Boli Cu Transmitere Pe Cale Respiratorie

7/24/2019 Boli Cu Transmitere Pe Cale Respiratorie

1/6

BOLI CU TRANSMITERE PE CALE RESPIRATORIE

1)VARICELAEste o boala infec ioasa acuta, contagioasa, cunoscuta si sub numele de vrsat de vnt

produsa de virusul varicelo-zosterian si manifestata prin erup ie polimorfa, pruriginoasa,apruta in valuri.

Virusul varicelo-zosterian determina varicela ca infectie primara si herpes zoster cainfectie recurenta. Sursa de infectie o constituie bolnavii de varicela sau de herpes zoster caresunt infec io i prin leziunile tegumentare si mai ales prin cele ale mucoaselor. Poarta de intrare a infec iei este mucoasa nazofaringiana si cea conjunctivala.

Mod de transmitere -transmiterea este respiratorie, prin picturile de secre ienazofaringiana rspndite aerogen sau foarte rar prin obiecte proaspt murdrite cu secre iiale mucoaselor sau leziuni tegumentare. oala este mai frecventa la copii intre !-"# ani, iarnasi la $nceputul primverii.

%ontagiozitatea este foarte mare, in special in stadiul ini ial, durata perioadei decontagiune $ncepnd cu "-! zile $nainte de apari ia erup iei si dureaz apro&imativ ' zile dup ultimul val eruptiv. Practic, sursa de infectie este omul bolnav.

%rustele de varicela nu sunt contagioase. (e i imunitatea dup varicela este de lungadurata se admite ca la unele persoane virusul poate persista ani in stare latenta in celulelenervoase, provocnd la adul i tabloul de herpes zoster.

Simptome - incuba ia variaz intre ")-!" de zile, in medie fiind de "#-"* zile iarcarantina dureaz + sptmni. ormele severe apar numai la copii si adul ii cu rezistentasczut. a copii, simptomele care preced erup ia pot fi minore febra moderata, cefalee,mialgii/ care dureaz 0-") zile. a interval de "-! zile apar elemente eruptive noi.

Perioada pre-eruptiva dureaz !-+ zile cu dureri de cap, febra si dureri musculare si

rareori o erup ie trectoare de tip scarlatiniform. 1n perioada eruptiva, care dureaz 0-") zile,erup ia apare mai $nti pe corp unde domina, apoi pe fata si membre fiind $nso ita de febra si mncrime, cu aspect de vezicule comparate cu pictura de roua - de men ionat ca erup ia

poate aprea si pe palme, pielea capului, pe mucoase, mai ales in cavitatea bucala, laringe siesuturi conjunctive.

1ntre valurile eruptive starea generala este buna, fiind influen ata doar de caracterulpruriginos al erup iei care poate determina nelini te, agita ie/ sau de durerea ulcera iilor de la nivelul mucoaselor. a sfr it vezicula se usuc, formnd o crusta, fr sa lase cicatrice, cue&cep ia unei u oare pigmenta ii trectoare.

Stadiul de cruste poate dura ")-!) de zile2 febra $nso e te fiecare puseu eruptiv, nefiind $ns foarte crescuta. Evolu ia bolii este de obicei u oara, spre vindecare urmata de o

imunitate durabila. Este posibila suprainfec ia bacteriana a elementelor eruptive.%omplica iile neurologice menigo- encefalita/ apar mai ales la copiiimunodeprimati. Pneumoniaeste rara la copii.

Tratament - varicela este o afec iune care trebuie declarata obligatoriu numeric,izolarea fcnd-se la domiciliu timp de cel pu in ' zile de la apari ia erup iei, iar contactii adul i sunt lsa i liberi cu efectuarea dezinfec iei, continua si terminala.

(e asemenea, se poate administra si unsuplement alimentarcu rol antiviral,antibacterian, antifungic ce este recomandat pentru infec ii herpetice, zosteriene, rujeola,mononucleoza, varicela, sindrom de oboseala cronica. 3ratamentul la domiciliu presupune si repaus la pat, igiena pielii si a mucoaselorveziculele nu se rup $ntruct se pot infecta/. 3egumentul cu erup ie se pudreaz

cualcool mentolat sau talc mentolat. aia generala este permisa numai dup cdereacrustelor. %azurile severe sau complicate necesita spitalizare.

"
http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/varicela-varsat-de-vant-infectie-contagioasa_649http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/zona-zoster_1371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incubatie_1187http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incubatie_1187http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incubatie_1187http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/convulsiile-febrile-la-copil_198http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/convulsiile-febrile-la-copil_198http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Meningita-si-alte-infectii-ale-sistemului-nervos/encefalita_325http://www.sfatulmedicului.ro/Pneumonii/pneumonia-comunitara_502http://bit.ly/11Y4ghihttp://bit.ly/11Y4ghihttp://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/alcoolul-alimentul-toxic_3751http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/alcoolul-alimentul-toxic_3751http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/zona-zoster_1371http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/incubatie_1187http://www.sfatulmedicului.ro/Cefaleea-si-migrena/cefaleea_309http://www.sfatulmedicului.ro/Epilepsia-si-Convulsiile/convulsiile-febrile-la-copil_198http://www.sfatulmedicului.ro/Procedee-dermatocosmetice/cicatricile_1400http://www.sfatulmedicului.ro/Meningita-si-alte-infectii-ale-sistemului-nervos/encefalita_325http://www.sfatulmedicului.ro/Pneumonii/pneumonia-comunitara_502http://bit.ly/11Y4ghihttp://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/alcoolul-alimentul-toxic_3751http://www.sfatulmedicului.ro/Varicela-si-zona-zoster/varicela-varsat-de-vant-infectie-contagioasa_649


2/6

1n formele u oare si medii sunt suficiente masurile de prevenire a suprainfec iei bacteriene si calmarea pruritului. Prevenirea se face prin4

- imunizare activa cu vaccin viu atenuat/ recomandata copiilor2 - imunizare pasiva cu imunoglobuline specifice anti varicela, care se administreaz in

primele +-# zile de la contactul infectant, mai ales celor cu imunosupresie.

2) RUEOLASimptomatologia se dezvolta de obicei in 5-"! zile de la e&punerea la virus. %u toate

acestea, perioada de incuba ie perioada de timp scursa intre momentul infectrii si momentulapari iei primelor simptome/ se poate $ntinde pe un interval cuprins intre 0 si "5 zile.

Simptomele ini iale includ4- febra +5% sau mai mare/- rinoree scurgerea de secre ii de la nivelul nasului/, strnut- senza ia de gat uscat, tuse persistenta- cre terea in volum a ganglionilor latre-cervicali- diaree

- oboseala, inapeten a pierderea poftei de mncare/- uneori poate apare si o lacrimare discreta.6ceasta simptomatologie se $ntinde pe o perioada cuprinsa intre + si * zile. Spre

sfr itul acestei faze, apare o erup ie sub forma unor puncte ro ii cu un centru mic de culoare gri, denumita si semnul 7opli8, si care apare pe mucoasa bucala.

Erup ia dispare in apro&imativ "5 ore si in locul ei apare erup ia tipica de rujeola4 - apare mai $nti la nivelul fetei si in spatele urechilor, pentru a se rspndi apoi pe

$ntreg corpul.- este $nso ita de obicei de febra pana la #)% sau mai mult, dar care scade in

urmtoarele ! zile.- erup ia dureaz apro&imativ * zile si poate fi $nso ita de o senza ie u oara de

mncrime.- erup ia dispare in aceea i ordine in care a aprut. - dup dispari ia erup iei, pe locul respectiv, pielea poate avea o tenta maronie,

decolorata care dispare treptat.olnavul este contagios cu # zile $nainte de apari ia erup iei cutanate tipice si $nc # zile

dup aceea.9ujeola este cel mai frecvent diagnosticata prin istoricul de e&punere la virus, prezenta

erup iei caracteristice, a febrei peste +5 grade % pentru mai mult de + zile, la care se adaugsi alte semne cum ar fi inflama ia la nivelul ochilor sau congestia toracica.

a nevoie, se pot efectua teste sangvine testul cu anticorpi imunofluorescenti sau testul

E1S6/ pentru a confirma diagnosticul si a elimina alte boli care pot da simptomatologieasemntoare. Se pot face teste si din secre iile nazale sau din gat culturi virale/ pentru ademonstra e&istenta virusului. 9adiografiile toracice se pot efectua daca medicul suspecteazo pneumonie.

Vaccinarea $mpotriva rujeolei este o metoda eficienta de prevenire a bolii. (e obicei sefolose te un vaccin triplu vaccinul 9:9 ; rujeola, oreion, rubeola/ care confer protec ie

pentru rujeola, oreon parotidita epidemica/ si rubeola. Studii recente au artat ca vaccinul nuproduce reac ii alergice la copiii care sunt alergici la proteinele din ou.

Vaccinul are efect asupra bolii daca se administreaz in primele 0! de ore de lacontactul ini ial cu virusul. 6lta metoda profilactica este reprezentata de administrarea deimunoglobuline 1


3/6

1n cazurile fr complica ii, rujeola este tratata prin repaus la pat si $ngrijire ladomiciliu. 3ratamentul la domiciliu include medicamente ce nu au nevoie de prescrip iemedicala si care au efect antipiretic scad febra/ si antialgic scad durerea/, a a cum esteibuprofenul sau alte medicamente din aceea i clasa, precum acetaminofenul paracetamol/.

6spirina este contraindicata la persoanele sub !) de ani datorita legturii sale cu

apari ia unei afec iuni mai rare dar foarte grava, denumita sindromul 9e=e afectare cerebrala si hepatica grava, ce are ca si cauza consumului de aspirina/. >u se folosesc antibiotice intratamentul rujeolei dect daca apar complica ii bacteriene, cum ar fi pneumonia sau infec ii ale urechii. 1n timpul bolii poate scdea concentra ia de vitamina 6 din organism, ceea ceduce la apari ia sindromului de uscciune a ochilor &eroftalmie/ si uneori orbire. (eficitul devitamina 6 creste si riscul decesului datorita complica iilor, mai ales la copiii sub ! ani.

Suplimente de vitamina 6 se recomanda pentru4- copii intre ' luni si ! ani, care sunt spitaliza i datorita apari iei complica iilor - copii cu rujeola, care au un sistem imunitar deficitar sau carente de vitamina 6- to i copiii cu rujeola care provin din comunit i sau zone in care deficitul de vitamina

6 este recunoscut a fi o problema de sntate, mai ales in tarile in curs de dezvoltare sau

zonele izolate.

!)RUBEOLA9ubeola este o boala infec ioasa, eruptiva, care poate sa apar la sugarii cu vrsta sub "

an si in colectivit ile de copii nevaccina i. Popular rubeola este denumita pojarel. Este determinata de virusul rubeolic, care pana la introducerea vaccinrii, determina

epidemii, iarna si primvara. Virusul rubeolic rezista la frig, dar este sensibil la cldura sisolven ii organici. : forma grava de rubeola este reprezentata de rubeola congenitala.

Epidemio"o#ie- transmiterea se face4 pe cale aeriana prin picturile de tuse, strnut, vorbit /, prin

contactul cu suprafe ele contaminate jucrii, vesela, mobilier/, prin transmiterea sanguinadaca e&ista rni deschise si prin transmiterea materno-fetala rubeola congenitala/

-perioada de incuba ie este de "#-!" de zile - infec ia se transmite $nainte de apari ia simptomelor. Virusul se poate detecta in faringe cu *-0 zile $nainte de apari ia simptomelor si 0-") zile dup apari ia erup iei

- perioada de ma&ima contagiozitate este in momentul apari iei erup iei Simptomato"o#ia- perioada de invazie dureaz !-+ zile si este reprezentata de4 febra +5-+5,* grade

%elsius, cefalee dureri de cap/, indispozi ie, iritabilitate, oboseala, disfagie dureri in gat / sirefuzul alimenta iei, adenopatiemrirea de volum al ganglionilor/ submandibulara sub

brbie /, laterocervicala de o parte si alta a gatului/, occipitala in spatele gatului/, care este

un semn sugestiv in diagnosticarea bolii2 adenopatia poate persista !-# pana la ' sptmni,perioada de stare eruptiva/.- erup ia apare la o zi dup scderea febrei2 ini ial apare la nivelul fetei si in spatele

urechilor ,apoi se e&tinde la trunchi si membre2 erup ia este sub forma unor pete de culoareroz, rotunde sau ovalare, nu conflueaza, poate sa dispar in cteva ore sau poate persista !-+zile

- artralgii dureri articulare /- evolu ia este u oara, boala determina imunitate de durata %omplica ii4- artrita rubeolica- purpura trombocitopenica

- encefalita- encefalomielita

+


4/6

(iagnosticul- contactul cu persoana bolnava-semnele clinice4 erup ia, adenopatia- determinarea anticorpilor de tip 1g ? infec ia acuta /, sau a anticorpilor de tip 1g u ofer imunitate transmisibil transplacentar. 6pare $n zona temperat. 6c ioneaz prin intermediul to&inelorsecretate care dau accesele de tuse %C1>3E/.3ransmiterea se face pe cale aerian.

Se multiplic $n orofaringe unde secret to&ina specific care determin tuse i iritarean. @ cu apari ia chintelor de tuse. (etermin $n formele grave 1. 9esp., encefalopatie cuPertussis asemntoare celei rujeoloase/.

-'$rat(4 # sptmni de afebrilitate.-In$*a ie 4 0-"# zile.-'e*$t4 accese de tuse ini ial nocturne. 3usea este seac, emetizant sputa ; albu de

ou/, $n evolu ie devine diurn, este rebel la tratament, $n timpul accesului se cianozeaz. Dncazul n-nscutului accesul de tuse seamn cu un strnut prelungit $nso it de cianoz.

6ccese de tuse convulsiva ; in chinte4". inspira ie puternica zgomotoasa.!. secuse de e&pira ie - cre terea presiunii in toate org si cavit ile. +. apnee ; scurta durata - se poate complica prin apnee prelungita.#. inspira ie ; Frget de mgar.G%hintele de tuse sunt caracteristici. Dn func ie de nr lor se stabile te gravitatea bolii. Dn

perioada de stare chintele sunt precedate de o aur copilul $ i caut o pozi ie de sprijin/.Patognomonic4 hiperemie conjunctival chemozis/, erodarea frenului lingual. 6par datorit cre terii presiunii $n organeHcavit i4

IElemente purpurice pe tegument torace superior/2ICernii inghinale, scrotale2

I1nvaginri intestinale2IEdem pulmonar 6c, bule de emfizem.

#


5/6

I?icrohemoragii la nivelul S>% cu eliberarea to&inelor bacteriene i apari ia encefalitei cu Pertussis4

-%om progresiv, confuzie, crize tonico-clonice -(ecesul este frecvent, recuperarea este $nso it de sechele

'ia#nosti4 - eucocitoz +).)))-#).)))/ cu limfocitoz - 6c hemaglutininoinhibitori J izolarea bacteriei E1S6/'ia#nosti di+eren ia" 4 - Dnghi irea unui corp strin - 3imus de dimensiuni foarte mari - ?odificri de volum ale tiroidei - (iferite cauze de emfizemComp"ia ii 4 mecanice, to&ice, infec ioaseMeanism$" de a i$ne a" *ateriei 4 to&ine J deprimarea imunit ii celulare cu

activarea unei infec ii latente.Tratament, - ?acrolide4 eritromicina mai pu in utilizat/

- 6mpicilin, amo&icilin clavulanat, biseptol - ordetella prezint i sensibilitate la Cidrazid - Sedative pentru tuse4 %loropromazin(ac vrsturile sunt frecvente se utilizeaz tratament injectabil. Sindromul de tuse

convulsiv4 poate fi determinat de adenovirusuri, v. paragripal, v. sinci ial respirator, v.coriomeningitei limfocitare. Este necesar supravegherea copiilor, deoarece episoadele deapnee pot duce la stop respirator - terapie intensiva.

) OREIONoala infec ioasa virala acuta, e&trem de contagioasa, provocata de un parami&ovirus,

se manifesta, in principal, printr-o parotidita inflama ia glandelor parotide, principalele

glande salivare/.:reionul, numit si parotidita epidemica, se transmite pe cale aeriana inhalarea

picturilor de saliva emise de un bolnav/. El se $ntlne te mai ales iarna, adesea in epidemii,in particular in unele colectivit i scoli/. %el mai frecvent sunt afecta i copiii. Virusul

prezinta o tendin a naturala sa se fi&eze pe glande si nervi.Simptome si e.o"$ ie - 1ncuba ia dureaz intre "0 si !" zile. Ea este urmata de o

febra moderata si de dureri de urechi timp de una-doua zile. olnavul este contagios cu osptmna $naintea apari iei simptomelor si apro&imativ 5 zile dup apari ia lor.

1nflama ia glandelor parotide apare mai $nti pe o parte, apoi in ambele par i si se manifesta printr-o tumefac ie care acoper an urile din spatele ma&ilarului. Ea provoac o durere la mastica ie si atunci cnd se apas parotidele. Aneori se asociaz o angina si oatingere a ganglionilor $nvecina i. (urerile de cap sunt frecvente. Evolu ia este de cele mai multe ori benigna, iar boala regreseaz de la sine in vreo zece zile.

Comp"ia ii - :reionul ia in unele cazuri o forma neuromeningeana meningita,encefalita, atingere a nervului auditiv/, o pancreatita inflama ie a pancreasului/ si o orhitainflama ie a testiculelor/ sunt, de asemenea, posibile si susceptibile sa apar fr inflama ia

parotidelor.Tratament- 3ratamentul, simptomatic, consta in administrarea de medicamente care

combat febra si, in caz de dureri mari, in administrarea antiinflamatoarelor. :dihna la pat estede rigoare in caz de atingere testiculara, precum si imobilizarea burselor cu un suspensor.Este preconizata evictia colara timp de cincisprezece zile din cauza riscului contagios. (up

ce a avut oreion, subiectul este imunizat definitiv.

*


6/6

Pre.enire- E&ista un vaccin eficace, propus adolescen ilor si adul ilor tineri care nu au fcut oreion, precum si copiilor trecu i de vrsta de " an. Vaccinul destinat copiilor micieste asociat cu cel al rubeolei si rujeolei vaccinul 9:9/.

'

Documents

Boli Cu Transmitere Pe Cale Respiratorie