7
CURS NUMĂRUL 3 CURS ADRESAT ELEVILOR DE LICEU Tematica: BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ I. BOLILE CU TRANSMITERE SEXUALĂ (BTS) Bolile cu transmitere sexuală, cunoscute sub vechea denumire de „boli venerice” sunt definite ca fiind afecţiuni contagioase a căror transmitere se face predominant sau aproape în exclusivitate pe calea contactului sexual. Aceste boli sunt împărţite în două categorii de afecţiuni (după OMS): 1 boli cu transmitere sexuală „majore”: sifilisul, gonoreea, şancrul moale, granulomul inghinal, limfogranulomatoza inghinală; 2 boli cu transmitere sexuală „minore”: uretritele negonococice, herpesul genital, vegetaţiile veneriene, scabia, pediculoza genitală etc. Din anul 1981, odată cu descoperirea infecţiei cu HIV, a fost inclus şi această epidemie în cadrul bolilor venerice majore. Aceste boli sunt importante nu numai prin frecvenţa lor ci mai ales prin repercursiunile mari asupra sănătăţii publice (***, Dermato-venerologie – pentru studenţii facultăţilor de medicină generală, medici rezidenţi, şi medici de familie, ed. Didactică, Bucureşti, 1999, p. 459). Nedepistate şi netratate, aceste boli duc frecvent la grave complicaţii uneori chiar la deces. Majoritatea sunt tratabile şi vindecabile, excepţie făcând SIDA şi ultima fază a sifilisului. 1. SIDA. Cunoscută sub termenul de Sindrom de imunodeficienţă dobândită, a fost descoperită clinic pentru prima dată în 1981 în SUA, la homosexuali. Sursa de infecţie o reprezintă omul infectat cu HIV (virusul imunodeficienţei umane: HIV-1 şi HIV-2). Modalităţile de transmitere a acestui sindrom sunt: 1 prin contact sexual atât la homosexuali cât şi la heterosexuali; 2 prin sânge infectat şi derivate de sânge (plasmă, hematii etc.): - prin transfuzii de sânge infectat (inclusiv la hemofilici); - la consumatorii de droguri prin ace şi seringi nesterilizate; - prin transplant de organe; 1 de la mama infectată la făt. 1

Boli Cu Transmitere Sexuala (BTS) - Boli Venerice - Curs 3 Pentru Elevi - Dr. Christa Todea-Gross

Embed Size (px)

DESCRIPTION

bts

Citation preview

Vizat

Curs numrul 3

Curs adresat elevilor de liceu

Tematica: Bolile cu transmitere sexual

I. Bolile cu transmitere sexual (BTS)

Bolile cu transmitere sexual, cunoscute sub vechea denumire de boli venerice sunt definite ca fiind afeciuni contagioase a cror transmitere se face predominant sau aproape n exclusivitate pe calea contactului sexual. Aceste boli sunt mprite n dou categorii de afeciuni (dup OMS):

boli cu transmitere sexual majore: sifilisul, gonoreea, ancrul moale, granulomul inghinal, limfogranulomatoza inghinal;

boli cu transmitere sexual minore: uretritele negonococice, herpesul genital, vegetaiile veneriene, scabia, pediculoza genital etc.

Din anul 1981, odat cu descoperirea infeciei cu HIV, a fost inclus i aceast epidemie n cadrul bolilor venerice majore.

Aceste boli sunt importante nu numai prin frecvena lor ci mai ales prin repercursiunile mari asupra sntii publice (***, Dermatovenerologie pentru studenii facultilor de medicin general, medici rezideni, i medici de familie, ed. Didactic, Bucureti, 1999, p. 459).

Nedepistate i netratate, aceste boli duc frecvent la grave complicaii uneori chiar la deces. Majoritatea sunt tratabile i vindecabile, excepie fcnd SIDA i ultima faz a sifilisului.

1. SIDA. Cunoscut sub termenul de Sindrom de imunodeficien dobndit, a fost descoperit clinic pentru prima dat n 1981 n SUA, la homosexuali.

Sursa de infecie o reprezint omul infectat cu HIV (virusul imunodeficienei umane: HIV1 i HIV2). Modalitile de transmitere a acestui sindrom sunt:

prin contact sexual att la homosexuali ct i la heterosexuali;

prin snge infectat i derivate de snge (plasm, hematii etc.):

prin transfuzii de snge infectat (inclusiv la hemofilici);

la consumatorii de droguri prin ace i seringi nesterilizate;

prin transplant de organe;

de la mama infectat la ft.

n ceea ce privete simptomatologia acestei boli, enumerm cteva simptome dup care poate fi recunoscut. La nceput seamn cu o viroz obinuit: dureri musculare, articulare, angin, febr i transpiraii, inflamaia ganglionilor. Alteori debuteaz cu pneumonie sau cu o erupie cutanat sau cu icter, etc.

Ce e important de accentuat este faptul c un grup de simptome cum sunt febra peste 38C, transpiraii nocturne, diaree, anemie, slbire progresiv, inflamaia ganglionilor, toate acestea persistnd peste trei luni fr o alt cauz depistat de medic, reprezint o mare probabilitate de a fi aceast boal, actualmente netratabil, care duce n cele din urm la moarte.

Trebuie precizat c ntre momentul infeciei i pn la apariia bolii exist o perioad de cteva sptmni, luni sau chiar ani de zile.

Dup ce boala este confirmat att clinic ct i paraclinic (adic prin teste de laborator) se ncepe un tratament care poate stopa boala pentru un timp (12 ani) cu condiia ca bolnavul s suporte acest tratament. Boala evolueaz rapid cu semne i simptome grave: encefalita subacut (la o treime din bolnavi), leziuni cardiace, leziuni pulmonare, digestive, hepatice, pancreatice, cutanate i cancere dintre care sarcomul Kaposi (vezi planele) este cel mai grav i apare cel mai des la homosexuali. Uneori bolnavii rmn contieni pn n ultimele faze ale bolii, alteori intr n psihoze acute sau nebunie, murind n cel mult 2 ani de zile.

Un procent de 5070% dintre femeile care au nscut un copil HIV pozitiv, la 23 ani de la natere vor prezenta simptomele infeciei cu HIV, ceea ce nseamn c aceti copii vor rmne orfani de mam. Actualmente, n Africa sunt 5.000.000 de copii orfani de mam.

Terapia: tratamentul este cel antiviral (terapie antiretroviral). Dezvoltarea medicamentelor antivirale a fost i este n continuare plin de obstacole. Continu s existe limite majore n cercetarea i aplicarea practic a acestui grup de medicamente. n prezent mijloacele terapeutice se clasific n patru grupe:

I. Chimioterapia antiretroviral

II. Terapia genic

III. Terapia imunomodulatoare

IV. Alte tipuri de terapie

Din pcate terapia este foarte costisitoare (1000 de euro / lun / pacient), acest fapt reprezentnd un mare impediment n tratarea acestor bolnavi.

ncercrile privind tratamentul cu imunomodulatoare nu au demonstrat nc beneficii clinice evidente. De aceea realizarea unui vaccin rmne o alternativ foarte important; eforturile n aceast direcie nu sunt suficiente i sunt destinate nc prea puine fonduri pentru activitatea de cercetare n acest domeniu.

Dup cum ai observat, cel mai important lucru este i rmne profilaxia acestei boli. n acest sens trebuie luate msuri fa de cile de transmitere:

a. calea sexual: soluia este pentru cei necstorii abstinena iar pentru cei cstorii monogamia, evitarea homosexualitii i a heterosexualitii cu mai muli parteneri;

b. cile de contaminare prin snge i derivate de snge: controlul donatorilor de snge, combaterea abuzului de transfuzii de snge, sterilizarea corect a instrumentelor, nefolosirea drogurilor!

c. controlul gravidelor (testul Western Blot).

Dr. med. Antun Lisec ne relateaz urmtoarele despre aceast boal:

Dac lumea este decimat acum de avorturi, anticoncepionale i sterilizri, ea este, de asemenea, decimat de Sida, care se poate transmite chiar i prin srut, deoarece saliva omului infectat conine multe limfocite i virusul care se numete HIV.

n ceea ce privete SIDA, nu se cunoate doza infecioas (numrul exact de virui suficient pentru infectare), ceea ce nseamn implicit c trebuie s evitm primirea n trupul nostru chiar a acelor mai mici cantiti de virui.

Deja n Europa se rspndete un tip special de virus E al SIDEI, care se transmite de 500 de ori mai uor dect celelalte tipuri ale virusului cunoscute pn acum.

Sa stabilit posibilitatea infectrii cu SIDA i prin folosirea mijloacelor nemorale, adic a prezervativelor. Prezervativul are microfisuri ntre 550 microni iar virusul SIDA este mult mai mic, de doar 0,1 microni.

Muli dintre cei infectai cu HIV nu sunt contieni de acest lucru, deoarece perioada medie de incubaie a virusului este de 10 ani!

Nu trebuie uitat c virusul care cauzeaz SIDA rmne viu la temperatura camerei, n afara organismului, mai mult de dou sptmni! De aceea exist pericolul contaminrii la frizerii, brbierii, pedicherii, stomatologii, chirurgii iresponsabili etc., care transmit infecii prin munca nesteril.

2. SIFILISUL. Este o boal cu transmitere sexual n proporie de peste 95% (prin mucoasa genital) i n procent de 5% se poate transmite i prin srut, muctur, prin saliv, sau supt (de la mama bolnav).

La ora actual, dup efectuarea ultimelor statistici, ara noastr se situeaz pe locul I n Europa.

Am ntlnit multe cazuri la clinicile de ginecologie din Cluj, n care mame purttoare ale acestei boli, att nainte de natere ct i dup erau izolate ntrun salon i tratate cu penicilin, inclusiv nounscutul care nu era pus la supt. Frecvent nounscuii prezint la natere o serie de malformaii date de aceast boal.

Factorii favorizani ai acestei boli sunt: prostituia, homosexualitatea i precocitatea activitii sexuale la tineri!

Agentul patogen al acestei boli este o bacterie numit Treponema pallidum (Spirocheta pallida).

Care sunt semnele clinice dup care putei recunoate aceast afeciune? n afara cazurilor n care boala este depistat n mod ntmpltor printro analiz de snge numit RBW (reacia BordetWassermann) sau VDRL, n restul cazurilor boala este depistat la un control ginecologic la care pacientul se prezint pentru o leziune situat la nivelul organelor genitale externe. Ce este aceast leziune? Este vorba de sifilomul primar (faza I = faza primar a sifilisului), care este leziune unic, de 23 mm maxim 56 cm, rotund de culoare rou nchis, nedureroas i care nu provoac mncrime; situat la fete la nivelul comisurii vulvare posterioare, vagin sau col, iar la biei la nivelul anului balanoprepuial. Aceast leziune se vindec de la sine, netratat, la 4045 de zile, dar analizele de laborator pozitive arat n continuare prezena bolii.

Dac n aceast faz nu este tratat sifilisul cu penicilin, boala evolueaz n continuare (dup aproximativ 6 sptmni) spre faza secundar (faza a IIa a sifilisului) n care apare o infecie acut cu febr, cefalee, dureri musculare i articulare, transpiraii nocturne, oboseal precum i o erupie cutanat abundent (sifilide) care dureaz 26 sptmni i se vindec de la sine. Sifilidele se localizeaz iniial la palme i picioare, la care se asociaz frecvent i boli precum alopecia (chelia), hepatit sau nefrit (boal de rinichi) etc. n aceast faz RBW este intens pozitiv (+ + +). Netratat nici n acest moment se intr ntro faz intermediar (latent) a sifilisului care poate dura ntreaga via. Alteori se ajunge dup aproximativ 24 ani sau chiar 20 de ani la cea de a treia faz numit sifilisul teriar (faza a IIIa a sifilisului). Datorit posibilitii de tratare i vindecare cu penicilin, la ora actual nu se mai ajunge la aceast faz dect foarte rar i anume la btrni i copii cu traumatisme fizice, psihice, la intoxicai i alcoolici. Pentru cei interesai, menionm c n ultima faz a sifilisului sunt afectate pe lng piele (gomele sifilitice, care sunt leziuni distructive) i viscere: SNC (sistemul nervos central), aparat locomotor, aparat cardiovascular precum i mucoasa nazal, lueta, vlul palatin etc.

n sarcin evoluia sifilisului nu este modificat. Efectul sifilisului asupra sarcinii este important deoarece riscul infeciei fetale depinde de stadiul sifilisului. Astfel n faza secundar i teriar se produc afeciuni grave ale ftului: dup 18 sptmni de sarcin, prezena leziunilor fetale este 100%.

Tratamentul se face cu Penicilin. Mai greu este de tratat sifilisul tardiv care dureaz de peste un an cnd sunt deja afectate sistemul nervos central i alte organe i nu mai pot fi evitate sechelele.

Profilaxia acestei boli poate fi fcut doar prin evitarea contactului sexual cu persoane infectate. La contaci se administreaz preventiv, de asemenea, penicilin (Moldamin).

n continuare cteva cuvinte i despre alte boli venerice foarte frecvente aprute la tineri:

Gonoreea (blenoragia): este o boal cu transmitere sexual major, produs de gonococ i care se manifest la brbai prin uretrit acut, iar la femei prin cervicit (infecia colului uterin) i cel mai frecvent prin salpingit (infecia trompelor uterine) adesea fr simptome; este cea mai frecvent dintre bolile venerice i afecteaz i alte organe precum: rectul, ochiul, faringele iar uneori prin snge produce infecii i la distan.

Cum se manifest aceast boal?

La brbat apare o secreie purulent galben verzuie, nsoit de mncrime, dureri la urinat; urina este tulbure. Mai rar apare o inflamaie a glandului i o stare febril. Netratat, infecia continu i se cronicizeaz. n aceast faz apare i urina roie datorit prezenei sngelui n urin, urinare frecvent i erecii dureroase. Netratat apar n continuare complicaii cum sunt: balanita, fimoza, parafimoza sau prostatita; mai rar pot apare artrita gonococic, endocardita, meningita sau chiar septicemia.

La fete se manifest sub forma unor secreii purulente, nsoite de mncrime i senzaie de arsur la nivelul uretrei, vulvei i vaginului. Prin scrpinare se pot produce autoinoculri extragenitale mai ales la nivelul conjunctivei. Netratat se poate croniciza. Localizrile extragenitale sunt rectita gonococic, orofaringita gonococic i conjunctivita gonococic. Aceasta din urm, netratat se poate complica cu cheratit sau chiar perforaii corneene. Tratamentul conjunctivitei const n aplicaii cu picturi cu nitrat de argint 1%.

Tratamentul acestei afeciuni, att la biei ct i la fete, const n Doxiciclin i Amoxicilin sau Kanamicin, Chinolone etc., care asigur vindecarea bolii.

Complicaia cea mai frecvent rmne infertilitatea chiar i dup o singur infecie, datorit faptului c salpingita duce frecvent la nfundarea trompelor uterine.

Infeciile negonococice sunt provocate de ali ageni infecioi dect gonococul cum sunt: Chlamydii, Trichomonas vaginalis, Candida albicans, Virusul Herpes etc.

Aceste infecii produc la biei uretrite iar la fete vulvovaginite, salpingite etc.

a. Infecia cu Chlamydia

La fete vulvovaginita cu Chlamydia este frecvent la cele care iau contraceptive orale i la tinerele sub 20 de ani active sexual. Infecia este de obicei asimptomatic, se manifest cel mult printro secreie purulent, abundent i sngerri dup contact sexual. Diagnosticul se pune doar prin teste de laborator. Complicaiile acestei infecii sunt sterilitatea (datorit blocrii trompelor uterine) i sarcina ectopic (extrauterin). Infecia se transmite de la mam la ft provocnd diferite infecii fetale: conjunctivit, otit medie, pneumonie. Tratarea bolii se face cu Tetraciclin, Eritromicin sau Amoxicilin.

La biei infecia este subacut cu secreie puin abundent, clar, redus uneori doar la pictur matinal sau doar cu o senzaie de arsur la nivelul uretrei.

b. Infecia trichomoniazic

La fete vulvovaginita trichomoniazic este alt infecie foarte frecvent, produs de un parazit numit Trichomonas vaginalis iar simptomele care apar sunt: o secreie persistent urt mirositoare, glbuie sau galbenverzuie, abundent; mncrime; usturime i dureri la urinat. Netratat aceast infecie se cronicizeaz i pot apare complicaii ca cervicit, salpingit i infecii ale nounscutului.

La biei infecia tricomoniazic poate da o uretrit discret cu secreie uretral puin abundent, clar sau mai rar purulent, asociat cu dureri la urinat.

c. Vulvovaginita micotic cu Candida albicans este cea mai frecvent infecie micotic (6090% dintre micoze), care apare la fete, fiind favorizat de folosirea antibioticelor, de sarcin i de medicamente care scad imunitatea. Simptomele sunt: mncrime intens (simptomul principal), secreie albicioas i lipicioas, dureri la urinat. Aceast infecie chiar i tratat recidiveaz frecvent i se poate croniciza la cei care folosesc frecvent medicamentele susnumite. Se trateaz cu antimicotice (ovule vaginale cu Miconazol sau Clotrimazol).

d. Vulvovaginita herpetic este o infecie viral care apare la fete sub form de leziuni veziculoase. Infecia se transmite la nounscut. Se trateaz cu antivirale (Zovirax).

La biei infeciile micotice i herpetice produc uretrite care se manifest asemntor cu celelalte uretrite negonococice, adic apar mncrime, usturime la urinat, uneori secreii i inflamaia glandului. Netratate se cronicizeaz complicnduse uneori cu balanite i orhiepididimit (inflamaia testiculelor).

Prevenirea bolilor venerice are un rol important deoarece fiecare caz poate constitui o surs de infecie pentru cei din familie (so, soie, logodnic, prieten). n rspndirea acestor boli un rol important revine comportamentului sexual. Un mare procentaj de mbolnviri se datoreaz contactelor ntmpltoare neafective. Numrul acestor surse de contaminare a crescut ngrijortor n ultimii ani (inclusiv n rndul elevilor i studenilor). Alte modaliti de transmitere ale acestor boli (ntrun procentaj mic) sunt:

contact direct prin srut, muctur, alptare;

contact direct accidental sau profesional (medici, asistente) cu leziunile contagioase, cu produsele patologice contaminate ale unui bolnav (snge, sperm, secreie vaginal);

contact indirect prin obiecte;

transmitere pe cale congenital de la mam la ft.

Msuri generale de prevenire ale acestor infecii sunt evitarea lenjeriei sintetice, toaleta local riguroas, dar mai ales evitarea relaiilor sexuale, care favorizeaz apariia acestor boli.

Este indicat un control periodic cel puin anual la medicul de familie pentru depistarea precoce a acestor boli.

PAGE 2