CIRES SI VISIN

Boli si daunatori

Monilioza samburoaselor (Monilinia laxa)

Aceasta boala se rnai numeste popular, putregaiul brun sau mumificarea fructelor de samburoase. Afectarea va duce cu timpul la uscarea pomilor, deci ea reprezinta o boala foarte grava a samburoaselor. Florile de pe varful ramurilor tinere se ofilesc, se innegresc, se usuca, insa nu cad. Frunzele tinere sufera un proces de uscare, devin brune si se rasucesc. Incepand cu varful pomului, ramurile tinere se usuca si vor atarna in jos.luand un aspect de .steag". Atacul fructelor consta in mumifierea si aparitia unui putregai brun pe aceste fructe. Fructele atacate se desprind de pe ramuri si cad. Uneori vedem mai multe fructe prinse pe ramuri la un loc, fiind lipite unele de altele prin sucul dulce scurs din interiorul lor.

Ciuruirea micotica (Stigminia carpophylla)

Ataca ramurile, fructele si frunzele. Astfel, pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare verzui deschis-galbuie la inceput, pentru ca mai tarziu sa ia o culoare brun-rosiatica. La nivelul petelor, particica din frunza moare. Aceste parti de frunza rnoarta se vor desprinde si vor cadea, dand astfeI un aspect de frunza ciuruita. Atacul asupra fructelor consta in aparitia unor pete. mici circulare, negricioase, chiar adancite. Pe ramuri se produc leziuni adanci si deschise.

Ulceratia bacteriana (Pseudomonas spp.)

Se manifesta la fel pentru toate samburoasele: pe frunze, fructe si pe lastarii nelignificati. Atacul de pe frunze poate fi confundat uneori cu arsurile produse de diferite solutii chimice de stropit: pete circulare punctiforme cu diametrul de 0,5 - 5. mm, de culoare verde lnchis, cu aspect apos. Pe timp umed, in dreptul petelor se observa o pelicula urneda de lichid, iesit chiar din frunza insasi. Pe timp uscat tesuturile atacate mor si cad, iar frunza ia astfel un aspect ciuruit. In cazul unui atac puternic, frunzele cad in nurnar mare. Mugurii atacati se umfla si se vestejesc, iar vara se usuca ramurile. Pe lastarii tineri, atacul produce pete alungite cu diametrul de 5 -8 mm. Scoarta ramurilor este distrusa si devine bruna.Ranile de pe ramuri, ca niste ulcere, se maresc de la an la an si pot evolua la cancere deschise. Pe fructe apar pete circulare cu continut umed. Lama de lichid ce apare la suprafata petelor (si care provine din frunza insasi), are o culoare usor galbuie. Atacul tirnpuriu pe fructele tinere, produce excavatii pline cu bacterii. Pulpa fructelor atacate prezinta in dreptul petelor numeroase crapaturi mici. Fructele se strica sau putrezesc. Aceasta boala a .samburoaselor este favorizata de precipitatiile abundente din timpul perioadei de vegetatie. O mare parte din infectii se produc in timpul altoitului.

Antracnoza (Blumeriella jaapii)

Este o micoza. Pe suprafata superioara a frunzelor de cires, in luna mai-iunie, apar pete mici cu diametrul de 2-3 mm. Aceste pete au forma circulara si culoare rosu-purpurie. Partile de frunza nepatate se ingalbenesc, Atacul cuprinde toata frunza, care devine astfel galbena cu pete purpurii. Frunzele cad de pe ramuri in iulie-august. Pe partea inferioara a frunzelor, petele sunt mai conturate, de culoare purpuriu deschisa si se acopera rapid cu mucegai albicios. Atacul se extinde rapid in anii ploiosi, manifestandu-se pe frunzele si ramurile superioare, astfel incat puietii din pepiniera sau pomii din plantatile tinere sunt defoliati prematur,cu exceptia catorva frunze de varf.

Paduchele din San Jose (Quatraspidiotus perniciosus)

Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. In jurul locurilor de fixare a fructelor (unde se prinde codita) se formeaza pete rosii, caracteristice. Pornii atacati sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca incepand de la vart.

Paduchii testosi (Eulecanium corni) .

In urma atacului, pomii se debiliteaza si se usuca. Partile atacate sunt acoperite cu un praf negru. Femela depune aproximativ 2000 de oua in mai, apoi moare, corpul ei formand un scut protector. Larvele migreaza de-a lungul nervurilor si sug seva pana in septembrie, cand se reintorc pe ramuri. Pe ramuri naparlesc si se transforma in larve secundare, care ierneaza in crapaturile scoartei arborilor, la baza mugurilor sau pe frunzele cazute pe sol. Sunt protejate de un strat de ceara. Se deplaseaza pe tulpini si ramuri, fixandu-se cu trompa de tesuturi. In luna mai apar adultii.

Paduchele negru al ciresulul (Myzus Ceresi)

Gazdele primare ale lui sunt puietii din pepiniere si plantatiile de cires si visin. In iulie, formele aripate migreaza pe gazde secundare, unde continua sa se inmulteasca. Toamna revin pe cires, unde depun oua de iarna pe scoarta ramurilor sau la baza mugurilor de cires. Primavara devreme, colonizeaza masiv pe varfurile lastartlor. In urma atacului, frunzele se ofilesc, se rasucesc si se usuca, iar lastarii se curbeaza.

Acarianul rosu al pomilor (Panonychus ulmi)

Produce atacuri si in plantatiilede meri, pruni, vita de vie. Determina perturbari in diferentierea mugurilor si in proceseIe de fotosinteza si provoaca scaderea greutatii fructelor. Larvele se hranesc cu seva mugurilor, a frunzelor, spalelor si petalelor. Are 5-6 generatii pe an. Ouale de iarna, in numar de 1500/cm2 de scoarta se dispun in 8-12 randuri suprapuse pe partea inferioara a ramurilor, in crapaturi.

Cotarul verde (Operophtera brumata)

La invazii, acest daunator produce defolieri, mai ales cand se asociaza cu larvele de tortricide. Larvele se hranesc cu muguri la inceputul primaverii, iar apoi cu flori si frunze. De obicei se ascund intre doua frunze. Toamna tarziu, femelele depun oua pe ramuri. Are o singura generatie pe an.

Viespea ciresului (Caliroa timaxina)

Larvele rod epiderma superioara si partea inferioara, lasand intacte nervurile si epiderma inferioara. Frunzele se brunifica, se usuca si cad. Este afectata formarea mugurilor pentru anul viitor.

Musca cireselor (Rhangoletis ceresii)

Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa din jurul samburelui. lerneaza ca pupa in sol. Adultii apar cu o luna inainte de coacerea cireselor. Femelele depun oua (100-200 fiecare) sub cuticula cireselor sau a visinelor in parga, in apropierea pedunculului.

Cariul scoartel (Ruguloscholyhus rugulosus)

Daunatorii in stare adulta sapa galerii intre scoarta si lemn, in care depun ouale. Aceste galerii sunt scurte, drepte si in sensul fibrelor de lemn. Larvele, in schimb, sapa niste galerii adanci, cu multe incalcituri de directie si asezate sub forma razelor unui cerc. La capatul galeriei ia nastere nimfa. Gandacii (carii) ies prin gauri rotunde, facute in scoarta. Pomii atacati isi tulbura existenta si se usuca.

Sfredelitorul tulpinilor (Cossus Cossus)

Pomii atacati au spre baza trunchiului orificii circulare in-conjurate de rurnegus si un lichid roscat cu un miros caracteristic. Din cauza galeriilor in trunchi si in ramuri pomii se debilizeaza si, cu timpul, se rup la un vant puternic sau se usuca. Larvele sapa in prima primavara galerii ascendente, obilice in lemn, secretand o substanta coroziva cu un miros specific. lnalntea impuparii din primavara urmatoare, perforeaza coaja in modul amintit.