boli infectioase , raspunsuri

7/26/2019 boli infectioase , raspunsuri

1/43

Release by MedTorrents.com

Raspunsuri pe scurt la examenul Boli Profesionale

1. BOLI PROFEIO!"LE# $EFI!I%I"& OBIE'TI(ELE& 'L"IFI'"RE".Bolile ocupaionale sunt afeciuni ce se produc ca urmare a exercitrii unei meserii sau

profesii, cauzat de ageni nocivi (fizici, chimici ori biologici) caracteristici locului demunc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n

procesul de munc.Dupa OMS Boli profesionale constituie afectiuni ai caror agenti etiologici specifici suntprezenti la locul de munca, asociati cu anumite procese industriale sau cu exercitarea unorprofesiuni!"biectivele#$.%dentificarea si evaluarea riscului pentru sanatate la locul de munca.&.'upravegherea factorilor mediului de munca si a tehnologiilor care pot afecta sanatatea

.'upravegherea starii de sanatate in relatie cu munca..*xpertiza medicala si reabilitarea profesionala.+.rimul a-utor si ingri-irile medicale de urgenta../onsultarea igienica in planificarea si organizarea muncii.0.*valuarea igienica a locurilor de munca.1.2legerea intretinerea si mentinerea starii igienice a uneltelor de lucru si echipamentului.3.*ducatia pentru sanatate.$4.'ecuritatea si igiena muncii ergonomia protectia colectiva, individuala.$$.articiparea la elaborarea programului de sanatate in relatie cu factorii ocupationali.$&.2naliza accidentelor de munca, bolilor profesionale si elaborarea masurilor de prevenire.Clasificarea bolilor profesionale.

$.5 n func ie de natura factorului de risc care le 6 a generat , bolile profesionale se pot clasifican urm toarele grupe #7 %ntoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane toxice87 neumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice87 Boli prin expunere la energie radiant87 Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute87 Boli prin expunere la zgomot i vibraii87 Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut87 2lergii profesionale87 9ermatoze profesionale87 /ancerul profesional87 Boli infecioase i parazitare87 Boli prin suprasolicitare87 2lte boli (care nu intr n categoriile anterioare).&. 9up timpul de expunere la ac iunea factorului de risc , exist #2. Intoxica)ii acute (se cerceteaz at:t ca boal profesional c:t i ca accident de munc),generate de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze mari.

*fectul toxic poate fi instantaneu sau imediat.7 *fect toxic instantaneu# se manifest dup sau n timpul unei expuneri foarte scurte (de la

$


2/43


cateva secunde la $ sau & minute) prin efecte acute funcionale i;sau lezionale care potantrena n special o pierdere de cunotin, o com sau un stop cardio6respirator. 2cidulcianhidric, hidrogenul sulfurat, hidrogenul arsenic si hidrogenul fosforat prezint acestecaracteristici de intoxicaie fulgeratoare.7 *fect toxic imediat# se manifest dup o expunere de scurt durat printr6o iritare acut amucoaselor respiratorii sau a pielii, printr6o narcoz care incumb o inaptitudine funcional,

printr6o afectare celular ireversibilaocala

*. PROBLEME "'T+"LE I! $I",!OTI' I TR"T"ME!T. M"+RILEOR,"!I-"TORI'E I $E PL"!IFI'"RE L" LO'+L $E M+!'".

Se bazeaz pe trei principii:tratamentul etiologic, patogenic i simptomatic.1. Tratamentul etioloic#7 5ntreruperea contactului cu factorul etiologic se realizeaz n cazuri acute prin scoaterea dinmediul nociv i ndeprtarea toxicului neabsorbit nc, iar n cazuri cronice prin

spitalizare;concediu medical, schimbarea temporar sau permanent a locului de munc.7*liminarea toxicului absorbit n organism.*. Tratamentul patoenic# aciuni medicale specifice de contracarare a efectului toxicului ia evoluiei bolii.6 vitaminoterapie (doze crescute si spectru larg pentru cresterea nivelului enzimatic),6 oxigenoterapie (in special in intoxicatia cu oxid de carbon)6 reactivatori de enzime (administrare de toxogonina in intoxicatia cu paration)/. Tratamentul simptomatic# tratament medical care se adreseaz simptomelor idisfuncionalitilor aparatelor i sistemelor organismului.

M"+RILE OR,"!I-"TORI'E?surile tehnico @ organizatorice sunt reprezentate ntr6o ordine de prioriti, legate deeficien maxim#$.*liminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin nlocuirea substanelor nocivesau a tehnologiilor nocive cu altele mai puin nocive sau inofensive8&.%zolarea aparaturii generatoare de noxe (automatizare, cabine speciale, termoizolare)8.5mpiedicarea ptrunderii noxei n aerul locurilor de munc ( ermetizare, procedee umede

pentru pulberi, ventilaie local)8.9iminuarea concentraiilor noxelor existente la locurile de munc sub /?2(concentraia

maxim admis) sau >?2(limita maxim admis) (ventilaie general, fonoabsorbie)8

&


3/43


4/43


5n conformitate cu legislaia aflat n vigoare, bolile profesionale se declar, se cerceteaz ise iau n eviden indiferent dac sunt sau nu urmate de incapacitate de munc.*xist dou etape n aciunea de declarare#7 /ompletarea fiei de sesizare B$ de ctre medicul de medicina muncii sau medicul cucompeten de medicin de ntreprindere care depisteaz astfel de boli cu prile-ul oricrei

prestaii medicale, i transmiterea ei la /ompartimentul de ?edicina ?uncii din cadrul

autoritilor de sntatea public teritoriale.7/ompletarea fiei de declarare B& de ctre medicii de medicina din cadrul autoritilor desntate public teritoriale.Bolile profesionale, ca i suspiciunile de boli profesionale, trebuie semnalate obligatoriu dectre toi medicii care depisteaz astfel de mbolnviri cu prile-ul oricrei prestaii medicale(controale medicale la anga-are, periodice etc)./ercetarea cauzelor mbolnvirilor profesionale, n vederea confirmrii sau infirmrii lor,

precum i stabilirea de msuri pentru prevenirea altor mbolnviri se fac de ctre specialitiiautoritilor de sntate public teritoriale n colaborare cu inspectorii din inspectoratele

teritoriale de munc.5n cursul cercetrii se urmresc la faa locului cauzele mbolnvirii, c:t i modalitile denlturare a lor. 'e stabilesc noxele existente, rolul unor factori dependeni de organizarea

produciei (intensitatea eforturilor, ritmul de munc, lipsa pauzelor etc). oxa sau noxelecare se consider a fi ageni etiologici ai bolilor profesionale trebuie descris c:t mai exact,iar dac exist analize toxicologice se menioneaz valorile gsite.

5n cercetare se pornete de la analiza procesului de munc, pentru a se putea depista cuc:t mai mult precizie momentul i situaiile periculoase care ar fi putut interveni n geneza

bolii.

/oncluziile cercetrii cazurilor de mbolnviri profesionale se consemneaz ntr6un procesverbal, n care se menioneaz factorii determinani, condiiile care au favorizat apariiabolilor i msurile ce se impun pentru prevenirea unor situaii similare, responsabilitateapentru declanarea bolii respective.

rocesul verbal de cercetare a cazului de boal profesional se nm:neazanga-atorului, medicului care a semnalat mbolnvirea pentru evidena mbolnvirilor

profesionale i pentru a urmri realizarea msurilor prescrise, precum i medicului demedicina muncii din autoritatea de sntate public -udeean.Bolile legate de profesiune nu se declar. 2cestea se dispensarizeaz medical i se comunicanga-atorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sntatea lucrtorilor, nvederea lurii msurilor tehnico6organizatorice de normalizare a condiiilor de munc.3 . M4+RI $E ""!"RE " ME$I+L+I $E M+!'4.

5.!O6E PROFEIO!"LE# $EFI!I%I".'L"IFI'"RE" ",E!%ILOR !O'I(IPROFEIO!"LI 2I '"R"'TERITI'" LOR.!P7orice factor care face parte din procesul de productie sau de munca sau din mediulexterior muncii si care poate avea o actiune nociva asupra sanatatii muncitorilor sau sa lereduca capacitatea de munca.BPC imbolnavirile care apar datorita unei actiuni exclusive sau preponderente asupra

organismului a 8 ele pot fi deci cauzate de factori fizici, chimici sau biologici de la loculde munca sau de catre suprasolicitarea diferitelor org.sau sist.in timpul procesului muncii.


5/43


CLASIFICAREA

2genii nocivi profesionali se clasiDc n funcie de toxicitatea lor, inEuena asupra sntii,provenien (natur) etc. 5n special dup natura lor agenii nocivi profesionali se divid n#a. factorii 89ici@ pulberi minerale i organice, radiaii, variaii ale temperaturii mediului demunc, variaii ale umiditii aerului, curenii de aer, zgomot, trepidaii, presiuni atmosfericeanormale .a.8

b. factorii c:imici@ elementele sau substanele chimice nocive care polueaz atmosferalocului de munc sub form dispersat, solid, lichid sau gazoas8c. factorii bioloici@ cu efect contaminant, infectant sau parazitant asupra organismului8d. factorii psi:osociali@ cu efect preponderent neuropsihic i stresant asupra organismului,n special asupra sistemului nervos central8e; factorii eronomici@ insuDcienta adaptare a mainilor la procesul de munc i a uneltelorla posibilitile omului.

Factorii de risc de accident0ri iri profesionale.

'unt factori (nsuiri, stri, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelorsistemului de munc, ce pot provoca n anumite condiii, accidente de munc sau boliprofesionale.Factorii de risc proprii mi?loacelor de produc)ie care pot fi#$.Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)&./himici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane explozive).Biologici (microorganisme).Factorii de risc proprii executantului#se regsesc implicai n geneza tuturor celorlalifactori de risc, deoarece omul este elaboratorul i, totodat, cel care verific i poate

intervenii asupra celorlalte elemente ale sistemului de munc.Factorii de risc proprii sarcinii demunc care se manifest sub dou forme#$./oninut sau structur necorespunztoare a sarcinii de munc n raport cu scopul sistemuluide munc ce are la baz o insuficient cunoatere a tehnologiilor i metodelor de munc.&.'ub;supradimensionarea cerinelor impuse executantului care provine din neluarea nconsiderare a posibilitilor fizice i psihice ale omului.Factorii de risc proprii mediului de munc0 sub form de depiri ale nivelului sauintensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unorcondiii de munc inadecvate.Factorii de risc proprii mi?loacelor de productie.$.?ecanic.&.Germic./himic.Biologic+.*lectric

@. '"R"'TERITI'" F"'TORILOR FI-I'I "I ME$I+L+I O'+P"%IO!"L.2erul zonei de munc se caracterizeaz printr6o serie de procese i fenomene Dzice, numitefactori Dzici! care inEueneaz direct sau indirect asupra organismului.

Microclimatuleste unul din factorii Dzici ai mediului de producie n industrie, agricultur ialte ramuri ale economiei naionale ce exercit o inEuen multilateral asupra strii

+


6/43


funcionale a organismului, capacitii de munc i sntii muncitorilor. *l este constituitdintr6un complex de factori Dzici 6 temperatur, umiditate, radiaie termic, viteza curenilorde aer.2ciunea repetat a radiaiei termice poate slbi reactivitatea imunologic aorganismului.Aadiaiile termice pot D cauza unor dereglri acute ale sntii (ocul termic,ocul solar), a bolilor profesionale (cataracta . a.) i a unor stri morbide a cilor respiratorii,nervilor periferici, sistemului locomotor etc.?icroclimatul nefavorabil poate accentua

aciunea altor factori nocivi ai mediului 6 substanelor toxice, microorganismelor, vibraieietc.-omotulindustrial prezint o totalitate haotic de sunete cu intensitate i frecven diferit,ce apar n procesul de producere i inEueneaz negativ asupra organismuluiuman.rincipalele surse de zgomot sunt procesele de tiere ale metalului, lemnului, denituire, sfredelire, lefuire, loviturile dintre piesele mecanismelor, friciunea pieselor mobile,micarea aerului n v:rte- etc. Asp:ndesc zgomot ma-oritatea mainilor i mecanismelor cu

pri mobile @ cele de esut, de cusut, agricole etc.. Goate aceste afeciuni n ansambluconstituie Hboala de zgomotI.'chimbrile ce au loc n organism sub aciunea zgomotului se

mpart n speciDce (modiDcri n aparatul auditiv sub form de hipoacuzie i surzireacomplet) i nespeciDce (modiDcri n diferite organe i sisteme ale organismului).2ciuneanociv a zgomotului depinde de intensitatea, durata i caracteristica spectral a acestuia, defactorii industriali nsoitori i de starea de sntate a muncitorilor.(ibra)ia industrial0@ prezint micarea oscilatorie a corpurilor solide n mediul elastic.'urse de vibraii sunt instrumentele i mecanismele care au la baz principiul vibraiei#ciocanele de nituit, de temuire, pneumatic etc., imperfeciunea mecanismelor de tanare,for-are, tiere, mi-loacelor de transport.Jibraiile sunt un factor nociv nt:lnit n toate mediilede producere. *le exercit o inEuen negativ asupra diverselor funcii ale organismului, iar

n caz de aciune ndelungat i intens pot cauza chiar afeciuni patologice i boala devibraie.Boala de vibraie se caracterizeaz prin spasmul vaselor sangvine, n special al celordin falangele degetelor. 9e aceast boal sufer mai ales muncitorii6nituitori din construciade avioane, cei ce deservesc mainile de polizat i lefuit, lucreaz cu ciocanul

pneumatic.9up principiul de transmitere la om, vibraiile se mpart n generale ilocale.Jibraia general este vibraia locului de munc (scaunul, podeaua, utila-ul tehnologic,mi-loacele de transport etc.) i se transmite prinsuprafeele de spri-in ale corpului carecontacteaz cu podeaua sau scaunul. Jibraia local dup sursa de provenien se mparte nvibraia care se transmite la mainile manuale, instrumente, utila-tehnologic i de la piesele

prelucrate, inute n m:n.Radia)iile electromaneticecuprind c:mpurile electrostatic (/*), magnetic (/?)

permanent, cu frecven -oas, de radiofrecven, radiaiile infraroii, ultraviolete, >2'*A,etc.2u utilizare n instalaiile de radiolocaie, televiziune, radioemisiune, radionavigaie. "rsp:ndire larg o au undele electromagnetice (K*?) n medicin, unde sunt utilizate cuscop curativ i diagnostic# piroterapia, frecvene ultranalte, frecvene supranalte,electronarcoz, electrosomn8 pentru nclzirea s:ngelui rcit, pentru nlturarea hipotermieidup operaia deschis la inim, pentru dezghearea organelor i esuturilor conservate, latratarea degerturilor, la creterea imunorezistenei esuturilor, tratarea tumorilormaligne.*fectul biologic se manifest prin efecte termice i atermice#*fectul termic @

structurile avascularizate (cristalinul) i relativ avascularizate (vezica biliar, vezica urinar,lumenul tractului gastro6intestinal) sunt expuse supranclzirii./apitolul %%%. articularitile


7/43


sntii anga-ailor.*fectul atermic @ organele critice pentru iradierea cu K*? sunt ochiul(cataracta), testiculul (sterilitate), '/ (tulburri senzoriale, endocrine, circulatorii aleactivitii nervoase superioare).Praful industrial, n calitate de factor nefavorabil al mediului de producere, se nt:lnete

practic n toate ramurile industriale, inclusiv i n agricultur. raful industrial prezintparticule de substane solide de dispersie Dn, formate n procesul de producie, care se

gsesc un timp ndelungat n stare de suspensie n mediul aerian.9intre procesele generatoarede praf putem meniona# perforarea, zdrobirea, mrunirea materiei prime i asemifabricatelor n industria minier, a porelanului, materialelor de construcie, nagricultur, industria uoar etc.8 amestecarea, Dnisarea, lefuirea diverselor suprafee nindustria constructoare de maini .a.8 prelucrarea, ciuruirea, ambalarea substanelor

pulverulente.2ciunea prafului asupra organismului depinde de compoziia chimic iproprietile sale Dzice. 2stfel, praful de plumb, beriliu, vanadiu i alte substane chimiceposed o aciune toxic accentuat i la ptrunderea n organism provoac intoxicaiigrave.ulberile care nu posed aciuni toxice exprimate, pot genera diferite

boli cronice, aa ca pneumoconioze, bronite, pneumonii .a.

A. P+LBERILE'" !O64 PROFEIO!"L4.'OMP+2II 'CIMI'I 2I'"R"'TERITI'" LOR.Pulberile Dpraful;pot fi considerate ca un aerosol de particule solide neanimate, fazadisperata fiind reprezentata de particule iar faza dispersa de aer.ursele de poluare cu pulberi a locurilor de munca sunt, in ma-oritatea cazurilor, procesetehnologice care implica dezintegrarea unor materiale solide prin sfaramare,macinare,slefuire, sapare, forare, explozii s.a.ocivitatea pulberilor depinde atat de proprietatile lor

fizice si chimice, de dimensiunile si concentratia lor in aer, cat si de receptivitateaorganismului. entru ca pulberile sa poata fi considerate o noxa, ele trebuie sa aiba stabilitateca aerosol, adica sa pluteasca in aer.PROPRIET"TI FI-I'E .Gransformarea unui material solid in particule duce la crestereasuprafetei totale a particulelor in raport cu suprafata materialului din care provin,suprafatarezultata fiind cu atat mai mare cu cat particulele sunt mai fine8 creste astfel si suprafata decontact a noxei cu organismul. rin dezintegrarea unui material se modifica si unele

proprietati fizice ale acestuia, prin cresterea volatilitatii, a solubilitatii, a capacitatii deadsorbtie si a activitatii electrostatice.PROPRIET"TI 'CIMI'E. ulberile pot fi de natura anorganica sau organica.

Pulberile anorganice pot fi metalice (plumb, zinc, mangan, fier, cupru s.a.),minerale(bioxid de siliciu, silicati) sau sintetice (ciment, carborund, coloranti anorganici,soda, sticlas.a.).

Pulberile organicepot fi de origine vegetala (bumbac, in, canepa, faina, lemn s.a.), deorigine animala (par, lana, os, corn s.a.) sau sintetice (pesticide, coloranti organici s.a.).$IME!I+!ILE P"RTI'+LELOR.2tat persistenta in aer cat si actiunea patogena a

particulelor depind de dimensiunile lor. in raport de actiunea patogena, >angelez deosebeste categorii de particule# cu diametrul de l" Lm si mai mult care, neputand patrunde panain alveolele pulmonare, fiind in mare parte retinute la nivelul cailor aeriene superioare, au o

actiune patogena mai redusa, cu exceptia unor pulberi fibroase cum sunt de pilda pulberilede azbest8 cu diametrul intre$464,&Lm, cu actiunea patogena cea mai importanta, mai

0


8/43


ales intre & 6 4,& microni8 particule cu diametrul mai mic de 4,&Lm, care, fiind antrenate decurentul de aer expirat si eliminandu6se, au ca si particulele mari un rol patogen redus.'oncentratia pulberilor in aer depinde de gradul de stabilitate a lor ca aerosol, in functiede o serie de proprietati cum sunt dimensiunile, incarcarea electrica, capacitatea deconglomerare si floculare, ca si de curentii de aer si umiditatea atmosferica.articulele de

praf din aer sunt supuse la doua forte contrarii# gravitatia si rezistenta opusa de aer. %ntr6o

atmosfera linistita, particulele microscopice cu dimensiuni peste 4,$Lm tind sa sesedimenteze pe diferite suprafete, particulele mari cu diametrul peste l4Lm cu vitezauniform accelerata, iar cele intre $464,$Lm cu viteza uniforma.articulelesubmicroscopice, sub 4,$Lm,se misca liber in aer, participand la miscarea

broMniana.'tabilitatea particulelor in aer creste, flocularea fiind impiedicata, cand ele se incarca cuelectricitate de acelasi fel si se resping reciproc8 invers, ele floculeaza cand se incarca cuelectricitate de sens contrar. in general, praful proaspat format floculeaza putin, avandstabilitate mai mare in aer.

"ctiunea pulberilor asupra oranismului se exercita, in primul rand, la nivelul regiunilorcare vin in contact direct cu noxa# aparat respirator, tegumente, ochi si aparat digestiv.rincipalele actiuni pot fi sistematizate astfel# actiune toxica sistemica, cum au de pilda

plumbul, arsenul, manganul, beriliul s.a.8 actiune iritanta sau corosiva, cum au varul,arsenul, bicromatii s.a.8 actiune sensibilizant6alergica au bicromatii, bumbacul, canepa,

polenul, lemnul s.a.8 actiune carcinogena au de exemplu compusii cromului, nichelului,arsenului si diferitele materiale radioactive8 actiune infectanta, pulberile putand fi

purtatoare de agenti biologici8 actiune fibrogena au bioxidul de siliciu, azbestul s.a.8capacitate exploziva la anumite grade de dispersie au faina, zaharul, orezul, sulful, zincul

s.a.Efectele asupra oranismului se vor aprecia, in primul rand, dupa natura, frecventa sigravitatea bronhopneumopatiilor profesionale sau legate de profesie# silicoza, astm

bronsic, bisinoza, bronsita cronica s.a. Aezultatele examenelor medicale la anga-area inmunca si ale controalelor medicale periodice constituie date de referinta pentru evaluareadinamicii starii de sanatate in relatie cu expunerea la pulberi, de baza fiind exameneleradiologice si investigatiile functionale respiratorii.'ompu


9/43


i coaut. (&44$) se divid n & grupe# substane neorganice i organice.ubstan)ele neoranicecuprind derivatele clorului, sulfului, azotului, fosforului,carbonului, metale (plumb, zinc, mercur, cobalt).ubstan)ele oraniceinclud subgrupele hidrocarburilor aromatice (benzenul, toluenul,xilenul) i alifatice (benzina), derivatele clorurate ale hidrocarburilor alifatice (tetraclorura decarbon, dicloretanul), alcoolii alifatici (metilic, etilic) .a.Calea de ptrunderea substanelor chimice n organism depinde n mare msur de starealor i unele proprieti. 2ceste substane se pot aEa n aerul zonei de munc sub form degaze, vapori, lichide, prafuri. 'tarea acestor substane chimice determin nu numai

ptrunderea lor n organism dar i concentraia lor ulterioar n s:nge, periculozitatea,capacitatea de a ptrunde n organism prin piele.?ai frecvent ptrund n organism poluaniichimici prin respiraie, mairar prin tractul gastrointestinal i nc mai rar pe cale cutanat.'ubstanele toxice ptrunse norganism pe cale oral strbat mucoasele tractului gastrointestinal, din aerul inhalat trec prinalveole, din mediu prin tegumente i se absorb mai mult sau mai puin n s:nge, circul prin

diferite esuturi sau organe i exercit o aciune general sau speciDc asupra unora dintreele. " bun parte din substanele toxice sunt eliminate organism prin cile respiratorii,tractul gastrointestinal, rinichi, piele.Knele substane se acumuleaz n organism ptrunz:ndn cantitimici pe parcursul unui timp ndelungat, ceea ce contribuie la intoxicaii cronice.Foartefrecvent noxele profesionale se depoziteaz n organism precum n esutul adipos @insecticidele organoclorurate, solvenii organici, nitroderivaii8 n esutul osos @ plumbul,stroniul, bariul, calciul, ferul i fosforul8 n rinichi i intestine @ mercurul8 n muchi, Dcat irinichi @ plumbul, Euorul, arsenul.5n funcie de gradul de toxicitate i de cantitatea substanei

ptrunsen organism pot aprea intoxicaii acute sau cronice. %ntoxicaiile acute, de regul, apar ncazul ptrunderii n organism a unei cantiti relativ mare de toxice sau a unei substanefoarte toxice.'imptomele de intoxicaie acut apar n primele ore dup ptrunderea substanei n organism.?anifestarea clinic depinde de substana ptruns n organism i se poate exprima prinafectarea cilor respiratorii (strnut, tuse, mai rar edem pulmonar), aparatului gastro6intestinal (gre6uri, vom, dureri abdominale, diaree), iritarea pielii (nroirea, hiperemia,senzaii de durere), dereglri ale sistemului nervos (cefalee, somnolen, excitabilitatesporit). ?ai frecvent ns se nt:lnesc intoxicaiile cronice cu simptome generale, cum ar Dslbiciune, scderea capacitii de munc, insomnie, sporirea morbiditii generale. 2ciuneandelungat a cantitilor mici de substane toxice reduce rezistena organismului. /u timpulapar i simptomele speciDce, de exemplu, modiDcrile n s:nge sub inEuena benzenului,toluenului, xilenului. >a nceput sporete numrul de leucocite, eritrocite i se reducenumrul de limfocite. Klterior, dac aciunea toxicului continu, se constat reducereanumrului de leucocite, de eritrocite i trombocite.9intre simptomele speciDce putemmeniona cele ce apar n rezultatul ptrunderii n organism a alcoolului metilic (scdereaacuitii vzului p:n la orbire), a unor metale, ca plumbul, mercurul (lizereul saturnin lamarginea liber a gingiei).

. F"'TORII BIOLO,I'I 2I '"R"'TERITI'" LOR.

3


10/43


?uncitorii din diferite profesii n activitatea lor vin n contact cu plantele, micro6 imacroorganismele. 9e exemplu, anga-aii din sectorul zootehnic contacteaz cu animalele,cu microorganismele, cu nutreul. /ile de acces a agenilor biologici n organism sunt maimulte. /lasiDcarea mecanismelor de transmitere# Gransmitere direct6 contact direct8 6

picturi mari8Gransmitere indirect6 rsp:ndire prin vehicul, ap, lapte, hran, alte produse biologice8

Gransmitere prin vectori6 mecanici8 6 biologici (agentul i desfoar o parte a ciclului biologic n organismulvectorului)8Asp:ndire prin aer6 particule de aerosoli mici8 6 praf.Factorii biologici contribuie la apariia infeciilor umane provocate de bacterii, virusuri,ricWettsia, fungi, protozoare, helmini.?aladiile transmise de la animale la om se numesczooantroponoze, adic caracteristice i pentru animale i pentru oameni. *xemplu# bruceloza,antraxul, ornitoza .a.Factorii biologici contribuie la apariia strilor i bolilor alergice, cum

ar D astmul bronic, bronitele alergice, rinitele alergice, dermatitele etc. 2ceste urmri aparfoarte frecvent n urma contactului profesional cu antibioticele, cu prul, l:na, pieilea deanimale, precum i cu unele plante. 2stfel de factori biologici profesionali sunt rsp:ndii nindustria de antibiotice, de prelucrare a l:nii, pieilor, la fabricile de confecii, pielrii,fabricile de depnare i esut, n sectorul zootehnic, n agricultur." structurare important alocurilor de munc cu risc de mbolnvire cu ageni etiologici ca microbii, viruii, fungii i

paraziii, este prezentatde %. 'ilion i /r. /ordoneanu (&44), conform crora ele se clasiDc n patru categorii#X locurile de munc cu risc de antropozoonoze, se pot nt:lni la personalul veterinar,

zootehniti, ngri-itori de animale, agricultori, muncitori din abatoare, mcelari, din cauzacontactului direct cu animalele purttoare de ageni patogeni, sntoase, bolnave, c:t i lapersoanele careprelucreaz materialele provenite de la astfel de animale (pieile, prul i altemateriale), care activeaz n tbcrii, fabrici de perii etc.8 X locurile de munc cu risc decontact cu oameni bolnavi sau purttori de ageni patogeni, cu produse biologice ca s:ngele,urina, fecalele, saliva care provin de la aceste persoane, n cadrul unitilor de asistenmedical pentru boli transmisibile, secii de boli infecioase, de tuberculoz, parazitare,servicii epidemiologice8X locurile de munc n care se lucreaz cu culturi de ageni patogeni,vaccinuri .a. n laboratoarele de diagnostic, cercetare sau producie8X locurile de munc cu contact cu medii favorabile pentru existena i dezvoltarea unorageni patogeni (microbi, fungi, parazii), cum ar D solul, apele contaminate din mine,deeurile de la serviciile de salubritate i canalizare sau de epurare a apelor rezidualeetc.9eci, exist o serie de maladii determinate de factorii biologici, care au provenien

profesional i necesit anumite activiti pentru combaterea acestor factori cauzali.

1.P!E+MO'O!IO-ELE# $EFI!I%IE& ETIOLO,IE. 'L"IFI'"RE.P"TO,E!IE.Boli pulmonare cronice caracterizate prin acumularea pulberilor n plm:ni i reaciiletisulare pulmonare datorate acestor pulberi ($30$ 6/onferina %nternaional 'YdneY).

$4


11/43


Precizari# pulberile C particule inerte (nu sunt microorganisme) care se depun n alveolesi;sau interstitiul pulmonar p:na la o anumita limita, dupa care se declanseaza procesele

patologice specifice, reactii de tip colagen sau reticulinic.Etioloie Factorul etiologic principal este reprezentat de pulberi.ulberile reprezinta aerosolide particule inerte (lipsite de viata), formate in cursul procesului tehnologic si careapoi sunt inhalate de lucratori pe parcursul activitatii profesionale.

Factorul principal# aerosoli de particule inerte#6 aflate n concentratie mare Z concentratia maxim admisibila6 cu diametrul sub [m6 agresive (cu continut ridicat n 'i"& liber cristalin, azbest, lignit, etc.)6 timp de expunere ndelungat Z$46$+ aniFactori favorizanti#$.apartin:nd de organism si obiceiuri vicioase#afectiuni bronhopulmonare, antecedente detuberculoza, consum tutun, alcool&.apartin:nd de locul de munca#microclimat befavorabil (temperaturi scazute), curenti de

aer,umiditate crescuta, lipsa mi-oacelor protective, profesiuni expuse (industria cosntructoarede masini, metalurgica, minerit etc.)'lasificarea.1. $upa criteriul anatomopatoloic#se au in vedere reactivitatea arhitecturii alveolare,reactia stromei si tendinta evolutiva.I.". Pneumoconio9e colaene6 se caracterizeaza prin alterarea structurii alveolare normale,reactia stromei de tip colagen prin proliferarea de fibroblast ce produc colagen. >eziunilesunt ireversibile (gasite radiologie), continua si dupa incetarea expunerii profesionale la

pulberi fibrogene sau nefibrogene (care produc o astfel de reactie printr6o reactivitate

anormala a plamanului).I.B. Pneumoconio9e necolaene#se caracterizeaza pnntr6o structura alveolara usor alteratanormala, reactia stromei de tip reticulinic si care este potential reversibila. *x. sideroza,stanoza, baritoza,olivinoza.I.'.Pneumocoriio9e mixte# intr6un prim stadiu sunt necolagene dar pot evolua spre unstadiu complicat de pneumoconioza colagena. *x# antracoza in forma necornplicata estenecolagena iar in forma complicata apare o fibroza masiva progresiva colagena, talcoza, infunctie de continutul pulberii de talc in azbest pote fi colagena (azbestoza) sau necolagena.*. $upa criteriul radioloic?anifestarile radiologice pulmonare apar cu mult timp inainteamanifestarilor clinice ($34)#$. Aadiografia pulmonara standard (A')6 in conditii standard de expunere.&. "pacitatile#\dupa densitate pot fi# 4 # absente, $ # putine, & # multiple, cu desen pulmonar pe cale destergere, # pe ambii plamani si cu desen pulmonar disparut.\dupa marime pot fi# mici cand diametrul ] $4mm, mari cand diametrul>$4mm.Opacitatile mici sunt:

6rotunde 6 dupa marime# p cu 4] $,+ mm, ^ cu 4C$,+ 6mm, r ce 4C 6 $4mm86 neregulate;liniare# s cu latimea ] $,+ mm, t cu latimea C $,+ 6 mm, u cu latimea C 6$4mm8

$$


12/43


6 dupa localizare#6in plamanul drept (A) sau stang (>)6in treimea superioara (K), medie (?)sau inferioara (6poMer)6toate sau aproape toate rotunde (AA), predominant rotunde (A%),toate sau aproape toate neregulate (%%)si predominant neregulate (%A).Opacitatile mari sunt:

6 una singura cu cu 4 C$6+ cm sau mai multe, fiecare cu diametrul mai mare de $ cm, darsuma lor nu depaseste + cm8 una sau mai multe, a caror suprafata sa nu depaseasca $; din plamanul drept8 unu sau mai multe, cu 4 Z cm care depasesc $; superioara din plamanul drept.

$upa principiul etioloic#$.'ilicoza ('i"& liber).&.?etaloconioze../arboconioze..neumonii ca urmare a prafului mixt (siderosilicoza).+.'ilicoza ca rezultat al actiunii silicatelor (azbestoza)..neumonii ce apar sub influienta prafului organic ( bumbac, lina).

Patoenia2.$ atrunderea pulberilor _n aparatul respirator si depunerea lor temporara (initiala) ladiferite nivele ale acestuia. rin mecanismele de clearence (cavitati nazale, trahee, bronhii,

bronsiole, alveole) se retin numar &6+ ` din cantitatea totala de pulberi inhalate#6 particulele Z $4[m patrund la nivelul cavitatii nazale unde sunt retinute de mucus, fire de

par, sunt diri-ate spre nazo6 si orofaringe si se elimina prin deglutitie8 particulele intre + si $4[m patrund prin fosele nazale in bronhii;trahee unde sunt retinute si apoi eliminate cu a-utorul covorului mucociliar;escalatorul

mucociliar. 'e retin astfe 34` din cantitatea de pulberi inhalate 6 au eficienta mare8

6 particulele intre + si 4,+[m traverseaza bronhiile, bronhiolele si a-ung in alveole 6fractiunea respirabila a pulberilor care a-unge la nivel alveolelor pulmonare# o parte sunteliminate prin al &6lea mecanism reprezentat de surfactant86 particulele ] 4,+[m patrund si ies din plaman odata cu aerul8 o parte din pulberi a-ung si ininterstitiu.2.& *liminarea particulelor depuse initial (retinute temporar) de la diferite nivele aleaparatului respirator (clearence6ul pulmonar).6 cele inghitite cu saliva sunt eliminate digestiv86 particulele preluate si de escalatorul mucociliar sunt eliminate prin secretiile traheobronsice

in proportie da 34`86 particulele a-unse in interstitiu a-ung la nivel alveolar si o parte trec in circulatia limfatica,apoi in ganglionii hilari si regionali si apar dificultati de drena-8 ele sunt epurate demacrofagele care vor muri8 pulberea e fagocitata de alte macrofage rezultand fenomenuldefibioza.B. atogenia specifica/lasificare#%. 9upa criteriul anatomopatologic# se au in vedere reactivitatea arhitecturii alveolare, reactiastromei si tendinta evolutiva.

%.2. neumoconioze colagene6 se caracterizeaza prin alterarea structurii alveolare normale,reactia stromei de tip colagen prin proliferarea de fibroblast ce produc colagen. >eziunilesunt ireversibile (gasite radiologie), continua si dupa incetarea expunerii profesionale la

$&


13/43


pulberi fibrogene sau nefibrogene (care produc o astfel de reactie printr6o reactivitateanormala a plamanului).%.B. neumoconioze necolagene#se caracterizeaza pnntr6o structura alveolara usor alteratanormala, reactia stromei de tip reticulinic si care este potential reversibila. *x. sideroza,stanoza, baritoza,olivinoza.%./.neumocoriioze mixte#intr6un prim stadiu sunt necolagene dar pot evolua spre un stadiu

complicat de pneumoconioza colagena. *x# antracoza in forma necornplicata este necolagenaiar in forma complicata apare o fibroza masiva progresiva colagena, talcoza, in functie decontinutul pulberii de talc in azbest pote fi colagena (azbestoza) sau necolagena.

11.P!E+MO'O!IO-ELE# M"!IFET4RI 'LI!I'E& $I",!OTI'+LT"$I+L+I E(OL+TI(.'unt inconstante i necaracteristice#dispnee progresiv8tuse seac, muco6purulent, chiarhemoptoic8dureri toracice difuze @aderene pleurale, pneumotorace, hipertensiune

pulmonar8transpiraii profuze cianoza periferic8scdere ponderal (mai ales n silico6

tuberculoz).*xamenul obiectiv al toracelui# aspect nemodificat8?J diminuat cu expir prelungit8respiraie suflant la nivelul placardelor sau suflu tubar (dac bronia este permeabil)8sufluri arteriale la nivelul placardelor8 raluri crepitante i bronice (bronita cronic)8cracmente apicale (asocierea cu GB/)8%n per de acutizare ale bolii cand se suprainfecteaza tusea devine productive cu exp muco

purulenta. 'e complica cu semne de emfizem pulm bazal(vibr vocale diminuatebazal). Fibroza pulmunara in timp det semne hipertensiune pulm(zgomotul & accentuat sisau dedublat in focarul pulm).

I.'alitatea te:nica a radiorafiei$.buna &.2cceptabila .?ediocre . %nacceptabilaII."nomaliile parenc:imatoare6 "pacitati mici (p:na la $4 mm, inclusiv) 9ensitate4 C absenta opacitatilor mici$ C putine opacitati mici& C numeroase opacitati mici comparativ cu cliseu tip B.%.G. C foarte numeroase opacitati mici 6 Biroul %nternational al ?uncii (B%G)2spect"pacitati rotunde#6p C diametru sub$,+ mm6^ C diametru ntre $,+ 6 mm6r C diametru ntre 6$4 mm6s C latime sub$,+ mm"pacitati neregulate#6 t C latime ntre $,+6 mm6 u C latime ntre 6$4 mm"pacitati mari (peste $4 mm)

6"C " opacitate cu diametrul maxim ntre $4 si +4 mm sau mai multe opacitati av:ndfiecare, diametrul maxim peste $4 mm, suma diametrelor nedepasind +4 mm8

$


14/43


6BC Kna sau mai multe opacitti mai mari dect cele din categoria 2, a caror suprafatansumata nu depaseste echivalentul zonei pulmonare superioare dreapta86'C Kna sau mai multe opacitti a caror suprafata nsumata depaseste echivalentul zoneisuperioare dreapta.III."nomalii pleurale

pt 6 ngrosare pleurala pc 6 calcificari pleurale

I(.imboluri suplimentareax C coalescenta micilor opacitati

pneumoconioticebu C buleca C cancer pulmonar sau pleuralcn C calcificari ale micilor opacitati

pneumoconioticeco C anomalii de volum sau silueta a imaginiicardiace8

cp C cord pulmonar cronic8cv C imagine cavitara8di C distorsie marcata a organelor intratoraciceef C revarsat pleural8rp C pneumrpC pneumoconioza reumaticaes C calcificari n coa-a de ou ale ganglionilorlimfatici hilari sau mediastinali

fr C fractura de coastahi C marirea ganglionilor limfatici hilarisau mediastinali8ho C aspect de fagure de miereid C diafragm slab delimitatih C silueta cardiaca slab delimitataWl C liniile erleYod C alte anomalii semnificative

pi C ngrosarea pleurei la nivelulscizuriiinterlobare sau mediastinalepx C pneumotorax8tb C tubercul

$


15/43

1*.P!E+MO'O!IO-ELE# $I",!OTI'+L PO-ITI(. M O$IFI'4RILER"$IOLO,I'E.2namneza profesional2spectul clinic*xaminrile paraclinice

6 A'6 FJ6 examinri complementare delaboratorA"B*>* FK/%"2>*J*G%>2G"A%%lm:nul silicotic este rigid86 sindr. restrictiv86 sindr obstructiv datorat bronitei cr.

sau traciunilor exercitate asupraarborelui bronic de procesul defibroz8

6 tulburri de difuziune prin restriciade parenchim i de pat vascular cuNG fix i // de tip vascular.

Examin0ri de laboratormodificri imunologice# %g, FA, diverianticorpi apar pozitivi8glicoproteinele serice cresc8colinesteraza seric scade8hidroxiprolina urinar Z 4 mg;&h

protocolagenprolinhidroxilaza crete8ex. secreiior bronice8ex. B8

*=.

Modific0rile radioloice.Modificri parenchimatoase

a. "paciti mici (p:n la $4 mminclusiv)

@ densitatea#4 C absena opacitilor mici$ C puine opaciti mici& C numeroase opaciti mici C foarte numeroase opaciti mici

@ aspect#@ opaciti rotunde regulatep C diametrul sub $,+ mm^ C diametrul ntre $,+ @ mmr C diametrul ntre @ $4 mm

@ opaciti lineare neregulate

s C limea sub $,+ mmt C limea ntre $,+ @ mmu C limea ntre @$4 mm

b. "paciti mari (peste $4 mm)#2 C o opacitate al crui diametru mareeste ntre $6+ cm sau mai multeopaciti, fiecare cudiametrul de peste $ cm, suma lornedepind + cm.

B C una sau mai multe opaciti maimari i mai multe ca cele definite ca 28suprafaa lor total

nu depete echivalentul zoneipulmonare superioare drepte./ C suprafaa total a opacitilor cudiametru peste $ cm depeteechivalentul zonei

pulmonare superioare drepte.Anomalii pleurale

pt C ngroare pleuralpc C calcificare pleural.Simboluri:

ax C coalescena micilor opacitipneumoconiotice8bu C bule8ca C cancer pulmonar sau pleural8

cn C calcificri ale micilor opacitipneumoconiotice8co C anomalii de volum ale silueteicardiace8cp C cord pulmonar8cv C imagine cavitar8di C distorsie marcat a organelorintratoracice8ef C revrsat pleural8

em C emfizem8


16/43

es C calcificri n coa-e de ou aleganglionilor limfatici hilari saumediastinali8fr C fractur de coast8hi C mrirea ganglionilor limfatici

hilari sau mediastinali8ho C aspect de fagure de miere!8id C diafragm prost delimitat8ih C silueta cardiac prost delimitat8

Wl C liniile lui erleY8od C alte anomalii semnificative8

pi C ngroarea pleurei la nivelulscizurii interlobare sau mediastinale8

px C pneumotorax8

rp C pneumoconioz reumatoid8tb C tuberculoz.9intre acestea cele mai frecventnt:lnite simboluri sunt# hi, tb, ax, es.


17/43

1/. P!E+MO'O!IO-ELE# TR"T"ME!T+LPROBLEME "'T+"LE

1.P!E+MO'O!IO-ELE 'OL",E!E# '"R"'TERITI'" LOR.neumoconioze colagene 6 caracteristici

@ alterarea permanent sau distrugerea structurii alveolare normale8@ reacia interstiiului pulmonar este de tip colagen (proliferarea de fibroblati plusneoformare decolagen)8

@ reacia interstiiului pulmonar este ireversibil.neumoconiozele colagene pot fi induse de#

@ pulberi fibrogene# pulberi care au ele insele proprietatea de a induce reacia de tipcolagen8

@ pulberi nefibrogene# pulberi care nu au proprietatea de a induce reacii de tipcolagen, dar pot produce acest tip de reacie datorit reaciilor anormale ale

plmanului.*xemple de pneumoconioze colagene# silicoza, azbestoza, pneumoconiozaminerului la crbune (forma complicat 6 stadiul de fibroz masiv progresiv).

13.P!E+MO'O!IO-ELE !E'OL",E!E# '"R"'TERITI'" LOR.neumoconiozele necolagene @ caracteristici#

@ structura alveolar rmane intact8@ reacia interstiiului pulmonar este de tip reticulinic (proliferarea de fibre dereticulin)8

@ reacia interstiiului pulmonar este potenial reversibil (deci modificrile vizibilradiologic la un moment dat, cu timpul pot dispare).*xemple de pneumoconioze necolagene# sideroza, antracoza (forma simplnecomplicat), stanoza, baritoza etc.*xist i pneumoconioze care pot fi i colagene i necolagene#

@ pneumoconioza minerului la crbune (antracoza)# in forma simpl necomplicateste necolagen8 in forma complicat, de fibroz masiv progresiv este colagen8

@ talcoza, in funcie de coninutul pulberii de talc in azbest, poate fi colagen saunecolagen.

15.ILI'O-"# $EFI!I%IE& ETIOLO,IE& LO'+RI $E M+!'4 '+ RI'.9efinitie6pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea indelungata a pulberilor cucontinut semnificativ de bioxid de siliciu liber cristalin.>ocuri de munca si profesiuni expuse#$.mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase si neferoase, de carbuni, desilicati, ardezie, spatfluor8&. muncitorii de la prelucrarea minereurilor, prospectiuni geologice, statii deflotatie, cariere de materiale silicoase(cuart, gresie, granit)8. constructii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri8

.metalurgie si constructii de masini (sablatori, curatitori, dezbatatori, polizatori,macaragii, sudori)8


18/43

+. constructia, repararea, demolarea cuptoarelor captusite cu caramizi refractareacide, semiacide (zidari samotori)8. fabricarea caramizilor refractare acide si semiacide, materiale abrazive(lucratori la masini de polizat, rectificat, slefuitori metale, frezori, strungari)80. industria sticlei, portelanului si faiantei (preparare, sablare, fasonarea sticlei

topite prin suflare, turnarea manuala a sticlei incalzite, indoire, turnare si presare asticlei optice pentru fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei si a lentilelor)81. industria care prelucreaza mecanic rocile cuartoase (spargatori, cioplitori in

piatra si marmura, restauratori)83. industria vopselurilor si a materialelor plastice, industria cosmetica (fabricareafainii de siliciu ca aditiv).*tiologie$.Bioxid de siliciu liber cristalin Bioxidul de siliciu6 un mineral cu largaraspandire care intra in structura scoartei terestre. 'e formeaza din siliciu si oxigenin conditii de presiune si temperatura crescute si se prezinta sub doua forme#

cristaline si amorfe.Formele cristaline au structura tetraedrica cu atomul de siliciu asezat in centru si cucei atomi de oxigen dispusi in colturi. 'unt deosebit de agresive la nivelultesutului pulmonar.

$ /uartGridimit/ristobalitFormele amorfe sunt relativ non6 toxice pentru tesutul pulmonar.$.9iatomita &.'ilica vitroasaFactori favorizanti#Factori specifici ai organismului uman8 Factorii datorati stiluluide viata 8 Factorii specifici locului de munca 8Factori legati de sarcinile

profesionale si organizarea muncii9urata expuneriiGimpul de expunereC durata de la inceputul pana la incetareaexpunerii profesionale la pulberi silicogene, coincide cu durata efectiv lucrata inmediul silicogen. Gimpul de retentieC durata de la inceputul expunerii profesionalela pulberi silicogene pana in momentul examinarii.Gimpul de latentaC durata de lainceputul expunerii profesionale pana la stabilirea diagnosticului de

pneumoconioza stadiul %.

atogenie *fectul citotoxic pe care cristalul de 'i"& il are asupra macrofaguluialveolar, care a fagocitat particula de 'i"&, moment esential in declansareafibrozei.rincipalele secvente care se succed # $.dezintegrare macrofagica &.neoformare decolagen.fenomene imunologice.'i"&6 interstitiu6 macrofage6 fagolizozom6 eliberarea continutului enzimatic si acristalului in citoplasma macrofagului6 dezintegrare6 fenomenul se repeta.Aadicali liberi 8 *nzime proteolitice 8 Factori chemotactici ?, eozinofile, lipide.

Fenomene imunologice6 autoantigene de natura lipoproteica sau polizaharidica inurma agresiuni particulelor de cuart cu producere de autoanticorpi.2sociereasilicozei cu boli autoimune.


19/43

Gablou clinicGuse 89ispnee 89ureri toracice 8'indrom astenic 8*x. obiectiv6 semnede bronsita cr., emfizem, hipertensiune pulmonara.*xamene paraclinice si de laborator*lement esential de diagnostic6 radiografia pulmonara standard./lasificarea anomaliilor radiologice in concordanta cu codificarea stabilita de

Biroul/lasificarea internationala utilizeaza o codificare atat pentru leziunile de fibrozacat si pentru leziunile asociate acesteia. %n general este vorba despre opacitati caresunt codificate in functie de# forma, marime, abundenta, distributie."pacitatile mici cu 6aspect nodular si diametrul sub $ cm, caracterizeaza silicozasimpla.'unt# opacitati rotunde(nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala saucostala, distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial incampurile pulmonare mi-locii cu migrare spre campurile superioare(respecta

totdeauna varfurile), care au tendinta sa conflueze si sa formeze opacitatimari."pacitatile cu# 6 caracterele descrise si cu d]$,+ mm6 se codifica 6 p6caracterele descrise si cu dC$,+6 mm6 se codifica 6 ^6 caracterele descrise si cudC6$4 mm 6 se codifica 6 r9ensitatea opacitatilor se refera la multitudinea opacitatilor si se codifica#absenta opacitatilorC4putine opacitatiC$numeroase opacitatiC&foarte numeroaseopacitatiC"pacitatile mari cu diametrulZ$ cm caracterizeaza fibroza masiva progresiva(F?)6 forma evolutiva severa a silicozei $.'e codifica#2!6 opacitati cudiametrul mai mare decat un centimetru care insumate realizeaza o opacitate maimica decat + cm B!6 opacitate cu diametrul mai mare decat + centimetri dar maimica decat echivalentul zonei pulmonare superioare drepte( zona de plaman care seintinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar) /!6 opacitate caredepaseste ca intindere echivalentul zonei pulmonare superioare drepte.%n afaraleziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte leziuni ce pot coexista culeziunile silicotice astfel#cp C se refera la imaginea radiologica sugestiva pentru cordul pulmonar cronictb C semnifica prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelorhi C hiluri mari

px C imagine de pneumotoraxem C leziuni de emfizemes C calcificare circumferentiala in coa-a de ou a ganglionilor hilari, imagine careapare la +6$4` dintre pacientii cu silicoza.e baza modificarilor radiologice serealizeaza o stadializare a silicozei#stadiul % C $p, ^, rstadiul %;%% C &p, ^, rstadiul %% C p, ^, rstadiul %%% Cfibroza masiva progresiva6 prezenta leziunilor mari 2, B, /

'pirometrie6 valori normale, scaderea compliantei pulmonare, alterarea transferuluialveolo6 capilar al /", sindrom restrictiv sau mixt.*xamene de laborator


20/43

>ava- bronho6alveolar6 numar crescut de macrofage, %>$, fibronectina, %g. >amicroscopul cu lumina polarizata se pot detecta particule de cuart.Biopsie pulmonara6 nodul silicotic.Geste de inflamatie nespecifica j 2utoanticorpi

9iagnostic pozitiv$.'tabilirea expunerii profesionale #anamneza profesionala carearata circumstantele etiologice, profesiunile avute, riscurile existente la locurile demunca, timpul de expunere la pulberi de 'i"& lc.8 buletine de determinari de

pulberi .&.Gablou clinic( Guse 8 9ispnee 8 9ureri toracice 8 'indrom astenic)8*x. obiectiv6 semne de bronsita cr., emfizem, hipertensiune pulmonara..*xamene paraclinice si de laborator*xamene paraclinice*lement esential de diagnostic6 radiografia pulmonara standard.

9iagnostic diferential (tuberculoza pulmonara miliara8 hemosideroza din stenozamitrala sau post traumatica8 manifestari pulmonare din unele colagenoze#sclerodermie, >*', periarterita nodoasa8 boli infectioase pulmonare# micoze,viroze, ricWetsioze8 alte pneumoconioze# pneumoconioza minerului la carbune,sideroza, talcoza8 sarcoidoza 8 fibroza pulmonara idiopatica interstitiala8carcinomatoza pulmonara 8bronhopneumonie

/omplicatii6 infectioase6 infectii respiratorii nespecifice si GB/6 bronsita cronica86 emfizemul pulmonar6 pneumotorax spontan6 insuficienta pulmonara6 cord pulmonar cronic secundar NG6 cancer pulmonarGratamentGratamentul etiologic# ntreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene.Gratamentul patogenic de modulare a fibrozei# sunt n desfurare cercetri

privind tratamentul de modulare a procesului de fibroz.

Gratamentul simptomatic# manifestrile clinice sunt absente n stadiile iniiale,astfel nc:t tratamentul simptomatic se utilizeaz n formele tardive, complicate icuprinde tratamentul cu# antibiotice, bronhodilatatoare, corticosteroizi, fluidifiantei mucolitice de sput, expectorante, antituberculoase, diuretice, anticoagulante,ageni inotropi i digitalice, blocani de canale de calciu, vasodilatatoare.acienii cu silicoz i insuficien respiratorie necesit oxigenoterapie pe termenlung, n timpul spitalizrii i la domiciliu cel puin $+ ore;zi.revenireacomplicaiilor infecioase# tratamentul prompt al infeciilor respiratorii acute8chimioprofilaxia antituberculoas este util pentru prevenirea tuberculozei i

prevenirea recidivelor tuberculozei la pacienii silicotici8 imunizare antigripal iantipneumococic.Aeabilitare respiratorie.'upravegherea bolnavilor cu silicoz seface anual, prin spitalizare n clinicile de boli profesionale;medicina muncii. 2lte


21/43

msuri utile sunt# cure balneare, contraindicaia pentru fumat, reducerea aportuluide sare, regim hiperproteic.revenire

?asuri tehnico6 organizatorice?asuri medicale (legislatie in vigoare6 N= ++;&440 privind supravegherea

sanatatii lucratorilor)*xamen medical la anga-are 6 A', spirometrie, examen "A>.*xamen medical periodic# examen clinic general, A' la + ani de la incadrare, apoidin in ani, spirometrie anual./ontraindicatii medicale#6 forme active sau sechele de tuberculoza

pleuropulmonara cu exceptia complexului primar calcificat 6tuberculozaextrapulmonara sau cu sechele de orice fel 6fibroze pulmonare de orice natura6bronhopneumopatii cronice, inclusiv astmul bronsic (in functie de rezultatelespirometriei)6 boli cronice ale cailor aeriene superioare care impiedica respiratia

nazala, rinite atrofice 6 deformatii mari ale cutiei toracice, afectiuni alediafragmului 6boli cardiovasculare6 valvulopatii, miocardopatii6 boli cronice care diminueaza rezistenta generala a organismului6 9k,hipertiroidie, colagenoze (./.*, sclerodermie, lupus eritemos diseminat etc.)

[email protected]!TO6I'"%II '+ PETI'I$E# 'L"IFI'"RE"& PROFEIILE 'E+!T E6P+2I "'%I+!II PETI'I$ELOR.

Pesticide (insecticide, erbicide, fungicide) 6 substane chimice utilizate pentrucontrolul buruienilor, insectelor i roztoarelor, pentru protecia culturilormpotriva mucegaiului i a ciupercilor. *le a-ut la creterea productivitii,mbuntesc termenul de depozitare a plantelor, aspectul exterior al fructelor,legumelor i cerealelor.$up0 structura c:imic0& pesticidele se clasific0 =n#7 pesticide organoclorurate87 pesticide organofosforice87 pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice87 pesticide nitrofenolice.7 pesticide mercurorganice.7 preparate de sulf.

7 preparate de cupru. /omplexe cianhidrice reparate de 2rsen Kreice 2lcaloizi

'lasificarea industriala#6 insecticide (pentru combaterea insectelor duntoare, transmitoare de boliomului sau animalelor domestice)86 erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi)86 fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoac boli plantelor)86 acaricide8


22/43

6 nematocide (pentru combaterea viermilor duntori culturilor)86 algicide (pentru distrugerea algelor)86 rodenticide (utilizate mpotriva roztoarelor).Gn func)ie de radul de toxicitate& pesticidele se rupea90 =n#7 grupa % @ extrem de toxice, fiind marcate cu etichete roii8

7 grupa %% @ puternic toxice, marcate cu etichete verzi87 grupa %%% @ moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastr87 grupa %J @ toxicitate redus, marcate cu etichete negre.$in punct de >edere al caracteristicii I,IE!I'Eclasificarea prevede divizarea preparatelor pesticide dup gradul lor de toxicitate.

Distingem substane:

cu aciune drastic (fulger)cu aciune de intensitate naltcu aciune de intensitate medie

substane puin toxice.dup gradul de evaporaredup cumulaiedup rezisten/ile de ptrundere a pesticidelor n organism.$up0 calea de acces#6toxice prin ingerare ( digestive)6toxice prin inhalare (respiratorii)6toxice prin contact (tegumentare)

1A.I!TO6I'"%II '+ PETI'I$E 'LOROR,"!I'E# $EFI!I%IE&ETIOLO,IE.esticidele organoclorurate au fost extrem de mult utilizate pentru controlulanumitor duntori ai sntii umane n timpul celui de6al %%6lea rzboi mondial.2poi s6a remarcat eficiena n controlul duntorilor agricoli. Klterior s6au adunatdate referitoare la toxicitate, remanen, acumulare etc./ompuii organoclorurai prezint degradabilitate redus, at:tpe cale chimic c:ti biologic n organisme vii i mediul ncon-urtor, datorit unui potenial de

bioconcentrare foarte ridicat./a urmare, se realizeaz o ncrcare permanent a

solului,vegetaiei i apei, datorit tratamentelor periodice, repetate iacumulrilortot mai mari a acestora. %ngerate de ctre animale (prin fura-ele tratate sau poluate),ele serein n esutul adipos al acestora (fiind liposolubile) sau se excret n lapte iou. 5n acest fel, ele determin o poluare general aalimentelor, care, datoritstabilitii, se pstreaz timp ndelunga/aracteristici5n prezent, se cunosc cinci grupe ma-ore n funcie de structura chimic#6derivai halogenai ai difeniletanului (99G) i analogii sai (methoxYclor,dicofol,chlorphenetol, chlorbenzilat)8

6derivai halogenai ai ciclohexanului (N/N)86ciclodienele i compuii similari (2ldrin, 9ieldrin, *ndrin, Neptachlor,/hlordan,*ndosulfan)8


23/43

6toxafenul i compuii nrudii86mirexul si clordeconulGoate substanele de mai sus prezint proprieti foarte diferite# de exemplu, 99G6ul se metabolizeaz lent i are un nivel crescut de depozitare, methoxYchlorul are ometabolizare rapid i o depozitare negli-abil, N/N6ul are un izomer gamma

foarte activ (>indan), ciclodienele sunt foarte toxice, acute pentru sistemul nervoscentral, toxafenul este un amestec de chimicale numeroase, nc neidentificate.?irexul i clordeconul au o metabolizare lenta i depozitare masiv." caracteristic a pesticidelor organoclorurate este lipofilia (acumularea n esutuladipos). 'lbirea determin scderea depozitelor i trecerea toxicului n s:nge,creier si alte esuturi unde induce efecte patogene.Aemanena n mediu este cea mai cunoscut caracteristic a organocloruratelor.Gimpul de n-umtire n mediu si organism variaz de la c:teva luni la ani de zile8reziduurile pot persista n mediu decenii p:na la secole. Aemanena este influenat

de numeroi factori fizici (temperatura, lumina, pN6ul, umiditatea), biologici(activarea microorganismelor, care difer de la un organoclorurat la altul)

/"?K%% />"A"A=2%/% 2ceti compui sunt pe larg utilizai n diferiteramuri ale agriculturii, ca insecticide, acaricide, pentru prelucrarea seminelor,culturilor compui ce difer dup structura chimic# benzen (clorbenzen, terpene(policlorpinen), compuii irului tienic (aldrin, heptalcor, tiodan), .a. 'pecificulacestor compui este rezistena n mediul ambiant, solubilitatea mare n grsimi ilipide, capacitatea de cumulare n esuturile organismului.cile de ptrundere$.organele aparatului respirator&.tractul gastro6intestinal.tegumentele2G"=**k2 2iunea toxic a complexelor clororganice este legat demodificarea sistemelor fermentative i dereglarea respiraiei tisulare.'imptomatologia clinic a intoxicaiilor cu compui clororganici de natur acut icronic se caracterizeaz printr6o varietate de simptome i complexe simptomatice,care ne confirm politropizmul lor./>%%/2 %G"%/2%%>"A

$.erioada tears, care se include de la ptrunderea toxinului n organism, pn laapariia primelor semne ale intoxicaiei.&.erioada preclinic pentru care sunt caracteristice particulariti nespecifice,echivalente pentru aciune multor substane chimice, cum sunt # voma, greaa,cefalee, slbiciune general..erioada intoxicaiei pronunate, care are semne specifice ce apar n rezultatulaciunii toxinului asupa organismului./aracteristica semnelor clinice nintoxicaiile clinice acute depind de calea de ptrundere a toxinului n organism. >a

ptrunderea pe cale inspiratorie n primul r:nd apar semn de excitare a cilor

respiratorii superioare i broniilor (traheobronit acut), n cazul ptrunderii printractul gastro6intestinal6 fenomene dispeptice, gastroenterocolite acute, ptrundereaprin piele este nsoir de inflamaie acut pn la apariia necrozei. e l:ng


24/43

fenomene locale ale aciunii toxice apar semne generale @ afectarea '/# cefalee,verti-e, vuiet n urechi, cu asocierea cianozei, pot aprea hemoragii cutanate.Forma principal de manifestare a intoxicaiei acute din partea '/ este encefalitatoxic cu afectarea compartimentului subcortical. 5n cazuri grave apar accese deconvulsii, uneori epileptiforme, stri colaptoide i comatoase. >a ptrunderea n

organism a cantitilor mari de toxic este posibil apariia miocarditei toxico6alergice, hepatitei toxice, nefritei toxice. Kneori, la ptrunderea repetat atoxicului, dup suportarea unei intoxicaii acute, pot aprea modificri alesistemului sangvin (anemie hipo6 i aplastic).5n perioada de remisie dupsuportarea unei intoxicaii acute cu hexacloran sau alii compui analogi pot apreasemne de afectare a sistemului nervos periferic cu dezvoltarea polineuritei vegeto6sensoriale. rocesul patologic n aa cazuri se caracterizeaz prin afectarea difuz asistemului nervos de tipul encefalopolineuritei.

1.I!TO6I'"%II "'+TE '+ PETI'I$E 'LOROR,"!I'E#$I",!OTI'+L PO-ITI(& $I",!OTI'+L $IFERE!%I"L&TR"T"ME!T& PROFIL"6IE./aracteristica semnelor clinice n intoxicaiile acute depind de calea de ptrunderea toxicului n organism. >a ptrunderea pe cale inspiratorie, n primul r:nd aparsemne de excitare a cilor respiratorii superioare i broniilor (traheobronitacut). 5n cazul ptrunderii prin tractul gastro6intestinal @ apar fenomenedispeptice, gastroenterocolite acute. trunderea prin piele este nsoir deinflamaie acut pn la apariia necrozei. e l:ng fenomenele locale ale aciuniitoxice apar semne generale @ afectarea '/# cefalee, verti-, vuiet n urechi, cuasocierea cianozei, pot aprea hemoragii cutanate.Forma principal de manifestarea intoxicaiei acute din partea '/ este encefalita toxic cu afectareacompartimentului subcortical. 5n cazuri grave apar accese de convulsii, uneoriepileptiforme, stri colaptoide i comatoase. >a ptrunderea n organism acantitilor mari de toxic este posibil apariia miocarditei toxico6alergice, hepatiteitoxice, nefritei toxice. Kneori, la ptrunderea repetat a toxicului, dup suportareaunei intoxicaii acute, pot aprea modificri ale sistemului sangvin (anemie hipo6 iaplastic).Gratament?surile pentru efectuarea tratamentului trebuie s fieorientate la scoaterea rapid a toxicului din organism, odat cu restabilirea funciei

lui.>a ptrunderea toxicului odat cu aerul inspirat este necesar transferulbolnavului din ncperea poluat, scoaterea hainelor i nimicirea lor, ce ar amelioraactul respirator. >a ptrunderea toxicului prin piele, l nlturm cu a-utorultamponului de vat. ielea se spal cu ap cald i spun sau soluie dehidrocarbonat de natriu de &`, se terge cu soluie spirtoas de +6$4` sau &,+`soluie de cloramin.5nlturarea toxicului din stomac este efectuat prin lava-gastric cu ap cald i absorbani adugai (crbune activat). entru extragereatoxicului din intestin se aplic clisme sifon purgative (?g'"). >a bazatratamentului st#6 administrarea antidoilor 6 tratatment patogenetic 6 tratament

simptomatic.5n calitate de remedii folosite ca antidoi pot fi preparatelemedicamentoase, care au proprietatea de a inactiva toxicul din s:nge, de a nlturaefectul toxic al metaboliilor lui, de a grbi excreia lui din organism. /u acest scop


25/43

astzi se folosesc preparate fizico6chimice, care absorb toxicul i scad absorbia luin tractul gstro6intestinal (crbune activat, amberlit). >u-nicov numete proprietateade a face inofensiv toxicul cu a-utorul substanelor antidoi de natur fizico6chimic sorbie gastro6intestinal!.>a baza aciunii detoxicante a unor antidoieste capacitatea acestora de a intra n reacii chimice cu toxicul sau cu metaboliii

lui, n rezultatul crora se inactiveaz toxicul, eliminndu6se din organism prinurin i masele fecale. >a aceast grup chimic antitoxic, de administrareparenteral se refer unitiolul i succimetrul. 2ntidoii fiziologici se folosesc cuscopul nlturrii efectului toxic pe calea antagonismului asupra unor i acelora isisteme ale organismului i modificrii metabolismului complexelor toxice. 5ngrupul acestor antidoi intr# metilen bleu, colinoliticele, reactivatorii colinesterazeii antioxidanii. 2ntidoii se pot administra n form de combinaii din c:teva

preparate, reciproc mrind efectul tratamentului.

**1. I!TO6I'"%II '+ PETI'I$E FOFOROR,"!I'E# $EFI!I%IE&ETIOLO,IE& P"TO,E!IE DEFE'T+L M+'"RI!I'& EFE'T+L!I'OTI!I'& "'%I+!E" 'E!TR"L4;& M"!IFET4RI 'LI!I'EDFORMELE +2O"RE& ME$IE& ,R"(4;& $I",!OTI'+L PO-ITI(&TR"T"ME!T& PROFIL"6IE.Factorul etiologic principal'ubstanele organo6fosforice au comun dou caracteristici#sunt esteri relativ simpli ai acidului fosforic (tio6 i ditiofosforic)8aciunea lor farmacologic se datorete proprietii de a inactiveacetilcolinesteraza.9in punct de vedere al toxicitii se clasific astfel#*xtrem de toxice#aration @ ester al acidului tiofosforic# lichid de culoare galben brun, cu un mirosde usturoi8 insolubil in ap, puin solubil in petrol lampant, eter de petrol i uleiuriminerale8 cunoscut sub numele de# ecatox, paratox, tiofos etc. (","6dietil6o6p6nitrofenil6tiofosfat)8*tilparation (parafox +4 */, selefos)8?etilparation (Mofatox).2mbala-ele sunt marcate printr6o etichet de culoare roie.

Factori etiologici favorizani#@ aparin:nd de organism# afeciuni ale sistemului nervos central i periferic8

aparin:nd condiiilor de mediu concomitente# temperatur ridicat.2G"=*%* trunderea in organism# pe cale respiratorie i cu mult uurin

prin tegumente i mucoase intacte (importan profilactic i terapeutic)./irculaie, distribuie, localizare (organe int) 6 acetilcolinesterazaBiotransformare# arationul (dietilparanitrofenol 6 tiofosfat) se transform parialintr6un metabolit mai toxic# paraoxon.arationul nu se acumuleaz in organism, citreptat se hidrolizeaz in#@ paranitrofenol# acesta se elimin prin urin, parial

redus la paraaminofenol, eliminat sub form con-ugat (importan diagnostic)8


26/43

@ restul fosforat# acesta acioneaz ca ion de fosfoniu i se combin cu centrul actival enzimei acetilcolinesteraz, blocand6o intr6un complex ireversibil (importanterapeutic# administrarea de activatori de colinesteraz).*liminarea din organism @ sub forma metalului C paranitrofenol?ecanism de aciune# organo6fosforicele inhib activitatea acetilcolinesterazei8

aceast enzim are rolul de a hidroliza acetilcolina, dup ce i6a indeplinit funciasa normal ca mediator chimic al transmisiei intre nerv i organul efector8 prininhibiia enzimei acetilcolinesteraz, nu mai are loc hidroliza acetilcolinei, deci ease acumuleaz la nivelul sinapselor dintre nerv i efector, persistand osupraexcitaie a acestora8 deci, intoxicaia cu organo6fosforice C intoxicaieendogen cu acetilcolin. Aezult, deci, o tripl aciune#

@ pe ramura postganglionar a nervilor colinergici (parasimpatici)@ pe ramura preganglionar a nervilor simpatici motori@ la nivelul neuronilor in sistemul nervos central.

%n intoxicaia acut, simptomele i semnele apar cand valorile pseudocolinesterazeiserice sunt mai mici de +4` fa de valoarea normal. "rgano6fosforicelemanifest i o aciune toxic direct asupra miocardului, care se manifest printulburri de ritm i de conducere, care apar la interval de cateva zile de la debutulintoxicaiei, cand starea bolnavului incepe s se amelioreze i cand valoarea

pseudocolinesterazei serice crete semnificativ (importan diagnostic). >aexpuneri mai mari, acetilcolinesteraza se regenereaz intre & i 1 ore, incantitate suficient pentru a permite o activitate normal8 in acest perioad, ins,de revenire la normal a acetilcolinesterazei, omul este mai sensibil la organo6fosforice i astfel, expunerea la cantiti mici nepericuloase, poate provoca ointoxicaie grav (importan profilactic).G2B>"K> />%%/ 'indromul muscarinic @ transpiraii profuze, salivaie,lcrimare, bronhoree (datorit hipersecreiei efectorului# glandele cu secreieextern)8 crampe abdominale, vrsturi, bradicardie, mioz, diminuarea acuitiivizuale prin tulburri de acomodare, stare de slbiciune, diaree, hipotensiunearterial. 'indromul nicotinic @ astenie general, slbiciune muscular, fasciculaiii fibrilaii musculare, crampe musculare,convulsii tonico6clonice, contracturigeneralizate8 intr6o faz mai avansat paralizii musculare (cea mai periculoas#

paralizia diafragmului), hiperxecitaia preganglionar a nervilor motori. 'indromul

sistemului nervos central @ cefalee, agitaie, apoi depresiune, somnolen sauinsomnie, ameeli, dizartrie, incoordonare cu tulburri de echilibru, com cuabolirea reflexelor (hiperexcitaia neuronilor din '../. encefalopatie toxic).Formele clinice in raport cu gravitatea intoxicaiei#Forma uoar# bolnavul contient, astenie, cefalee, lcrimare, rinoree, bronhospasmmoderat, mioz8 tulburrile se accentueaz i dispar uneori spontan la cateva zile.Forma medie# bolnavul contient, astenie pronunat, cefalee intens, senzaie deconstricietoracic, dispnee astmatiform cu expir prelungit, hipersecreie bronic,ce imit edemul acut pulmonar, mioz8 bradicardie, hipersudoraie, hipersalivaie,

hiperlcrimare, fibrilaii musculare la nivelul feei i extremitilor. Forma grav#bolnavul confuz, obnubilat, comatos8 contracii musculare tonico6cloniceepileptiforme, tulburri de ritm i de conducere cardiac, paralizii musculare (in


27/43

special, important paralizia muchilor respiratori bronhospasm hipersecreiebronic C insuficien respiratorie acut). %n formele deosebit de grave, aparparadoxal# midriaz (iniial i final), tahicardie, hipertonie.9%2="'G%/K> "k%G%J 'tabilirea expunerii la organo6fosforicesubiectiv# anamneza profesional (relatat de bolnav sau de colegii de munc).

obiectiv# determinri de toxic in aerul locurilor de munc indicatori de expunere.vizitarea locului de munc Gabloul clinic.*xamene de laborator i paraclinice#%ndicatori de expunere# determinarea paranitrofenolului in urin.%ndicatori de efect biologic# scderea activitii acetilcolinesterazei. 9eideterminarea colinesterazei eritrocitare (acetilcolinesteraza) este teoretic

preferabil, deoarece reflect gradul de scdere a colinesterazei de la nivelulsistemului nervos (acetilcolinesteraza din sinaps), in practic se determincolinesteraza plasmatic (pseudocolinesteraza), tehnica fiind mai avanta-oas.

'imptomele i semnele de intoxicaie apar sub +4` din activitatea normal#@ intre +4 i &4` formele uoare8 @ intre &4 i $4` formele medii8@ sub $4` formele severe.%mportant pentru diagnostic# proba terapeutic la atropin i la reactivatori decolinesteraz# @ se administreaz $6 mg atropin s.c. sau i.v.# dac mioza,transpiraiile profuze, fasciculaiile musculare i hipersecreia bronic nu disparsau nu se atenueaz, diagnosticul intoxicaiei acute cu organo6fosforice este deregul sigur. 9eci, toleran remarcabil la atropin. @ se administreaz $6 mgatropin s.c. sau i.v.# dac apar semne de atropinizare (midriaz, tahicardie,uscciunea mucoasei bucale i nazale) C diagnosticul intoxicaiei acute cuorganofosforice este improbabil sau chiar se exclude (atropinizarea la asemeneadoze poate apare ins in formele uoare de intoxicaie C deci trebuie s se adaugedeterminarea colinesterazei plasmatice).GA2G2?*G *tiologic %ntreruperea ptrunderii de toxic in organism(2G*%* '2>J2G"A%) @ dac a ptruns pe cale respiratorie# scoatereaintoxicatului din mediul toxic8 @ dac a ptruns pe cale cutanat# dezbrcarea dehainele contaminate, splarea tegumentelor contaminate (inclusiv prul, foselenazale, conductul auditiv extern, con-unctivele) cu ap i spun sau soluie de

bicarbonat de sodiu +`. @ dac ptrund pe cale digestiv (neprofesional)# la

nivelul dispensarului i dac bolnavul este cooperant# provocare de vrsturi dupce s6a dat s bea bicarbonat de sodiu ` cu ap simpl. 'e va evita s se dea# lapte,sulfat de magneziu. 2G*%*# precauiuni pentru salvatori# cei ce dezbrac

bolnavii, ii spal, trebuie s poarte mnui de protecie i s se fereasc de a fistropii pe fa, ochi, maini, cu lichidul de vrstur, spltur etc.2dministrare de# @ atropin (combate efectele muscarinice)8 se incepe imediat cese constat intoxicaia, indifferent care medic i indiferent unde, cu#o $6& mg sulfat de atropin i.v. in formele uoare8o &6 mg sulfat de atropin i.v. in formele medii8

o 6$4 mg sulfat de atropin i.v. in formele grave8'e continu pan cand apar semnele de atropinizare#@ midriaz8 @ uscciunea tegumentelor i a mucoaselor (bucal, nazal)8


28/43

@ tahicardie (peste $&4 bti;min).9ozele se repet din $4 in $4 minute i se rrete timpul in funcie de apariiafenomenelor de atropinizare. %n & de ore se poate administra o doz total de &464 mg atropin, uneori +4614 mg, iar in unele forme grave s6a depit $44 mgatropin. ericolul este de a nu da doza necesar, deci pericolul este de subdozare

i nu de supradozare.@ obidoxima (Goxogonin, irangYt) (combate efectele nicotinice)# se administreazla inceput $6& fiole (&+46+44 mg) i.v., apoi, in funcie de gravitate, $ fiol la 6ore i.v. 'e administreaz la + minute dup prima in-ecie de atropin (niciodatinainte de atropin). *ste eficace dac este administrat in primele & ore de ladebutul intoxicaiei (mai tarziu nu este eficace). 'e pot administra i intramuscular.

u se supradozeaz# pericol de bronhospasm i fibrilaie ventricular.o &6 fiole in & ore in formele uoare8 o fiole in & ore in formele medii8o fiole in & ore in formele grave.

@ seudocolinesteraz exogen# perfuzii cu plasm 446144 ml in & ore.atogenic a. ?eninerea permeabilitii cilor aeriene superioare (inlturareasecreiilor din fundul gatului cu degetul invelit cu tifon, capul meninut intorslateral etc.). b. "xigenoterapie. c. 2ntibiotice.d. Nidroxizin sau diazepam i.v. foarte lent in scopul tratrii i preveniriiconvulsiilor. e. 9iuretice (furosemid) in iminena de edem pulmonar acut.

u se administreaz#@ morfin8@ derivai de aminofilin i teofilin C miofilina8@ fenotiazine# plegomazin8@ barbiturice."bservaii# toxogonina nu este activ i chiar poate agrava intoxicaia cu Aogor,9imetoat, ercetion, Aoxion sau cu substane din grupul carbamailor, ca# 'vin,atrin. 9up intoxicaiile grave, bolnavul trebuie supravegheat pentru depistarea itratarea complicaiilor.

**. I!TO6I'"%II '+ 'OMPLE'2I MER'+ROOR,"!I'I# $EFI!I%IE&ETIOLO,IE& M"!IFET4RI 'LI!I'E& $I",!OTI'+L PO-ITI(&TR"T"ME!T& PROFIL"6IE.

Factorul etiologic principal#@ compui alchilici# mercur hidrocarburi alchilice# metilmercur, etilmercur,dimetilmercur,dietilmercur, clorura de etilmercur etc.

@ compui arilici# mercur hidrocarburi arilice (cu nucleu benzenic aromatic)#fenilmercur, nitrofenilmercur etc."bservarea unor recipiente, saci etc., pe care esteinscris o formul chimic cu Ng! in compoziia ei i o hidrocarbur aciclic(alchilic) sau ciclic (arilic), atrage atenia acestui risc profesional, diferiteledenumiri comerciale neputand s sugereze de multe ori compoziia chimic8 deci,

atenie la controalele in intreprinderi sau la depozite aflate in agricultur, sau laproductorii particulari.G2B>"K> />%%/ %ntoxicaia acut#


29/43

*ste rar, dar posibil, in condiii profesionale (simptomatologie asemntoareintoxicaiei neprofesionale acute, datorit ingerrii de clorur mercuric @ sublimatcoroziv)8 a. stomatit acut ulceronecrotic8 b. enterocolit acut (diaree profuz,sanguinolent)8 c. nefroz toxic (oligurie pan la anurie albuminurie hematurie cilindrurie semen de insuficien renal acut)8 d. sindrom iritativ

(rinofaringit @ laringit @ bronit @ pneumonie chimic).%ntoxicaie subacut#*ste rar, dar posibil, in condiii profesionale,simptomatologie asemntoare celei acute, amiatenuat, la care se adaug fenomeneneuropsihice# @ tremor8 @ instabilitate emoional8 @ tulburri ale analizatoruluiauditiv i vizual.%ntoxicaia cronic (caracteristic intoxicaiei profesionale)#$. sindromul astenovegetativ8 &. sindromul neuropsihic#

@ tremor mercurial tremor intenional# fin, ritmic, debuteaz la nivelul pleoapelor,buzelor, limbii, degetelor mainii8 se accentueaz in timpul micrilor cu anumit

intenie, in stri emotive (cand sunt observai)8 noaptea dispare8 tremorparWinsonian# asociere cu amimie, vorbire sacadat, vorbire inceat imonoton,dificultate la vorbire la inceputul frazelor, mers nesigur i balansat.

@ eretism mercurial# anxietate timiditate nesiguran iritabilitate tendin laizolare (autism)8

@ polinevrit mercurial tulburri senzitive (parestezii hipoestezie tactil, termici dureroas) tulburri motorii (parez) exagerarea reflexelor osteotendinoase)ale nervilor periferici. %nteresarea nervilor cranieni# optic, acustico6vestibular,olfactiv.. 'indrom digestiv#@ stomatit mercurial (lizereu mercurial)8 @ tulburri digestive(tendin la diaree)8. 'indrom renal# tubulopatie proximal# apariia b &6microglobulinelor.9%2="'G%/ "k%G%J 'tabilirea expunerii profesionale#'ubiectiv# anamneza profesional"biectiv#@ determinri de mercur in aerul loculuide munc, ce arat depirea concentraiilor admisibilede Ng8 Gabloul clinic#@

prezena unuia, mai multor, sau a tuturor sindroamelor descrise mai sus. *xamenede laborator sau paraclinice%ndicatori de expunere# @ Ng6' (mercuremia) @ limita biologic tolerabil C $4 [g` 8

@ Ng6K (mercururia) @ limita biologic tolerabil C + [g;g/%ndicatori de efect biologic#@ prezena b &6microglobulinelor in urin8@ probascrisului, proba paharului, proba index6nas8@ testri asupra comportamentului

psihic.9%2="'G%/ 9%F*A*%2> 'indromul asteno6vegetativ# sindroame astenicede natur neprofesional8 'indromul neuro6psihic#@ tremor tiroidian@ tremoralcoolicGA2G2?*G *tiologic#5ntreruperea contactului profesional cu mercurul82dministrare de enicilamin (/uprenil)# $,+ g;zi ($ comp. C &+4 mg8 $ capsul C

$+4 mg), timp de $4 zile, pentru eliminarea Ng din organism. 2dministrare de*9*G2?% (sare monocalcic disodic a acidului etilen6diamin6tetra6acetic)8&g;zi, timp de $4 zile @ pauz + zile @ se repet cura de & g;zi timp de $4 zile. ?ai


30/43

puin eficace ca inintoxicaia profesional cu plumb (se va urmri funcia renal#creatinin sanguin). atogenic#@ vitaminoterapie intensiv i spectru larg (B$, B,/ etc.). 'imptomatic.A"F%>2%* ?suri tehnico6organizatorice# eliminarea mercurului din proceseletehnologice. automatizarea unor procese tehnologice, care s indeprteze pe

muncitor de sursele deemisie a vaporilor de mercur.izolarea aparaturii i;sau aproceselor tehnologice generatoare de vapori demercur de locul unde lucreazmuncitorul.mpiedicarea ptrunderii vaporilor de mercur n aerul locului de munc

prin#etanerizare, ventilaie local, meninerea Ng sub un strat de ap, meninereatemperaturii in incperea de lucru sub $1/, splarea mesei de lucru, a podelei, a

pereilor, la sfaritul fiecrui schimb de lucru, confecionarea corespunztoare amesei de lucru, podelei, pereilor.?suri medicale*xamenul medical la anga-are/ontrolul medical periodic.

*/. Bolile profesionale pro>ocate de factori fi9ici H trepida)ii# defini)ie&etioloie& r0spndirea ocuri de munc generatoare de vibraii care se transmit ntregului corp#6agricultori care folosesc tractoare, combine8 6conductori de mi-loace grele detransport n comun8 conductori de maini grele de antier (buldozere,camioane,

tractoare, excavatoare, etc.)8 6conductori de moto i electrostivuitoare ielectrocare86aviatori i marinari>ocuri de munc cu expunere la vibraii care se transmitasupra sistemului m:n6

bra8 6abator# instrumente titoareindustriaautomobilelor#operaiile de martela-(ciocnireacaroseriei)8 6industria deexploatare i prelucrare a lemnului @ muncitoriiforestieri care utilizeazfierstraiele acionate mecanic sauelectric8 6industria minier 6 perfora-ul nsubteran8 6construcii publice @ utilizarea ciocanului penumatic

industria textil i de nclminte operaiilede cusut itanat8 6industria artizanal6 sculpturi, polizatori n piatr, cioplitori


31/43

6industria constructoare de maini#dezbttori, polizatori,for-ori, lctui, strungari,sudori, electricieni, instalatori.

*. BOLILE PROFEIO!"LE PRO(O'"TE $E F"'TORI FI-I'I HTREPI$"%II#P"TO,E!IE& '"R"'TERITI'ELE PRI!'IP"LE "LE

TREPI$"%IEI& F"'TORII !O'I(I& 'L"IFI'"RE.2G"=*%* =**A2>atogenie@ aciunea direct, mecanic, prin suprasolicitare, asupra sistemuluiosteo6articular al membrelor superioare8 @ aciunea direct asupra sistemuluivascular local, cu apariia unei hipertonii vasculare, pe fondul creia sincopa localeste declanat de noradrenalin, eliberat la nivelul terminaiilor adrenergice alesimpaticului8 @ lezarea trunchiurilor nervoase sau a terminaiilor aferente8 @nevroz cu focare de excitaie stagnant, stabil, in creier, generatoare de tulburrivasculare i trofice ale membrelor superioare.

Jibraiile mecanice se transmit direct corpului muncitorilor in dou modalitiprincipale# 2ciunea asupra intregului corp#@ prin membrele inferioare (dac muncitorul st in poziie ortostatic pe osuprafa care trepideaz# sol, podea, platform etc.), sau prin partea corpului carest pe un scaun etc., ce trepideaz i prin membrele inferioare de la pedale etc.(dac muncitorul st in poziie ezand) C vibraiile mecanicecu frecven de 46&4 Nz. 2ciunea asupra sistemului man6bra#

@sistem care susine, impinge, orienteaz uneltele vibratorii (pneumatice) Cvibraiile mecanice cu frecven de &46&44 Nz.?ecanisme de aciune Jibraiile mecanice acioneaz asupra# @ receptorilorsensibilitii vibratorii8 @ organelor interne din cavitatea abdominal i pelvian8 @sistemul osteo6articular (in special coloana vertebral)8 @ direct asupra muchilor,tendoanelor, aponevrozelor.rima clasificare a bolii de trepidaiedup gradul de expresie a procesului

patologic a fost propus de k. *. 9roghicina i . B.?etlina n anul $3+3 autorii au propus evidenierea a trei stadii alemaladiei#$.forma initial&.forma medie.forma grav (n ultimii ani rar ntlnit)

Klterior a aprut necesitatea aprecierii difereniate a aciunii biologice a trepidaiein dependen de frecven i locul de aplicare 9e aceea n $3 a fost propusclasificarea de *. 2ndreeva6=alanina i J. =. 2rtamonova 2utorii au prezentat

boala de trepidaie sub trei forme# Boala de trepidaie cauzat de trepidaii locale

Boala de trepidaie cauzat de trepidaii generaleBoala de trepidaie cauzat de aciunea trepidaiei generale i zguduituri.

5n afar de stadii a fost produs evidenierea celor mai tipice sindroame ale

maladiei. 5n $30 a fost propus clasificarea perfecionat de k. *. 9roghicina i. B. ?etlina care permitea evidenierea n clinica bolii de trepidaie a celor aptemai des ntlnite sindroame#


32/43

angiospaticangiodistonic

polineurita vegetativneuriticvegeto6miofesciit

diencefalicvestibular5n clinica contemporan a bolii de trepidaie, cauzat de trepidaia localma-oritatea cercettorilor(?. A-icova, J. 2rtamonova, >. ?ilcov, >. ?etlina$31$) propun evidenierea a trei grade de expresie a maladiei#$.manifestri iniiale compensate&.manifestri moderate subcompensate.manifestri pronunate decompensate$. entru manifestrile iniiale sunt caracteristice

sindroamele periferice (combinarea lor este rar ntlnit)#6angiospastic cu angiospasme rare6angiodistonic6sindrom sensor (vegetativ6sensorial)6polineuropatie a m:inilor&. entru manifestrile moderate sunt caracteristice sindroamele#6periferic angiospastic6cu angiospasme frecvente6cu tulburri trofice vegetative6sindrom sensorial (vegeto6sensorial) polineuropatii n combinare#6cu tulburri distrofice ale aparatului locomotor al m:inilor, centurii scapulare(vegeto6miofasciite, periartroze)6cu tulburri funcionale ale sistemului nervos (sindrom neuroastenic i cerebralangiodistonic)6cu modificri poliradiculare (poliradiculopatie cervical). ?anifestrile pronunate a bolii de trepidaie (gradul %%%)la momentul actual sunt rar ntlnite. 9ecurge sub form de polineuropatii senso6motorii.'imptomele generale ce nsoesc boala de trepidaie sunt#

hipertensiunea arterialmodificri extracardiace ale glandelor digestive, gasrite, dischinezie intestinal,tulburri metabolice nepronunateFenomenele enumerate nu sunt specifice i pot fi atribuite trepidaiei numai ncazul dezvoltrii lor pe fundalul de-a existenei bolii de trepidaie manifestate.?anifestrile n boala de trepidaie de gradul % suntoligosimptomatice6 rocesul capt caracter reversibil dac aciunea trepidaiei se ntrerupe.6 acienii acuz senzaii de frig, parestezia m:inilor.

6 'unt caracteristice tulburri uoare a sensibilitii falangelor terminale,micorarea neaccentuat a sensibilitii de trepidaie, restabilirea nt:rziat a


33/43

temperaturii cutanate a degetelor dup expoziie la frig i modificarea tonusuluicapilar.6 2ccesele de nlbire a degetelor sunt rare i intervin de regul dup o suprarcireconsiderabil. Kneori se observ tulburri funcionale uoare a '/.2cuzele n boala de trepidaie de gradul %% sunt

6 Fenomenele dureroase i paresteziile poart un caracter stabil.6 'e determin modificarea tonusului capilar ci i al vaselor de calibru6 /rete gradul de tulburare al sensibilitii, prioritar de trepidaie, mai frecvent sedepisteaz distonie vegetativ i astenie.6 5n condiiile aplicrii msurilor curative6preventive procesul patologic poate fireversibil, n caz contrar procesul progreseaz continuu.=radul %%% se deosebete prin6 tulburri accentuate vasomotorii i trofice.6 2ccesele de angiospasm periferic devin mai frecvente, crete intensitatea

paresteziilor i senzaiilor dolore, se ad:ncesc tulburrile de sensibilitate,sensibilitatea de trepidaie este brusc abolit.6 ?a-oritatea pacienilor prezint astenizare i distonie vegeto6vascular.6 'unt depistate hipertensiunea arterial, distrofie miocardic, modificridegenerative6distrofice ale centurii scapulare, mai rar ale coloanei vertebrale.6 2ceast faz se deosebete printr6o evoluie torpid, reconvalescena fiindincomplet, chiar i n cazul ntreruperii contactului cu trepidaia i aplicriitratamentului.

*3. BOLILE PROFEIO!"LE PRO(O'"TE $E F"'TORI FI-I'I HTREPI$"%II# $I",!OTI'+L PO-ITI(.9iagnosticul maladiei necesit$.nu numai investigarea clinico6fiziologiccompleta a pacienilor. &. ci i diferenierea cu sindroamele de dereglare ahemodinamicii periferice (sindromul AaYnaud) aloare i rceal la extremiti, deobicei accelerate din cauza frigului, urmate de disfuncii ale circulaiei s:ngelui.examenul clinic# prezena unuia sau mai multora din sindroamele amintite#sindromul aparatului locomotor, sindromul vascular, sindromulneurologic).9%2="'G%/K> pozitiv/onstrucia diagnostic se bazeaz pe2namneza general i profesional, caracteristicilor igieno6sanitare a condiiilor de

munc %storicul bolii i examenul clinic obiectiv investigarea funcional apacienilor.entru examinarea reaciilor vegetativ6vasculare sunt necesare#Gestul de provocare la rece (testul imersiei n ap rece)Gestul 2llenGestul GinelGestul >eMis6rusiWroba cu hipertermie reactiv/apilaroscopia pliului unghial

"scilografie arterialGermometria cutanat?etoda 9oppler


34/43

entru aprecierea caracterului i gradului de tulburare a sensibilitii@ algezimetria, esteziometriaentru aprecierea strii sistemului neuro6muscular

@ electromiometrie, electromiografie, msurarea vitezei de propagare a excitaiilorpe fibre nervoase.

entru depistarea deteriorrilor osteoarticulare@ radiografia.%n cazul tulburrilor vasculare pronunate

@ electrocardiografie, policardiografie mecanografie.

*5. BOLILE PROFEIO!"LE PRO(O'"TE $E F"'TORI FI-I'I HTREPI$"%II# TR"T"ME!T+L ETIOLO,I'& P"TO,E!ETI'&IMPTOM"TI'.Gratamentul trebuie difereniat n dependen de forma i gradul de manifestare. 'e

recomand de a ncepe tratamentul n stadiile precoce ale maladie.rincipiile de baz sunt#Gratament etiologicGratament patogeneticGratament simptomaticAespectarea principiului etiologic/onst n excluderea temporar sau complet a aciunii trepidaiei i a altor factorinocivi (solicitarea fizic, suprarceal) asupra organismului.Gratamentul patogenetic trebuie s fie orientat spre normalizarea principalelordereglri clinice#2meliorarea microcirculaiei i a hemodinamicii periferice5nlturarea tulburrilor trofice>ichidarea focarelor iritrii stagnante n ganglionii limfatici

ormalizarea dereglrilor neurodinamicii i funcionrii sistemului senzo6motor>ichidarea complicaiilor (ca distonia vegetativ, sindromul cardio @ vascular)Gratamentul medicamentos vizeazAeducerea vasospasmului prin utilizarea terapiei vasodilatatoare perifericeAeducerea adezivitii i agregrii plachetareAeducerea v:scozitii sanguine i a formrii microemboliilor

9elimitarea tratamentului patogenetic de cel simptomatic este dificil?a-oritatea autorilor propun combinarea tratamentului medicamentos cu metodelefizice i reflectorii. 5n ultimii ani atenie sporit se acord complexelor de tratamentorientate in ameliorarea microcirculaiei, n primul r:nd permeabilitii, asupramusculaturii netede a pereilor vasculari, fie asupra receptorilor alfa adrenergici./u acest scop se indic#Jasodilatatoare periferice# dipiridamol, pentox%nhibitorii canalelor lente de calciu# nifedipin5n sindromul dolor pronuat se utilizeaz#

%ndometacinaJitaminele grupei B (B$, B&)


35/43


36/43


37/43

"biectiv apare uneori facies saturnin teros (paloare datorit scderii hemoglobineii constriciei arteriolelor cutanate combinant cu un discret subicter prinhemoliz), tremor saturnin, transpiraii diurne, dermografizm rou exagerat .a.II. indromul diesti>n studiul de impregnare este dominant de suferinedispeptice. 5n intoxicaia cronic la acestea se adaug variate acuze abdominale

care pot mbarca un tablou acut de manifestare sub form de colic saturnin.'indromul digestiv ncepe prin diminuarea apetitului i saietate rapid carempreun cu meteorismul mpiedic alimentaia normal. >a acestea se adaug gustdulce n gur, sialoree, pirozis, balonri i greutate epigastric, greuri, vome, -endureroas epigastric i tendina la constipaie.Obiecti>se constat scdere moderat n greutate condiionat de tulburrile denutriie i unoeori lizereul Burton sub form de dung albstruie de6a lungulmarginii libere a gingiei, mai ales la subiecii cu igien bucal deficitar. >izereulsaturnin reprezint o depunere n pereii capilarelor gingivale a sulfurii de b

rezultat de reacia dintre plumbul circulant i hidrogenul sulfurat provenit dindescompunerea restusilor alimentare proteinice din gur. *l reprezint semnulpatognomic al absorbiei crescute de plumb.*xamenul fizic poate evidenia de asemenea sensibili

Documents

boli infectioase , raspunsuri