Boli Legume

Rosiile se trateaza din 3 in 3 saptamani cu un amestec format din ridomil gold+toxin+bravo in 10 litrii de apa. Se stropeste incepand de pe sol, insistand pe dosul frunzelor. Inainte de coacere se inlocuieste ridomil gold cu champion. Rosiile se consuma dupa 15 zile de la ultima stropire. Eu acopar rosiile cu folie incepand cu 1 august.

Legume

ARDEI

Faza de vegetatie Organismul nociv (boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor

Preparatul recomandat

Norma de consum a preparatului la 1 ha

Termenul de asteptare (zile), numarul maximal de tratamente

Pretul unui ha tratat

Cresterea rasadului de ardei

Aparitia plantulelor Putrezirea si caderea plantulelor

Plantele se brunifica la colet, radacina sau tulpina

PREVICUR

20 ml Previcur la ml la 10 l apa; Se iriga 1 m&supl2 cu 2-4 l de solutie

10 (2)

Cresterea rasadului Putrezirea si caderea plantulelor


PREVICUR 20 ml Previcur+2 gr Confidor Maxi la 10 l de apa. Se iriga 1 m&supl2 cu 2-4 l de solutie

10 (2)

Coropisnita, sirmari Distrug rasadul prin taierea tulpinii sau a radacinii

CONFIDOR MAXI 20 (2)

Rasad de 5-7 cm Fertilizare CROPMAX 2,5 ml Cropmax la 10 l de apa pentru 50m&supl2

Cresterea rasadului Bacterioze Pete uscate de culoare bruna pe frunze

KOCIDE 20 gr de Kocide la 10 l de apa pentru 100m&supl2

25 (2-3)

Transplantarea rasadului de ardei in camp deschis

Cu 3-5 zile inainte de plantarea rasadului

Buruieni dicotiledonate si monocotiledonate anuale

0 TRIFLUREX 480 2-2,5 l/1 ha - (1)

5-7 zile dupa plantarea rasadului

Bacterioze, Antracnoza

Pete uscate pe frunze si tulpini, adincite in tesuturi

KOCIDE 2 l/1 ha 25 (2-3)

Gargarite polifage Rod plantele de la colet sau rod virful

CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (2)

Buruieni monocotiledonate

0 PANTERA 1 l/1 ha - (1)

Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)

Infloritul Fertilizare CROPMAX 1 l/1 ha



KOCIDE 2,5 l/1 ha 25 (2-3)

Gargarite polifage, Gindacul de Colorado

Rod plantele de la colet sau rod virful

CONFIDOR 0,3 l/1 ha 20 (20)

Paduchi Decolorarea si rasucirea frunzelor

Acarieni Decolorarea frunzelor NISORUN 0,5 kg/1 ha 30 (1)

Aparitia primelor Fertilizare CROPMAX 1l/1 ha

fructe

Fructificarea Buha capsulelor de bumbac

Perforeaza fructele CAPCANE FERMONICE


NURELLE D 1 l/1 ha 40 (2)

Antracnoza Pete adincite in tesuturi

PREVICUR 1,5 l/1 ha 10 (2)

Acarieni Decolorarea frunzelor OMITE 2 l/1 ha 20 (2)

CASTRAVETI

Mana castravetilor;

Fainarea;

Antracnoza;

Ascohitoza;

Cladosporioza;

Verticilioza(ofilirea vasculara);

Bacterioza unghiulara;

Putrezirea tulpinilor si a radacinilor.

Daunatorii castravetilor

Acarianul rosu comun;

Paduchele verde al piersicului;

Musculita alba de sera.

Masuri chimice de protectie a castravetilor

Faza de vegetatie

Organismul nociv(boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1 ha

Termen de asteptare (zile), numarul maximal de tratamente


3-5 frunze adevarate

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri, pe toate organele plantei.

Kocide;

Cuproxat

3 kg;

Mana(peronosporoza)castravetilor Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei.

Acrobat;

Previcur;

Ridomil Gold

2 kg;

1 l;

2,5 kg

Culcarea tulpinilor-

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri, pe toate Kocide; 3 kg;

inceputul infloririi

organele plantei. Cuproxat 4 l

Cresterea fructelor

Mana(peronosporoza) castravetilor

Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei.

Acrobat;

Previcur;

Ridomil Gold

2 kg;

1 l;

2,5 kg

Fainarea castravetilor Pete albe fainoase pe ambele parti ale frunzei Baileton;

Topas;

Impact

0,15 kg;

0,15 l;

0,25 l

Paduchele castravetilor Frunzele se deformeaza, prin incovoierea marginilor spre partea inferioara.

Confidor Maxi;

Actelic;

Arrivo;

Bi 58

0,1 kg;

1,5 l;

1-1,5 l;

1 l

Musculita alba de sera Populeaza frunzele, deformindu-le

Tripsul tutunului Pete de forma colturoasa pe frunze

Acarianul rosu comun Pe frunze pete decolorate. Uscarea marginilor limbului.

Omite 2 kg

CEAPA

Mana (peronosporoza) cepei;

Rugina cepei;

Taciunele cepei;

Putregaiul cenusiu;

Putregaiul umed.

Daunatorii frecventi in cultura cepei sint insectele "musca cepei".

Masuri chimice de protectie a culturii de ceapa

Faza de vegetatie Organismul nociv(boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor Preparatul recomandat Norma de consum la 1ha

Norma de consum la 10 l de apa

Aparitia plantulelor Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza patrunderii larvelor in bulb sau frunze

Bi 58 nou 1 l 10 ml

Formarea frunzelor Mana cepei(peronosporoza)

Pete alungite, galbui,care pe timp umed formeaza un puf cenusiu

Ridomil

Ridomil Gold

Acrobat

2,5 kg

2,5 kg

2 kg

25 gr

25 gr

20 gr

Puricele cepei Rasucirea frunzelor sub forma de spirala

Bi 58 nou 1 l 10 ml

Musca cepei Ofilirea frunzelor din cauza patrunderii larvelor in bulb sau frunze

Bi 58 nou 1 l 10 ml

Omida de cimp Partile suculente sint distruse prin roadere

CARTOFUL


Simptomele atacurilor Preparatul recomandat




Inainte de semanat Tratarea tuberculilor impotriva:

Viermilor sirma

Larvelor carabusilor

Paduchilor

Gindacului de Colorado

Rizoctoniozei

Prestije la 1 t tuberculi 10-20 l apa+1 l preparat

Pina la rasarirea culturii

Buruieni mono- si dicotiledonate anuale

Sencor 0,5 l-1 l/ha - (1)

Pina la inaltimea culturii de 5 cm


Sencor 0,3 l/ha - (1)

Cresterea lastarilor Fitoftoroza, macrosporioza, alternarioza,bacterioze

Kocide sau Bouillie Bordelaise sau Antracol

3 kg/ha sau 5 kg/ha sau 1,5 kg/ha

25 (2-3); 10 (3-4); 20 (3)

In timpul vegetatiei Buruieni monocotiledonate anuale si perene

Cind buruienile monocotiledonate anuale se afla in faza de 2-3 frunze

Pantera 1-1,5 l/ha - (1)

Cu doua saptamini pina la inflorire

Gandacul de Colorado (adulti, oua, larve)

Adultii, larvele se hranesc intensiv cu aparatul foliar, uneori distrugind-ul complet

Calipso sau Mospilan

0,1 l/ha calipso sau 0,025-0,06 l/ha

30 (3) sau 20 (1-2)

Macrosporioza Dezvoltarea bolii se incepe cu frunzele de la baza plantei, apoi se extinde in sus. Pe frunze apar pete de culoare bruna, aproape neagra, de 1-2 mm in diametru, cu cercuri concentrice pe suprafata

Tattoo sau Kocide 3 l/ha Tattoo sau 3 kg/ha Kocide

25 (3) sau 25 (2-3)

Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Frunzele de jos devin sfarimicioase, cu marginile intoarse in sus, iar frunzele de sus se rasucesc si ramin mici

Bouillie Bordelaise sau Antracol

5 kg/ha Bouillie Bordelaise sau 1,5 kg/ha Antracol

20 (3)

In timpul terminarii butonizarii

Gandacul de Colorado Adultii, larvele se pot hrani cu butonii florali si florile, mai des retezindu-le

Confidor sau Calipso

0,3 l/ha Confidor sau 0,1 l/ha Calipso

20 (2) sau 30 (3)

Macrosporioza Pe tuberculi apar pete uscate de culoare neagra adincite in tesuturi

Mospilan 0,025-0,06 l/1 ha 20 (1-2)

Mana cartofului Pe frunze, mai ales pe margini apar pete difuze de culoare galbuie. Cu timpul petele se maresc si capata o culoare intunecata, iar la hotarele petelor ramine o zona galbuie. Pe partea inferioara a frunzelor apare un puf alb, fin. Pe tuberculi apar pete uscate de culoare cenusie-plumburie, adincite in tesuturi

Tattoo sau Acrobat sau Kocide

3 l/1 ha Tattoo sau 2 kg/ha Acrobat sau 3 kg/ha Kocide

25 (3) sau 20 (3) sau 25 (2-3)

Bacterioze (inegrirea bazei tulpinei) Bouillie Bordelaise 5 kg/ha 10 (3-4)

Sfirsitul perioadei de inflorire

Gindacul de Colorado Adultii, larvele rod butonii florali, florile si frunzele

Calipso sau Mospilan

0,1 l/ha Calipso sau 0,025-0,06 l/ha Mospilan

30 (3) sau 20 (1-2)

Macrosporioza, Mana cartofului Baza tulpinei se subtiaza si se inegreste, iar tesuturile prezinta un putregai moale

Bacterioze: Inegrirea bazei tulpinei, Putregaiul inelar al cartofului

Frunzele treptat se incretesc sau se rasucesc de-a lungul nervurilor mediane, se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca prematur

Kocide sau Acrobat sau Bouillie Bordelaise

3 kg/ha Kocide sau 2 kg/ha Acrobat sau 5 kg/ha Bouillie Bordelaise

25 (2-3) sau 20 (3) sau 10 (3-4)

MORCOVUL






Inainte de semanat cu 3-5 zile


Triflurex 480 2 l -

In perioada de vegetatie la depistarea organismelor nocive

Musca morcovului Dauneaza, prin hrana distrugind radacinile tinere

Diazol 1 l/ha 30 (2)

Puricii frunzelor Dauneaza mult in primele faze de dezvoltare a plantelor, hranindu-se cu aparatul foliar

Decis Forte + Microtiol 0,1l + 4 kg 20 (2) 4 (4)

Fainarea morcovului Pe frunze un strat pislos de culoare alba, mai tirziu cenusiu

Orius 0,5 l 30 (3)

In faza de 2-3 frunzulite


Prin stropire Prometrex + Pantera 2-3 l + 1,5 l -

TOMATE

Bolile tomatelor

Putrezirea plantulelor;

Fitoftoroza(mana) tomatelor;

Septorioza(patarea alba);

Cladosporioza(patarea cafenie);

Alternarioza(patarea bruna);

Stolburul solonaceelor;

Patarea frunzelor si basicarea fructelor de tomate;

Mozaicul tomatelor

Daunatorii tomatelor

Gindacul de Colorado;

Acarianul rosu comun;

Musculita alba de sera

Masuri chimice de protectie a tomatelor





5-7 frunze adevarate(7 zile dupa plantare in cimp)

Mana(fitoftoroza) tomatelor

Ataca toate organele plantei Kocide;

Cuproxat

3 kg;

4 l

Gindacul de Colorado

Rod frunzele si lastarii Confidor Maxi;

Mospilan;

Actara;

Regent

0,1 kg;

0,06 kg;

0,05 kg;

0,6 l

Cresterea si formarea tulpinilor

Mana(fitoftoroza) tomatelor

Ataca toate organele plantei. Pe frunze-pete brune de la marginea limbului. Pe fructe-pete brune.

Tatoo;

Acrobat;

Ridomil Gold

3 l;

2 kg;

2,5 kg

Macrosporioza Pe frunze pete brun-inchis

Alternarioza Pete cu cercuri concentrice pe frunze

Patarea neagra bacteriana

Pe toate organele plantei, pete mici, negre, apoase Kocide;

Cuproxat

3 kg;

4 l

In celelalte faze de vegetatie, tratamentele contra bolilor si daunatorilor sint asemanatoare cu cele din faza de vegetatie "cresterea si formarea tulpinilor".

VARZA

Bolile principale ale verzei

Putrezirea si caderea plantulelor de varza;

Mana(peronosporoza) verzii;

Alternarioza sau patarea neagra a frunzelor de varza;

Nervatiunea neagra a frunzelor de varza sau bacterioza vasculara

Daunatorii verzei

Masuri chimice de protectie a culturii de varza



Termen de asteptare (zile), numarul maximal de tratamente


3-5 frunze adevarate(5 zile dupa plantare)

Puricii verzei Gauri circulare pe frunze Actelic;

Arrivo;

0,5-1 l;

0,16 l;

Decis;

Sumi Alfa

0,3 l;

0,5 l

Faza de "rozeta" Buha verzei Larvele gauresc frunzele sau patrund in capatina Actelic;

Arrivo;

Decis;

Sumi Alfa

0,5-1 l;

0,16 l;

0,3 l;

0,5 l

Albilitele verzei Larvele rod frunzele

Molia verzei Larvele distrug miezul frunzei

Plosnitele cruciferelor

Pe frunze apar pete decolorate

Paduchele cenusiu al verzei Se ingalbenesc si se

formeaza frunzele

In celelalte faze de vegetatie, pina la formarea capatinii, metodele de combatere a organismelor nocive sint asemanatoare cu cele din faza de vegetatie "rozeta".

ATENTIE: Norma de consum a solutiei de lucru pentru 1 ar de legume este 5 litri, pentru 10 ari-50 litri, pentru 1 ha-500 litri.

VINETE



Norma de consum la 1 ha



Cresterea rasadului de vinete

Aparitia plantulelor Putrezirea si caderea plantulelor


Previcur 20 ml Previcur la 10 l de apa

Cresterea rasadului Putrezirea si caderea plantulelor


Previcur 20 ml + 2

gr Confidor Maxi la 10 l de apa

Se iriga 1 m² de sera cu 2-4 l de solutie

Coropisnita, sirmari Distrug rasadul prin taierea tulpinii sau radacinii

Confidor Maxi

Rasad de 5-7 cm Fertilizare Cropmax 2,5 ml Cropmax la 10 l de apa pentru 50 ² de sera

Cresterea rasadului Bacterioze Pete uscate de culoare bruna pe frunze

Kocide 20 gr de Kocide la 10 l de apa pentru 100 m ² de sera

Transplantarea rasadului de vinete in camp deschis

Cu 3-5 zile pina la plantat


Stropirea solului cu incorporare imediata

Triflurex 480 2 l - (1)

5-7 zile dupa plantarea rasadului



Kocide 2 l 25 (2-3)

Gargarite polifage, Gandacul de Colorado

Rod plantele de la colet sau rod varful

Confidor 0,3 l 20 (2)

Buruieni monocotiledonate anuale si perene

Cand buruienile au 10 cm inaltimea

Pantera 1 l - (1)

Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2 l 20 (2)

Infloritul Fertilizare Cropmax 1 l



Kocide 2,5 l 25 (2-3)

Gargarite polifage, Gandacul de Colorado

Rod plantele de la colet sau rod varful

Confidor 0,3 l 20 (2)


Acarieni Decolorarea frunzelor Nissorun 0,5 kg 30 (1)

Aparitia primelor fructe

Fertilizare Cropmax 1 l

Buha capsulelor de bumbac

Perforeaza fructele Capcane feromonice

Fructificarea Paduchi Decolorarea si rasucirea frunzelor

Nurelle D 1 l 20 (3)

Antracnoza Pete adancite in tesuturi Kocide 2,5 l 25 (2-3)

Acarieni Decolorarea frunzelor Omite 2 l 20 (2)

PEPENE VERDE SI PEPENE GALBEN

Bolile principale ale pepenilor verde si galben

Mana

Fainarea

Antracnoza

Ascohitoza

Bacterioza unghiulara

Daunatorii principali ai pepenilor verde si galben

Paduchi

Buhe rozatoare

Masuri chimice de protectie a culturilor de pepene verde si galben

Faza de vegetatie

Organismul nociv(boala sau daunatorul)

Simptomele atacurilor

Preparatul recomandat Norma de consum a preparatului la 1ha

Termen de asteptare, numaru


5-7 frunze adevarate

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri pe toate organele plantei

Cuproxat

Kocide

Acrobat

4 l

3 kg

2 kg

20 (2)

25 (2-3)

10 (2)

Mana (peronosporoza) cucurbetaceelor

Pete galbui pe partea superioara si miceliu

Previcur 1 l 20 (3)

cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei

Ridomil Gold 2,5 kg 20 (2)

Paduchi Dauneaza hranindu-se, sugind seva din tesuturi. Plantele se opresc in crestere. Frunzele se deformeaza, se rasucesc si se pot usca

Decis Forte

Arrivo

Diazol

0,25-0,5 l

0,24-0,32 l

1 l

20 (2)

20 (1)

30 (2)

Perioada de vegetatie

Buruieni monocotiledonate anuale Prin stropirea buruienilor in faza de 2-3 frunze

Pantera 1 l-1,25l

Perioada de vegetatie

Buruieni monocotiledonate perene Prin stropirea buruienilor la inaltimea de 10-15 cm

Pantera 1,5 l

Inceputul infloririi

Bacterioza unghiulara Pete unghiulare limitate de nervuri, pe toate organele plantei

Cuproxat 4 l 10 (2)

Mana(peronosporoza)cucurbetaceelor Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei

Kocide

Decis Forte

3 kg

0,25 l-0,5

20 (3)

20 (2)

Paduchi Dauneaza hranindu-se, sugind seva din tesuturi. Plantele se opresc in crestere. Frunzele se deformeaza, se rasucesc si se pot usca

Arrivo

Diazol

0,24-0,32 l

1 l

20 (1)

30(2)

Cresterea fructelor

Mana(peronosporoza) cucurbetaceelor

Pete galbui pe partea superioara si miceliu cenusiu-violet pe partea inferioara a frunzei

Acrobat;

Previcur;

Ridomil Gold

2 kg;

1 l;

2,5 kg

14 (2)

10 (2)

20 (3)

Fainarea Pe ambele parti ale frunzelor un strat fainos de culoare alba, care mai tirziu devine suriu

Microtiol

Orius

4 kg

0,5 l

4 (4)

30 (3)

Mana roşiilor

Ultima modificare: 2011-03-15 | Primul publicat: 2009-04-30

Share |

139

http://addthis.com/bookmark.php?v=250&username=xa-4bcc226524e3bd1a

ymsgr:im?+&msg=http://www.infogradina.ro/dr-plant/fructe-si-legume/mana-rosiilor/139/

1

2

3

4

5

Listeaza articol » Trimite articol »

Prezenţa acestei boli în culturile de tomate a fost semnalată pentru prima dată în Franţa, în anul 1847, de Payen. Astăzi, mana tomatelor este

foarte răspândită în America de Nord, America de Sud, Europa şi Asia, cauzând atât în sere şi solarii, cât şi în câmp, adevărate ravagii. În

ţara noastră, boala semnalată prima dată în 1940 de Tr. Săvulescu se întâlneşte foarte frecvent în culturile de tomate din Transilvania,

Oltenia, Muntenia, Moldova, atât în culturile din sere cât şi în cele de solarii.

Simptome Mana Tomatelor:

Atacul se manifestă pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori şi fructe. În câmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai puţin circulare sau de formă neregulată, de 3-15 mm în diametru. La început ţesuturile petelor sunt de culoare verde-gălbui, cu aspect umed, apoi devin cenuşii brunii , fiind înconjurate de o zonă îngustă decolorată. În condiţii favorabile, petele se măresc, confluează şi acoperă întreaga suprafaţă a foliolelor. Pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul petelor se observă un puf fin, albicios care reprezintă fructificaţiile ciupercii, conidioforii cu conidii.

În câteva zile frunzele atacate se usucă şi putrezesc. Foarte frecventă şi păgubitoare este şi forma de atac pe fructe, care sunt infectate începând cu primele faze de dezvoltare, până aproape de maturare. Astfel la suprafaţa fructelor apar pete mici, de formă neregulată, uşor cufundate în pulpă, de culoare verde-măslinie, care în foarte scurtă vreme devin măslinii închis, se extind şi cuprind porţiuni mari (3-4 cm) din fruct. În condiţii de umiditate ridicată la suprafaţa petelor apare, ca şi pe frunze, un puf fin albicios. Fructele bolnave se desprind şi cad prematur, ca urmare a putrezirii pedunculului.

În cazul atacurilor intense, boala apare şi pe tulpini sub forma unor pete, la început mici, ovale, cenuşii brunii, care apoi se extind şi înconjoară tulpina pe porţiuni mari, de 10-20 cm. De regulă, tulpinile se putrezesc şi se rup sau se îndoaie în caz că sunt palisate, producţia de fructe fiind astfel ratată.

mana tomatelor

Apariţia şi evoluţia aceste boli este favorizată de precipitaţii dese, urmate de o perioadă cu cerul acoperit, cu atmosferă saturată în apă şi de o temperatură cuprinsă între 10 şi 25 °C. Dezvoltarea bolii este favorizată de nopţile răcoroase şi de zilele calde cu ceaţă şi rouă. Boala se manifestă mai puternic la parcelele cu solurile grele, slab drenate. Îngrăsămintele minerale, în special cele cu potasiu stânjenesc apariţia şi evoluţia bolii, în schimb surplusul de azot condiţionează dezvoltarea atacului. Culturile de tomate irigate intens, precum şi cele irigate şi nearăcite sunt foarte puternic atacate de mană.

Mana tomatelor este produsă de ciuperca Phytophtora infestans, care atacă frecvent şi alte plante (cartof, vinete). În perioadele calde şi uscate, ciuperca

rămâne în viaţă în ţesuturile frunzelor inferioare şi în leziunile de pe tulpini. Dacă vremea redevine favorabilă, ciuperca se reproduce din nou. Peste iarnă, ciuperca rezistă în resturile de plante (tomate, cartof). Sursa iniţială de infecţie pentru tomate în condiţii de câmp o constituie de obicei parcelele de cartofi infectate. Mulţi cercetători au remarcat că la tomate mana apare cu 12-15 zile mai târziu decât la cartofi, deci în a doua decadă a lunii iulie.

Transmiterea de la an la an se mai realizează şi prin seminţele fructelor infectate.

Combaterea Manei Tomatelor:

Se recomandă aplicarea unui asolament raţional;se va evita cultivarea tomatelor în vecinătatea cartofilor, deoarece boala trece uşor de la aceştia la tomate, se va evita recolatarea seminţelor din fructele atacate, toamna se vor aduna şi se vor arde toate resturile de plante, după care se va face o arătură adâncă; în sere se vor distruge resturile de plante, iar pământul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra îngrăşăminte minerale, în special doze mari de potasiu, care intensifică rezistenţa plantelor.

În locuri unde boala se manifestă cu regularitate, tratamentele chimice sunt absolut necesare. Pentru prevenirea atacului de mană primul tratament obligatoriu se va face la încheierea rândurilor, fie cu zeamă bordolează 1 %, sau cu oxiclorură de cupru 0.5 %, fie cu zeneb 0.4 %, captan 0.3 %, Dithane, M-45 0.2 %, Mycodifol 0.2 %, sau cu Maneb 0.3%.

Tratamentele se vor repeta de mai multe ori, în funcţie de condiţiile climatice, la intervale mai scurte (5-7 zile).

Documents

Boli Legume