Universitatea Constantin Brancoveanu Pitesti Facultatea
Management, Marketing in Afaceri Economice Rm.Valcea Specializarea
Management Financiar Bancar Studii masterat Anul / Grupa 212
Referat
BILANTUL DE MEDIU TIPURI DE BILANT DE MEDIU
Disciplina : Dezvoltare durabila si protectia mediuluiTitular
curs : PROF. UNIV. DR. ION SCURTU
Autor:Tatar Daniela- Maria (Cas.Rosoaga)
Ramnicu Valcea 07 mai 2010
1
CUPRINS Capitolul 1 - Definitia bilantului de mediu Capitolul 2
- Studii de impact si bilant de mediu 2.1 Continut cadru pentru
raportul la bilanul de mediu Capitolul 3 - Tipuri de bilant de
mediu 3.1 Bilant de mediu 0 3.2 Bilant de mediu 1 - Prezentarea
seciunilor bilanului de mediu de nivel I - Criterii de analiz
tehnic 3.3 Bilant de mediu 2 - Raport la bilantul de mediu nivel 2
Capitolul 4 Procedura emitere autorizatie de mediu 4.1- Indicatori
de analiza de laborator Capitolul 5 Evaluarea riscului de mediu 5.1
Tipuri i surse de risc 5.2 Subiecii riscului 5.3 Informaii de baz
asupra zonei 5.4 Tipuri de activiti care se iau n considerare Anexe
Anexa A.1 Bilantul de mediu nivel 0 ( Pentru procedura de
autorizare ) Anexa A.2 Bilantul de mediu nivel 1 Anexa A.2. 1
Raport cu privire la bilantul de mediu nivel 1 Anexa A 3 Bilantul
de mediu nivel 2 Anexa A 3 1 Analizele minime ce trebuie incluse in
investigatii , in functie de istoricul zonei Anexa A 4 Evaluarea
riscului Anexa A 4 1 Identificarea factorilor sursa cale receptor
pe un amplasament contaminat Anexa A 4 2 Matrice pentru analiza
relatiei sursa cale receptor Anexa A 5 Bilantul de mediu nivel 0 (
Pentru procesul de privatizare ) Anexa A 5 1 Autorizatii de
functionare Anexa A 6 Clasificarea activitatilor cu impact negativ
asupra mediului Bibliografie
2
CAPITOLUL 1
Definitie - Bilant de mediu Modul de definire a bilanului de
mediu se poate compara n dou etape succesive de evoluie legislativ
n Romnia : BILANUL DE MEDIU ESTE Legea 137/ 1995 republicat O.U.G.
nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind n 2000 valabil n 1987 sub
protecia mediului aprobat de Parlament prin forma din 1995 Legea
265 din 9 iulie 2006 Art. 2. 14. Lucrare elaborat de persoane
fizice sau juridice atestate conform legii, n scopul obinerii
avizului pentru stabilirea obligaiilor de mediu sau a autorizaiei
de mediu, i care conine elementele analizei tehnice prin care se
obin informaii asupra cauzelor i consecinelor efectelor negative
cumulate, anterioare, prezente i anticipate ale activitii, n
vederea cuantificrii impactului de mediu efectiv de pe un
amplasament; n cazul n care se identific un impact semnificativ,
bilanul se completeaz cu un studiu de evaluare a riscului .
Procedur de a obine informaii asupra cauzelor i consecinelor
efectelor negative cumulate anterioare i anticipate, care face
parte din aciunea de evaluare a impactului asupra mediului .
Aa cum s-a menionat anterior n legislaia romneasc au fost
promovate o anume categorie de apreciere ale impactului asupra
mediului ale unor activiti existente, definite ca: bilan de mediu
de nivel 0, I, II; evaluare de risc. Se consider a fi prezentate n
acest capitol cele dou concepte pentru a putea face o comparaie
ntre aspectele generale teoretice ale aprecierii impactului
ecologic i formele concrete cptate n cadrul unei legislaii
obligatorii. Companiile ale cror activiti au impact asupra mediului
trebuie s realizeze unul, sau mai multe bilanuri de mediu (BM),
pentru a obine autorizaia de mediu.
3
CAPITOLUL 2 STUDII DE IMPACT SI BILANT DE MEDIU SCOP Scopul
acestor studii este fundamentarea documentatiilor pe baza carora
Agentia de Protectia Mediului emite acordul sau autorizatia de
mediu. Acestea se pot emite in cazul in care impactul este evident
nesemnificativ numai pe baza documentatiilor de descriere a
proiectului sau fisei de prezentare si declaratie intocmita de
titularul de investitie sau de activitate. FINALITATEA Documentatia
intocmita va contine valoarea emisiilor si imisiilor pe fiecare
factor de mediu si componenta a activitatii, definite prin
concentratii de poluant si prin niveluri caracteristice ale noxelor
comparate cu valorile normale de tip CMA(concentratia maxima
admisibila) pentru aer sau concentratiile maxime pentru substantele
chimice poluante pentru apa sau sol, prin valori limita maxime
admisibile a nivelului de zgomot sau radioactivitate. Pe aceasta
baza se califica diversele tipuri de poluare rezultand in final o
apreciere globala pe factori de mediu si pe intreaga activitate
analizata. Se analizeaza masurile posibile prin evidentierea
cauzelor poluarii si a modalitatilor de indepartare a acestora.
PROCEDURA DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Etapele de
evaluare a impactului asupra mediului sunt: 1. Elaborarea
proiectului 2. Aducerea la cunostinta autoritatii competente 3.
Trierea in vederea stabilirii necesitatii evaluarii impactului
asupra mediului 4. Stabilirea domeniului 5. Studii referitoare la
mediu:pregatirea si prezentarea observatiilor asupra mediului
autoritatii competente 6. Analiza informatiilor asupra mediului 7.
Luarea deciziilor de catre autoritatea competenta 8. Monitorizarea
dupa luarea deciziilor Avantaje: - Identificarea timpurie a
problemelor de poluare si introducerea masurilor adecvate de
atenuare a acestora inca din faza incipienta. - Incurajarea
dialogului cu autoritatile competente prin intelegerea
preocuparilor si cerintelor posibile ale autoritatilor publice. -
Identificarea factorilor care trebuie avuti in vedere in cursul
selectiei. Rmn urmtoarele tipuri de documentaii care servesc
reglementrii: - Documentaie pentru activitile cu impact redus, care
trec prin procedura de ncadrare - Documentaie pentru activitile cu
impact semnificativ care au la baza un acord de mediu i nu mai
trebuie s elaboreze bilanul de mediu, ci numai documentaia ce
nsoete solicitarea autorizaiei - Bilan de mediu pentru activiti cu
impact semnificativ, pentru care se impune un studiu de evaluare a
riscului. 4
Bilan de mediu pentru stabilirea obligaiei de mediu la sistarea
definitiv unei activiti cu impact asupra mediului. Observaie:
pentru activitile cu impact nesemnificativ rmne valabil procedura
stabilit prin Hotrrea de Guvern nr. 573 din 13 iunie 2002 pentru
aprobarea procedurilor de autorizare a funcionrii comercianilor
(ANEXA 4), publicat n Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 14
iunie 2002, 2.1 CONINUT - CADRU pentru raportul la bilanul de mediu
Cuprins 1. Introducere 2. Identificarea amplasamentului i
localizarea 2.1. Localizare i topografie 2.2. Geologie i
hidrogeologie 3. Istoricul amplasamentului i dezvoltri viitoare
3.1. Istoricul amplasamentului 3.2. Dezvoltri viitoare 4. Activiti
desfurate n cadrul obiectivului 4.1. Generaliti - angajai pe
schimb; procese tehnologice 4.2. Materiale de construcii 4.3.
Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare
subterane 4.4. Emisii n atmosfer - emisii din procese tehnologice,
alte emisii n atmosfer 4.5. Alimentarea cu ap, eflueni tehnologici
i menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale 4.6.
Producerea i eliminarea deeurilor 4.7. Alimentarea cu energie
electric 4.8. Protecia i igiena muncii 4.9. Prevenirea i stingerea
incendiilor 4.10. Zgomotul i vibraiile 4.11. Securitatea zonei
4.12. Administraie
5 Calitatea solului 5.1. Efecte poteniale ale activitii de pe
amplasamentul analizat 5.2. Efecte poteniale ale activitilor
nvecinate 5
5. Concluzii i recomandri 6.1. Rezumatul aspectelor de
neconformitate i cuantificarea acestora, dac este cazul, n programe
pentru conformare. 6.2. Rezumatul obligaiilor necuantificabile
i/sau al obligaiilor condiionate de un eveniment viitor i incert; n
cazul schimbrii formei de proprietate se include i lista de
departajare a obligaiilor de mediu. 6. Determinarea impactului
actual 7.1. Prelevarea i analiza probelor Prelevarea probelor i
analiza lor, servete la identificarea impactului actual i
cuantificabil, prezentat n dou pri distincte: Prima parte cuprinde
descrierea i rezultatele investigaiilor prezentate individual
pentru fiecare dintre tipurile de determinri:
Probele de sol Probe de la suprafaa i de sub suprafaa solului
Probe din apele subterane Probe i determinri in situ de gaz i
vapori din sol Probe din apele de suprafa, inclusiv din deversri n
emisari Probe de materiale de construcie potenial periculoase Probe
de gaze i aer pentru identificarea emisiilor i imisiilor n atmosfer
Determinri reprezentative de zgomot i vibraii Determinri de
radioactivitate conform normelor CNCAN
A doua parte cuprinde concluzii i recomandri privind aciunile
necesare de realizat, care vor servi ca baz pentru proiectul de
program pentru conformare, daca este cazul. 7.2. Descrierea i
rezultatele investigaiilor Pentru toate tipurile de probe din lista
de mai sus, prezentarea se face dup cum scrie mai jos, adaptndu-se
de la caz la caz:a.
Descrierea precis a tuturor investigaiilor realizate, cu
justificarea acestora b. Descrierea tuturor tehnicilor de lucru cu
baza lor justificativ c. Compararea rezultatelor cu CMA-urile
specifice
2. Concluzii i recomandri A. Rezumatul neconformitilor
cuantificate B. Rezumatul obligaiilor necuantificabile i al
obligaiilor condiionate de un eveniment viitor i incert, inclusiv
recomandri pentru studii de urmrire, pentru o viitoare cuantificare
a acestora, cnd se ntrevede a fi posibil. 6
C. Recomandri pentru elementele programului pentru conformare
sau pentru stabilirea obligaiilor de mediu n cazurile prevzute de
lege (in spe, atunci cnd este necesar un anumit tip de aviz de
mediu: schimbarea formei de proprietate, nchidere i dezafectare,
etc.) Anexe (analize de laborator i alte documente relevante).
OBSERVAIE IMPORTANT: Este de la sine neles ca Raportul nu poate
contrazice Bilanul de mediu. Eventual l completeaz cu date a cror
autencitate este demonstrat fr echivoc. Dac este cazul, Raportul
asupra bilanului de mediu se completeaz cu un Raport de securitate,
lucrare distinct efectuat de persoane acreditate conform legii.
CAPITOLUL 3 Tipuri de bilant de mediu Dispoziii generale
Bilantul de mediu are mai multe niveluri de abordare, care se
situeaz n urmtoarea succesiune: 3.1 Bilan de mediu 0 Bilanul de
mediu de nivel 0 este o fi de verificare coninnd elemente
caracteristice activitii i care permite autoritii de mediu
competente s identifice i s stabileasc necesitatea efecturii unui
BM nivel I sau nivel II sau a unei evaluri a riscului, nainte de
autorizarea de mediu sau de privatizarea societii comerciale. BM 0
se caracterizeaz prin: cerina minim pentru situaia cnd este puin
probabil existena unui impact; corespunde ca form i coninut fiei
din Ordinul MAPPM nr. 184/1997, Anexa A1 (pentru autorizare) i
Anexa A5 (pentru privatizare); se execut de titularul activitii;
informaiile prezentate vor fi susinute de acte; constatarea strii
amplasamentului i a mprejurimilor; se pot solicita dovezi
fotografice; se analizeaz folosina actual, ct i folosina trecut a
terenului de pe amplasament; n cazul privatizrii se mai completeaz
i Anexa A5.1 (autorizaii de funcionare, situaia conformrii,
stabilirea OMMA); se finalizeaz prin: - absena impactului se poate
da autorizaie; - impact potenial de mediu se solicit BM de nivel 1
sau 2. Practic, BM 0 const n completarea unei fie din care se
prezint numai prima pagin.n viziunea noii legi a mediului, bilanul
de mediu este de competena unor persoane atestate conform legii:
consecina este c bilanul de mediu de nivel "zero", 7
care era elaborat de titularul activitii, NU MAI EXIST. De fapt
el a fost nlocuit de declaraia pe proprie rspundere.
3.2 Bilanul de mediu I Bilanul de mediu de nivel I este un
studiu de mediu constnd n culegere de date i documentare (fr
prelevare de probe i fr analize de laborator privind factorii de
mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor
de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea
impactului de mediu potenial sau efectiv de pe un amplasament.
Altfel spus, bilanul de mediu de nivel 1 reprezint procedura de a
stabili, pentru un agent economic (sau o activitate n general)
cauzele i consecinele efectelor negative, anterioare i prezente,
asupra mediului ale acestei activiti i const n identificarea
informaiilor privind poluarea, culegerea, analizarea i
interpretarea prin studii teoretice a datelor disponibile i
elaborarea raportului. Studiile teoretice ale bilanului de mediu
nivel I se solicit, n toate evalurile privind impactul asupra
mediului, cu excepia cazurilor n care autoritatea de mediu
competent decide ncetarea evalurii prin bilan dup executarea
bilanului de mediu nivel 0. Este indicat efectuarea acestor
investigaii pentru orice zone/instalaii cu impact negativ asupra
mediului, precum i la schimbarea proprietarului, ncetarea sau
modificarea profilului unei activiti. Bilanul de mediu va
identifica i cuantifica rspunderea pentru starea mediului n zona de
impact a activitii analizate, pentru a stabili asumarea unor
obligaii sau acordarea unor compensaii, potrivit prevederilor
legale, pentru refacerea calitii mediului. n termeni generali,
seciunile bilanului de mediu nivel I trebuie s identifice domeniile
n care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele i
instalaiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrrile se vor
concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislaiei
existente sau n curs de adoptare. Bilanul de mediu de nivel I
trebuie s conduc la concluzia n ce msur este necesar continuarea
investigaiilor prin bilan de mediu de nivel II sau rezultatele sunt
concludente din aceast etap i se pot stabili condiiile de
autorizare sau privatizare. 1. bilanul de mediu are ca scop
cuantificarea impactului de mediu efectiv, astfel c bilanul de
mediu de nivel I care nu presupunea cuantificarea impactului de
mediu efectiv (nu se prelevau probe pentru analize) DEVINE LIPSIT
DE CONINUT, dei Ordinul 184/ 1997 nu a fost abrogat. Coninutul
Raportului asupra Bilanului de mediu nu a fost revizuit i nici nu a
aprut ntr-o form sau alta ntr-un act normativ nou.
Prezentarea seciunilor bilanului de mediu de nivel I 8
Domeniile de analiz sunt urmtoarele: Utilizarea terenului n zona
amplasamentului obiectivului i n vecintatea acestuia; Istoricul
zonei; Posibilitatea polurii solului; Depozitarea deeurilor;
Condensatori/transformatori electrici; Securitatea zonei; Msuri de
paz mpotriva incendiilor; Protecia muncii i igiena locului de munc;
Evacuarea apelor uzate; Emisii atmosferice; Impactul zgomotului;
Proximitatea cablurilor de tensiune. Criterii de analiz tehnic n
funcie de situaia local i a agentului economic, de nivelul datelor
disponibile n BM I, analiza tehnic se poate clasifica astfel: a)
din punct de vedere al nivelului (gradului de detaliere): parial -
pe factori de mediu; global - pe ntreg arealul aferent agentului
economic. b) din punct de vedere spaial: pe obiective - punctiform;
pe ntreaga activitate - local; exterior activitii - n zona de
influen - zonal. c) din punct de vedere al factorului timp: trecut
- cu accent pe evoluia proceselor; prezent - ce evideniaz tendinele
de viitor. d) din punct de vedere al reprezentativitii datelor
analizate: minim; medie; maxim. Rezultatele analizei datelor
bilantului de mediu se pot grupa astfel: a) din punct de vedere al
actelor de reglementare: autorizaii; norme interne; norme
internaionale. b) din punct de vedere al performanelor: eficiente n
reducerea emisiilor de poluani; ncadrate n valori limit.
9
c) din punct de vedere al tipului de indicatori: cantitative;
calitative. d) din punct de vedere al modului de
prelucrare/raportare a datelor: reprezentri grafice; liste de
control; matrice de impact; scheme tehnologice; grafuri funcionale.
Finalizarea bilantului de mediu I se face prin Raportul la Bilan de
mediu de nivel I .Acesta reprezint o sintez i o analiz tehnic de
esen care s permit autoritii de mediu s aprecieze n ce msur
activitatea analizat prezint, sau nu, dovada unei poluri poteniale
semnificative. Raportul nu trebuie s reia prezentarea informaiilor
primare. dar este necesar s fac un rezumat foarte succint al
acestora i s se orienteze pe interpretarea datelor, pe baza
relevanei acestora pentru a susine concluziile i recomandrile din
final. n cadrul raportului interpretarea va consta n evaluarea i
compararea valorilor specific semnificative caracteristice
activitii, cu limitele recomandate de norme i standarde romneti n
vigoare. n cazul lipsei unor astfel de norme pentru anumii poluani
specifici se vor utiliza normele Comunitii Europene. Elementele
coninute n structura raportului sunt n msur s ofere att o privire,
parial, a unor factori de mediu sau activiti specifice, dar i o
privire global a acestora. De remarcat c activitatea analizat se
raporteaz la zonele nvecinate n sens biunivoc din punct de vedere
al influenei diferitelor uniti, asupra factorilor de mediu.
Concluziile raportului , prezentate ntr-un mod sintetic, concis i
la obiect, pot conduce la urmtoarele situaii: activitatea analizat
se nscrie n cerinele de mediu, nu genereaz o poluare potenial
semnificativ; n acest caz se poate acorda autorizaie de funcionare;
activitatea analizat conduce la o poluare potenial semnificativ; n
acest caz se recomand un bilant de mediu II; aceast recomandare va
fi nsoit de: - propuneri pentru programul de conformare; -
recomandri pentru studii urmtoare privind obligaiile
necuantificabile. Raportul la bilantul de mediu I este o component
a setului de documentaii ce se depune de beneficiar la Agenia de
Protecia Mediului pentru obinerea autorizaiei de funcionare. Sunt
de remarcat: buclele prin care APM poate cere informaii
suplimentare; - completri; - refacerea documentaiei; - procedura de
respingere; - dup caz, propuneri pentru program de conformare.
3.3 Bilanul de mediu II
10
Bilan de mediu nivel II - investigaii asupra unui amplasament,
efectuate n cadrul unui bilan de mediu, pentru a cuantifica
dimensiunea polurii prin prelevri de probe i analize fizice,
chimice sau biologice ale factorilor de mediu. Bilanul de mediu de
nivel II reprezint o etap superioar de analizare a unei activiti n
raport cu cerinele de mediu. Plecnd de la considerentele c nu
ntotdeauna datele existente sunt relevante, credibile sau din surse
autorizate, bilantul de mediu II n comparaie cu bilantul de mediu
I, trebuie s adnceasc i s clarifice natura i intensitatea polurii,
n acest scop recomand n mod expres prelevri de probe; analize
corespunztoare. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii
vor respecta reglementrile, normele metodologice i standardele
existente. Acolo unde este posibil, se recomand recoltarea unei
probe-etalon dintr-o zon nvecinat neafectat de poluare, pentru a
stabili o valoare-cadru cu care s fie comparat rezultatul probelor
din zona poluat. n ordinul 184 sunt fcute recomandri multiple
privind prelevarea probelor pentru: sol (prevederi generale, probe
de suprafa i de sub suprafaa solului), ape subterane, gaze din sol,
ape de suprafa, materiale de construcii, atmosfer. n stabilirea
condiiilor de prelevare incluznd seciuni de prelevare, frecven de
prelevare, ealonrii n timp a prelevrii, numr de probe n ansamblu,
trebuie s se in cont i de urmtoarele aspecte: - efortul financiar
necesar a fi asigurat pentru desfurarea tuturor analizelor
relevante, strict necesare; - durata necesar desfurrii tuturor
activitilor impuse de realizarea acestor cerine; - dotarea
material, aparatura necesar pentru realizarea unor astfel de
investigaii. Risc Utilizri finale ale Minimum de analize zonelor
contaminate Ingerarea directa de ctre Curi, zone de arsen, total
cianuri libere copii a solului poluat recreere i agrement cadmiu
total fenoli plumb total sulfai fluor aromatice hidrocarburi
polinucleare Asimilarea i concentrarea Curi, loturi si Metale
grele: poluanilor n plantele de terenuri agricole cadmiu total
cultur plumb total Fitotoxicitate Orice folosinta pentru Cupru
total, nichel total, zinc cultura plantelor total, pesticide, bor
Atac asupra materialelor Dezvoltari ale sulfati, sulfiti, fenoli,
sulfuri, de construcie spatiilor de locuit uleiuri minerale,
cloruri , azotai, gudroane Incendii si explozii Orice folosin care
Metan, sulf, implica constructiile Materiale combustibile (praf de
de cldiri carbune, ulei, gudron) Contact direct cu poluanti
Rirscuri pe termen Fenoli, azbest, hidrocarburi in timpul demolarii
sau scurt aromatice, gudroane, materiale construirii radioactive
Poluarea apelor subterane Orice folosin unde Fenoli, cianuri,
sulfai, metale si de suprafata este posibil poluarea solubile,
compusi organici usori 11
apei
1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua n
considerare combinaia mai multor riscuri. 2) Trebuie msurat i pH-ul
solului, deoarece influeneaz importana acestor riscuri. 3)
Asimilarea prin admisie capilar a metalelor duntoare sau fitotoxice
n plante depinde de forma chimic n care aceste elemente se gsesc n
sol. Cnd concentraia total prezent n sol indic un risc potenial,
este necesar s se determine formele particulare i toate analizele
necesare pentru interpretarea corect a circulaiei poluanilor n
sistemul sol-ap-flor-faun.
12
13
CAPITOLUL 4
14
15
4.1 Indicatori de analiz de laborator Principalele elemente ale
unei astfel de activiti sunt precizate n capitolul anterior n
special pentru sol. Mai trebuie adugat c pentru ceilali factori de
mediu, normativele sau standardele completeaz aceste cerine pentru
aprecieri cantitative. Pe baza unor proceduri bine puse la punct
conduc la obinerea de valori reprezentative pentru indicatorii de
stare a mediului. Se recomand, cu caracter de generalitate, avnd n
vedere multiplele tipuri de laboratoare ce concur la o activitate
de precizare a strii mediului, respectarea recomandrilor din
standardele de analiz pentru fiecare indicator. Faptul c sunt
necesare n multe cazuri controlul a zeci, chiar sute de indicatori,
se recomand alegerea cu grij a seciunilor relevante, precum i a
indicatorilor semnificativi, pentru situaia sau tehnologia
respectiv. Considernd o activitate ca un sistem bine definit, sunt
necesare seciuni de control: - la intrrile n sistem; - la ieirile
din sistem; - pe circuitele importante din interiorul sistemului; -
acoperirea ariei de impact a sistemului; - pe principalii vectori
de transport al poluanilor. Din punct de vedere al acoperirii
orizontului de timp este necesar ca prelevrile s fie realizate: n
momente relevante ale funcionrii unitii, n sezoane caracteristice,
n diferite momente ale zilei, i innd cont de dinamica proceselor
interne ale sistemului. Se atrage nc o dat atenia c, pentru reuita
aciunii de ansamblu de apreciere a calitii mediului i a relaiei cu
mediul a unui agent economic, n condiii de minim efort material,
uman i de timp, aceast prim aciune de alegere a seciunilor de
control i a indicatorilor de calitate este determinant. Ea face
obiectul unor discuii ntre prile implicate (APM, beneficiar,
executant) avnd n vedere realismul cu care trebuie privit punctul
de vedere al fiecruia dintre parteneri.Finalizarea evalurii la
nivelul bilantul de mediu II se face prin raportul la bilantul de
mediu. II. Structura raportului la bilantul de mediu II va respecta
coninutul din Ordinul 184/97, si este organizat n dou mari pri: I-a
parte Descrierea investigaiilor i rezultatele acestora. a II-a
parte Concluzii i recomandri privind soluii de reducere a polurii.
Se recomand ca accentul acestor prezentri s se pun pe evaluarea
sectorial i integral a impactului. Evalurile se fac n raport cu
normele romaneti n vigoare, iar acolo unde nu exist astfel de norme
se recomand ca evaluarea s se fac n raport cu normele
internaionale. n procesul de evaluare se vor avea n vedere att
rezultatele analizelor prezente, efectuate la momentul declanrii
bilantului de mediu II, dar i rezultatele prezentate n bilantul de
mediu I, n msura n care datele anterioare sunt credibile i utile n
descrierea evoluiei fenomenelor. Concluziile raportului la bilantul
de mediu II pot fi orientate pe dou posibile alternative: n cazul
evidenierii unei poluri semnificative se vor meniona aciuni i msuri
pentru programul de conformare, precum i precizarea unor termeni de
referin pentru viitoarea evaluare de risc
16
n cazul unei poluri nesemnificative vor fi menionate doar
elementele programului de conformare n cazul autorizrii. n ambele
cazuri se vor scoate n eviden neconformitile, cuantificarea lor, fa
de repere de referin, care s fac trimiteri la norme n vigoare. Se
recomand ca toate aceste cuantificri s se fac att la nivel
sectorial, pe fiecare factor de mediu analizat, dar i integrat
pentru ansamblul activitii. Pe baza unei astfel de aprecieri se
poate pune n eviden i aportul aciunilor i msurilor recomandate n
raportul la bilantul de mediu II, care vor contribui la creterea
performanei de mediu a activitii analizate, justificnd astfel
investiiile necesare. . CAPITOLUL 5
Evaluarea riscului de mediuEvaluarea riscului implic estimarea
(incluznd identificarea pericolelor, amploarea efectelor poteniale
i probabilitatea unei manifestri periculoase) i calcularea riscului
(incluznd cuantificarea importanei pericolelor i consecinelor
pentru persoane i/sau pentru mediul afectat). Studiul de risc este
cerut de ctre autoritatea de mediu atunci cnd s-a dovedit c exist o
poluare semnificativa pe un anumit amplasament. Evaluarea riscului
este definita drept un proces menit s identifice, analizeze i
controleze pericolele induse de prezena unor substane periculoase.
Factorii evalurii riscului in de triada surs-cale-receptor i sunt:
Pericol/surs (poluani, toxicitate, efecte particulare); Calea de
acionare (drumul de la surs la int); int/receptor (obiectivele
asupra crora se acioneaz). Riscul este definit ca fiind
probabilitatea apariiei unui incident cu efect negativ ntr-o
perioad specificat. Evaluarea integrat a riscului se bazeaz pe
ipoteza c toate riscurile la care este supus omul, realizrile sale
i desigur mediul sunt ntr-o relaie biunivoc ntr-o regiune dat, pot
fi sistematic identificate, analizate i evaluate se pot face opiuni
raionale asupra modului de reducere a riscului, asupra costului
social i economic al acestuia, a beneficiilor reducerii riscului, a
costurilor asociate, asigurndu-se baza unei gestionri integrate i
sigure a mediului. Obiectivele evalurii riscului constau n
identificarea: surselor de ageni poluani i pericolul de
manifestare; mecanisme i procese prin care se poate realiza riscul;
cile de transmitere i de transfer a riscului; msuri pentru
prevenirea manifestrii riscului la un nivel acceptabil; msuri
pentru reducerea efectelor dup manifestarea riscului. Gestionarea
integrat a riscului se bazeaz pe ipoteza c toate fazele de
gestionare: localizarea, prevenirea, diminuarea, protecia i
elementul instituional pot fi exploatate, astfel ca resursele
procesului de gestionare s fie optimizate. Dei, evaluarea i
gestionarea integrat a riscului ecologic necesit luarea n
considerare a tuturor riscurilor, nivelul de detaliere n fiecare
caz poate varia n funcie de prioritile prestabilite.
17
5.1 Tipuri i surse de risc Toate activitile umane sunt posibile
surse de risc, dar n contextul evalurii i gestionrii integrate a
riscului, urmtoarele constituie cele mai relevante tipuri i surse
de risc: Emisii continue n aer, ap i pe sol provenite de la
industrii i activitile asociate; Evacuri accidentale ale
substanelor periculoase provenite din instalaiile industriale i
care au un efect negativ asupra sntii i mediului (focuri, explozii,
manipulri de substane periculoase, depozitare de substane
periculoase etc.); Sistemele de transport constituie surse continue
de emisii. Transportul substanelor periculoase poate cauza
accidente cu consecine pentru sntate i mediu. n context,
transportul se refer la transferul materialelor pe cale ferat,
osele, conducte i pe ap; Surse naturale de accidente: cutremure,
furtuni, inundaii, erupii i care se pot suprapune peste sursele de
risc produse de om; Activiti agricole care afecteaz sntatea i
mediul: mprtierea de ngrminte, insecticide i ierbicide care
contamineaz solul, apele subterane i de suprafa. Activitile
agricole pot consuma mari cantiti de ap, ducnd la aridizarea
eroziunii solului; Urbanizarea i infrastructura asociat este o surs
de perturbare a mediului generatoare de poluare. 5.2 Subiecii
riscului intele riscului sunt mai nti indivizii care locuiesc n
zona studiat: copiii i btrnii. Indivizii cu diverse alergii i boli
sunt cei mai sensibili la diverse contaminri. Cei aflai n afara
zonei propriu-zise de risc pot fi afectai, datorit transportului de
poluant prin aer , cursuri de ap i prin produse agricole. Sistemele
ecologice care se afl n zona afectat sunt i ele supuse riscului.
Dispariia unei specii poate produce dereglarea ntregului lan
trofic. n al treilea rnd sectorul economic poate deveni inta
riscului. Un accident la o instalaie industrial poate produce
distrugerea altora din vecintate. Delimitarea zonei depinde desigur
de particularitile ei, fiind ntr-o oarecare msur inevitabil
arbitrar. Zona va fi selectat pentru caracteristicile ei
fizicogeografice i industrial-economice i nu dup granie
administrative; se va ine seama de instalaiile i sistemele
existente, precum i de potenialul zonei care poate fi direct
afectat; n delimitarea zonei trebuie s inem seama de sistemul de
transport pentru micarea materialelor periculoase; efectele pe care
le pot avea unele surse de risc potenial, dincolo de zona din
imediata apropiere. n acest caz se va lua n considerare att
efectele locale, ct i cele globale. 5.3 Informaii de baz asupra
zonei Informaii despre calitatea general a mediului. 18
AER: Concentraiile medii i maxime ale poluanilor SO2, NO2, CO2,
pulberi i ale altor poluani atmosferici provenii din procese
industriale. APA: Calitatea apei incluznd aici i calitatea apei
potabile. SOL: Depozitarea produselor care conin acizi, nitrai,
metale grele etc. Evaluarea impactului ecologic (EIE) Informaii
generale Densitatea populaiei i distribuia ei Rutele principale de
transport Topografia zonei Reeaua hidrografic Date climatice i
meteorologice Folosirea actual i n perspectiv a zonei Localizarea
instalaiilor industriale 5.4 Tipuri de activiti care se iau n
considerare Se va ntocmi o list cu tipurile de activiti care pot fi
expuse riscului, fcndu-se o detaliere ulterioar a fiecrui tip de
activitate generatoare de astfel de fenomene. La modul general
aceste activiti sunt: agricultura; industria biochimic i
farmaceutic; sectoare innd de industria militar; sectorul
alimentar; distribuia gazelor; uzine; metalurgie; minerit i
extracie; domeniul nuclear; industria chimic i petrochimic; reele
de transport pentru petrol; sectorul energetic i de distribuie;
depozitri i transport; tratarea i depozitarea reziduurilor.
Tehnicile de identificare au rezultat, n cea mai mare parte, din
observaiile fcute n procesul de exploatare a uzinelor sau n fazele
de proiectare a instalaiilor si se mpart n trei categorii:
Categoria I Metode comparative - Metoda listei de verificare a
procesului - Metoda reviziei de siguran - Metoda rangului relativ -
Analize preliminare ale riscului Categoria II Metode fundamentale -
Studiul de risc al funcionrii (HAZOP) - Analiza WHAT IF (ce ar fi
dac) - Modul de defectare i analiza efectului (FMEA) Categoria III
Metodele diagramelor logice 19
- Analiza arborelui de eroare - Analiza arborelui de evenimente
- Analiza cauze-efect - Analiza erorii umane Definirea riscului se
poate face prin stabilirea unei relaii de dependen fa de
probabilitatea de apariie (P) i gravitatea fenomenului (G) conform
relaiei: R=PXG Se observ posibila delimitare a trei zone: zona de
risc neglijabil n care nu trebuie acionat; este necesar meninerea
unei stri de supraveghere; zona de risc inacceptabil; trebuie
acionat energic pentru a reduce probabilitatea sau gravitatea
fenomenului; zona de risc n care trebuie avute n vedere promovarea
unor seturi de msuri i aciuni care treptat s scad amploarea
riscului. n marea majoritate a cazurilor evaluarea riscului poate
deveni i o problem abordabil economic prin estimarea raportului
dintre efectele duntoare (D) i efectele profitabile (B) conform
relaiei: R = P X (D - B)
Pentru fiecare dintre parametrii implicai se pot alctui scri de
probabilitate i P P P P P G G G G G = = = = = = = = = = 1 2 3 4 5 1
2 3 4 5 probabilitate probabilitate probabilitate probabilitate
probabilitate gravitate gravitate gravitate gravitate gravitate
nesemnificativ mic medie sigur foarte sigur
nesemnificativ mic medie mare foarte mare
De aici rezult i scri de risc: R = 1 risc nesemnificativ 1 <
R < 4 risc mic 4 < R < 9 risc mediu 9 < R < 16 risc
mare 16 < R < 25 risc foarte mare Analiza de risc, n msura n
care este privit cu realism, constituie la un moment dat i o analiz
din punct de vedere a acceptabilitii riscului. 20
n acest sens semnificativ este schema din figura , iar
acceptabilitatea sau nu a riscului este determinat de: amploarea
pericolului (uman, material); mrimea zonei de influen; efectele
directe i indirecte; capacitatea economiei de a lua msuri
preventive; capacitatea societii de a avea reacii rapide de rspuns.
O astfel de analiz trebuie s ofere instrumente pentru o gestionare
eficient a riscului. Aceasta poate fi privit din dou puncte de
vedere: gestionarea riscului, posibil s apar de la o surs cunoscut
pe o cale de transmitere identificabil i un receptor cunoscut (de
exemplu o zon contaminat cu substane petroliere, care pot afecta o
surs subteran de ap, ce asigur apa unei localiti). n acest caz
decizia const n momentul interveniei; tipul de intervenie (izolare;
remediere), amploarea interveniei etc. gestionarea riscului neles
ca incident-hazard (cutremur, explozie, tornad, incendiu natural,
inundaie etc.). n aceste cazuri societatea trebuie s acioneze
conform graficului din figura . Se observ c exist momente specifice
de aciune: - nainte de incident; - n timpul incidentului; - imediat
dup incident; - dup incident. De modul cum se acioneaz nainte de
apariia riscului - neles ca hazard depinde dac pierderile
materiale, umane sau de mediu vor fi de dimensiunea unui incident
sau a unui dezastru. Dac n timpul incidentului sau la diferite
momente, dup manifestarea lui, societatea este pregtit s acioneze
eficient, promt, coordonat, avnd asigurate resursele umane i
materiale necesare, atunci urmrile fenomenului vor fi minime i vor
dovedi c aceea colectivitate este pregtit s gestioneze eficient
riscul.
21
ANEXA A.1BILANTUL DE MEDIU NIVEL 0 Pentru procedura de
autorizare Autorul Numele: ... Adresa: ... Societatea Comerciala:
... Nr. tel.: ... Nr. fax: ... Titularul activitatii (societatea
comerciala) (daca este diferita de societatea comerciala
reprezentata de autor) Numele: ... Adresa: .... Nr. tel.: ... Nr.
fax: ... Scopul cererii: a) Schimbarea proprietarului b) Schimbarea
activitatii c) incetarea activitatii d) Activitate neautorizata
anterior 22
e) Altele Rugam specificati: ... Marimea amplasamentului /
Suprafata totala (m2) / Suprafata construita (m2) Activitatea pe
amplasament (i) Prezenta: ... (ii) Anterioara: ... (iii) Viitoare:
... Anexati dovada folosintei trecute a terenului amplasamentului,
daca exista. Bifati daca este anexata Categoria activitatii: (i)
Categoria conform anexei II la Legea 137/1995 (ii) Altele, rugam
specificati: Numar de personal / Norma intreaga / Norma partiala
Orice investigatie anterioara a amplasamentului privind poluarea
terenului: Da / Nu Daca"Da", detaliati: Orice emisii in: A (i) Ape
reziduale (ii) Canalizare menajera (iii) Apa pluviala B Aer (i)
Gaze de combustie (din surse fixe) (ii) Emisii tehnologice (iii)
Altele Rugam specificati: ... Provenienta deseurilor solide
(tone/luna: separate pe categorii, cu descrierea generala a
compozitiei si a amenajarilor existente pentru depozitare)
Rezervoare si conducte subterane (substanta
depozitata/transportata; volum/debit) Transformatoare si
condensatoare electrice in proprietate Da / Nu Daca "Da", ce
capacitate si ce vechime? Prezenta azbestului Da / Nu Daca "Da", ce
tip; daca este in cladiri, ce suprafata acopera (m2) ...
23
Folosinta terenului inconjuritor pe o distanta de 150 in
(rezidentiala, comerciala, recreationala, industriala etc.) Nord:
.. Vest: ... Sud: ... Est: ... Autorul (semnatura si stampila) ...
Titularul (semnatura si stampila) ...
ANEXA A.2BILANTUL DE MEDIU NIVEL I Scopul si domeniul bilantului
de mediu nivel I Introducere Bilantul de mediu nivel I reprezinta
procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor
efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in
identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si
interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile si
elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I, conform
modelului anexat. Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel
I se solicita, in toate evaluarile, prin bilantul de mediu, ale
impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau
instalatii, cu exceptia cazurilor in care autoritatea de mediu
competenta decide incetarea evaluarii prin bilant dupa executarea
bilantului de mediu nivel 0. Este indicata efectuarea acestor
investigatii preliminare pentru orice zone/instalatii cu impact
negativ asupra mediului, precum si la schimbarea proprietarului,
incetarea sau modificarea profilului unei activitati. Bilantul de
mediu va identifica si cuantifica raspunderea pentru starea
mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a
stabili asumarea unor obligatii sau acordarea unor compensatii,
potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.
In termeni generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie
sa identifice domeniile in care impactul asupra mediului, produs de
amplasamentele si instalatiile analizate, poate fi semnificativ.
Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu
prevederile legislatiei existente sau in curs de adoptare, precum
si asupra investigarii potentialelor poluari ale solului prin
activitati desfasurate anterior in zona analizata sau in 24
vecinatatea acesteia. Domenii de analiza Utilizarea terenului in
zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia Va fi
prezentata descrierea generala a amplasamentului analizat,
continand detalii privind: cele mai apropiate orase, cursuri de
apa, arii de interes pentru conservarea naturii, sosele importante,
precum si descrierea structurii geologice si a topografiei locale
ale amplasamentului si ale vecinatatilor acestuia. Se va identifica
si orice obiectiv protejat aflat la mai putin de 500 in de
amplasamentul analizat, functie de pozitia acestuia. Zonele
rezidentiale, de uz comercial sau industrial, spatiile de recreere
si cele fara constructii vor fi indicate specificandu-se distanta
si directia fata de amplasamentul obiectivului analizat. Functie de
disponibilitati, se vor prezenta detalii referitoare la apele de
suprafata si subterane, aflate in vecinatatea obiectivului, sau
informatii generale care sa permita identificarea localizarii, a
debitului, a sursei si utilizarii acestora. Istoricul zonei Daca
sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate si
descrise in ordine cronologica, identificand evolutia
caracteristicilor importante ale amplasamentului si ale
vecinatatilor. Daca nu este posibila folosirea hartilor istorice,
vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei,
specificandu-se sursa acestora. Marturiile fostilor angajati ai
unitatii pot constitui adesea o sursa buna de documentare.
Posibilitatea poluarii solului Se vor descrie activitatile
desfasurate in prezent in zona analizata. Aceste descrieri, precum
si istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie
sa asigure posibilitatea identificarii ariilor poluate si a
potentialelor poluari, care trebuie descrise cat mai detaliat
posibil. Depozitarea deseurilor Vor fi identificate deseurile
provenite din activitatea evaluata, apreciindu-se cantitatea si
compozitia. Se vor descrie si se vor localiza metoda si
amplasamentul depozitului temporar ca si al celui definitiv.
Condensatori/transformatori electrici Se vor prezenta detalii
despre orice condensator sau transformator electric, existent in
zona sau in apropiere, in special daca acesta va ramane in posesia
titularului activitatii evaluate. In functie de vechimea acestor
echipamente, se va investiga posibilitatea existentei bifenililor
policlorinati in uleiul de transformator (BPC). In caz de incendiu,
arderea acestor uleiuri reprezinta un risc serios pentru sanatatea
umana. De asemenea, se va evalua integritatea acestor
transformatoare, pentru a identifica daca exista scurgeri care au
putut contamina solul.
25
Securitatea zonei Securitatea zonei trebuie, de asemenea,
evaluata in bilantul de mediu nivel I, deoarece o zona care nu este
asigurata corespunzator cu paza poate determina poluari accidentale
prin efractii sau acte de vandalism. Este necesara o descriere a
sistemului de paza si protectie al zonei. Aceasta trebuie sa
includa o descriere a ariilor inconjuratoare, a imprejmuirilor
existente, a iluminarii amplasamentului, a sistemelor de alarma sau
a paznicilor cu care a fost asigurata zona in ultimii ani*). *) A
se vedea Legea 124/1995 de aprobare a O.G. 47/1994 privind apararea
impotriva dezastrelor. Masuri de paza impotriva incendiilor Vor fi
prezentate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor,
care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde
marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea accesului in aceste
zone, dotarea cu mijloace de interventie supuse intretinerii si
verificarilor periodice, conform reglementarilor in vigoare**). **)
A se vedea H.G. 51/1992 privind unele masuri pentru imbunatatirea
activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, republicata in
anui 1996. Protectia muncii si igiena locului de munca Respectarea
normelor de protectie si igiena a muncii reprezinta un domeniu
important in care relevanta subiectelor depinde de activitatile
desfasurate in zona. Responsabilitatea in acest domeniu va fi
asigurata de personal calificat, cu atributii clar specificate prin
fisa postului. La fiecare loc de munca se va pastra un registru de
evidenta a accidentelor, care sa permita identificarea cauzelor si
a masurilor luate in fiecare caz in parte. Pentru a reduce riscul
accidentelor, zona de lucru va fi mentinuta in ordine si curatenie.
In functie de marimea amplasamentului si de activitatea
desfasurata, poate fi necesara intocmirea unui plan de urgenta,
care sa descrie masurile de interventie in diferite cazuri de
necesitate. Functie de necesitatile specifice activitatii,
personalul trebuie sa fie dotat cu echipament individual de
protectie si materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate
periodic de catre beneficiarul activitatii, conform reglementarilor
in vigoare*). Acolo unde se utilizeaza echipamente tehnice, acestea
trebuie sa indeplineasca conditiile de protectie a muncii,
certificate de organele competente potrivit legii*), asigurandu-se
paza celor mobile. Mecanismele de ridicat vor fi intretinute
corespunzator si verificate periodic, asigurand regulamente de
exploatare speciale pentru a evita ranirea in timpul manipularii
materialelor. *) A se vedea Legea protectiei muncii 90/1996.
Evacuarea apelor uzate Este necesara descrierea generala a
sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Aceasta
descriere trebuie sa cuprinda evacuarea apelor tehnologice, cand
acestea sunt descarcate in ape de suprafata sau canalizari;
evacuarea apelor menajere 26
provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu
descarcare in ape de suprafata sau in canalizari. Este important sa
se analizeze prevederile autorizatiilor de gospodarire a apelor
privind descarcarea apelor uzate in receptori naturali sau acceptul
de descarcare a apelor uzate in canalizari, pentru a asigura
respectarea conditiilor impuse si pentru a include orice cerinta
suplimentara privind epurarea sau preepurarea apelor uzate inainte
de evacuare. Trebuie obtinute copii de pe autorizatiile sau
acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor identifica
cantitatile si calitatea efluentilor, precum si modificarile
acestora de-a lungul timpului. Vor fi consultate autoritatile
locale care admiriistreaza receptorul natural sau sistemul de
canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a
identifica eventualele reclamatii privind evacuarea apelor uzate de
la obiectivul analizat. Bilantul trebuie sa identifice statia de
epurare oraseneasca (sau a altui administrator), care primeste
efluentii tehnologici sau menajeri din zona analizata, tipul de
epurare si punctul de descarcare a acesteia in receptori naturali
(ape interioare sau maritime). Se vor prezenta detalii referitoare
la canalizari. Trebuie identificata destinatia acestor canalizari
si tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii
care prezinta o importanta deosebita in cazul unui incident de
poluare. Pe planul zonei se vor indica orice posibilitati de
interceptare a apelor de suprafata, a scurgerilor accidentale de
uleiuri, a canalizarilor din zonele de depozitare, precum si
localizarea si capacitatea de transport a canalizarilor
interceptate. De asemenea, trebuie prezentate observatii privind
integritatea sistemului de drenaj de pe intregul amplasament.
Emisii atmosferice Vor fi identificate toate emisiile atmosferice
de pe amplasament. Aceasta identificare trebuie sa cuprinda toate
aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile
directe din procese tehnologice si emisiile din instalatiile de
purificare a aerului, pana la sistemele de aer conditionat (daca
exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii privind directia
predominanta a vantului. Cantitatea si natura emisiilor atmosferice
vor fi prezentate detaliat, ca si conditiile impuse prin
autorizatii, analizand respectarea acestora. Se vor detalia datele
privind natura generala a emisiilor, incluzand date despre pulberi
in suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc. La locul de munca
emisiile vor fi monitorizate conform activitatii desfasurate pentru
a asigura indeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii.
Acest lucru este important pentru personalul care lucreaza in
spatii inchise si/sau cu substante periculoase. Vor fi descrise
sistemele locale de ventilatie, acolo unde exista. De asemenea, vor
fi examinate si prezentate sistemele de aer conditionat si agentul
de racire utilizat pentru acestea. Trebuie mentionata orice
inregistrare de Legionella pneumophilae, constatata de sistemul de
observare. Impactul zgomotului Trebuie descrise nivelurile de
zgomot generate pe amplasamentul obiectivului si in zonele
invecinate. Se vor consulta autoritatile locale pentru a se depista
daca au existat plangeri legate de disconfortul produs de zgomotul
activitatilor din zona sau din imprejurimi. Daca nivelurile de
zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din
masuratori 27
pentru a dovedi ca disconfortul nu afecteaza auzul personalului
si/sau ca impactul zgomotului in afara amplasamentului se
incadreaza in valorile standard. Daca nivelurile de zgomot produse
de activitatea analizata provoaca disconfort, vor fi reanalizate
amenajarile existente, asigurand masurile necesare pentru a atenua
zgomotul de la utilaje sau de la alte activitati generatoare de
zgomot, din zona. Proximitatea cablurilor de tensiune O examinare
succinta trebuie sa identifice si sa localizeze cablurile de inalta
tensiune din vecinatatea zonei atat pe cele subterane, cat si pe
cele de suprafata. Acest aspect este important pentru ca se
considera ca pot aparea tulburari fiziologice ale personalului care
lucreaza in vecinatatea cablurilor de inalta tensiune, prin
expunere indelungata. Surse de informare Fiecare dintre domeniile
descrise mai sus poate fi relevant pentru raspunderile privind
calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar bilantul
de mediu trebuie sa identifice si sa cuantifice aceste raspunderi.
Informatiile necesare se pot obtine din surse diferite, inclusiv
din urmatoarele: - examinarea informatiilor de arhiva;
28
BIBLIOGRAFIE
www.ioanco.ro Arhitectura www.auditeco.ro www.epcmediu.ro
www.ghid-mediu.ngo.ro www.ecoimm.ro www.ecomediu.ro
www.elcomediu.ro www.avize-mediu.ro www.energomediu.ro www.anpm.ro
Ernest Lupan Dreptul mediului Tratat elementar Editura Lumina Lex
1996
29
