BOA. Biomecanica Coloanei Vertebrale. Biomecanica Gatului Mainii Si a Mainii

8/13/2019 BOA. Biomecanica Coloanei Vertebrale. Biomecanica Gatului Mainii Si a Mainii.

1/9

Biomecanica coloanei vertebrale

Miscrile coloanei vertebrale sunt miscri complexe. Ele se realizeaz prin cumularea usoarelor

deplasri

ale corpurilor vertebrale (la nivelul discurilor intervertebrale si la nivelul articulaiilor). Aceste

miscri sunt limitate

de rezistena ligamentelor si a articulaiilor intervertebrale si de gradul de compresibilitate a

esutului

fibrocartilaginos din care este compus discul.

Miscarea de flexie

n miscarea de flexie, poriunea anterioar a discurilor intervertebrale este comprimat, n timp

ce

ligamentul vertebral comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase, ligamentul

supraspinos si

muschii spatelui sunt pusi sub tensiune. Muschii care iniiaz miscarea sunt cei ai peretelui

abdominal in special

dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac si muschii subhioidieni si

sternocleidomastoidienii. Odat iniiat

miscarea, grupul antagonist al flexorilor (extensorii coloanei) intr n aciune si gradeaz

flectarea trunchiului,

nvingnd forele gravitaionale.

Miscarea de extensie

n miscarea de extensie, poriunile posterioare ale discurilor intervertebrale sunt comprimate, n

timp ce

ligamentul vertebral comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocat n ultima faz de

intrarea n contact

a apofizelor articulare si apoi a apofizelor spinoase. Muschii sanurilor vertebrale, deci muschii

extensori, sunt cei

care iniiaz miscarea, care apoi este controlat de grupul anterior. Mai intervin n extensie si:

spleniusul capului,

muschii posteriori ai gtului, interspinosii si muschii sacrospinali.


2/9

Miscarea de nclinare lateral (ndoire).

Aceast miscare are maximum de amplitudine nsegmentul dorsal. Muschii n nclinare sunt:

ptratul

lombelor, psoasul, intertransversalii si dreptul lateral al capului. Mai pot interveni si muschii

sanurilor vertebrale si

n special sistemul transverso-spinos, sternocleidomastoidianul (SCM), scalenii, muschii cefei,

trapezul, marele si

micul oblic abdominal.

Miscarea de rotaie (rsucire).

Este maxim n regiunea cervical. Coloana dorsal se roteaz puin si nuumai dac se nclin si

lateral.

Coloana lombar se rsuceste cnd este n extensie. Muschii care execut miscarea sunt: obliciiabdominali,

intercostalii, sistemul spino-transvers al muschilor sanurilor vertebrale. Rsucirea de aceeasi

parte se face prin:

marele dorsal, spleniusul, lungul gtului si micul oblic abdominal. Rsucirea de partea opus se

face prin: spinotransvers

si marele oblic abdominal.

4. Biomecanica articulaiei occipito-atlantoidiene

Articulaia acioneaz ca o prghie de gradul I, cu punctul de sprijin n articulaie, plasat ntre

fora dat de

muschii cefei si rezistena dat de greutatea capului care tinde s cad nainte. Ea permite

miscri de flexie cu

amplitudinea de 20o, de extensie de 30o si de nclinare lateral de 15o.

Muschii flexori sunt: marele si micul drept anterior ai capului si dreptul lateral al capului.

Muschii extensori sunt: trapezul, splenius, marele complex, marele si micul drept posterior ai

capului.

Muschii pentru nclinare sunt: trapezul, spleniusul, micul complex, STM, dreptul lateral al

gtului.


3/9


4/9

alta a capsulei.Degetele sunt segmente de membru formate din piele si os cu articulaii si curele

de transmisie

23

(tendoane) acionate de la distan, pe de o parte, de muschii antebraului si, pe de alt parte,

de muschii intrinseci

ai minii.

2. Muschii implicai n biomecanica acestor articulai i

a. muschii antebraului descrisi anterior) reprezint grupul muschilor de for ai minii. Ei

acioneaz asupra

degetelor dar si asupra articulaiei gtului minii, contribuie la miscrile minii dar si la

miscarea si fixarea

articulaiei gtului minii n poziiile cele mai convenabile executrii miscrilor degetelor.

b. muschii i ntr inseci ai mini i (19 muschi proprii) reprezint grupul muschilor de finee si

precizie ai minii. Ei

sunt:

-muschii tenarieni se gsesc n regiunea tenar, la partea supero-extern a palmei: -scurtul

abductor al policelui

-scurtul flexor al policelui

-opozantul

-adductorul policelui

-muschii hipotenarieni se gsesc n regiunea hipotenar aflat n partea intern a palme -

palmarul cutanat

-adductorul degetului mic


5/9

-scurtul flexor al degetului mic

-opozantul degetului mic

- muschii lojei mijlocii se gsesc ntre eminena tenar si eminena hipotenar, ei sunt: -

muschii lombricali

(flexori ai primei falange si extensori ai ultimelor dou falange ale degetelor 2-5).

-muschii interososi.(flexori ai primei falange si extensori ai ultmelor dou falange ca si

lombricalii dar, n

acelasi timp sunt si adductori si abductori ai degetelor 2-5).

3. Biomecanica articulaiei gtului minii si a minii

Complexul osteo-articular al gtului minii este astfel structurat nct permite efectuarea mai

multor

miscri. Rolul cel mai important revine articulaiei radio-carpiene si medio-carpiene care sunt

articulaii condiliene

cu dou grade de libertate. Miscrile sunt de flexie-extensie, de abducie-adducie si de

circumducie de mic

amplitudine, la nivelul gtului minii si de flexie-extensie, de nclinare lateral si de

circumducie la nivelul

degetelor II, III, IV, V. La nivelul policelui, miscrile sunt de: flexie, extensie, abducie,

adducie, opoziie (policele

priveste cu faa lui palmar, faa palmar a degetelor 2-5) si de circumducie. Policele se

suprapune peste celelalte

4 degete putnd transforma mna ntr-o adevrat pens care permite prehensiunea.Flexia si

extensia se execut n


6/9

plan sagital, n jurul unei axe transversale care trece prin capul osului mare. nsumate, miscrile

de flexie si

extensie active au o amplitudine medie de 1650, iar cele pasive de 175o. Miscrile de abducie

si adducie active au

o amplitudine de 550, iar cele pasive au amplitudinea de 650.

Membrul superior ca lan cinematic

Centura scapular umrul, braul, cotul, antebraul,gtul miniisi mna pot acion a n cursul

diferitelor

miscrifie ca un lan cinematic deschis , fie ca unul nchis.

Ca lan cinematic deschis membrul superior acioneaz n poziia ortostatic n:

- ridicarea si coborrea braelor prin lateral, prin nainte sau prin napoi.

- rsucirea nuntru si n afar,

- rotaia dinainte napoi si dinapoi nainte

- apucarea, mpingerea, aruncarea, lovirea

Ca lan cinematic nchis membrul superior acioneaz n:

- susinerea corpului n poziiile atrnat, atrnat sprijinit si stnd pe mini

Biomecanica coloanei ver tebrale

Micrile coloanei vertebrale sunt micri complexe. Ele se

realizeaz prin cumularea uoarelor deplasri ale corpurilor vertebrale

(la nivelul discurilor intervertebrale i la nivelul articulaiilor). Aceste

micri sunt limitate de rezistena ligamentelor i a articulaiilor


7/9

intervertebrale i de gradul de compresibilitate a esutului

fibrocartilaginos din care este compus discul.

50

Micarea de flexie

n micarea de flexie, poriunea anterioar a discurilor

intervertebrale este comprimat, n timp ce ligamentul vertebral

comun posterior, ligamentele galbene, ligamentele interspinoase,

ligamentul supraspinos i muchii spatelui sunt pui sub tensiune.

Muchii care iniiaz micarea sunt cei ai peretelui abdominal in

special dreptul abdominal si cei doi oblici, psoasul iliac i muchii

subhioidieni i sternocleidomastoidienii. Odat iniiat micarea,

grupul antagonist al flexorilor (extensorii coloanei) intr n aciune i

gradeaz flectarea trunchiului, nvingnd forele gravitaionale.

Micarea de extensie

n micarea de extensie, poriunile posterioare ale discurilor

intervertebrale sunt comprimate, n timp ce ligamentul vertebral

comun anterior este pus sub tensiune. Extensia este blocat n ultima

faz de intrarea n contact a apofizelor articulare i apoi a apofizelor

spinoase. Muchii anurilor vertebrale, deci muchii extensori, sunt

cei care iniiaz micarea, care apoi este controlat de grupul anterior.

Mai intervin n extensie i: spleniusul capului, muchii posteriori ai


8/9

gtului, interspinoii i muchii sacrospinali.

Micarea de nclinare lateral (ndoire).

Aceast micare are maximum de amplitudine n segmentul

dorsal. Muchii n nclinare sunt: ptratul lombelor, psoasul,

intertransversalii i dreptul lateral al capului. Mai pot interveni i

muchii anurilor vertebrale i n special sistemul transverso-spinos,

sternocleidomastoidianul (STM), scalenii, muchii cefei, trapezul,

marele i micul oblic abdominal.

Micarea de rotaie (rsucire).

Este maxim n regiunea cervical. Coloana dorsal se

roteaz puin i nuumai dac se nclin i lateral. Coloana lombar se

rsucete cnd este n extensie. Muchii care execut micarea sunt:

oblicii abdominali, intercostalii, sistemul spino-transvers al muchilor

anurilor vertebrale. Rsucirea de aceeai parte se face prin: marele

dorsal, spleniusul, lungul gtului i micul oblic abdominal. Rsucirea

de partea opus se face prin: spino-transvers i marele oblic

abdominal.

Biomecanica articulaiei occipito-atlantoidiene

Articulaia acioneaz ca o prghie de gradul I, cu punctul de

sprijin n articulaie, plasat ntre fora dat de muchii cefei i

rezistena dat de greutatea capului care tinde s cad nainte. Ea


9/9

permite micri de flexie cu amplitudinea de 20o, de extensie de 30o

i de nclinare lateral de 15o.

Muchii flexori sunt: marele i micul drept anterior ai capului

i dreptul lateral al capului.

Muchii extensori sunt: trapezul, splenius, marele complex,

marele i micul drept posterior ai capului.

Muchii pentru nclinare sunt: trapezul, spleniusul, micul

complex, STM, dreptul lateral al gtului.

Documents

BOA. Biomecanica Coloanei Vertebrale. Biomecanica Gatului Mainii Si a Mainii