Boli Infecto-contagioase

  • Published on
    06-Nov-2015

  • View
    45

  • Download
    9

Embed Size (px)

Transcript

<ul><li><p>BOLI INFECTO CONTAGIOASE</p></li><li><p>AGENTI BIOLOGICI-VIRUSURI-BACTERIIMICROORGANISMELE CARE PATRUND TESUTURILE ORGANISMELOR GAZDA UNDE SE MULTIPLICA SI DETERMINA TULBURARI MORFOLOGICE SAU FUNCTIONALE SUNT CONSIDERATE PATOGENE</p></li><li><p>VIRUSURIAGENTI INFECTIOSI CU CELE MAI MICI STRUCTURI BIOLOGICE, CARE CONTIN CODIFICATE TOATE INFORMATIILE NECESARE REPRODUCERIISUNT ENTITATI NUCLEOPROTEINICE INFECTANTE ,POTENTIAL PATOGENE, POSEDIND UN SINGUR TIP DE ACID NUCLEIC -ARN-ADN</p></li><li><p>EXEMPLE1-V RESPIRATORII-VIRUS GRIPAL2-ARBOVIRUSURI-TRANSMISE PRIN ARTROPODE- FEBRA GALBENA3-ENTERO VIRUSURI-HEPATITIC A4-V DE TRANSMITERE VENERIANA-HERPES 25-V DE TRANSMITERE PRIN INOCULARI-RABIC, HEPATITIC B</p></li><li><p>CHLAMIDIISUNT LIPSITE DE MECANISME GENERATOARE DE ENERGIESE SITUEAZA INTRE VIRUSURI SI BACTERII</p></li><li><p>MICOPLASMENU AU PERETE CELULAR SI AU REZISTENTA FATA DE ABSENSIBILE LA TETRACICLINE SI MACROLIDEPROVOACA URETRITE SI ITU LA FEMEI</p></li><li><p>RICKETSIIMICCROORGANISME INTRE VIRUS SI BACTERIEEX DE BOALA -TIFOSUL EXANTEMATIC</p></li><li><p>BACTERIIORGANISME UNICELULAREINFECTIOZITATEA ESTE FACULTATEA UNUI GERMEN DE A PATRUNDE INTR UN ORGANISM RECEPTIV SI DE AE MULTIPLICA IN TESUTURILE ACESTUIA</p></li><li><p>EXEMPLEBACILI DIFTERICI SI TETANICI</p><p>ESHERICHIA COLLI</p><p>STREPTOCOC BETA-HEMOLITICI</p></li><li><p>PROTOZOAREORGANISME UNICELULAREP INTESTINALE-GIARDIAP TRACT GENITAL-TRICHOMONASP TES PROFUNDE-TOXOPLASMA</p></li><li><p>SEMNE GENERALE IN BOLI INFECTIOASEFEBRAFRISONTAHIPNEEGRETURIVARSATURICEFALEEDURERI ABDOMINALE</p></li><li><p>HIPERTERMIEINAPETENTAOBSTR CAILOR RESPTULB CIRCULATORIIRINOREETUSE SEACA RAGUSEALA</p></li><li><p>IRITABILITATE</p><p>MODIFICARI ALE FUNCTIILR VITALE</p></li><li><p>SEMNE LOCALELEZIUNI LA NIVELUL TEGUMENTELOR SI MUCOASELOR</p></li><li><p>MACULAPAPULAVEZICULAPUSTULAFLICTENAULCERATIAERITEMUL</p></li><li><p>BOLI INFECTO CONTAGIOASE CU OARTA DE INTRARE RESPIRATORIE</p></li><li><p>RUJEOLARUBEOLAVARICELASCARLATINADIFTERIATUSEA CONVULSIVATBC PULMONAR</p></li><li><p>PNEUMONIILEGRIPAMENINGITAPAROTIDITA EPIDEMICAPOLIOMIELITA</p></li><li><p>RUJEOLA</p><p>ESTE O BOALA ACUTA INFECTIOASA SI EXTREM DE CONTAGIOASA PROVOCAA DE VIRUSUL RUJEOLIC</p></li><li><p>Rujeola este o infectie virala extrem de contagioasa. Rujeola este cauzata de virusul rujeolic, un virus din familia paramixovirusuri. Acest grup de virusuri cauzeaza in general afectiuni respiratorii. Rujeola se transmite atunci cand o persoana infectata tuseste sau stranuta. Virusul se raspandeste cel mai adesea in perioada de incubatie a bolii, atunci cand pacientul nu stie ca este bolnav si nu prezinta nici un simptom. Bolnavul este contagios cu 4 zile inainte ca eruptia cutanata tipica sa apara si inca 4 zile dupa aceea</p></li><li><p>POARTA DE INTRARE</p><p>-MUCOASA NAZOFARINGIANA- MUCOASA CONJUNCTIVALA</p></li><li><p>Eruptia dispare in aproximativ 18 ore si in locul ei apare eruptia tipica de rujeola:- apare mai intai la nivelul fetei si in spatele urechilor, pentru a se raspandi apoi pe intreg corpul - este insotita de obicei de febra pana la 40C sau mai mult, dar care scade in urmatoarele 2 zile - eruptia dureaza aproximativ 5 zile si poate fi insotita de o senzatie usoara de mancarime - eruptia dispare in aceeasi ordine in care a aparut - dupa disparitia eruptiei, pe locul respectiv, pielea poate avea o tenta maronie, decolorata care dispare treptat.Bolnavul este contagios cu 4 zile inainte de aparitia eruptiei cutanate tipice si inca 4 zile dupa aceea</p></li><li><p>INCUBATIA</p><p>IN MEDIE 10 ZILEPOATE FI PRELUNGITA PINA LA 21 ZILE</p></li><li><p>PERIOADA DE INVAZIE</p><p>-3-4 ZILESTADIUL PREERUPTIVPERIOADA CATARALA</p></li><li><p>DEBUT GRADAT-FEBRA-CEFALEE-INDISPOZITIE-FENOMENE CATARALE CONJUCTIVALE RESPIRATORII</p></li><li><p>CATAR CONJUCTIVAL-CONJUCTIVE ROSII-PLEOAPE UMFLATE-OCHI CU LACRIMI-FOTOFOBIE</p></li><li><p> CATAR RESPIRATOR-NAZOFARINGE-LARINGE TUSE USCATA VOCE ASPRA-TRAHEOBRONSITIC</p></li><li><p>MODIFICARI IN CAVITATEA BUCALA-HIPEREMIIE CU PICHETEU INTENS CONGESTIV-LIMBA ROSIE-MICROPAPULE ALBE PE MUCOASA JUGALA LINGA ULTIMII MOLARI APARE A2A ZI SEMNUL KOPLIC</p></li><li><p>TULBURARI DIGESTIVE-VARSATURI-DURERI ABDOMINALE MODERATE-DIAREE UNEORI</p></li><li><p>TULBURARINERVOASE-INDISPOZITIE-IRITABILITATE-CEFALEE</p><p>GGL LIMFATICI CERVICALI USOR MARITI</p></li><li><p>ERUPTIA RUJEOLICA-INAPOIA URECHILOR SI PE CEAFA, PE FRUNTE SI PE OBRAJI, COBORIND SPRE GIT-A 2 A ZI COBOARA SPRE TORACE-A 3 A ZI CUPRINDE MEMBRELE</p></li><li><p>ERUPTIA ARE UN CARACTER DESCENDENT, CENTRIFUG</p></li><li><p>MACULE CONGESTIVEDISPAR LA PRESIUNECONFLUEAZA</p></li><li><p>SE FINALIZEAZA CU O DESCUAMATIE FINA</p></li><li><p>Rujeola este cel mai frecvent diagnosticata prin istoricul de expunere la virus, prezenta eruptiei caracteristice, a febrei peste 38 grade C pentru mai mult de 3 zile, la care se adauga si alte semne cum ar fi inflamatia la nivelul ochilor sau congestia toracica. La nevoie, se pot efectua teste sangvine (testul cu anticorpi imunofluorescenti sau testul ELISA) pentru a confirma diagnosticul si a elimina alte boli care pot da simptomatologie asemanatoare. Se pot face teste si din secretiile nazale sau din gat (culturi virale) pentru a demonstra existenta virusului. Radiografiile toracice se pot efectua daca medicul suspecteaza o pneumonie.</p></li><li><p>COMPLICATII AP RESP-PNEUMONIA INTERSTITIALA RUJEOLICA-PNEUMONIA PRIN SUPRAINFECTIE BACTERIANA-ABCES PULMONAR, PLEUREZIE</p></li><li><p>COMPLICATII SIST NERVOS</p><p>-ENCEFALITA RUJEOLICA-SCLEROZA MULTIPLA-NEVRITE OPTICE, AUDITIVE</p></li><li><p>COMPLICATII OCULARE</p><p>-CONJUNCTIVITE-IRIDOCICLITE-ULCER CORNEEAN</p></li><li><p>COMPLICATII BUCALE</p><p>-STOMATITA-FLEGMON AMIGDALIAN</p></li><li><p>OTITA MEDIE SUPURATA</p></li><li><p>COMPLICATII DIGESTIVE</p><p>-GASTROENTERITA-APENDICITA-DISFUNCTIE HEPATICA</p></li><li><p>DG DIF -ST PREERUPTIV -VIROZE RESP-ST ERUPTIV -SCARLATINA -RUBEOLA -VARICELA -ERUPTII ALERGICE</p></li><li><p>PROGNOSTICUL ESTE BUN LA COPIII CU NUTRITIE NORMALA</p></li><li><p>TRATAMENTUL ESTE SIMPTOMATIC SI DE SUSTINERE</p></li><li><p>PROFILAXIE</p><p>-VACCINARE-MASURI LA IVIREA UNUI CAZ -IZOLARE -CARANTINA CONTACTILOR</p></li><li><p>VACCINAREA IMPOTRIVA RUJEOLEI ESTE O METODA EFICIENTA DE PREVENIRE A BOLII. DE OBICEI SE FOLOSESTE UN VACCIN TRIPLU (VACCINUL ROR RUJEOLA, OREION, RUBEOLA) CARE CONFERA PROTECTIE PENTRU RUJEOLA, OREON (PAROTIDITA EPIDEMICA) SI RUBEOLA. STUDII RECENTE AU ARATAT CA VACCINUL NU PRODUCE REACTII ALERGICE LA COPIII CARE SUNT ALERGICI LA PROTEINELE DIN OU. VACCINUL ARE EFECT ASUPRA BOLII DACA SE ADMINISTREAZA IN PRIMELE 72 DE ORE DE LA CONTACTUL INITIAL CU VIRUSUL. ALTA METODA PROFILACTICA ESTE REPREZENTATA DE ADMINISTRAREA DE IMUNOGLOBULINE (IG). O ASTFEL DE INJECTIE CU IMUNOGLOBULINE POATE PREVENI SAU SCURTA BOALA. COPIII SUB UN AN, FEMEILE INSARCINATE SI PERSOANELE CU SISTEM IMUN DEFICITAR, AU INDICATIA CEA MAI MARE DE ADMINISTRARE DE IMUNOGLOBULINE SPECIFICE, DACA SUNT EXPUSI LA VIRUSUL RUJEOLEI</p></li><li><p>Daca boala s-a instalat deja, se recomanda: - consumul crescut de lichide: daca pacientul are febra si consumul de lichide nu este adecvat, exista riscul de aparitie al deshidratarii - administrarea de medicamente fara prescriptie medicala, antialgice sau antitermice ca ibuprofenul si paracetamolul; aspirina este contraindicata la persoanele sub 20 de ani datorita legaturii sale cu aparitia unei afectiuni mai rare dar foarte grava, denumita sindromul Reye - ochii trebuie menajati si odihniti, prin evitarea privitului la televizor pentru mult timp si asigurarea unei lumini de intensitate mai mica in camera - evitarea contactului cu persoane care nu au avut boala si nici nu au fost vaccinati; bolnavul este contagios cu 4 zile inainte ca eruptia cutanata tipica sa apara si inca 4 zile dupa aceea.</p></li><li><p>RUBEOLA. DEFINIIERubeola este o boal infecioas acut eruptiv a copilului i adultului. Clinic se caracterizeaz prin erupie, febr, limfadenopatie. Infecia fetal determin malformaii congenitale. 2. ETIOLOGIE: virusul rubeolic din familie Togaviridae</p></li><li><p>. MANIFESTRILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGICIncidena rubeolei la 100.000 locuitori, n Romnia, n anul 1998, a fost de 104,58, mult sczut fa de anul 1997, cnd a fost de 401,62 ( aceste valori nu indic situaia real, datorit unui numr mare de forme subclinice).Rubeola evolueaz sporadic sau epidemic, cu numeroase forme atipice (30-50% infecii inaparente).Prezint o periodicitate multianual (6-9 ani) i sezonier de iarn-primvar.Formele clinice mai severe apar la aduli.</p></li><li><p>DIAGNOSTIC CLINICRubeola postnatalIncubaia dureaz 12-23 de zile, n medie 18 zile.Debutul nu este evident la copii. La aduli exist un prodrom de cteva zile cu febr, stare general alterat, adenopatie splenomegalie.Perioada de stare (eruptiv) e caracterizat printr-o erupie maculopaluloas cu elemente neconfluente, care poate ncepe pe fa i care e florid 2-3 zile. Poate exista o cretere a temperaturii n prima zi de erupie, coriz i conjunctivit.</p></li><li><p>Complicaii:artrite, artralgii prezente la o treime din femeile care fac boala (nu copii, brbai) i care prind articulaiile de la nivelul degetelor, pumnului, genunchiului. manifestri hemoragice cu o inciden de 1:3000 de cazuri, mai frecvent la copii, secundare trombocitopeniei i tulburrilor vasculare mediate imun (la copii, mai frecvent purpur trombocitopenic).encefalita rubeolic e foarte rar, 1:5000 de cazuri, cu o frecven mai mare la aduli. Are o mortalitate ridicat, de 20-50%.</p></li><li><p>Rubeola congenitalEste o boal grav, funcie de vrsta ftului n momentul infeciei mamei. Poate evolua spre moartea ftului, avort, natere prematur, natere cu malformaii congenitale.Simptomele rubeolei congenitale pot fi temporare (greutate la natere mai mic), permanente (surditate) sau evolutive (miopie).Cele mai frecvente sunt: surditate;cataract sau glaucom;malformaii congenitale cardiace;retard intelectual.Rubeola congenital nu trebuie gndit ca o boal static. Copii nscui din mame cu rubeol n cursul sarcinii i care la natere erau considerai normali, au fost gsii cu manifestri de rubeol congenital la vrsta colar:diabet zaharat insulino-dependent; encefalopatie evolutiv progresiv asemntoare PESS</p></li><li><p>DATE EPIDEMIOLOGICEFactorii epidemiologici principali1. Izvorul de infeciebolnavul, prin secreii naso-faringiene; Contagiozitatea este de 40-80%, bolnavul putnd s transmit virusul 7 zile preeruptiv, 5 zile n erupie i luni pn la 1 an n rubeola congenital.infectaii inaparent.2 Transmitereaaerian, prin picturi;obiecte recent contaminate cu secreii sau excreii (excepional).3. Receptivitategeneral( pn la 6 luni pot persista anticorpi materni la nou-nscut).4. Imunitatede lung durat;3-10% din cazuri, posibil rembolnviri;reinfecia nu afecteaz ftul la gravide;90% din populaia adult are anticorpi fa de virusul rubeolic.</p></li><li><p>Profilaxie i combaterencepnd cu 01.01.2000, la nivel naional s-a introdus supravegherea sindromului rubeolic congenital (SRC).Definiia SRC: orice copil n vrst de sub 1 an care prezint unul sau mai multe din urmtoarele semne: surditate de percepie uni sau bilateral, surditate central, persistena canalului arterial, stenoz pulmonar, defecte septale ventriculare, boal cardiac congenital complex, retinopatie pigmentar, cataract, microoftalmie, glaucom.1. Msuri fa de izvorul de infeciedepistare precoce: ancheta epidemiologic, clinic, laborator;raportare numeric, trimestrial;izolare: 7 zile la domiciliu;Cazurile de SRC vor fi raportate la DSP n 24h de la depistare. Unitatea care a descoperit cazul va recolta, n maxim 24 de ore de la declarare , o prob de 0,5 ml ser sanguin, care va fi transportat la DSP local, n geant frigorific. Pentru fiecare prob se va nregistra: numele, prenumele, data naterii, data mbolnvirii, data recoltrii, data trimiterii, cod (iniiale jude/nr.probei/ luna/an). Se va completa fia de declarare a cazului suspect SRC</p></li><li><p>2. Msuri fa de cile de transmiteredezinfecia, carantina nu sunt obligatorii; colectivitile unde au aprut cazuri vor fi supravegheate 21 de zile;aerisirea ncperilor, curenia sunt suficiente.3. Msuri fa de receptivicontacii: vor fi investigate serologic, privind receptivitatea la boal, numai gravidele.La gravidele receptive se indic ntreruperea sarcinii, iar la cele care refuz, administrarea de imunoglobuline specifice ( protecie redus ca durat).imunizarea activ (vaccin viu atenuat), este indicat ncepnd din copilrie dar i la populaia feminin n vrst de 15-18 ani.Se realizeaz cu vaccin rubeolic viu atenuat, n doz de 0,5 ml, subcutanat, simplu sau n asociere cu vaccinul anturujeolic i/sau antiparotidit epidemic (Trimovax).Este indicat la copii de 1-12 ani i la populaia feminin n vrst de 15-18 ani, avnd rezultate foarte bune seroconversie de 95-100%.Este contraindicat la gravide i la cei cu imunodepresii.Reacii postvaccinale posibile: locale minore, artralgii, artrite, nevrite periferice.imunizare pasiv, cu imunoglobuline specifice antirujeol, la contactele gravide, receptive, care au vrsta sarcinii naintat, sau care refuz ntreruperea sarcinii.</p></li><li><p>. TRATAMENTIzolarea se face la domiciliu timp de 6-7 zile. Nu se administreaz antibiotice; se combate febra i se previn suprainfeciile bacteriene, prin igien riguroas a mucoaselor i tegumentelor. n caz de complicaii bolnavul se ndrum n Clinica de Boli Infecioase.</p></li><li><p>VARICELAVaricela este o afectiune comuna, care determina urticarie si vezicule mici, rosii si cu lichid, localizate pe tot corpul. Este cauzata de virusul varicelo-zosterian, care face parte din familia virusurilor herpetice. Este mai frecventa in copilarie si nu pune probleme serioase la copiii sanatosi. In schimb, poate sa dea batai de cap femeilor gravide, nou-nascutilor, tinerilor si adultilor cu un sistem imun deficitar, al caror organism lupta greu cu infectia</p></li><li><p>Varicela se transmite prin aer. Cand o persoana cu varsat de vant tuseste sau stranuta, elimina mici picaturi care contin virusul varicelo-zosterian. Daca o persoana care nu a trecut prin boala inhaleaza aceste particule, virusul intra in plamani si este transportat de sange la piele unde determina urticaria caracteristica</p></li><li><p>Mai rar, virusul se transmite prin secretiile rezultate din ruperea veziculelor cutanate. De asemenea, se poate transmite indirect prin contactul cu haine si alte obiecte expuse la lichidul proaspat scurs dintr-o vezicula rupta. Cea mai contagioasa perioada incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei veziculare si dureaza inca 5 zile dupa (este momentul cand toate veziculele au format cruste). </p></li><li><p>Definitia Boala infectioasa si foarte contagioasa specific umana, produsa de virusul varicelo-zosterian cu elutie autolimitanla, caracterizata prin exantem caracteristic, enantem si evolutie febrila facultative, cat si prin imunitate durabila dupa boala. Este cunoscuta popular sub numele de "varsat de vant".</p></li><li><p>Etiologie Virusul varicelo-zosterian. ADN. incadrat ca a-herpesvirus tip 3</p></li><li><p>Epidemiologie Boala raspandita pe tot globul, apare sporadic sau in mici focare epidemice. Rezerrul de virus este exclusiv uman, prin bolnavii cu varicela (orice forma clinica) sau herpes Zoster. Desi fostii bolnavi pastreaza virusul in organism sub forma latenta, intracelulara, ei redevin contagiosi numai daca dezlta herpes zoster. Contagiozitalea se intinde de la ultimele 3-5 zile ale incubatiei pana la faza de cruste (chiar daca secretiile mai contin virioni acestia sunt defectivi, fara capacitate infectanta). in total. in jur de 14-21 de zile. (si bolnavii cu herpes Zoster elimina virusi pe durata exantemului pana in faza de cruste).</p></li><li><p>Poarta de intrare este respiratorie. Boala lasa imunitate durabila cu persistenta (de regula) a virusului in celulele unor...</p></li></ul>