorbim, caci vorbele pun stavila acestui 3limbaj3 mut. Discursuri si conferinte pot sa-i captiveze pe oameni ore intregi, fara sa le fie de vreun folos. Tacerea insa este permanenta si face ca intreaga umanitate sa evolueze. Tacerea este insasi elocventa. indrumarile verbale nu sunt niciodata atat de elocvente ca tacerea. #a insasi este o continua elocventa. #ste cel mai bun limbaj. #"ista o stare in care cuvintele inceteaza, facandu-i loc tacerii. Discipolul: Dar atunci, cum ne-am mai putea e"prima gandurile pentru a comunica intre noi5 0aestrul: 1ceasta nu este o necesitate decat atunci cand e"ista simtul dualitatii. Discipolul: De ce nu merge Bhagavan sa propovaduiasca adevarul tuturor oamenilor de pe 'amant5 0aestrul: De unde stii ca n-o fac5 1 propovadui inseamna a transmite 0unoasterea. aceasta nu se poate face cu adevarat decat in tacere. 0e-ai zice despre un om care asculta o predica timp de o ora si pleaca fara sa fi ajuns sa-si sc!imbe viata5 0omparati-l cu acelacare se aseza la picioarele unei Sfinte 'rezente si duce cu sine, intorcandu-se acasa, un mod de a gandi cu totul nou. 0e este mai bine- sa predici cu glas tare dar fara efect, sau saramai tacut, revarsand razele fortei launtrice in jurul tau5 %andeste-te si la originea vorbirii. (a inceput este cunoasterea abstracta, din care purcedeego-ul. (a randul sau, acesta zamisleste gandirea, iar gandirea da nastere cuvintelor. 'rin urmare, cuvantul este stranepotul )zvorului originar. si daca el este atat de eficient, gandeste-te de cate ori trebuie sa fie mai puternica propovaduirea prin tacere* Dar oamenii nu inteleg acest adevar simplu si limpede, adevarul e"perientei lor de zi cu zi, vesnic, mereu prezent. 1cest adevar este cel al Sinelui. #"ista oare cineva care sa nu aiba cunostinta de Sine5 Dar oamenilor nu le place sa auda vorbindu-se despre acest adevar. #i au nevoie de lumea de dincolo, de cer, de infern si de reincarnare. 'entru ca iubesc mai mult misterul decat 1devarul, religia le da ceea ce isi doresc, in speranta de a-i aduce in cele din urma in Sine. atunci de ce sa nu ne statornicimin #l, c!iar de acum, aici, in clipa aceasta5 'entru a fi martor altor lumi, sau pentru a facespeculatii pe seama lor, Sinele este absolut necesar. 1cestea nu sunt diferite de #l. 0!iar si atunci cand cel ignorant crede ca vede obiectele, el nu vede altceva decat Sinele.disciplina mentala - pagina 1Discipolul: 0um pot sa-mi disciplinez mintea5 0aestrul: Nici o minte nu trebuie disciplinata daca realizezi Sinele. Sinele straluceste atunci cand mentalul dispare. )ndiferent daca mintea unui realizat este activa sau nu, doar Sinele e"ista +cu adevarat, pentru el, caci mintea, corpul si lumea nu sunt despartite de Sine. 1r putea oare toate acestea sa fie altceva decat Sinele5 1tunci cand esti constient deaceasta, cand ai inteles acest adevar, pentru ce ti-ai mai face griji din pricina acestor umbre zadarnice5 0um ar mai putea ele sa afecteze Sinele5 Discipolul: Dar daca mentalul nu este decat o umbra, cum vom putea cunoaste Sinele5 0aestrul: Sinele este insasi )nima ce straluceste prin propria ei lumina. )luminare vine din )nima si se indreapta spre creier, sediul mentalului. Noi privim lumea cu mintea, deci prin lumina reflectata a Sinelui. (umea este perceputa printr-un act al mintii. 1tunci candmintea este iluminata, ea este constienta de lume. dar atunci cand mintea este in intuneric,nu este constienta de nimic. Daca iti indrepti mintea spre interior, catre izvorul iluminarii,cunoasterea obiectiva inceteaza si in )nima va straluci numai Sinele. (una straluceste pentru ca reflecta lumina soarelui. 1tunci cand soarele asfinteste, luna neajuta sa distingem obiectele, datorita luminii pe care o reflecta. Dar atunci cand soarele rasare din nou, nimeni nu mai are nevoie de luna, al carei disc se vede totusi pe cer. Mintea si )nima nu se pot compara. Mintea ne este de folos datorita luminii pe care o reflecta. 7 folosim pentru a vedea obiectele. 0and o intoarcem spre interior, ea se cufunda in )zvorul iluminarii, care straluceste prin el insusi. 1tunci mintea este ca luna intimpul zilei. 0and este intuneric, ai nevoie de o lampa ca sa faci lumina. Dar atunci cand soarele a rasarit, orice lampa devine inutila, caci obiectele sunt vizibile. 'entru a vedea soarele nu ai nevoie de nici o lampa, ajunge numai sa-ti indrepti privirea spre astrul luminos al zilei. Tot astfel, pentru a vedea obiectele, ai nevoie de lumina pe care o reflecta mintea. 'entru a vedea insa )nima, este de ajuns ca toata atentia sa se indrepte catre ea. 1tunci mintea numai conteaza, si )nima va straluci in toata splendoarea, prin propria ei lumina. Discipolul: Dupa ce am parasit ashramul, in octombrie, m-am simtit invaluit, timp de vreo zece zile, de aceasta pace care domneste in jurul Dumneavoastra. in fiecare clipa, c!iar si in timpul celei mai intense activitati cotidiene, simteam in adancul meu aceasta pace in sanul unitatii. era ceva asemanator cu dedublarea constiintei, care apare atunci cand motai in timpul unei conferinte plicticoase. 1poi totul disparea si ma intorceam la obisnuitele fleacuri stupide. Munca nu ne lasa suficient timp pentru meditatie. 1junge oare sa ma gandesc neincetat ca 3#u sunt3 in timp ce muncesc5 0aestrul: +dupa un scurt moment de tacere,- Daca iti intaresti spiritul, aceasta pace va continua fara incetare. Durata ei este proportionala cu forta mentala dobandita printr-o practica asidua. 7 minte astfel 3imbaiata3 ajunge repede in stare sa urmeze cursul raului. in acest caz, indiferent daca te afli sau nu in activitate, raul nu va fi nici deviat, nici intrerupt. Nu munca este adevaratul obstacol, ci ideea ca tu esti cel care o face. Discipolul: Trebuie sa facem meditatii special ca sa ne intarim mintea5 0aestrul: Nu, daca pastrati mereu in minte ideea ca nu este vorba de munca voastra personala. (a inceput trebuie sa faceti eforturi ca sa fiti constienti de aceasta tot timpul, dar mai tarziu devine un lucru firesc si continuu. 1tunci munca se va face de la sine si pacea launtrica isi va pastra intreaga puritate. Meditatia este adevarata voastra natura. 1cum o numiti meditatie pentru ca sunteti distrati de alte ganduri. Dar atunci cand acestea sunt eliminate, ramaneti singuri - adica in starea de meditatie, eliberati de orice gand. )ar ceea ce incercati sa dobanditi prin eliminarea gandurilor este adevarata voastra natura. 1ceasta inlaturare a gandurilor parazite, voi o numiti meditatie. Dar atunci cand practica ajunge sa se aseze pe baze solide, adevarata natura se manifesta in toata splendoarea, si descoperim ca aceasta este adevarata meditatie. Discipolul: 0u cat incercam mai mult sa meditam, cu atat mai puternice devin gandurile parazite* 0aestrul: Da, tot felul de ganduri apar in timpul meditatiei. #ste un lucru firesc, pentru ca tot ce este ascuns in voi iese atunci la lumina. Daca toate acestea n-ar fi aduse la suprafata, cum am mai putea sa le distrugem5 %andurile apar oarecum spontan, pentru ca,in cele din urma, sa dispara, intarind astfel mentalul.Discipolul: #"ista momente in care persoanele si lucrurile capata o forma vaga, transparenta, ca intr-un vis. Nu ne mai dam seama ca ele vin din afara. suntem constienti in mod pasiv de e"istenta lor, fara sa le mai raportam la noi insine. 1tunci spiritul se scalda intr-o pace profunda. 7are in astfel de momente suntem pregatiti sa ne cufundam in Sine5 Sau o astfel de stare e nesanatoasa, provenind dintr-un fel de auto !ipnoza5 # bine sa o intretinem datorita pacii temporare pe care o aduce5 0aestrul: #"ista in noi o stare de constiinta asociata unei linisti launtrice. este e"act starea in care trebuie sa ajungem. Dar faptul de a pune intrebari cu privire la aceasta fara a fi inteles ca e vorba despre Sine, arata ca starea e"perimentata nu e stabila, ci intamplatoare. $erbul 3a se cufunda3 se potriveste atunci cand este vorba despre tendinte e"trovertite. Mentalul trebuie dirijat si introvertit, in asa fel incat sa se cufunde la o adancime mai mare decat cea a aparentelor e"terioare. Dar atunci cand pacea domneste ca o regina, farasa umbreasca totusi constiinta, mai e oare nevoie sa ne cufundam5 1tat timp cat nu intelegem ca e vorba despre Sine, efortul pentru a ajunge in aceasta stare se poate intr-adevar numi o 3Scufundare3. )n acest sens putem folosi verbul 3a se cufunda3 in loc de 3arealiza3. in aceasta lumina intrebarea pe care ati pus-o nu-si mai are rostul. Discipolul: Mintea mea continua sa aiba o preferinta pentru copii, poate din cauza ca forma unui copil este adeseori folosita pentru a personifica )dealul. 0um sa fac sa depasesc aceasta preferinta5 0aestrul: 4i"eaza-te asupra Sinelui. De ce sa te mai gandesti la copii si la reactiile tale fata de ei5 Discipolul: Mi se pare ca a treia mea vizita la Tiruvannamalai mi-a intensificat simtul egoismului si m-a facut sa meditez mai greu. # intamplator sau ar fi mai bine sa evit astfel de locuri pe viitor5 0aestrul: # imaginar. 1cest loc, sau indiferent care altul, se afla in tine insuti. Trebuie sa pui capat unor astfel de scorneli. caci locurile, sa-ti fie clar, n-au nimic de-a face cu activitatile spirituale. 1sta e valabil si pentru mediul tau inconjurator. Tu nu te afli in el caurmare a unei alegeri personale. #l apare in mod natural si iti este impus intr-o oarecare masura. Trebuie sa te ridici deasupra, fara sa te lasi prins in capcana lui. +Un baiat de opt ani si jumatate vine si se aseaza in camera unde se intalneau discipolii pe la ora cinci seara, pe cand Bhagavan era plecat pe Munte. 0at timp a lipsit el, baietelul a vorbit despre !ga si despre "edanta intr-o tamila pura, simplu si literar, cu numeroase citate din invataturile Sfintilor si din Scripturile Sacre. 1tunci cand #ri Bhagavan, care lipsise vreo trei sferturi de ora, s-a intors, o liniste deplina domnea in incapere. 0opilul a ramas douazeci de minute in prezenta lui #ri Bhagavan fara a scoate o vorba, dar si fara a-si mailua privirea de la el. 1poi au inceput sa-i curga lacrimi din oc!i. (e-a sters cu mana si a plecat la putin timp dupa aceea, spunand ca mai are inca de asteptat ealizarea Sinelui,. Discipolul: 1cest copil este e"traordinar* 0um se e"plica aceasta5 0aestrul: 0aracteristicile ultimei sale vieti sunt foarte marcante la el. Dar oricat de puternica ar fi amprenta lor, ele nu se pot manifesta decat cand mintea este calma si impacata. Toata lumea stie ca atunci cand te straduiesti sa-ti trezesti memoria, te confruntideseori cu un esec, in timp ce alte ori esti pur si simplu strafulgerat de amintiri daca mintea ramane linistita. Discipolul: 0um putem face ca mintea rebela sa devina calma si linistita5 0aestrul: intoarceti-va la izvorul ei ca s-o faceti sa dispara, sau practicati o renuntare totala ca s-o infrangeti total. 1cest sacrificiu este ec!ivalentul 0unoasterii Sinelui$ 1mbele cai implica in mod necesar propria voastra disciplinare. #go-ul nu se supune decat atunci cand recunoaste prezenta 'uterii Supreme. Discipolul: 0um as putea sa scap din #amsara, ce pare a fi adevarata cauza a agitatiei noastre mentale5 enuntarea nu este oare un mijloc eficient pentru a obtine linistea spiritului5 0aestrul: #amsara nu e"ista decat in mintea voastra. 1ti auzit vreodata ca lumea sa strige- 3)ata-ma, sunt eu, lumea*35 Dac-ar fi asa i-am simti neincetat prezenta, c!iar si in timpul somnului. Dar cum ea nu e"ista de fapt in timp ce dormim, inseamna ca nu e permanenta. )ar ceea ce nu e statornic n-ar putea avea nici un fel de substanta. )ntrucat lumea n-are nici un fel de realitate in afara Sinelui, acestuia ii e usor sa o supuna. Doar Sinele e permanent. enuntarea consta in a nu confunda Sinele cu non-Sinele. )ndata ce ignoranta care face ca acestea sa para identice este distrusa, non-#ul inceteaza de a mai e"ista. 1bia atunci apare adevarata renuntare. Discipolul: 'utem munci in lume in mod detasat c!iar si in absenta unei astfel de renuntari5 0aestrul: Numai un Atma-Jnani poate fi un bun %arma-!ghin. Discipolul: Bhagavan condamna filosofia Dvaita5 0aestrul: Dvaita presupune confuzia intre Sine si non-Sine. Advaita inseamna non-identificarea acestora.bhakti si jnana6$a7ti 8 1dorare sau devo9iune, o d:ruire ardent: c:tre un ideal spiritual.5nana 8 ;0unoaN1N1 +ignoranta,. 'rin intermediul acestei investigatii, egoul dispare si starea de permanenta cufundare n Sine, n care nici una dintre aceste atribute negative nu a e"istat vreodata, subzista n calitate de 1devar. #"ista oameni ignoranti care nenteleg/nd ca ei nsisi sunt sustinuti prin 'uterea Divina, ncearca sa obtina toate puterile supranaturale fara a se g/ndi la Divin. #i sunt precum cei sc!iopi care spun- 32mi voi putea nvinge dusmanul daca o sa e"iste cineva care sa ma ajute sa stau n picioare.3 Deoarece atunci c/nd este realizata eliberarea, pacea mentala devine permanenta, cum ar putea cei care si ataseaza mentalul de puterile paranormale - care sunt atinse doar printr-o activitate mentala- cum ar putea acestia sa se topeasca n beatitudinea eliberarii, care face sa nceteze agitatia mentala5 Dumnezeu poarta povara lumii. Sa stiti ca egoul efemer care pretinde ca poarta aceasta povara este precum un personaj sculptat la intrarea unui templu care pare ca i suporta greutatea. 1 cui poate fi greseala daca un calator, n loc sa-si puna bagajul n masinas care este facuta pentru a purta greutatea, l plaseaza pe propriulsau corp, simtindu-i el singur greutatea5 2ntre cei doi s/ni, sub zona pieptului, deasupra abdomenului, e"ista L puncte de culori diferite. Dintre acestea, unul seamana cu un boboc de crin si se gaseste la doua degete departare de zona centrala, spre dreapta. 1ceasta este )nima.+3,+3, - aceasta nu se refera la organul musculos situat n st/nga, ci la centrul )nimii Spirituale, aflat n partea dreapta a pieptului. #a este rasturnata, iar n interior e"ista o gaura minuscula n care se afla n mod constant un ntuneric fara fund, precum si tendintele latente, etc. 1ici se gaseste suportul ntregului sistem nervos. 1cesta este locul fortelor vitale ale mentalului sial luminii constiintei. 1ceasta Divinitate ce straluceste n calitate de 3#u3 n lacasul )nimii (otus este adorata ca fiind Stap/nul %UD#S1. 1tunci c/nd, gratie unei practici intensive, &D1$1N1 +adica a fi n armonie cu 1cela +cu Sinele,, ideea 3eu sunt #l3, adica 3eu sunt acest %UD#S13, este at/t de ferm stabilita nc/t notiunea de eu este profund nradacinata n minte si atunci c/nd se ram/ne n permanenta n fuziune cu nsasi aceasta divinitate, ea elimina n consecinta ignoranta, cu alte cuvinte ideea 3eu sunt corpul trecator3 este disipata precum ntunericul n fata Soarelui ce rasare. 3Spune-mi despre ceea ce este descris ca )nima a tuturor oamenilor din aceasta lume, n care, ca ntr-o mare oglinda, acest ntreg Univers este perceput prin refle"ie3, l-a ntrebet ntr-o zi 1M1 pe nteleptul $1S)SDT1. 1cesta din urma i-a raspuns- 3Dupa o ad/nca cercetare de Sine, cei ntelepti au spus ca )nima la toate fiintele umane este dubla.3 31sculta si ntelege caracteristicile celor doua )nimi, una trebuind sa fie retinuta sicealalta eliminata n practica spirituala. 7rganul numit 3inima3 care este situat ntr-un loc special n regiunea pieptului din corpul fizic trebuie eliminat. )nima care are forma 0unoasterii absolute trebuie sa fie retinuta. #"ist/nd at/t n interiorc/t si n afra, #a este dincolo de aspectele intern si e"tern.3 3Singura aceea este )nima Suprema si n #a e"ista toata aceasta lume. #a este oglinda tuturor obiectelor si locul tuturor bogatiilor. De aici provine cunoasterea pentru toate fiintele vii si doar aceasta cunoastere este considerata a fi )nima. 1ceasta nu este o parte a corpului trecator care este insensibil precum o piatra la aspectele ultime.3 3Deci distrugerea tendintelor latente ale mentalului are loc spontan, ca efect al eforturilor realizate pentru a topi egoul n )nima 'uritatii 'erfecte si a 0unoasterii 1bsolute, eforturi conjugate la aspectele ultime.3 3am/n/nd continuu n )nima prin intermediul meditatiei asupra ideii 3#u sunt stap/nul SD)$1 care este 'ura 0unoastere, libera de orice limitare calitativa3, se elimina, 7, Mare #rou 1%D1$1 toate atasamentele egoului.3 30ercet/nd cu detasare cele trei stari +de vege, vis si somn profund, si st/nd neclintit n )nima ta n starea Suprema, care este deasupra lor, fiind eliberat de iluzie, joaca-ti rolul n lume, o erou 1%D1$1* Tu ai gasit n )nima ceea ce este substratul real care apare apoi n lume sub toate aparentele. Deci, fara a abandona vreodata acest punct de vedere, joaca-ti rolul n lume asa cum ti va place.3 3'recum cel care mimeaza entuziasmul si fericirea, e"citarea si ura, precum cel care se preface ca ia o initiativa si simuleaza efortul, tot astfel joaca-ti rolul n lume, o, erou 1%D1$1*3 0el care si-a cucerit simturile prin starea de ntelepciune este singurul adevarat >N1N), ferm stabilit n cunoasterea de sine. Numiti-l 4oc al 0unoasterii, Stap/n al (uminii 0unoasterii si #roul care a nvins Moartea. Sa stiti ca stralucirea, inteligenta si forta se dezvolta prin ele nsele la cei care au realizat 1devarul, la fel cum frumusetea si lumina mpodobesc natura odata cu venirea primaverii. Mentalul care este eliberat de tendintele latente nu este n mod real angajat n manifestare, c!iar daca el realizeaza actiuni, la fel ca persoanele care asculta o poveste n timp ce mentalul le umbla aiurea. Mentalul care este subjugat de tendintele latente este n mod real angajat n manifestare, c!iar daca el nu realizeaza actiuni, precum o persoana care n vis ascensioneaza un munte si cade ntr-o prapastie, desi corpul sau ram/ne imobil n pat. 'entru >N1N) +eliberat, care este detasat de corpul grosier, starile de activitate, desomn si de S1M1DD) nu semnifica altceva dec/t naintarea, oprirea si des!amarea calului unei carute pentru calatorul care este adormit n ea. 1 'atra Stare, care este dincolo de cele trei stari, este singura ealitate. #a este cunoscuta ca fiind starea transcendenta de 3somn constient3. 0ele trei stari aparente nu e"ista n mod real, dar sa stiti ca cea de-a patra, transcenz/ndu-le, esteealul 1bsolut. 1 spune ca S1N0D)T1 +I1M1 acumulata n trecut si care trebuie sa fie consumata n viitor, si 1%1M) +I1M1 acumulata n prezent si care trebuie sa fie consumata n e"istentele viitoare, nu pot fi acumulate de >N1N), dar ca '11&DD1 +I1M1 care se acumuleaza n viata prezenta, se ataseaza totusi de el nu este dec/t o afirmatie pur formala, un raspuns la o ntrebare pusa de cei ignoranti. Sa stiti ca tot astfel cum, dupa moartea sotului, nici una dintre sotiile sale nu se poate sa nu fie vaduva, tot astfel, dupa distrugerea agentului, nici una dintre cele trei I1M1S-uri nu poate subzista ca atare. 'entru barbatii cu o slaba putere de ntelegere, femeia, copiii si celelalte constituiefamilia. Sa stiti ca tot astfel pentru intelectuali e"ista o familie n mentalul lor formata din nenumaratele carti si cunostinte care reprezinta de fapt un obstacol n Goga. (a ce-ar folosi stiinta celor care nu ncearca sa descifreze +literele, destinului+4, prin ntrebarea- 3De unde provine nasterea noastra, a noastra - cei care nu ne cunoastem destinul53 #i au decazut la nivelul unei masini vorbitoare. 0e altceva ar putea fi ei, 7, 1UN10D1(15+4,1ceasta afirmatie evoca conceptia conform careia literele destinului unui om sunt scrise pe fruntea sa. 1 sterge literele nseamna a transcende destinul sau I1M1 proprie. 0ei care nu sunt instruiti ating ealizarea Ultima mai repede dec/t cei al caror egonu a disparut, n pofida stiintei lor. 0ei inculti sunt salvati de actiunea implacabila a demonului infatuarii. ei nu sunt prinsi n cursa spre mbogatire. 1ceasta nseamna pentru ei mai mult dec/t nlaturarea unei mari nenorociri. 0!iar daca ar renunta la lumea ntreaga si ar dob/ndi ntreaga cunoastere, i-ar fi foarte greu sa se elibereze celui care este cazut sub dominatia acestei josnice prostituate care este lingusirea. 0e altceva poate e"ista n afara de Sine, fara a ne ndeparta de aceasta stare si fara+a ne individualiza, vreodata pentru a ne diferentia de altii5 0e importanta are daca ceilalti vorbesc despre noi5 0e conteaza daca esti laudat sau denigrat5 'astreaza n inima simtul nondualitatii, dar nu-l e"prima niciodata n actiune. 7, fiule, simtul nondualitatii poata sa se aplice celor trei lumi, dar sa stii ca n raport cu maestrul nu va trebui sa fie niciodata trait. 2ntr-adevar, eu afirm c!intesenta concluziilor proclamate de filosofia $#D1NT1, cu alte cuvinte- c/nd egoul este distrus, el devine 1cela si atunci ram/ne doar Sinele, sub forma 0onstiintei 1bsolute.