Bolile cronice problema majora de sanatate publica in lume

Lumea

in care traim este un loc periculos ; nu datorita oamenilor rai ci datorita acelora care nu fac nimic pentru a-i opri pe cei ce ne fac rauEinstein

Bolile cronice = principala cauza de deces si incapacitate in lume 60% din decesele totale sunt datorate bolilor cronice. Numarul deceselor cauzate de bolile cronice este dublu fata de cel al deceselor datorate bolilor infectioase, afectiunilor materne si perinatale si deficientelor nutritionale luate impreuna.

Distributia globala a deceselor prin boli cronice 80% in tari subdezvoltate si in curs de dezvoltare 20% in tari dezvoltate

Total decese = 58 milioaneBoli cronice = 35 mil decese BCV = 30% din total (17 528 000 decese) Cancere =13% (7 586 000 decese) Alte boli cronice = 9% - afectiuni digestive, neuropsihice, genitourinare, osteoarticulare, malformatii congenitale Boli respiratorii cronice = 7% ( 4 057 000 decese) Diabet = 2% (1 125 000 decese)

EUROPA 2005 Total decese estimate = 9.783.000 Decese boli cronice = 8.414.000 BCV = 52% Cancer = 19% Boli resp cronice = 4% Diabet = 2% Alte boli cronice = 9%

America de Nord si Sud 2005 Total decese estimate = 6.225.000 Decese boli cronice = 4.823.000 BCV = 33% Cancer = 19% Boli cronice resp = 7% Diabet = 5% Alte boli cronice = 14%

AFRICA 2005 Total decese estimate= 10.922.000 Decese boli cronice = 2.446.000 BCV = 10% Cancer = 4% Boli resp cronice = 3% Diabet = 1% Alte boli cronice = 5%

Pacificul de Vest 2005 Total decese = 12.397.000 Decese boli cronice = 9.588.000 BCV = 33% din total decese Cancer = 20% Boli resp cronice = 14% Diabet = 2% Alte boli cronice = 9%

Asia de Sud Est 2005 Total decese estimate = 14.680.000 Decese boli cronice = 7.941.000 BCV = 28% Cancer = 9% Boli resp cronice = 7% Diabet = 2% Alte boli cronice = 8%

Determinantii bolilor cronice Comportamentali (stil de viata) Socioeconomici Culturali Politici De mediu

Sub influenta Globalizarii

Urbanizarii Imbatranirii populatiei

Actioneaza prin Factori de risc controlabili

Factori de risc necontrolabili

Factori de risc controlabili Dieta nesanatoasa Inactivitatea fizica

Fumatul

Factori de risc necontrolabili

Varsta Mostenirea genetica

Rezultat

BCV Cancere Boli respiratorii cronice Diabet

7 din principalii 10 factori de risc sunt datorati stilului de viataHTA Colesterol crescut Obezitatea Inactivitatea fizica Consumul insuficient de legume si fructe - Fumatul - Consumul excesiv de alcool

Ponderea factorilor de risc / decese HTA = 7 milioane decese/an (13%) Fumatul = 4.9 milioane (8.8%) Colesterol crescut = 4.4 mil (7.9%) Subnutritia = 3.7 mil Contactul sexual neprotejat = 2.9 milioane (5.2%) Consum scazut de fructe si legume = 2.7 mil(4.9%) Obezitatea = 2.6 mil Inactivitatea fizica = 1.9 milioane decese Alcool = 1.8 milioane (3.2%) Apa, sanitatie si igiena = 1.7 milioane (3.1%)

DALY (Disability Adjusted Life Years) Ani de viata cu incapacitate sau ani potentiali de viata pierduti Masoara suferinta (povara) datorata bolilor

Un DALY este echivalent cu pierderea unui an de viata sanatoasa.

Ponderea factorilor de risc / suferinta in DALY Subnutritia = 138 milioane ani Contacte sexuale neprotejate = 91.9 mil HTA = 64.3 mil Fumatul = 59.1 mil Alcoolul = 58.3 mil Apa, sanitatie si igiena = 54.2 mil Colesterol = 40.4 mil Fum combustibili solizi = 39.3 mil Deficiente de fier = 35 mil Obezitatea = 34 mil Deficiente de zinc = 28 mil Consum scazut de fructe si legume = 26.7 mil

Distributia globala a suferintei cauzate de principalii factori de risc

Ce se intampla? Se consuma mai multe alimente cu continut bogat in zahar si/sau grasimi saturate sau sare. Tranzitia nutritionala si sedentarismul in tarile in curs de dezvoltare Cresterea prevalentei bolilor cronice in multe din tarile sarace (dubla povara)

De ce s-a ajuns in aceasta situatie ? Atitudini Opinii Mentalitati

GRESITE

REZULTAT

NEGLIJAREA PE PLAN MONDIAL A BOLILOR CRONICE

NR 10 Bolile cronice afecteaza in principal tarile dezvoltate (programele de preventie si control a acestor boli s-au concentrat in special pe aceste tari datorita prevalentei mai mari) Studiile ne arata ca 80% din decesele prin boli cronice au loc in tarile subdezvoltate si in curs de dezvoltare.

NR 9 Tarile sarace ar trebui sa controleze bolile infectioase inainte de a se ocupa de cele cronice. In realitate, tarile cu venit mic si mijlociu au o dubla povara, ele continuind sa aiba probleme cu controlul bolilor infectioase, probleme la care se adauga cresterea numarului de cazuri de boli cronice, in special in mediul urban.

NR 8 Bolile cronice afecteaza in principal oamenii bogati. Adevarul este ca in toate tarile, cu exceptia celor subdezvoltate, patura saracilor prezinta un risc mai mare de imbolnavire si deces prin boli cronice decat cea bogata.

NR 7 Bolile cronice sunt specifice persoanelor varstnice. Studiile arata insa ca aproape jumatate din decesele prin boli cronice apar prematur, inainte de 70 de ani. In tarile sarace exista tendinta ca aceste boli sa apara la adultii tineri si de varsta mijlocie, astfel prelungindu-se suferinta si decedand mai devreme decat cei din tarile bogate.

NR 6

Unele boli cronice, in special afectiunile cardiace afecteaza in principal barbatii. Adevarul este ca bolile cronice, printre care si cele cardiace afecteaza in mod aproape egal ambele sexe (B = 53%, F = 47%)

NR 5 Bolile cronice sunt rezultatul unui stil de viata nesanatos iar indivizii sunt singurii responsabili. Adevarul este ca responsabilitatea individuala poate fi totala numai atunci cand indivizii au acces in mod egal la o viata sanatoasa si sunt sustinuti in alegerea unui stil de viata sanogen. Exista si categorii precum copii si saracii care nu pot alege mediul, dieta, accesul la educatie si ingrijiri de sanatate.

NR 4 Bolile cronice nu pot fi prevenite In realitate, principalii factori de risc ai bolilor cronice sunt cunoscuti iar daca ei ar fi eliminati cel putin 40% din cancere si 80% din afectiunile cardiace, AVC si diabet tip2 ar putea fi prevenite.

NR 3 Preventia si controlul bolilor cronice sunt prea scumpe pentru a fi implementate in tarile sarace. In realitate multe dintre interventiile pentru bolile cronice au costuri mici de implementare.

NR 2 Exemple de genul Bunicul meu a fumat toata viata si a fost obez si a trait 96 de ani Pentru bolile cronice exista 2 tipuri de indivizi: - unii cu multi factori de risc care sunt sanatosi si traiesc mult - altii care nu prezinta factori de risc sau au foarte putini si se imbolnavesc si decedeaza de boli cronice la varste tinere. Acesti indivizi exista dar ei sunt putini si nu respecta modelul tipic al majoritatii.

NR 1 Fiecare trebuie sa moara de ceva Este adevarat ca fiecare va muri de o anumita cauza dar moartea nu trebuie sa fie lenta, dureroasa sau prematura.

Multe dintre bolile cronice duc la suferinta indelungata daca bolnavul nu este tratat corespunzator.

Impactul economic al bolilor cronice Bolile cronice pot duce indivizii si familiile acestora la saracie subminand astfel dezvoltarea macroeconomica din multe tari, in special cele sarace.

Impactul economic al bolilor cronice Individ Familie Comunitate / societate Global

OMS Bolile cronice reprezinta o povara economica foarte grea pentru toate tarile in general si in special pentru cele sarace si aceasta povara va creste daca nu se vor lua masuri de preventie si control a acestor boli.

Pierderi economice 2005 Datorita bolilor coronariene, AVC si diabetului s-au pierdut: 18 miliarde $ in China 11 miliarde $ in Federatia Rusa 9 miliarde $ in India 3 miliarde $ in Brazilia

Estimari 2005 -2015 China = 560 miliarde $ Federatia Rusa = 300 miliarde $ India = 220 miliarde $ Brazilia = 40 miliarde $ UK = 30 miliarde $ Pakistan = 20 miliarde $ Canada = 5 miliarde $

Stil de viata sanogen Sa mancam mai multe fructe si legume Sa facem zilnic exercitii fizice Sa cosumam mai multe lichide Sa inlocuim grasimile animale saturate cu grasimi vegetale nesaturate Sa reducem cantitatea de alimente grase, sarate si dulci din dieta Sa mentinem greutatea corpului in limite normale BMI = 18.5 -24.9 Sa stopam fumatul

CONCLUZIEPreventia si controlul bolilor cronice SUNT POSIBILE

AJUTA OAMENII SA TRAIASCA MAI MULT SI MAI BINE.

4 niveluri de preventie

Primordial Primar Secundar Tertiar

Preventia primordiala Faza premergatoare aparitiei factorilor de risc si cauzali Populatia tinta = populatia totala si grupuri cu risc Scop = evitarea aparitiei si dezvoltarii unor modele sociale, economice si culturale ce prezinta un risc crescut de boala Metode = politici si programe de educatie sanogene

Preventia primara Faza = FR prezenti Tinta = populatia totala, grupe de risc si indivizi sanatosi Scop = reducerea incidentei bolilor prin controlul factorilor de risc si cauzali Strategii = populationala si individuala Metode = politici si programe de educatie sanogene.

Preventia secundara Faza preclinica a bolii Tinta = pacientii Scop = vindecarea si evitarea consecintelor bolii prin diagnostic si tratament precoce corect. Metode = programe de screening

Preventia tertiara Faza clinica (simptomatica) a bolii Tinta = pacientii Scop = reducerea progresului si complicatiilor bolii Metode = terapeutice si de recuperare prin care se reduce suferinta, incapacitatea si handicapul.

Toate nivelurile de preventie sunt importante si complementare. Preventia primordiala si primara contribuie in cea mai mare masura la sanatatea si bunastarea intregii populatii.