BOLI ALE SISTEMULUI RESPIRATOR

I. CRUP Crupul (sau laringotraheobronșita) este o afecțiune respiratorie cauzată de o infecție virală a căilor respiratorii superioare. Infecția provoacă inflamarea internă a gâtului.

MANIFESTĂRI Simptomele crupului includ tuse lătrătoare, stridor(un sunet acut, tipic, în momentul inspirației), răgușeală (disfonie) și dificultate respiratorie care se agravează de regulă în timpul nopții.

CAUZECauze virale Crupul spasmodic (crup cu tuse lătrătoare) este cauzat de același grup de virusuri ca și în cazul laringotraheitei acute, fără a avea însă semnele obișnuite ale infecției (febră, dureri de gât și un număr crescut de leucocite).Tratamentul și reacția la tratament sunt identice.Cauze bacteriene Crupul bacterian poate fi clasificat în următoarele tipuri: difterie laringiană, traheită bacteriană, laringotraheobronșită și laringotraheobronhopneumonie. Difteria laringiană este cauzată de agentul Corynebacterium diphtheriae în timp ce traheita bacteriană, laringotraheobronșita și laringotraheobronhopneumonia au origine virală, urmată de o infecție bacteriană. TRATAMENT Copiii cu crup trebuie calmați pe cât posibil.În mod obișnuit, se administrează steroizi, iar în cazuri grave, epinefrină.Copiilor cu saturație de oxigen (cantitatea de oxigen din sânge) sub 92% trebuie să li se administreze oxigen, iar pacienții cu crup sever pot fi spitalizați pentru a fi ținuți sub observație. Dacă este necesar oxigen, se recomandă menținerea unei surse de oxigen în apropierea feței copilului, aceasta creând mai puțin stres decât utilizarea unei măști de oxigen. În urma tratamentului, mai puțin de 0,2% dintre pacienți necesită intubație endotraheală(plasarea unui tub în interiorul tractului respirator).Steroizi Corticosteroizii, cum ar fi dexametazona și budesonida, pot fi utilizați în tratamentul crupului.Se obțin efecte benefice semnificative în decurs de șase ore de la administrare.Deși aceste medicamente sunt eficiente în cazul administrării pe cale orală (pe gură), parenterală (prin injectare), sau prin inhalare, se preferă administrarea pe cale orală. De obicei, o singură doză este suficientă și se consideră a fi destul de sigură. Dexametazona poate fi administrată în siguranță în doze de 0,15, 0,3 și 0,6 mg/kg.Epinefrină Crupul moderat până la sever poate fi ameliorat prin administrarea de epinefrină prin nebulizată (soluție inhalată care dilată căile respiratorii). Deși epinefrina reduce, de obicei, gravitatea crupului în decurs de 10–30 minute, efectele benefice durează doar aproximativ 2 ore. În cazul în care starea ameliorată a copilului rămâne constantă după 2–4 ore în urma tratamentului și nu apar alte complicații, acesta poate fi externat.Altele Sunt studiate și alte tratamente pentru crup, dar nu există suficiente dovezi care să susțină administrarea acestora. Inhalațiile de aburi fierbinți sau de aer umidificat reprezintă tratamente ambulatorii tradiționale, dar studiile clinice nu au putut demonstra eficacitatea acestora și astfel sunt rareori utilizate în prezent. De asemenea, nu se recomandă utilizarea de antitusive, care conțin de obicei dextrometorfan și/sau guiafenezină.PREVENIRE: Imunizarea (vaccinarea) împotriva gripei și difteriei poate preveni crupul.

II.DIFTERIA Este o boală infecțioasă a căilor respiratorii, agentul etiologic fiind Corynebacterium diphtheriae, o bacterie gram-pozitivă care produce toxina difterică. Este o boală gravă la care complicațiile pot duce la cazuri mortale.

MANIFESTARE Difteria prezintă o perioadă de incubaţie de aproximativ 7 zile.Primele manifestări apar după o săptămână de la contactul intectat.

SIMPTOMELa debut: astenie, anorexie, febră, dureri faringiene;

- Răguşeală- Tuse uscată- Respiraţie zgomotoasă şi prelungită

CAUZE Cauza este reprezentată de o infecţie, Corynebacterium diphtheriae, o bacterie care se găseşte în tactul respirator superior, în plăgi, pe tegumentele persoanelor infectate sau la purtători sănătoşi. Bacteriile care produc difteria se transmit atunci cȃnd o persoanǎ infectatǎ tușește sau strănutǎ, prin intermediul picǎturilor respiratorii. Deși mai puțin frecvent, bacteriile pot fi luate și de pe diferite articole de uz casnic, cum ar fi pahare, prosoape sau tacâmuri pe care au ajuns picǎturile respiratorii.

TRATAMENT Difteria este o boală gravă, motiv pentru care tratamentul va începe din momentul diagnosticǎrii preliminare. Dupǎ ce medicii confirmǎ un diagnostic preliminar, copilului sau adultului infectat i se va injecta o antitoxinǎ pentru a neutraliza toxina diftericǎ prezentǎ ȋn organism. Înainte de utilizarea antitoxinei se recomandǎ ca medici sǎ efectueze teste cutanate pentru a se asigura cǎ pacientul nu are o alergie la antitoxinǎ. Difteria este tratatǎ cu antibiotice precum penicilinǎ sau eritromicinǎ, terapie ce ajutǎ la eliminarea bacteriilor. Tratamentul se realizeazǎ, de regulǎ, ȋn spital unde aceștia pot fi internați ȋn secția de Terapie Intensivă. Dacǎ pacientul prezinta dificultǎți la respirație, medicii pot elimina o parte din membrana grosǎ dezvoltatǎ la nivelul gȃtului.Tratamentul preventiv Dacă o persoana a fost expusǎ la bacteria care provoacǎ difteria, acesta trebuie sǎ consulte un medic cȃt mai curȃnd. Ȋn acest caz, se poate recomanda un tratament cu antibiotice pentru a preveni apariția bolii sau chiar realizarea unui vaccin ȋmpotriva difteriei.

PREVENIRE Ȋn trecut, difteria era o boalǎ comunǎ ȋn special ȋn rȃndul copiilor, ȋnsǎ dupǎ apariția vaccinului difteric, rata de dezvoltare a bolii a fost redusǎ consistent.

Difteria poate fi prevenitǎ prin vaccin, iar ȋn majoritatea țǎrilor acesta se administreazǎ ȋn același timp cu vaccinul antitetanic și cu vaccinul antipertussis. Cu toate acestea, specialiștii recomandǎ repetarea vaccinului dupǎ aproximativ 10 ani pentru prelungirea efectului protector.

III.PNEUMOCONIOZESunt boli considerate boli profesionale întâlnite frecvent la mineri.

CAUZEPneumoconiozele reprezintă un ansamblu de boli pulmonare cauzate de inhalarea masivă, timp îndelungat a unor pulberi (de azbest, cărbune, dioxid de siliciu, de fier,etc) care determină inflamaţia şi apoi sclerozarea plămânilor.

MANIFESTAREPrimele semne ale unei pneumoconioze sunt descoperite cu ocazia examenelor radiologice sistematice, practicate la subiectii expuşi riscului. Apoi apare o jenă respiratorie care poate evolua până la o insuficienţă respiratorie.

TRATAMENTTratamentul constă în întreruperea expunerii la praf şi în tratarea simptomelor insuficienţei respiratorii (administrarea de oxigen la domiciliu pentru formele evoluate).

PREVENIREPrevenirea constă în purtatul unei măşti de către persoanele expuse acestui praf de la locul de muncă şi în practicarea unei supravegheri medicale sistematice în profesiile de risc.

IV. SILICOZA

Este o boală profesională pulmonară care face din grupa bolilor numită pneumoconioze Parenchimul pulmonar este înlocuit cu țesut conjunctiv, boala e numită după natura prafului care a determinat îmbolnăvirea, în cazul silicozei înmbolnăvirea este provocată de praful fin inhalat de siliciu.

MANIFESTĂRISimptomele silicozei:

- Dispeneea (dificultate la respiraţie)- Dureri toracice(cu senzaţie de jenă)- Febră- Astenie- Adinamia

CAUZESilicoza apare cu predilecţie la muncitorii din anumite ramuri economice, unde prăfuirea este intensă.( industria metalurgică, a sticlei, cristalului, porţelanului, faianţei,etc.)

TRATAMENTPentru tratarea silicozei pulmonare se poate apela la un tratament patogenic (inhalarea reacţiei pulmonare la prezenţa pulberilor de siliciu)Pentru tratarea simptomelor silicozei se poate utiliza o serie de medicamente:- Bronhodilatatoare (Miofilină, Teofilină)- Pentru dispnee sedativi ai tusei: Codeină- Expectorante: Bronhexin- Antalgice: Panadol, Algocalmin – pentru durerile toracice.

PREVENIREPentru prevenirea diagnosticului sunt necesare: examenul radiologic, tomografie computerizată, examene de laborator.