27
Plante de leac <<Pentru fiecare boală a crescut o mică plantă>> (Preotul Kneipp) Universitatea “Ştefan cel Mare “,Suceava Facultatea de Istorie şi Geografie Specializarea :Geografia Turismului Anul :II Student :DIMITRIU ANDREEA Disciplina: BIOGEOGRAFIE

Biogeografie prezentare ppt

Embed Size (px)

DESCRIPTION

prezentare power point

Citation preview

BIOGEOGRAFIE

Plante de leac

(Preotul Kneipp)Universitatea tefan cel Mare ,SuceavaFacultatea de Istorie i GeografieSpecializarea :Geografia TurismuluiAnul :IIStudent :DIMITRIU ANDREEADisciplina:BIOGEOGRAFIE

Fig .1.OmagulPlantele medicinale sunt specii vegetale, cultivate sau spontane, care prin compoziia lor chimic au proprieti farmaceutice i sunt folosite n terapeutica uman i veterinar. Plantele medicinale sunt armele esentiale ale medicinii naturiste. Datorit efectelor medicinale pe care unele plante s-au dovedit a le avea, oamenii le-au ales in scopul de a vindeca sau macar ameliora diverse afectiuni. Natura se afla intr-o continua schimbare, unele specii dispar, altele se nasc si unele strabat timpul.

Introducere.Premisa culegerii este cunoaterea plantelor medicinale.Cele mai bune efecte lecuitoare au ierburile proaspt culese.La FLORI- culegerea este la nceputul perioadei de nflorireLa FRUNZE- nainte i dup perioada de nflorireRDCINILE- sunt scoase din pmnt la nceputul primverii sau toamnaFRUCTELE- se culeg in perioada coaceriiCulegerea plantelor

Fig.2.Culegerea plantelorPlantele nu se spal nainte de a fi puse la uscat ,dar se taie mrunt.Ceea ce s-a cules se aeaz afnat pe buci de crp sau hrtie netiprit i se usuc la umbr sau n ncperi aerisite ,clduroase(poduri) ct se poate de repede.Uscarea plantelor

Fig.3.Uscarea plantelorPrepararea ceaiului:oprire sau infuzie,extract rece,tinctur,sucul prospt ,terciul de plante,compresele cu aburi din plante,prepararea alifiilor i a uleilor ,bile de plante i compresele suedeze.Moduri de preparareAfinAloeAlunAnasonAngelicaAnghinareArdei iuteArmurariuArnicaBanuteiBozBradBroccoliBrustureBusuiocCamforCardamonCartofCastraveteCatina rosieCeaiCeapaCerealeCerentelChimen negruChimionCicoareCimbruCiresCiubotica cuculuiCoacaze negreCoacaze rosiiCoada caluluiCoada soriceluluiCoriandruCrusinCuisoareDafinDovleacDudEchinaceeaEucaliptFagFeniculFloarea soareluiFraguteFrasinGalbeneleGhimpeGrapefruitGrauGutuiHameiHreanIenuparIsopLamaieLemn cainescLemn dulceLeurdaLeusteanLevanticaLumanarica

Plante medicinale

MacMaciesMacrisMacrisul iepureluiMac de gradinaMaghiranMarMararMarul lupuluiMaslineMatragunaMentaMesteacanMorcovMureMusetelMustar negruNalbaNapraznicNucNucsoaraObligeanaOrzOvazPaducelPalamidaPapadieParPatlaginaPatrunjelPedicutaPelinPepene galbenPepene rosuPiersicPinPiper negruPlamanaricaPodbalPortocalPorumbPrunPufulitaRapitaReventRicinRidicheRosieRostopascaSalcamSalvieSanzieneScortisoaraSfecla rosieSmirnaSocSoiaSpanzSparanghelStejarStevieStruguriSulfinaSunatoareTarhonTataneasaTeiTelinaTraista ciobanuluiTrei frati patatiTroscotUrzicaUrzica moartaUsturoiValerianaVarzaVascVisinVolburaZmeura

Rostopasca, o plant medicinal foarte importantRostopasca este o plant cu multiple proprieti curative, recunoscut i folosit pentru efectele sale vindectoare nc din antichitate. La doze mari ntreaga plant este toxica, dar la dozele corecte ea are numeroase utilizri terapeutice. Rostopasca este folosit n combaterea negilor, bataturilor,ca adjuvant n tratarea tuberculozei pielii, tratarea ranilor, fistulelor, psoriazisului i fortific prul.Alte beneficii ale plantei de rostopasc includ: stimularea digestiei, creterea asimilrii unor substane precum vitaminele i mineralele, restabilirea tranzitului

5 plante medicinale puternice

Fig.4.RostopascGlbenelele sunt plante recunoscute pentru frumoasa culoare galben a florilor pe care acestea le produc. Glbenelele prezint numeroase beneficii, spre exemplu:Uz intern: gastrite hiperacide, ulcer gastric, ulcer duodenal, colecistita, icter infectios, ulceratii canceroase, inflamatii ale colonului, hemoroizi, vermifug, boli de ficat, cicatrizant intern, dismenoree si alte tulburari ale ciclului menstrual, reglandu-l, previne SPM (sindromul premenstrual) si durerile din timpul menstruatiei etc. Uz extern: leucoree, trichomoniaza, acnee, arsuri, degeraturi, rani purulente, cancerul pielii, leziuni ulceroase ale sanilor, cancer mamar, boli tegumentare, micoze, osteoporoza, negi, veruci, dermatite etc.

Glbenelele, plantele medicinale cu proprieti minune

Fig.5.GlbeneleUrzica este curativa incepand de la radacina, continuand cu tulpina si frunzele si terminand cu florile. Urzica prezinta numeroase beneficii:Actioneaza bactericid limitand sau inlaturand multiplicarea bacteriilor.Are efect benefic in bronsite si astm. Fluidifica secretiile bronhice si favorizeaza eliminarea lor prin expectoratie. Combate tusea.Stimuleaza metabolismul si secretia bilei, cea pancreatica, gastrica si intestinala. Stimuleaza totodata peristaltismul intestinal si digestia.Combate diareea, dizenteria si starile inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv.Vitaminizeaza, remineralizeaza si echilibreaza sistemul de aparare al organismului.Elimina starea de anemie.Actioneaza impotriva viermilor intestinali.Activeaza procesele fiziologice de formare a eritrocitelor, leucocitelor si trombocitelor; fluidifica sangele.Scade glucoza in sange.Activeaza regenerarea tesuturilor si epitelizarea, cicatrizand ranile.Influenteaza favorabil reumatismul si guta.Este tonic capilar si combate matreata.

Urzica, planta medicinala mai putin utilizata

Fig.6.Urzica"Cine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi proverb chinezesc. Beneficiile salviei sunt numeroase, in Roma antica a fost considerata planta sacra. Iata cateva dintre cele mai importante afectiuni in care salvia isi aduce beneficiile tamaduitoare:rinita, sinuzita, bronsita, astmul, bolile respiratorii cu secretii abundente si alte afectiuni ale aparatului respirator (raceli etc.)tumori la nivelul tubului digestiv, cancer de colon, indigestie, balonare si alte dereglari digestive si alte tranzitului intestinal (colite de fermentatie, diaree si alte infectii ale tubului digestiv)tulburari ale ciclului menstrual, dureri din timpul menstruatiei, sangerari abundente, menstruatie neregulata, anumite tipuri de infertilitate femininaastenie, anxietate, depresiediabet zaharat de dip IItulburari datorate menopauzeitranspiratii excesiveepuizare fizica si intelectualaaccelereaza vindecarea ranilor si a dermatitelorin cosmetica: reda sanatatea si rezistenta parului si ii confera stralucire, curata intes porii dilatati, fiind utilizata si in tratarea punctelor negre.

Salvia, plant medicinal tmduitoare

Fig.7.SalviaAloe vera a ramas pana in zilele noastre un leac de incredere care rezista cu stoicism in fata produselor avansate pe care cercetatorii le descopera zi de zi prin tehnologii moderne. In uz extern aloe vera poate fi utilizata pentru arsuri si rani usoare, herpes genital si labial, psoriazis, arsuri solare, practic pentru orice buba, pentru combaterea vergeturilor etc.In uz intern aloe poate fi folosita pentru a trata gastritele, ulcerul si colita ulcerativa, constipatia, stimuleaza sistemul imunitar (este studiata in tratamentul adjuvant al unor boli precum SIDA), accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul etc.

Aloe Vera, o planta medicinala deosebita

Fig.8.Aloe VeraAloe vera Poate provoca, n unele cazuri, inflamaia intestinului gros. De aceea, persoanele cu afeciuni ale ficatului, rinichilor i vezicii biliare vor folosi cu pruden aceast plant (pruden = numai cu acordul medicului curant). EchinaceaEste interzis in cazuri de mbolnviri progresive (evolutive) sistematice ca: tuberculoz, scleroz multipl, colagenoz. TeiulSupradozate, folosite sub form de in ceai but pe o durat mai mare de o lun de zile, de dou ori pe an, florile de tei antreneaz complicaii cardiace.ArmurariulTrebuie evitat categorice n cazuri de tromboflebit, hipertensiune i coagulabilitatea sngelui crescut. Barba ursuluin caz de supradozare apar dureri de rinichi (n partea de jos a spatelui). Trebuie folosit cu moderaie de ctre persoanele cu hipertensiune, cu boli de inim i de rinichi.. Cimbrioruln cantiti foarte mari, stimuleaz hiperfuncia glandei tiroide. Este contraindicat femeilor nsrcinate, dar i n cazuri de ulcer stomacal i duodenal, pielonefrit, hepatit, aterioscleroz coronarian i cerebral, fibrilaie atrial. Ctina alb Este contraindicat n cazuri de colecistit acut, pancreatit, diaree cronic. La brbai, ctina alb poate provoaca prostatit adenomatoas, iar la femei mastopatie, din cauza coninutului de fitohormoni. n caz de astm bronic si in alte cazuri rare, beta-carotenul, coninut n cantiti mari n ctina alb, poate declana reacii alergice.

7 plante medicinale... ucigtoare

Clocoticiul are proprieti sedative i antiinflamatoare i este folosit n caz de cistit i anexit, mpotriva durerilor abdominale, a migrenelor i durerilor de cap. Seminele de clocotici au acelai gust i arom ca fisticul.

Pelinul este una din cele mai puternice plante mpotriva demonilor i nu numai la noi ci n ntreaga Europ. Despre pelin se mai crede c apra de friguri. Pe vremuri, oamenii purtau pelinul la gt n timpul epidemiilor, ca s nu fie atini de boli. Ca plant de leac, pelinul este bun mpotriva viermilor intestinali, cte un ceai pe zi, timp de doua sptmni.

Cicoarea ferete de duhuri rele, dar i de dureri de ale dac suferindul se ncinge cu ea de Snziene. Cicoarea, bogat n insulina, se recomand diabeticilor ca un bun hipoglicemic, consumat n salate, infuzie ori rdcina, n loc de cafea.

Busuiocul, plant magic si liturgic, legat n jurul mijlocului, apr de farmece, femeilor le aduce noroc n dragoste i le ajut s-i afle ursitul n vis. Ca plant de leac, busuiocul se recomand n boli digestive i hepatobiliare sub form de infuzie, o linguri de plant la o can de ap clocotita. Cu o infuzie mai puternic de busuioc se pot face inhalaii n caz de sinuzit ori nas infundat.

Plantele care alung durerea i duhurile rele

Fig.9. Clocoticiul Fig.10.CicoareaUrechelnia cic ar face minuni n caz de trsnet. Stenii o puneau pe cas, n cutii, mai ales vara, cand simeau c se apropie furtuna. Sub form de suc, se recomand n bolile de urechi.

Omagul este o plant toxica i tocmai de aceea se credea c apr omul de cel necurat. Femeile purtau bru de omag ca sa fie ferite de iele. Ca leac, omagul se folosete sub stricta recomandare si supraveghere a medicului. Este bun, sub form de tinctiur, mpotriva nevralgiilor i a durerilor provocate de cancer, fiind un sedativ puternic.

O plant vrjit este i buruiana-znelor. Crete pe lng drum i are o floare de culoare violet, cu cinci petale zimate. I se mai spune apa sfintelor sau ciocul berzei iar babele o fierb i cu apa aceea i spal pe cei luai de iele sau de oimane. Se spune c la scurt timp dup scalda ritualic, bolnavii atini de aceast ciudat boal, asemntoare bolii zburtotului, se vindec.

i totusi, pn a ajunge ca plantele s ne apere de rele i de iele, s ne amintim de un proverb de al nostru, nscut din nelepciunea popular: Paza bun trece primejdia rea.

Fig.11.Omagul

Fig.12.UrechelniaAvantajele tratamentelor naturiste- accesibile: plantele medicinale i remediile naturale sunt uor de procurat- ieftine: pretul de raft este foarte mic.- aciunea blnd: curele dureaz cteva luni, nu agreseaz n nici un fel organismul- efecte de durata: odat instalate, efectele administrrii se resimt pe perioade lungi de timp - lipsa efectelor adverse: datorit aciunii sinergice a substanelor bioactive din plante, respectnd dozele adecvate. - tratare holistic: fiina uman este privit ca un ntreg, plantele acionnd la toate nivelele fizic i psiho-emoional.- asociere: plantele de leac pot fi folosite n paralel cu medicamente alopate, cu condiia ca efectul celor dou categorii s nu fie antagonist.Sntatea e maide predecat orice bogie, dar ajungem s o preuim abia la suferin. Trim ntr- un secol n care e tot mai greu s ne mpcm cu noi nine, cu lumea, cu natura. i de aici, att de multe conflicte, att de multe boli. Exist ns leac pentru fiecare. Dar nu ntotdeauna soluia e n medicamentele de sintez chimic. Sau nu ntotdeauna acestea sunt suficiente. Natura are reete de tot felul, potrivite fiecrei afeciuni. Cndva, ele vindecau fr aparatura sofisticat de acum. Erau leacuri bune. Plantele au rmas aceleai, dar nu le mai folosim.Concluzie