Tractul gastrointestinal este format dintr-un tub muscular care incepe la nivelul cavitatii bucale si se continua cu faringele, esofagul, stomacul, intestinul, rectul si anusul

Tractul gastrointestinal este format dintr-un tub muscular care incepe la nivelul cavitatii bucale si se continua cu faringele, esofagul, stomacul, intestinul, rectul si anusul.In sistemul digestiv sunt cuprinse o serie de organe auxiliare pentru ca acesta sa isi poate indeplini activitatile zilnice; astfel, glandele salivare, ficatul, pancreasul si vezica biliara detin functii importante in desfasurarea digestiei.

Componentele individuale ale sistemului gastrointestinal sunt:cavitatea bucala, faringele, glandele salivare (parotide, sublinguale si submandibulare), esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros, ficat, vezica biliara si pancreas.

Principala activitate a tractului gastrointestinal este transformarea alimentelor in nutrienti, care pot fi absorbiti de catre organism pentru a produce energie. Digestia propriu zisa a alimentelor are loc in stomac si in intestinul subtire, unde proteinele, grasimile si carbohidratii sunt transformate chimic in molecule, care sunt absorbite prin epiteliul intestinului subtire si intra in circulatie. Intestinul gros joaca un rol important in reabsorbtia excesului de apa.

In cele din urma, materiile nedigerate si reziduurile sunt transformate inmaterii fecalesi sunt eliminate din organism.

In cazul unei afectiuni gastrointestinale, aceste activitati nu mai sunt indeplinite corespunzator iar pacientii pot prezenta simptome precum: greturi, stari de voma, diaree,constipatiesauocluzie intestinala.Afectiunile gastrointestinale sunt din cele mai frecvente si este imposibil ca o persoana sa nu sufere de o asemenea afectiune macar o data in viata.Colecistitaeste o inflamaie a vezicii biliare. In marea majoritate a cazurilor, colecistita este asociat calculilor biliari, mai precis atunci cnd un calcul obstrucioneaz canalul cistic, ducnd adesea la infectarea acestuia (cu bacterii din duoden), iar regiunea din amonte se inflameaz. Netratat, se poate ajunge la gangrenarea vezicii, urmat de peritonit. Alte complicaii sunt colangita, cronicizarea infeciei, abcese peri-veziculare sausindromul Mirizzi.

Criza acut este intensificat de obicei de o mas bogat n grsimi, caracterizandu-se prin instalarea rapid a unei dureri intense, constante, localizat in epigastru sau hipocondrul drept, si care cedeaz treptat in 12 ore.

Simptome Crize dureroase n hipocondrul drept;

Grea, vrsturi;

Stare febril;

Sensibilitate la palpare n hipocondrul drept;

In 15% din cazuri, vezica poate fi palpat;

In 25% din cazuri apare icter

Tratament[modificare|modificare surs] Tratament cu antibiotice;

Colecistectomie laparoscopic (extirparea vezicii biliare);

Colecistostomie percutanat (aspiratia vezicii biliare).

Cauzele gastritei[modificare|modificare surs]Gastrita poate avea diferite cauze[1]:

consum excesiv de alcool

utilizare prelungit a medicamentelor anti-inflamatoare non-steroidiene, cunoscute ca AINS, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul

infecie cu bacterii, cum ar fi Helicobacter Pylori

intervenii chirurgicale majore

accidentri traumatice, arsuri, sau infecii severe

Anumite boli, cum ar fi anemia pernicioas, anemia cronic de reflux biliar, sau tulburri ale sistemului imunitar, pot provoca i ele gastrit. Gastrita mai poate aprea i la cei care au suferit chirurgii de reconstrucie a tractului digestiv.

Simptomele gastritei[modificare|modificare surs]Cel mai frecvent simptom ntlnit labolnavieste durerea abdominal. Alte simptome sunt indigestia, balonarea, greaa, vrsturi, sau o senzaie de arsur n abdomenul superior. Snge n vrsturi sau scaune negre pot fi semne de sngerare la nivelul stomacului, care pot indica o problem serioas[2].

Muli oameni cu gastrit nu au nici cea mai vag idee c anume ei pot fi acei ce sufer de acest boal. Cu toate acestea, una dintre cea mai rspndit simptom este durerea n abdomenul superior, fiind caracterizat prin arsuri, intensitate, roadere sau prezena unui obiect ascuit. Alte locuri unde se pot simi asemenea simptome snt partea central-superioar a abdomenului i partea de stnga sus a abdomenului n jurul spatelui.

Alte semne i simptome:

Grea

Vom (avnd o nuan strvezie, verde, galben sau nsngerat n dependen de gravitatea problemei)

Eructaii

Balonare

Senzaie de stomac plin dup doar cteva mucri

Lipsa poftei de mncare

Pierderea inexplicabil n greutate

Diagnosticarea gastritei[modificare|modificare surs]De obicei se poate suspecta diagnosticul de gastrit pe baza simptomelor, dar cel mai sigur diagnostic este cel care se pune prin endoscopie digestiva superioara[3].

Endoscopia n cazul gastritei, este important mai ales pentru a preciza tipul de gastrita, deoarece unele forme de gastrit se trateaz specific i pot avea o evoluie mai ciudat, dar si pentru a exclude alte boli care pot da simptome similare (ulcerul gastric, esofagita sau cancerul gastric)

Complicaiile gastritei[modificare|modificare surs]Dei pare o boal simpl, gastrita poate da si complicaii, unele grave.

Cele mai frecvente complicaii ale gastritei sunt:

Sngerri cu anemie

Ulcerul gastric

Cancerul gastric

Scaderea absorbtiei vitaminei B12 urmata de anemie

Scaderea cantitatii de acid clorhidric din stomac in gastrita atrofica

Ulcer gastric

Ulcerul gastric(ulcerul localizat la nivelulstomacului) este oboalcronic digestiv caracterizata prin apariia de eroziuni la nivelul mucoasei gastrice. Este cea mai ntlnit form de ulceraie digestiv.

Ulcerul apare ca urmare a unui dezechilibru n balana dintre factorii protectori ai mucoasei stomacului (mucus, bicarbonai) i cei agresivi (secreia acid, pepsin, acizi biliari, consumul dealcool, unelemedicamenteprecumaspirina, etc.)[1].

Simptomele cele mai frecvente sunt crampele dureroase care apar n zona stomacului, dar pot s iradieze n spate sau spre partea dreapt a abdomenului[1]. Durerile au periodicitate dubl:

mica periodicitate, durerile aprnd la aproximativ patru ore dup mas;

marea periodicitate, durerile aprnd n perioade de crize primvara i toamna[1].

Cel mai bun examen pentru depistarea i stabilirea tipului de ulcer esteendoscopiagastro-duodenal, care poate fi efectuat n seciile de gastroenterologie ale spitalelor[1].

ClasificareTip I: ulcer de-a lungul corpului stomacului, frecvent pe mica curbura, la nivelul incizurii angulare, de-a lungul zonelor de rezistenta minima Tip II: ulcer al corpului stomacului asociat cu ulcer duodenal. Se asociaza cu hipersecretie acida Tip III: ulcer la nivelul antrului piloric, la 3 cm de pilor. Asociat cu hipersecretie acida Tip IV: ulcer gastroesofageal proximal Tip V: ulcer in orice portiune a stomacului. Asociat cu consum cronic de AINS