Boli Toate Grilele

1. Spirochetoza aviar este produs de . .., speciile de psri la care produce boala sunt: a) gaina b) curca c) raa, d) porumbelul e) gasca f) canarul g) barza, n creterea tradiional boala are un pronunat caracter (epidemiologic) .

2. Sindromul cderii ouatului:

a. Este produs de un Adenovirus

b. Evolueaz sporadic numai primvara i toamna

c. Determin doar reducerea produciei de ou

d. Determin modificri de mrime i form ale oulor

e. Determin modificri de mrime i pigmentatie ale oulor

3. Pneumonia enzootica a porcului induce leziuni pulmonare de tipul: a) bronhopneumonie fibrinoasa, b) bronhopneumonie hemoragica, c) atelectazie pulmonara, primul nivel la care se instaleaza leziunile fiind a) lobii diafragmatici, b) lobii cardiaci, c) lobii apicali, d) lobul azigos. Ierarhizati in ordinea frecventei teritoriile afectate.

4. 4.Definii complexul adenomatozelor intestinale!

5. Proces infecios caracterizat prin modificri proliferative ale mucoasei intestinului subire i gros. Leziunile de enterit necrotic, ileit regional i enteropatie hemoragic proliferativ. Purceii sunt palizi, pitici.

6. n urmtoarele entiti, infecia la vrsta de 14 16 sptmni a tineretului de nlocuire gini outoare, nu genereaz boal ci numai infecie i respectiv rspuns imun protector:

7. a) Coriza contagioas aviar; b) Sindromul cderii ouatului; c) Influena aviar cu tulpini slab patogene;

8. d) Micoplasmoza respiratorie aviar; e) Pseudopesta aviar cu tulpini lentogene; f) Bronita infecioas aviar

9. g) Laringotraheita infecioas aviar1. Enecfalomielita infectioasa aviara este o boala specifica (numiti specia) ., produsa de:

a) Streptococcus zooepidemicus

b) picornavirus

c) enterovirus

10. care prezinta afinitate pentru (numiti tesutul sau celula)

a) enterocit

b) sistem nervos

2. Susceptibilitatea fata de infectia cu agentul cauzal al encefalomielitei infectioase aviare o manifesta:

a) gainile indiferent de varstab) puii de gaina in primele trei saptamani de viata

c) ratele indiferent de varsta

c) bobocii de rata in primele trei saptamani de viata

3. Expresia clinica a encefalomielitei infectioase aviare o manifesta:

a) gainile indiferent de varsta

b) puii de gaina in primele trei saptamani de viata

c) ratele indiferent de varsta

11. b) bobocii de rata in primele trei saptamani de viata

4. Agentul cauzal al encealomielitei infectioase aviare este eliminat prin:

a) jetaj

b) secretia conjunctivala

c) albumen

d) vitelus

e) fecale

12. diseminarea infectiei realizandu-se pe cale (numiti calea)

13. verticala

14. orizontala digestiv (ciclu fecalo-oral)

5. Tabloul clinic al encealomielitei infectioase aviare, la puii de 10 20 zile consta in:

a) ataxie progresivab) tremuraturi cap si gatc) paralzii

15. iar la adulte consta in:

16. a)diminuarea ouatului cu 5-10%

17. b)diaree benigna

18. c)cataracta

6. Imunoprofilaxia encealomielitei infectioase aviare se realizeaza prin administrare ( numiti produsele, pricipiul activ) vaccinurilor la gainile ouatoare, ceea ce asigura protectia puilor la varsta la care fac forma clinica.

7. Agentul cauzal al bursitei infectioase aviare este un birna virus, cu genom RNA bicatenar (dsRNA), care manifesta o mare variabilitate a patogenitatii intre diferitele tulpini apartinand serotipului( numiti-l) I.

8. Decontaminarea consecutiva unui focar de bursita infectioasa aviara, trebuie sa ia in considerare faptul ca agentul cauzal rezista la

a) eter, cloroform (numiti solventii organici)

b) pH cuprins intre 2 si 12c) cca.5 ore ( cat timp) la 56oC

9. In cazul bursitei infectioase aviare imunodepresia este cu atat mai severa cu cat varsta este mai mica ( sub 3 saptamani) in timp ce expresia clinica severa cu mortalitate cuprinsa intre 30% si 70% se inregistreaza la tineretul de peste patru saptamani.

10. Dinamica epidemiologica a bursitei infectioase aviare este de tip enzootic , cu morbiditatea cuprinsa intre 50 si 100%, mortalitatea medie situandu-se intre 5 si 15%.

11. Dupa 4-6 zile de la infectie virusul se regaseste in bursa Fabricius, nivel la care perisita max. 10 zile, astfel incat, dupa cca. 3 saptamani de la infectie virusul nu mai este prezent in nici o structura a organismului.

12. Expresia clinica a bursitei infectioase aviare se declanseaza dupa o incubatie de cca. 2-3 zile, consta in prurit pericloacal, diaree apoasa cu coaguli de sange, deshidratare, semne care se remit dupa cca. 5-7 zile.

13. Tabloul lezional al bursitei infecioase aviare este dominat, in functie de varsta pasarilor, de edematierea, congestia si marirea volumului bursei Fabricius.

14. Pentru controlul unui focar de bursita infectioasa aviara sunt obligatorii urmatoarele actiuni:

a) vaccinare de necesitate

b) administrarea antiboticelor in furaj

c) administrarea antibioticelor in apa de baut

d) administrarea vitaminelor in apa de baut

e) administrarea electrolitilor in apa de baut

f) confort termic15. Instituirea unu program de imunoprofilaxie pentru bursita infectioasa aviara trebuie sa ia in considerare

a) statusul imun al parintilor

b) titrul anticorpilor vitelinic) presiunea infectioasa in mediu16. La gaini se transmit vertical urmatoarele entitati:

a) encefalomielita infectioasa aviara

b) bursita infectioasa aviara

c) anemia infectioasa aviarad) sindromul capului umflat

19. c) coriza contagioasa aviara

17. Patogeneza infectiei produse de virusul anemiei infectioase aviare depinde de ( enumerati factorii) varsta si calea de infectie, acesti factori determinand si gravitatea formei clinice a bolii si finalitatea ei, astfel:

a) infectia verticala si in primele 2 sapt. induce anemie severa si exitusb) infectia orizontala la tineret si adulte induce viremie, anemie discreta si remitere clinica completa.

18. Tabloul lezional macroscopic al anemiei infectioase aviare se caracterizeaza prin:

a) coagulare partialab) plasma decoloratac) atrofie timica timpuried) atrofia limfonodurilor, a splinei

e) atrofia bursei Fabricius si a tonsilelor cecalef) atrofia foliculilor plumiferi

19. Tabloul lezional microscopic al anemiei infectioase aviare se caracterizeaza prin:

a) atrofie limfoida generalizatab) degenerescnta liniei hematopoetice c) panmieloftizied) eritrocite fara nucleu

e) celule gigant cu incluzii eozinofile intranucleare

20. 18. Diagnosticul de suspiciune al anemiei infectioase aviare implica diagnostic diferential fata de:

a) boala Gumborob) spirochetoza aviarac) tuberculoza aviarad) intoxicatii cu micotoxinee) infectii cu adenovirusuri

20. Supravegherea serologica a gainilor de reproductie pentru statusul imun fata de virusul anemiei infectioase aviare se poate realiza prin:

a) ELISAb) RFC

c) ID

d) SN

21. Reticuloendoteliozele sunt afectiun induse de virusuri inrudite ce fac parte din familia Retroviridae genul oncovirus tip C, care induc manifestari clinice precum nanismul si limfoamele.

22. Unele din tulpinile implicate in producerea reticuloendoteliozelor isi exercita patogenitatea actionand independent tulpini REV nedefective, altele necesita asocierea cu un virus helper tulpini REV-T, defective.

23. Tulpinile REV defective produc neoplazii supraacute, in timp ce tulpinile REV nedefective produc sindromul de nanism si/sau neoplazii cronice.

24. Sunt receptive la infectia cu virusurile reticuloendoteliozei (numiti speciile) gin, ra, gsc, curc, prepeli, fazan, bibilic, contaminarea putandu-se realiza orizontal si/sau vertical (viremice, sperm)25. Reducerea prevalentei infectiei cu virusurile reticuloendoteliozei se realizeaza prin supravegherea efectivelor cu ajutorul kiturilor ELISA pentru detectie de antigen viral folosind ca probe biologice sange, albumenul oualor si respectiv sperma.

26. Reovirusurile izolate de la pasari pot produce imbolnaviri ca unic agent etiologic, in acest caz entitatea produsa fiind artrita-tenosinovita reovirala si sindromul de malabsorbtie, dar pot fi implicate ca agenti asociati in geneza altor entitati precum (enuntati minim 4): tulburari respiratorii, sindromul de hidropericardita, enterita, boala aripilor albastre, boli autoimune.

27. Evolutia clinicaa artritei-tenosinovitei reovirale poate fi de tip acut sau cronic, tabloul lezional constand in primul caz in inflamaia articulaiei tibio-tarsiene, hipertrofie i edem al tendonului i fasciilor tendinoase

f) peteii pe membranele sinoviale, exudat hemoragic n articulaie: dupa12-16 sptmni se produce ruptura tendonului cu producerea edemului si hemoragiei n lungul tibiei i tarsului.

28. Sindromul de malabsorbtie produs de reovirusuri are corespondent lezional la nivelul tubului digestiv proventricul voluminos si intestine balonate (alimente incomplet digerate cu filamente de mucus portocaliu) iar ca perturbare a metabolismului necroza capului femural si/sau fracturi ale coloanei.

29. Atrofia bursei Fbricius si a timusului sunt leziuni macroscopice care se inregistreaza in cazul urmatoarelor entitati:

a) anemia infectioasa aviarab) bursita infectioasa aviara

c) sindromul de malabsorbtied) boala Marek

30. In prima luna de viata bobocii de rata pot sa exprime clinic urmatoarele entitati

a) hepatita viralab) boala Derszyc) enterita virotica a ratelor

d) parvoviroza bobocului de rata

e) infectii cu reovirusuri

31. La gaini se exprima prin scaderea ouatului urmatoarele entitati

a) Sindromul infecios rinotraheit-cap umflatb) Bronita infecioas aviarc) Laringotraheita infecioas aviard) Reoviroza aviara

e) Coriza contagioasa aviaraf) Boala respiratorie cronica

g) Micoplasmoza respiratorie aviara21. h) Colibaciloza aviara

22. 31.Rinotraheita infectioasa aviara este produsa de un Paramyxovirus, lipsit de HA si NH,care produce imbolnaviri la curca, gaina, bibilica dar nu imbolnaveste rata, gasca si porumbelul.

32. Tumefierea capului, isotita de inflamatia sinusurilor, insotita de jetaj si epifora pote fi intalnita in cazul urmatoareor entitati:

a) micoplasmoza respiratorie aviarab) sindromul capului umflat

c) coriza contagioasa aviara

d) bronsita infectioasa aviara

33. Bronsita infectioasa aviara este produsa de (numiti familia sau genul) un coronavirus , care poseda proprietati hemaglutinante si prezinta din punct de vedere antigenic (numiti proprietatea) pluralitate ( 7+1 serotipuri).

34. Infectia produsa de virusul bronsitei infectioase aviare induce din punct de vedere imunologic restructurari umorale (anticorpi) dar si un puternic raspuns imun celular: raspunsul imun indus asigura atat sinteza IgG, cat si protectia cailor repiratorii prin IgA.

35. Tabloul clinic al bronsitei infectioase se exprima fie prin strnut, jetaj, raluri traheale, tuse, fie prin horiplumaie, fecale moi, mortalitate la (numiti categoria de varsta ) puii in primele doua saptamani de viata respectiv pana la sase saptamani in cazul tulpinilor nefropatogene, pentru ca la gainile aflate in perioada ouatului semnele clinice sa fie reprezentate de scaderea ouatului cu 30%, si depunerea de oua mici, cu cochilie mata, rugoasa si cu calcifiere neuniforma sau chiar absenta.

36. Scaderea productiei de oua este unica manifestareclinica a entitatii:

a) Coriza contagioasa aviara

b) Sindromul caderii ouatuluic) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene

d) Micoplasmoza respiratorie aviara

e) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene

f) Bronsita infectioasa aviarag) laringotraheita infectioasa aviara

37. Modificari ale morfologiei si structurii oului se intalnesc in cazul prezentei in efectiv a:

a) Coriza contagioasa aviara

b) Sindromul caderii ouatuluic) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogened) Micoplasmoza respiratorie aviara



38. Infectia tineretului de inlocuire de gaini, ouatoare la varsta de 14 16 saptamani, nu genereaza boala ci numai infectie si respectiv raspuns imun protector fata de contactul ulterior cu agentul etiologic, in cazul urmatoarelor entitati:

a) Coriza contagioasa aviarab) Sindromul caderii ouatuluic) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogened) Micoplasmoza respiratorie aviara



39. Laringotraheita fibrinoasa sau fibrinonecrotica este leziunea macroscopica ce poate fi intalnita in urmatoarele entitati:

a) Coriza contagioasa aviarab) Sindromul caderii ouatului

c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene

d) Micoplasmoza respiratorie aviarae) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene

f) Bronsita infectioasa aviara

g) laringotraheita infectioasa aviara40. Inhibarea hemaglutinarii poate fi utilizata pentru supravegherea statusului imun in cazul urmatoarelor entitati:

a) Coriza contagioasa aviarab) Sindromul caderii ouatuluic) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene

d) Micoplasmoza respiratorie aviarae) Pseudopesta aviara produsa de tulpini lentogene


g) laringotraheita infectioasa aviara41. Se poate asigura protectia pasiva a puilor, intermediata de anticorpii vitelini, prin vaccinarea parintilor fata de urmatoarele entitati:


c) Bursita infectioasa aviarad) Micoplasmoza respiratorie aviara

e) Pseudopesta aviara

f) Bronsita infectioasa aviarag) laringotraheita infectioasa aviara42. Larigotraheita infectioasa aviara este introdusa in efectivele indemne prin pasari purtatoare si eliminatoare, inregistreaza in efectivele indemne o dinamica epidemiologica de tip enzootic exploziv, evolutia clinica fiind de tip acut si aupraacut.

43. Reducerea transmiterii verticale a infectiei produse de Mycoplasma gallisepticum se poate realiza prin:

a) vaccinarea parintilor cu vaccin viu

b) fumigarea oualor inainte de incubare

c) inocularea penicilinei in ou inainte de incubare

d) dipping in solutie de eritromicinae) inocularea spectam in ou inainte de incubaref) vaccinarea parintilor cu vaccin inactivat

44. Micoplasmoza respiratorie aviara se manifesta clinic prin urmatoarele sindroame:

a) Coriza

b) sinuzita

c) laringotraheita

d) aerosaculita

e) scaderea ouatului

23. evolueaza clinic a) acut, b) supraacut, c) subacut, d) inaparent sau e) cronic.

24. 45. Imunoprofilaxia este metoda de profilaxie la care se recurge in unitatile in care au evoluat focare de


c) Influenta aviara produsa de tulpini slab patogene

d) Micoplasmoza respiratorie aviara



25. g) Laringotraheita infectioasa aviara

45. Spirochetoza aviara este produsa de Borrelia anserina, se multiplica in ficat, splina si maduva osoasa producand septicemie, ceea ce permite confirmarea diagnosticului prin examenul unui frotiu din sange recoltat in perioada de pirexie, colorat prin metoda Tribondeau Fontna sau Giemsa.

46. Agentul cauzal al spirochetozei aviare disemineaza in efectivele de pasari ca urmare a coabitarii, contaminarea se realizeaza prin circuitare fecalo-orala sau prin inoculare realizata de catre ectoparaziti (capusi) .Acestia din urma pot transmite bacteria (nmiti calea) transovarian la descendenti.

47. Pseudomonoza aviara poate fi introdusa in efectivele de pasari prin:

a) gaini bolnaveb) pui de o zic) gaini sanatoase

48. Cel mai frecvent izbucnirile de pseudomonoza se inregistreaza la tineretul aviar in varsta de pana la 2 luni, la aceasta categorie evolutia clinica este de tip acut si este reprezentata de hipertermie, somnolen, anorexie, catar nazal i conjunctival, diaree, deshidratare, edem cap, moarte n 3-4 zile.49. Infectia cu Pseudomonas aeruginosa evolueaza inaparent sau cronic la gainile adulte, in ultimul caz inregistrandu-se scderea produciei ou, diaree verde-albastr, slbire progresiv, fenomene nervoase atitudini anormale, paralizii.50. Tabloul lezional reprezentat de

a) aerosaculita (opacifiere, edemaiere)

b) pericardit, perihepatit fibrinoas, poliserozita

26. poate fi intalnit in (numiti trei entitati) MRA-BRC, colisepticemie,ornitoza

27. Porcii indiferent de varsta sunt susceptibili fata de infectia cu virusul gastroenteritei transmisibile, factorii de risc care determina expresia clinica sunt vrsta si statusul imun.

28. Contaminarea cu virusul gastroenteritei transmisibile poate fi generata de surse primare (numiti-le) porci bolnavi, scroafe infectate, porci convalescenti (3 luni), diseminarea intre crescatorii putandu-se in egala masura realiza si prin surse secundare precum (numiti-le) mijl. transport, furaje, vizitatori sau prin vectori (numiti-i)cini, pisici, grauri29. In efectivele indemne GET evolueaza cu dinamica enzootica exploziv, in prima saptamana afecteaz tot efectivul (grsuni, scroafe, purcei), determinand mortalitate ? % 100% la purcei n primele 15 zile de la fatare .

30. In focare secundare GET evolueaza ca enzootie staionar, manifestandu-se numai la (numiti categoria) animale nou introduse.31. Purceii sugari infectati cu virusul GET sfarsesc prin exitus datorita deshidratarii cauzate de diaree si datorita acidozei metabolice, hipoglicemiei si hiperkalemiei (sindrom de malabsorbtie).

32. Sindromul de malabsorbtie se instaleaza in cazul infectiei cu virusul GET ca urmare a atrofiei vilozitatilor intestinale la (ce nivel?) nivelul jejunului, a portiunii terminale a duodenului si a segmentului anterior al ileonului.

33. Confirmarea diagnosticului de GET se poate realize prin

34. izolare virus pe culturi celulare de tiroid, de rinichi de porc

35. identificarea virusului prin (numiti metoda) IF pe crioseciuni sau ELISA pe probe de fecale

36. serologic prin (numiti metoda) SN dup 10 zile de la infecie, titrul maxim la 21 zile de la infecie.

37. (numiti metoda)Bioproba pe purcei sugari susceptibili de 7 zile, prin administrare (numiti calea) orala a materialui patologic, semnele clinice declansandu-se dupa 24 48 ore.

38. Durata unui focar de GET poate fi limitata intervenind in sensul expunerii simultane la virus a intregului efectiv prin ( numiti procedeul) infectie dirijata.

39. Imunoprofilaxia GET se realizeaza infunctie de presiunea infectioasa prin vaccinarea

40. scroafelor (numiti categoria zootehnica)

41. purceilor cu vaccinuri vii administrate pe cale orala.42. Factorii de risc ce conditioneaza receptivitatea porcului fata de infectiile colibacilare sunt (numiti-i) a. dependeni de gazd: vrsta, statusul imun, secreia lactatb. ependeni de ambient: presiunea microbian, tipul de box de ftare, umiditatea, ventilaia

c. dependeni de agentul cauzal: factorii de virulen 43. 70.In cazul septicemiei colibacilare exitusul este consecinta (numiti fenomenul ) socului endotoxinic, produs de catre citotoxinele colibacilare: astfel,desi septicemie, purceii prezinta( numiti semnele clinice) hipotermie, pres. snge, tahicardie, vol.sist. , coagulare intravasculara

44. 71. Confirmarea diagnosticului de colibaciloza a purceilor consta in izolarea E.coli si stabilirea patogenitatii tulpinii prin testarea patogenitatii in vivo pe ansa ligaturata de intestin sau prin (identificarea fimbriilor, a endo- si cito-toxinelor)

45. 72. Tratamentul colibacilozei purceilor are trei obiective majore. Numiti-le: corectarea dezechilibrelor,46. distrugerea E.coli si corectarea factorilor favorizanti.

47. 73. Prin vaccinarea scroafelor cu trei saptamani inainte de fatare sunt prevenite urmatoarele boli:

a) GET, b) boala Aujeszky, c) Complexul respirator suin, d) Sindromul respirator si reproductiv al porcului, b) boala edemelor.

48. 74. Prin vaccinarea scroafelor inainte de monta sunt prevenite manifestarile clinice ale urmatoarelor boli:

a) GET, b) boala Aujeszky, c) Complexul respirator suin, d) Sindromul respirator si reproductiv al porcului, b) boala edemelor.

49. 75. Factorii de risc pentru izbucnirea bolii edemelor sunt:

a) portajul tulpinilor de colibacil betahemoliticb) ratiile cu exces de proteina

c) managment defectuos al intarcariid) carentele minerale

50. 76. Susceptibilitatea cea mai mare fata de boala edemelor o manifesta:

a) sugarii in primele doua saptamani de viata, b) purceii in primele doua saptaani dupa intarcare, c) grasunii in perioada de finisare.

51. 77. Evolutia clinica acuta constand in: anorexie, incoordonri, ataxie, paralizie, decubit, tulburri nervoase hiperexcitabilitate, hiperestezie, tremurturi, pedalri, nistagmus, scrniri, accese epileptiforme la pruceii intarcati sunt elemente clinice de suspicionare a:

a) bolii Teschen-Talfan, b) encefalitei cu virus hemaglutinant, c) encefalomiocarditei porcului, d) bolii edemelor, e) bolii Aujeszky.

52. 78. Enterita necrotica la grasuni este un element de suspicionare a:

a) Dizenteriei spirochetice a porcului

b) Adenomatozei intestinalec) Dizenteriei anaerobe a purceilor

d) Infectiei cu rotavirus

53. 79 . Pneumonia enzootica a porcului induce leziuni pulmonare de tipul: a) bronhopneumonie fibrinoasa, b) bronhopneumonie hemoragica, c) atelectazie pulmonara, primul nivel la care se instaleaza leziunile fiind a) lobii diafragmatici, b) lobii cardiaci, c) lobii apicali, d) lobul azigos. Ierarhizati in ordinea frecventei teritoeiile afectate. d), c), b)

54. 80. Pleuropneumonia contagioasa a porcului evolueaza acut si supraacut, cu dinamica enzootica exploziva, la ( categoria zootehnica de crestere) tineret si grasuni.55. Grile boli infecioase

1. Tabloul clinic i anatomopatologic n encefalomielita infecioas aviar:

a) are valoare de diagnostic de confirmare

b) simptomatologie nervoas, leziuni la nivelul stomacului triturat i cataract la aduli

c) numai semne nervoase i encefalomielit nepurulent

d) encefalomielit limfocitar difuz.

2. Encefalomielita infecioas aviar este produs de. fiind susceptibile (specia i categoria de vrst) . expresia clinic este la vrsta de ...

3. Encefalomielita infecioas aviar este denumit i datorit semnelor clinice: a). i b) ...

4. Encefalomielita infecioas aviar este produs de: ******************************

a) un virus; b) o bacterie din familia Picornaviridae, avnd a) neurotropism constant; b) tropism enteric, patogenitate i neurotropism variabil.

5. Urmtoarele boli se pot transmite vertical:

a) encefalomielita infecioas aviar, anemia infecioas a puilor de gin, reticuloendotelioza

b) bursita infecioas aviar, sindromul infecios al capului umflat rinotraheit infecioas

c) anemia infecioas a puilor de gin, encefalomielita infecioas aviar

d) bursita infecioas aviar, reticuloendotelioza, encefalomielita infecioas aviar

e) nici un rspuns nu este corect. **********

6. Gazda natural a bursitei infecioase aviare este ....., infecia este subclinic la o vrst mai mic de ..........., avnd o dinamic evolutiv ..........cu morbiditate de pn la .... i mortalitate dup ............ zi.

7. n bursita infecioas aviar la nivelul bursei Fabricius:

a) leziunile histopatologice apar la 48 h postinfecie

b) are loc degenerescena i necroza limfocitelor medulare

c) leziunile hemoragice sunt localizate strict la nivelul bursei Fabricius

d) are loc atrofia esutului conjunctiv interfolicular

e) leziunile pot fi decelate doar la ginile adulte.

8. Imunodepresia produs de virusul bursitei infecioase aviare:

a) este proporional cu vrsta la momentul infeciei

b) interfer imunitatea contra PPA dac infecia s-a produs la pui sub 5 zile

c) este sever la puii infectai la 21 zile

d) este sever la puii infectai la 1 zi

e) este sever la puii infectai la 1 sptmn.

9. Agentul cauzal al bursitei infecioase aviare este un .......... cu tropism pentru (tip celule) ..............., gravitatea imunodepresiei fiind dependent de ...... i de ........

10. Caracterul tabloului lezional al bursitei infecioase aviare este dat de asocierea leziunilor .....................................cu leziunile ................................. i cu ........................................

11. Bursita infecioas aviar este produs de (genul) ..........., al crui antigen poate fi identificat prin metodele ......................................

12. Anemia infecioas a puilor de gin este ntlnit la:

a) doar puii de 1 zi

b) puii de pn la 2-4 sptmni

c) puii peste 1 lun

d) puii de gin cu anticorpi maternalie) puii de gin, descrete cu vrsta i este dependent de anticorpii maternali.

13. Patogeneza anemiei infecioase a puilor de gin este dependent de:

a) calea de transmitere

b) vrst.

14. Histopatologic n anemia infecioas a puilor de gin se observ:

a) aplazie medular

b) celule gigant cu incluzii intranucleare bazofile

c) infiltraii limfocitare perivasculare

d) infiltraii PMN n organele limfoide i adipocite

e) celule gigant cu incluzii intranucleare eozinofile.

15. Evoluia anemiei infecioase a puilor de gin este dependent de:

a) intervale de varsta: 1-4 zile, 4-14 zile, >14 zile

b) rasa, tulpina virusului, anticorpi materni.

16. Profilaxia anemiei infecioase a puilor de gin se realizeaz n efectivele indemne prin ........................................... folosind examene serologice precum ..................................................

17. Anemia infecioas a puilor de gin este produs de un virus din familia ............, din aceast familie mai fac parte i agenii altor entiti morbide cum sunt: (numele bolii) ..........................................................................

18. Virusurile care produc reticuloendotelioz:

a) sunt din acelai gen cu virusurile leucozice

b) au aceleai gene responsabile de dezvoltarea tumoral

c) sunt identice antigenic cu virusurile leucozice

d) au variabilitate a patogenitii

e) toate produc modificri in vitro numai cu ajutorul unor virusuri helper.

19. Tulpinile REV:

a) induc fenomene tumorale cronice

b) au tropism pt. organele bogate n elemente reticuloendoteliale

c) induc proliferri polimorfe la nivelul organelor pt. care au tropism

d) determin rspuns imun n mod constant n organism

e) determin apariia Ac anti-P29.

20. Diagnosticul de confirmare n reticuloendotelioz:a) izolarea virusului din plasm, snge total i suspensii din masa tumoral

b) metode serologice: IF, ELISA cu Aa monoclonali anti-P29 i fixarea complementului.

21. Reticuloendotelioza este produs de ................., tulpinile ..... determin fenomene tumorale de tip acut n timp ce tulpinile ... determin .........................

22. REV-T:

a) este un oncoretrovirus tip C

b) este un virus nedefectiv

c) determin neoplazii cronice

d) determin neoplazii n viscere

e) determin boli imunosupresive.

23. Rinotraheita infecioas:

a) are acelai agent patogen cu sindromul infecios al capului umflat

b) este o boal a curcii i ginii

c) experimental poate evolua i la palmipede

d) se transmite att orizontal ct i vertical

e) este confirmat prin examen bacterioscopic i bacteriologic.

24. Agentul etiologic al bronitei infecioase aviare este (genul) ..........., evolund cu semne respiratorii la: a) aduli; b) puiul de gin foarte mic; c) toate categoriile de vrst evolund cu morbiditate de .......

25. Unde se ntlnesc forme evolutive subacute de laringotraheit infecioas aviar?

a) la nivel respirator

b) la nivelul produciei de ou.

26. n laringotraheita infecioas aviar:

a) trecerea unui efectiv prin boal se realizeaz la 1-3 sptmni

b) are loc inflamarea mucoaselor conjunctivale i nazale, chiar sinuzit

c) psrile manifest semne de asfixie dup un debut scurt

d) are loc remiterea ouatului 5-6 sptmni

e) pot fi afectai pulmonii i sacii aerieni.

27. Examenul histopatologic al epiteliului traheal se folosete ca metod de confirmare n ...................................evideniindu-se incluzii intranucleare ...........

28. Izbucnirea laringotraheitei infecioase aviare este condiionat n mod particular de ................. i ................... ce conduc la ..........................................

29. Cnd apar mbolnviri explozive cu morbiditate maxim n laringotraheita infecioas aviar?

a) factori favorizani

b) efectiv indemn.

30. Dezavantajele majore ale utilizrii terapiei n coriza contagioas aviar sunt:

a) nu asigur sterilizarea bacteriologic

b) dezvoltarea antibiorezistenei.

31. Clinic micoplasmoza respiratorie aviar se exprim clinic prin 5 sindroame respiratorii: ........, ..............., ......, ......... i ............ i perturbarea ........, ...., ...............

32. Adenovirusurile determin urmtoarele entiti morbide:

a) sindromul cderii ouatului, enterita hemoragic a curcii, boala splinei marmorate a fazanului, splenomegalia puilor

b) splenomegalia puilor, boala splinei marmorate a fazanului, bronita prepeliei

c) anemia infecioas a puilor de gin, bronita prepeliei

d) nefrita infecioas aviar, bronita prepeliei, enterita hemoragic a curcii, splenomegalia puilor

e) enterita hemoragic a curcii.

33. Infecia cu virusul (boala) ..........................................,n perioada ouatului determin scderea produciei de ou, neregulariti ale cochiliei, ou foarte mici, coaj moale i depigmentat.

34. Pentru profilaxia specific a sindromului cderii ouatului se recomand utilizarea unui ......................., pt. a se evita astfel ............................................................, maximul de anticorpi protectori fiind dup ..............

35. Diagnosticul diferenial al enteritei hemoragice a curcilor se face n funcie de:

a) infecii clostridiene

b) intoxicaii cumarinice

c) intoxicaii micotoxinice

d) eimerioze

e) leucoze, boli tumorale.

36. Bronita prepeliei:

a) este produs de un herpesvirus

b) se exprim prin opacifierea corneei

c) se confirm prin examene de laborator (bacteriologic)

d) lezional dezvolt exsudat cu caracter mucos n trahee

e) determin apariia unor fenomene de tip hiperplazic i necrotic n splin i bursa Fabricius.

37. Nefrita infecioas aviar:

a) este o boal ubicvitar

b) este produs de un Picornavirus

c) se elimin numai prin fecale

d) se poate exprima predominant cu enterit

e) determin apariia depozitelor de urai n uretere i pe seroase, dar nu n articulaii.

38. Tabloul clinico-lezional n nefrita infecioas aviar impune diagnostic diferenial fa de: ..............................., .........................., ......................................................

39. Septicemia colibacilar aviar impune diagnostic diferenial fa de: ............, ............ ,..............40. Septicemia colibacilar aviar este ntlnit la vrsta de .................., fiind produs de serotipurile ....................speciei bacteriene ................, patogenitatea acestora fiind datorat .............................................................................................

41. Spirochetoza aviar este produs de ................., fiind transmis n principal pe ......................................, rspndirea geografic fiind determinat de ...................

42. Pseudomonoza aviar:

a) afecteaz mai frecvent puii pn la 1-2 luni

b) afecteaz toate categoriile de gini, curci, fazani, porumbei

c) este epifit al tubului digestiv

d) poate evolua cu semne nervoase (opistotonus, torticolis) la tineret

e) evolueaz clinic prin sindrom febril, diaree alb-cretacee i semne nervoase.

43. Psitacoza este produs de .................. afectnd ........, .......... i ..... transmindu-se pe cale ............, ......... i prin .........

44. Ornitoza prezint importan medical deoarece este o ......., speciile incriminate n transmiterea bolii fiind ......................................., ........................................., revelatorul bolii fiind ..............

45. Sunt sensibile fa de Chlamydia psittaci: ........ .., ...... ........... .......,......, ......, ...., revelatorul infeciei fiind (specia) .....

46. n reovirozele aviare debutul clinic este la vrsta de ............., evolund clinic ..............., sub forma diferitelor entiti morbide, cum ar fi: ...................i ........................

47. Profilaxia reovirozelor se face prin: ............., ..........,............; ...................................

48. Receptivitatea maxim la reovirozele aviare o au ......., sursa principal de infecie este reprezentat de ....................., n forma acut morbiditatea este ...... iar mortalitatea ..... virusul multiplicndu-se la nivelul .......................

49. Caracteristica lezional n GET (gastroenterita transmisibil a porcului) este la nivelul intestinului subire. Ce leziuni apar? .............................................................................................................................................................................................................................................................................................

50. Imunoprofilaxia n GET se aplic la (categoria de exploatare) ................ folosind (ce vaccin) ................, cea mai bun protecie fiind indus prin administrare pe cale ...............

51. Caracteristicile lezionale n GET sunt la intestinul subire. Ce leziuni apar? La sugari coninutul intestinului subire este amestecat cu coaguli de lapte; intestinul subire este destins de gaze, prezint enterit cataral, uneori hemoragic sau chiar necroza superficial a mucoasei; peretele intestinului subire are o transparen crescut i este hiperemiat, la examenul cu lupa se observ scurtarea vilozitilor intestinale.

52. Cum se asigur uniformizarea statusului imun al efectivului i reducerea duratei focarului deGET? .................................................................................................................................................

53. Diareea epidemic a porcului apare la (categoria de vrst) ........................... determinnd mortalitate .......... la ....sptmni de via.

56. 54.: Diareea epidemic a porculuia) este o boal vindecabil

b) mortalitate 3% la cazurile care nu prezint sindrom enteric

c) presupune pt. confirmare teste de laborator complementare

d) determin scurtarea vilozitilor ????????

e) la porci timp de 10 zile determin diaree.

54. Diareea epidemic a porcului:

a) este produs de un Rotavirus

b) este produs de un Coronavirus

c) este produs de un colibacil

d) este produs de un virus nrudit cu virusul peritonitei infecioase feline

e) este produs de un virus cu proprieti hemaglutinante.

55. n infeciile enterovirale suine:

a) se pot exprima i semne de tip poliomielitic i encefalic

b) consecutiv infeciei scroafele asigur anticorpi protectori purceilor

c) toate enterovirusurile au tropism pt. intestinul subire

d) tipurile enterovirale au fost stabilite pe baza efectului citopatic

e) determin mortalitate 30-40%.

56. Infecia cu Rotavirus la porc:

a) determin diareea epidemic a porcului

b) este o diaree ce se suprapune peste infecia cu Coronavirus

c) determin aplazia vilozitilor n raport 1/3-1/4

d) presupune o conduit profilactic prin vaccinarea de necesitate, prin vaccinarea ntregului efectiv nc sntos

e) conduita imunoprofilactic a infeciei intereseaz doar animalele nou achiziionate pt. reproducie.

57. Morbiditatea n colibaciloza porcin este dependent de intensitatea factorilor de risc ce in de ......................., respectiv n funcie de ...................... i ......................, iar mortal de factorii de risc ce in de ..........................

58. Motivai variaia receptivitii la infeciile colibacilare n funcie de vrst: .......................................; .................................................... .........................................

59. Colibacilozele suinelor:

a) sunt produse de germeni Gram +

b) pot interesa simultan sau secvenial diferite aparate i sisteme

c) se pot exprima doar prin afeciuni ale aparatului digestiv i excretor

d) determin meningite

e) fac parte din patologia neonatal.

60. O imunoprofilaxie de bun calitate a colibacilozei neonatale a purceilor presupune:

a) nu se face imunoprofilaxie

b) nceperea vaccinrii cu 2 sptmni nainte de ftare

c) utilizarea autovaccinurilor cu tulpini din focar

d) vaccinarea purceilor n prima zi de via

e) utilizarea unor vaccinuri subunitare polivalente.


a) nceperea protocolului de vaccinare la nceputul gestaiei

b) nceperea protocolului de vaccinare cu 2 sptmni antepartum

c) autovaccinare

d) vaccinare n prima zi de via

e) utilizarea vaccinului subunitar polivalent.

62. Diareile bacteriene ale purceilor sugari se deosebesc anatomopatologic de diareile virale ale acelorai categorii prin: ......................................................................................................................................................................................................

63. Patogenitatea tulpinii bacteriene izolat n diareea colibacilar a purceilor este apreciat prin identificarea: ..............................................................................................................64. Boala edemelor:

a) este o colibaciloz

b) este exprimat clinic la purceii cei mai viguroi

c) este corelat cu starea proast de ntreinere a purceilor

d) se exprim la purceii de 1 zi 4 sptmni

e) se coreleaz cu msurile zootehnice adoptate brutal.

65. Se consider c boala edemelor se suspicioneaz uor dac se ine cont de ........................................................................................

66. Leziunea cea mai semnificativ a bolii edemelor: ................................................................................................

67. Prima msur ce se impune n tratamentul bolii edemelor este ...........................

68. Exprimarea clinic a enterotoxiemiei colibacilare (boala edemelor) este la vrsta .........................., fiind afectai purceii cei mai ........., datorit.................................................

69. Dizenteria spirochetic a porcului este produs de ......................................, afectnd (segmentul intestinal) ..............., exprimat clinic prin diaree ..........................................................................................

70. Dizenteria spirochetic a porcului este produs de ......................................, se ntlnete mai frecvent la ........leziunea caracteristic fiind ...................................... la nivelul (segmentului intestinal) ..................

71. Semnele clinice ale adenomatozei intestinale sunt reprezentate pe lng slbire, apetit capricios de: ....................................... finalul fiind ................

72. Lawsonia intracelularis produce: .............................................................................

73. Complexul adenomatozelor intestinale este produs de ......................., agent infecios ce se multiplic n ............................, determinnd morfologic ......................................................... i histopatologic........................................................

74. Virusul coronavirozei respiratorii a porcului produce efect citopatic de tip ........., se multiplic i se izoleaz pe ................................................................................, identificndu-se prin metodele............. ocazie cu care poate da reacii ncruciate cu ..........

75. Anatomopatologic coronaviroza respiratorie a porcului se exprim prin: .................................................................................

76. Anatomopatologic n rinita atrofic se observ: .................................................................................

77. Patogenitatea agentului etiologic al pleuropneumoniei contagioase a porcului este dat de .............................., ce acioneaz .............................

78. Pleuropneumonia contagioas a porcului:

a) se exprim lezional prin inflamaii proliferative

b) n efectivele indemne evolueaz subacut-cronic

c) n efectivele indemne evolueaz enzootic-exploziv

d) se transmite numai prin surse primare

e) depistarea purttorilor se face prin RFC.

79. Clinic actinobaciloza se exprim la purcei prin ., iar la porcii de vrst mai mare ce dezvolt forme subacute leziunile: .

80. Actinobaciloza:

a) determin endocardit, artrit, pneumonie

b) este o boal cu evoluie septicemic la tineretul de 1-6 sptmni

c) clinic se observ necroze cutanate i abcese pe gt i flanc

d) afecteaz doar tineretul

e) se transmite orizontal i vertical.

81. Actinobaciloza porcului este produs de ............................................ i se exprim clinic prin semnele: .........................................................................................................................................82. SRRP (sindromul reproductiv i respirator al porcului) se exprim prin 2 dominante clinice: ................................................................................................. aceste exprimri clinice se terg cnd.........................................

83. SRRP este produs de (familia) ................................, infecie decelabil clinic numai n efectivele ............. exprimarea clinic diminundu-se odat cu ..................................................................

84. Sindromul multisistemic de epuizare dup nrcare este produs de un .........................., apariia lui fiind nregistrat n contextul epidemiologic creat n exploataiile de porci de......................... declanarea exploziv a .......... subiecii mai afectai avnd vrsta de .................

85. Boala Teschen-Talfan:

a) se transmite pe cale digestiv, respiratorie i transplacentar

b) este produs de un virus ce se multiplic n SRE intestinal

c) este produs de un virus cu localizare n SNC i mduva spinrii

d) evolueaz sub 3 forme clinice.

86. Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului:

a) se exprim ca o encefalit acut

b) se exprim ca boala vomismentelor i epuizrii

c) prezint pneumonie peribronhiolar

d) prezint encefalomielit nepurulent

e) evolueaz cu cahexie i distensia abdomenului.

87. Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului este indus de un virus din genul ..........., care prezint ..tip antigenic, fiind nrudit cu virusul ..................................................

57. 20. SRRS e produs de..(fam) infectia e decelabila clinic doar in efectivele ,exprimarea clinica diminuandu-se odata cu. .

58. 21. Sindromul multisistemic de epuizare dupa intarcare e produs de..aparitia lui fiind inregistrata in contextual epidemiologic creat in exploatatiile de porci de

59. declansarea exploziva a subiectii mai afectati avand varsta de

60. 22. Encefalomiocardita porcului intalneste ca sursa de infectie sobolanii contaminarea

61. facandu-se prinoral..dinamica evolutiva a bolii e de tipsporadic-endemic ..

62. Grile boli infecioase






2. Encefalomielita infecioas aviar este produs de Picornavirus fiind susceptibile (specia i categoria de vrst) gina, curca, fazanul, prepelia / toate vrstele expresia clinic este la vrsta de 5 21 zile.

3. Encefalomielita infecioas aviar este denumit i tremor epidemic datorit semnelor clinice: a) tremurturi la nivelul musculaturii capului i gtului i b) parez, paralizie.

4. Encefalomielita infecioas aviar este produs de: ******************************



a) encefalomielita infecioas aviar, anemia infecioas a puilor de gin, ??? reticuloendotelioza




e) nici un rspuns nu este corect. **********

6. Gazda natural a bursitei infecioase aviare este gina, infecia este subclinic la o vrst mai mic de 3 sptmni, avnd o dinamic evolutiv enzootica cu morbiditate de pn la 100% i mortalitate dup a 3-a, a 4-a zi.


a) leziunile histopatologice apar la 48 h postinfecie

b) are loc degenerescena i necroza limfocitelor medulare

c) leziunile hemoragice sunt localizate strict la nivelul bursei Fabricius

d) are loc atrofia esutului conjunctiv interfolicular

e) leziunile pot fi decelate doar la ginile adulte.

8. Imunodepresia produs de virusul bursitei infecioase aviare:

a) este proporional cu vrsta la momentul infeciei

b) interfer imunitatea contra PPA dac infecia s-a produs la pui sub 5 zile

c) este sever la puii infectai la 21 zile

d) este sever la puii infectai la 1 zi

e) este sever la puii infectai la 1 sptmn.

9. Agentul cauzal al bursitei infecioase aviare este un Birnavirus cu tropism pentru (tip celule) esutul limfoid, gravitatea imunodepresiei fiind dependent de vrst i de serotip.

10. Caracterul tabloului lezional al bursitei infecioase aviare este dat de asocierea leziunilor bursei Fabricius (cretere n volum) cu leziunile coloraie violacee a musculaturii i cu prezena de urai n rinichi i uretere.

11. Bursita infecioas aviar este produs de (genul) Abirnavirus, al crui antigen poate fi identificat prin metodele seroneutralizare i imunofluorescen.

12. Anemia infecioas a puilor de gin este ntlnit la:

a) doar puii de 1 zi

b) puii de pn la 2-4 sptmni

c) puii peste 1 lun

d) puii de gin cu anticorpi maternali

e) puii de gin, descrete cu vrsta i este dependent de anticorpii maternali.

13. Patogeneza anemiei infecioase a puilor de gin este dependent de:

a) calea de transmitere

b) vrst.

14. Histopatologic n anemia infecioas a puilor de gin se observ:

a) aplazie medular

b) celule gigant cu incluzii intranucleare bazofile

c) infiltraii limfocitare perivasculare

d) infiltraii PMN n organele limfoide i adipocite

e) celule gigant cu incluzii intranucleare eozinofile.

15. Evoluia anemiei infecioase a puilor de gin este dependent de:

a) intervale de varsta: 1-4 zile, 4-14 zile, >14 zile

b) rasa, tulpina virusului, anticorpi materni.

16. Profilaxia anemiei infecioase a puilor de gin se realizeaz n efectivele indemne prin supravegherea serologic a reproductorilor folosind examene serologice precum ELISA, seroneutralizare i imunofluorescen indirect.

17. Anemia infecioas a puilor de gin este produs de un virus din familia Circoviridae, din aceast familie mai fac parte i agenii altor entiti morbide cum sunt: (numele bolii) sindromul bolii hemoragice, dermatita anemic i boala aripilor albastre.







19. Tulpinile REV:






20. Diagnosticul de confirmare n reticuloendotelioz:a) izolarea virusului din plasm, snge total i suspensii din masa tumoral


21. Reticuloendotelioza este produs de Oncoretrovirusuri, tulpinile REV-T determin fenomene tumorale de tip acut n timp ce tulpinile REV determin nanism i tumori cronice.

22. REV-T:












24. Agentul etiologic al bronitei infecioase aviare este (genul) Coronavirus, evolund cu semne respiratorii la: a) aduli; b) puiul de gin foarte mic; c) toate categoriile de vrst evolund cu morbiditate de 100%.










27. Examenul histopatologic al epiteliului traheal se folosete ca metod de confirmare n laringotraheita infecioas aviar evideniindu-se incluzii intranucleare acidofile.

28. Izbucnirea laringotraheitei infecioase aviare este condiionat n mod particular de vrst (4-8 luni) i factori favorizani ce conduc la morbiditate 90-100% i mortalitate 50-70%.



b) efectiv indemn.




31. Clinic micoplasmoza respiratorie aviar se exprim clinic prin 5 sindroame respiratorii: sinuzit, laringotraheit, coriz, pneumonie i aerosaculit i perturbarea ouatului, SMZ, consum specific.







33. Infecia cu virusul (boala) Aviadenovirus /sindromul cderii ouatului, n perioada ouatului determin scderea produciei de ou, neregulariti ale cochiliei, ou foarte mici, coaj moale i depigmentat.

34. Pentru profilaxia specific a sindromului cderii ouatului se recomand utilizarea unui vaccin inactivat uleios, pt. a se evita astfel scderea produciei de ou i deprecierea calitii acestora, maximul de anticorpi protectori fiind dup 2-4 sptmni.





d) eimerioze














38. Tabloul clinico-lezional n nefrita infecioas aviar impune diagnostic diferenial fa de: guta propriu-zisa(dismetabolii), bursit infecioas aviar, guta indusa prin defectiuni ale sistemului de aparare.

63. ?39. Septicemia colibacilar aviar impune diagnostic diferenial fa de: pasteureloz, salmoneloz, micoplasmoz.

39. Septicemia colibacilar aviar este ntlnit la vrsta de < 3-6-10 sptmni, fiind produs de serotipurile O1K1, O2K1, O78K80 speciei bacteriene Escherichia coli, patogenitatea acestora fiind datorat serotipului i factorilor favorizani (vrst, alimentaie, microclimat, sistem de cretere).

40. Spirochetoza aviar este produs de Borellia anserina, fiind transmis n principal pe cale digestiv, transcutanat (cpue), rspndirea geografic fiind determinat de sezon (mai-august).







42. Psitacoza este produs de Chlamydia psittaci afectnd psrile, mamiferele i omul, transmindu-se pe cale respiratorie, digestiv i prin acarieni.

43. Ornitoza prezint importan medical deoarece este o zoonoz, speciile incriminate n transmiterea bolii fiind psri (gsca, raa, curca, porumbelul), mamifere (calul, bovinele, oaia, cinele), revelatorul bolii fiind omul.

44. Sunt sensibile fa de Chlamydia psittaci: gina, raa, gsca, porumbelul, peruii, calul, pisica, omul, revelatorul infeciei fiind (specia) omul.

45. n reovirozele aviare debutul clinic este la vrsta de 3-4 sptmni, evolund clinic acut sau cronic, sub forma diferitelor entiti morbide, cum ar fi: artrit sinovit i sindrom de malabsorbie.

46. Profilaxia reovirozelor se face prin: vaccinuri vii, inactivate, polivalente; vaccinuri vii din tulpini atenuate.

47. Receptivitatea maxim la reovirozele aviare o au ginile, sursa principal de infecie este reprezentat de puii bolnavi (fecale), n forma acut morbiditatea este 100% iar mortalitatea 1-2%, virusul multiplicndu-se la nivelul epiteliului intestinal.

48. Caracteristica lezional n GET (gastroenterita transmisibil a porcului) este la nivelul intestinului subire. Ce leziuni apar? La sugari coninutul intestinului subire este amestecat cu coaguli de lapte; intestinul subire este destins de gaze, prezint enterit cataral, uneori hemoragic sau chiar necroza superficial a mucoasei; peretele intestinului subire are o transparen crescut i este hiperemiat.

49. Imunoprofilaxia n GET se aplic la (categoria de exploatare) scroafe gestante folosind (ce vaccin) vaccin inactivat, cea mai bun protecie fiind indus prin administrare pe cale intramuscular.


51. Cum se asigur uniformizarea statusului imun al efectivului i reducerea duratei focarului de GET? Prin neutralizarea virusului, cu vaccinuri administrate intramuscular de GET neatenuat, la scroafele gestante cu 2-3 sptmni nainte de ftare.

52. Diareea epidemic a porcului apare la (categoria de vrst) sugari/4-5 sptmni-tip I, determinnd mortalitate 75%/50-80% la 6/1 sptmni de via.

64. 54.: Diareea epidemic a porculuia) este o boal vindecabil



d) determin scurtarea vilozitilor


65. 55. Diareea epidemic a porcului:






66. 56. n infeciile enterovirale suine:






67. 57. Infecia cu Rotavirus la porc:






68. 58. Morbiditatea n colibaciloza porcin este dependent de intensitatea factorilor de risc ce in de agentul cauzal i mediu, respectiv n funcie de patogenitatea tulpinii i condiiile de cretere, iar mortal de factorii de risc ce in de gazd (vrst).

69. 59. Motivai variaia receptivitii la infeciile colibacilare n funcie de vrst: < 2 sptmni colibacil enterotoxigen; > 2 sptmni nrcare colibacil enteropatogen; > nrcare colibacil verotoxicogen.

70. 60. Colibacilozele suinelor:






71. 61. O imunoprofilaxie de bun calitate a colibacilozei neonatale a purceilor presupune:



c) utilizarea autovaccinurilor cu tulpini din focard) vaccinarea purceilor n prima zi de via


72. 62. O imunoprofilaxie de bun calitate a colibacilozei neonatale a purceilor presupune:



c) autovaccinare



73. 63. Diareile bacteriene ale purceilor sugari se deosebesc anatomopatologic de diareile virale ale acelorai categorii prin: n enteritele colibacilare, colonul este segmentul lezat iar n cele virale jejunul este segmentul lezat; n enteritele colibacilare pH-ul fecalelor este acid, iar n cele virale pH-ul este alcalin.

74. 64. Patogenitatea tulpinii bacteriene izolat n diareea colibacilar a purceilor este apreciat prin identificarea: bioprob (endo- i citotoxin); teste serologice (adezine fimbrilare); anticorpi monoclonali (probe fecale).

75. 65. Boala edemelor:






76. 66. Se consider c boala edemelor se suspicioneaz uor dac se ine cont de mortalitate brutal la purceii nrcai, edeme la nivelul capului, tulburri nervoase.

77. 67. Leziunea cea mai semnificativ a bolii edemelor: edem n peretele stomacal pe marea curbur, n mezenter, pe pereii colonului i vezicii biliare.

78. 68. Prima msur ce se impune n tratamentul bolii edemelor este dieta hidric timp de 24 h.

79. 69. Exprimarea clinic a enterotoxiemiei colibacilare (boala edemelor) este la vrsta 10-14 zile de la nrcare, fiind afectai purceii cei mai eutrofici, datorit nrcrii i schimbrii tipului de alimentaie.

80. 70. Dizenteria spirochetic a porcului este produs de Serpulina / Brachyspira hyodisenteriae, afectnd (segmentul intestinal) intestinul gros, exprimat clinic prin diaree cu mucus, snge, lambouri de mucoas necrozat, fecale glbui-brun-roietice, mirositoare.

81. 71. Dizenteria spirochetic a porcului este produs de Serpulina / Brachyspira hyodisenteriae, se ntlnete mai frecvent la purcei, leziunea caracteristic fiind edemul seroasei colonului i cecumului la nivelul (segmentului intestinal) intestinului gros.

82. 72. Semnele clinice ale adenomatozei intestinale sunt reprezentate pe lng slbire, apetit capricios de: sete, anemie, fecale negricioase, vom, finalul fiind vindecarea 94%.

83. 73. Lawsonia intracelularis produce: ileita regional, enterita necrotic i enteropatia proliferativ hemoragic.

84. 74. Complexul adenomatozelor intestinale este produs de Lawsonia intracelularis, agent infecios ce se multiplic n epiteliul intestinal subire, determinnd morfologic hiperplazia i ruptura vilozitilor, ileit, adenomatoz i histopatologic hiperplazia celulelor epiteliale care acoper criptele.

85. 75. Virusul coronavirozei respiratorii a porcului produce efect citopatic de tip sinciial, se multiplic i se izoleaz pe culturi celulare din amigdale i pulmoni / n epiteliul bronhiilor i alveolelor, identificndu-se prin metodele SN, IF, ELISA ocazie cu care poate da reacii ncruciate cu GET.

86. 76. Anatomopatologic coronaviroza respiratorie a porcului se exprim prin: inflamatie catarala severa la nivelul cailor respiratorii si mai mica la alveole.

87. 77. Anatomopatologic n rinita atrofic se observ: congestia mucoasei nazale, atrofia corneilor nazali i bronhopneumonie cataral.

88. 78. Patogenitatea agentului etiologic al pleuropneumoniei contagioase a porcului este dat de Actinobacilus pleuropneumoniae, ce acioneaz asupra aparatului respirator.

89. 79. Pleuropneumonia contagioas a porcului:






90. 80. Clinic actinobaciloza se exprim la purcei prin septicemie, endocardit, orhit, iar la porcii de vrst mai mare ce dezvolt forme subacute leziunile: exsudat pleural, aderente intre pleura si pericard, bronhopneumonie hemoragica.

91. 81. Actinobaciloza:






92. 82. Actinobaciloza porcului este produs de Actinobacillus suis i Actinobacillus equuli i se exprim clinic prin semnele: septicemie, febr, endocardit, orhit / febr, peteii pe urechi i abdomen, articulaii tumefiate, pneumonie, necroza cutanata.

93. 83. SRRP (sindromul reproductiv i respirator al porcului) se exprim prin 2 dominante clinice: sindrom gripal; tulburri de reproducie avort tardiv, ftri premature, prelungirea gestaiei, aceste exprimri clinice se terg cnd apar anticorpi (dup 4-10 sptmni).

94. 84. SRRP este produs de (familia) Togaviridae, genul Arteriviridae, infecie decelabil clinic numai n efectivele contaminate, exprimarea clinic diminundu-se odat cu apariia anticorpilor dup 4-10 sptmni/vaccinare de necesitate.

95. 85. Sindromul multisistemic de epuizare dup nrcare este produs de un Circovirus porcin de tip 2, apariia lui fiind nregistrat n contextul epidemiologic creat n exploataiile de porci de selecie i reproducie, declanarea exploziv a enzootiei, subiecii mai afectai avnd vrsta de > 6 sptmni.

96. 86. Boala Teschen-Talfan:











89. Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului este indus de un virus din genul Coronavirus, care prezint 1 tip antigenic, fiind nrudit cu virusul febrei aftoase i al diareei neonatale a vieilor.97. 1.Motivati variatia receptivitatii la infectiile colibacilare fctie de varsta >2sapt-colibacil enterotoxigen, intarcare colibacil verotoxigen

98. 2.Patogenitatea tulpinii bacteriene izolata in diareea colibacilara a purceilor este apreciata prin identificarea:

99. a)bioproba(endo- si citotoxina)

100. b)teste serologice

101. c)Ac monoclonali (prb fecale)

102. 3.Exprimarea clinica a enterotoxiemiei colibacilare(boala edemelor) este la varsta 10-14 zile fiind afectati purceii cei mai eutrofici ,datorita intarcarii si schimbarii tipului de alimentatie

103. 4.Cum se asigura uniformizarea statusului imun al efectivului si reducerea duratei focarului de GET?

104. Prin neutralizarea virusului cu vaccinuri administrate i.m. de GET neatenuat la femelele gestante cu 2- 3 sapt inainte de fatare

105. 5.Diareea epidemica a porcului:

106. a)este produsa de rotavirus

107. b)este produsa de coronavirus

108. c)este produsa de un colibacil

109. d)este produsa de un virus inrudit cu virusul peritonitei infectioase feline

110. e)este produsa de un virus cu proprietati hemaglutinante

111. 6.Complexul adenomatozelor intestinale este produs de Lawsonia intracelularisagent infectios care se multiplica in epiteliul intestinului subtire,determinand morfopatologic hiperplazia si rupture vilozitatiilor,adenomatoza ,iar histopatologic hiperplazia celulelor epiteliale care acopera criptele

112. 7.Anatomopatologic coronaviroza respiratorie a porcului se exprima prin:

113. inflamatia catarala severa la nivelul cailor respiratorii si mai mica la alveole

114. 8.Boala Teschen -Talfan

115. a)se transmite pe cale digestiva,respiratorie si transplacentara

116. b)este produsa de un virus ce se multiplica in SRE intestin

117. c)este produsa de un virus cu localizare SNC si maduva osoasa

118. d)evolueaza sub 3 forme clinice.

119. 9.Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului este produsa de un virus din genul Coronavirus care prezinta 1 tipuri antigenice,fiind inrudit cu virusurile febrei aftoase,al diareei neonatale a viteilor

120. 10.Septicemia colibacilara aviara impune diagnostic diferential fata de pasteureloza, salmoneloza , micoplasmoza

121. 11.Morbiditatea in colibaciloza porcina este dependenta de intensitatea factorilor de risc ce tin de agentul causal si mediu,respectiv functie de patogenitatea tulpinii si conditiile de crestere,iar mortalitatea de factori ce tin de gazda(vasta)

122. 12.Boala edemelor:

123. a)este o colibaciloza

124. b)este exprimata clinic la purceii cei mai vigurosi

125. c)este corelata cu starea proasta de intretinere a purceilor

126. d)se exprima la purceii de 1 zi -4 sapt

127. e)se coreleaza cu masurile zootehnice adoptate brutal.

128. 13.Diareea epidemica a porcului apare la categoria de varsta sugari/4-5 sapt tip 1,determinand mortalitate 75/50-80 %,la 6 / 1.sapt de viatza.

129. 14.Dizenteria spirochetica a porcului este produsa de Serpulina hyodisenteriae afectand segm intestinale intestinul gros ,exprimata clinic prin diaree cu mucus, sange, lambouri de mucoasa necrozata,fecale galbui-brun-rosietice,mirositoare

130. 15.Clinic actinobaciloza se exprima la purcei prin septicemie , endocardita,orhita,iar la porcii de varsta mai mare ce dezvolta forme subacute leziuni exudat pleural,aderente intre pleura si pericard,bronhopneumonie hemoragica

131. 16.Patogenitatea agentului etiologic al Pleuropneumoniei contagioase a porcului este data de Actinobacilus pleuropneumoniae ce actioneaza asupra aparatului respirator

132. 17.Septicemia colibacilara este intalnita la varsta de 14 zile

b) rasa, tulpina virusului, anticorpi materni.16. Profilaxia anemiei infecioase a puilor de gin se realizeaz n efectivele indemne prin supravegherea serologic a reproductorilor folosind examene serologice precum ELISA, seroneutralizare i imunofluorescen indirect.

17. Anemia infecioas a puilor de gin este produs de un virus din familia Circoviridae, din aceast familie mai fac parte i agenii altor entiti morbide cum sunt: (numele bolii) sindromul bolii hemoragice, dermatita anemic i boala aripilor albastre.







19. Tulpinile REV:






20. Diagnosticul de confirmare n reticuloendotelioz:

a) izolarea virusului din plasm, snge total i suspensii din masa tumoral


21. Reticuloendotelioza este produs de Oncoretrovirusuri, tulpinile REV-T determin fenomene tumorale de tip acut n timp ce tulpinile REV determin nanism i tumori cronice.

22. REV-T:












24. Agentul etiologic al bronitei infecioase aviare este (genul) Coronavirus, evolund cu semne respiratorii la: a) aduli; b) puiul de gin foarte mic; c) toate categoriile de vrst evolund cu morbiditate de 100%.










27. Examenul histopatologic al epiteliului traheal se folosete ca metod de confirmare n laringotraheita infecioas aviar evideniindu-se incluzii intranucleare acidofile.

28. Izbucnirea laringotraheitei infecioase aviare este condiionat n mod particular de vrst (4-8 luni) i factori favorizani ce conduc la morbiditate 90-100% i mortalitate 50-70%.



b) efectiv indemn.




31. Clinic micoplasmoza respiratorie aviar se exprim clinic prin 5 sindroame respiratorii: sinuzit, laringotraheit, coriz, pneumonie i aerosaculit i perturbarea ouatului, SMZ, consum specific.







33. Infecia cu virusul (boala) Aviadenovirus /sindromul cderii ouatului, n perioada ouatului determin scderea produciei de ou, neregulariti ale cochiliei, ou foarte mici, coaj moale i depigmentat.

34. Pentru profilaxia specific a sindromului cderii ouatului se recomand utilizarea unui vaccin inactivat uleios, pt. a se evita astfel scderea produciei de ou i deprecierea calitii acestora, maximul de anticorpi protectori fiind dup 2-4 sptmni.





d) eimerioze














38. Tabloul clinico-lezional n nefrita infecioas aviar impune diagnostic diferenial fa de: guta propriu-zisa(dismetabolii), bursit infecioas aviar, guta indusa prin defectiuni ale sistemului de aparare.

39. Septicemia colibacilar aviar impune diagnostic diferenial fa de: pasteureloz, salmoneloz, micoplasmoz.

40. Septicemia colibacilar aviar este ntlnit la vrsta de < 3-6-10 sptmni, fiind produs de serotipurile O1K1, O2K1, O78K80 speciei bacteriene Escherichia coli, patogenitatea acestora fiind datorat serotipului i factorilor favorizani (vrst, alimentaie, microclimat, sistem de cretere).

41. Spirochetoza aviar este produs de Borellia anserina, fiind transmis n principal pe cale digestiv, transcutanat (cpue), rspndirea geografic fiind determinat de sezon (mai-august).







43. Psitacoza este produs de Chlamydia psittaci afectnd psrile, mamiferele i omul, transmindu-se pe cale respiratorie, digestiv i prin acarieni.

44. Ornitoza prezint importan medical deoarece este o zoonoz, speciile incriminate n transmiterea bolii fiind psri (gsca, raa, curca, porumbelul), mamifere (calul, bovinele, oaia, cinele), revelatorul bolii fiind omul.

45. Sunt sensibile fa de Chlamydia psittaci: gina, raa, gsca, porumbelul, peruii, calul, pisica, omul, revelatorul infeciei fiind (specia) omul.

46. n reovirozele aviare debutul clinic este la vrsta de 3-4 sptmni, evolund clinic acut sau cronic, sub forma diferitelor entiti morbide, cum ar fi: artrit sinovit i sindrom de malabsorbie.

47. Profilaxia reovirozelor se face prin: vaccinuri vii, inactivate, polivalente; vaccinuri vii din tulpini atenuate.

48. Receptivitatea maxim la reovirozele aviare o au ginile, sursa principal de infecie este reprezentat de puii bolnavi (fecale), n forma acut morbiditatea este 100% iar mortalitatea 1-2%, virusul multiplicndu-se la nivelul epiteliului intestinal.

49. Caracteristica lezional n GET (gastroenterita transmisibil a porcului) este la nivelul intestinului subire. Ce leziuni apar? La sugari coninutul intestinului subire este amestecat cu coaguli de lapte; intestinul subire este destins de gaze, prezint enterit cataral, uneori hemoragic sau chiar necroza superficial a mucoasei; peretele intestinului subire are o transparen crescut i este hiperemiat.

50. Imunoprofilaxia n GET se aplic la (categoria de exploatare) scroafe gestante folosind (ce vaccin) vaccin inactivat, cea mai bun protecie fiind indus prin administrare pe cale intramuscular.


52. Cum se asigur uniformizarea statusului imun al efectivului i reducerea duratei focarului de GET? Prin neutralizarea virusului, cu vaccinuri administrate intramuscular de GET neatenuat, la scroafele gestante cu 2-3 sptmni nainte de ftare.

53. Diareea epidemic a porcului apare la (categoria de vrst) sugari/4-5 sptmni-tip I, determinnd mortalitate 75%/50-80% la 6/1 sptmni de via.


a) este o boal vindecabil



d) determin scurtarea vilozitilor








56. n infeciile enterovirale suine:






57. Infecia cu Rotavirus la porc:






58. Morbiditatea n colibaciloza porcin este dependent de intensitatea factorilor de risc ce in de agentul cauzal i mediu, respectiv n funcie de patogenitatea tulpinii i condiiile de cretere, iar mortal de factorii de risc ce in de gazd (vrst).

59. Motivai variaia receptivitii la infeciile colibacilare n funcie de vrst: < 2 sptmni colibacil enterotoxigen; > 2 sptmni nrcare colibacil enteropatogen; > nrcare colibacil verotoxicogen. 60. Colibacilozele suinelor:









c) utilizarea autovaccinurilor cu tulpini din focard) vaccinarea purceilor n prima zi de via





c) autovaccinare



63. Diareile bacteriene ale purceilor sugari se deosebesc anatomopatologic de diareile virale ale acelorai categorii prin: n enteritele colibacilare, colonul este segmentul lezat iar n cele virale jejunul este segmentul lezat; n enteritele colibacilare pH-ul fecalelor este acid, iar n cele virale pH-ul este alcalin.

64. Patogenitatea tulpinii bacteriene izolat n diareea colibacilar a purceilor este apreciat prin identificarea: bioprob (endo- i citotoxin); teste serologice (adezine fimbrilare); anticorpi monoclonali (probe fecale).

65. Boala edemelor:






66. Se consider c boala edemelor se suspicioneaz uor dac se ine cont de mortalitate brutal la purceii nrcai, edeme la nivelul capului, tulburri nervoase.

67. Leziunea cea mai semnificativ a bolii edemelor: edem n peretele stomacal pe marea curbur, n mezenter, pe pereii colonului i vezicii biliare.

68. Prima msur ce se impune n tratamentul bolii edemelor este dieta hidric timp de 24 h.

69. Exprimarea clinic a enterotoxiemiei colibacilare (boala edemelor) este la vrsta 10-14 zile de la nrcare, fiind afectai purceii cei mai eutrofici, datorit nrcrii i schimbrii tipului de alimentaie.

70. Dizenteria spirochetic a porcului este produs de Serpulina / Brachyspira hyodisenteriae, afectnd (segmentul intestinal) intestinul gros, exprimat clinic prin diaree cu mucus, snge, lambouri de mucoas necrozat, fecale glbui-brun-roietice, mirositoare.

71. Dizenteria spirochetic a porcului este produs de Serpulina / Brachyspira hyodisenteriae, se ntlnete mai frecvent la purcei, leziunea caracteristic fiind edemul seroasei colonului i cecumului la nivelul (segmentului intestinal) intestinului gros.

72. Semnele clinice ale adenomatozei intestinale sunt reprezentate pe lng slbire, apetit capricios de: sete, anemie, fecale negricioase, vom, finalul fiind vindecarea 94%.

73. Lawsonia intracelularis produce: ileita regional, enterita necrotic i enteropatia proliferativ hemoragic.

74. Complexul adenomatozelor intestinale este produs de Lawsonia intracelularis, agent infecios ce se multiplic n epiteliul intestinal subire, determinnd morfologic hiperplazia i ruptura vilozitilor, ileit, adenomatoz i histopatologic hiperplazia celulelor epiteliale care acoper criptele.

75. Virusul coronavirozei respiratorii a porcului produce efect citopatic de tip sinciial, se multiplic i se izoleaz pe culturi celulare din amigdale i pulmoni / n epiteliul bronhiilor i alveolelor, identificndu-se prin metodele SN, IF, ELISA ocazie cu care poate da reacii ncruciate cu GET.

76. Anatomopatologic coronaviroza respiratorie a porcului se exprim prin: inflamatie catarala severa la nivelul cailor respiratorii si mai mica la alveole.

77. Anatomopatologic n rinita atrofic se observ: congestia mucoasei nazale, atrofia corneilor nazali i bronhopneumonie cataral.

78. Patogenitatea agentului etiologic al pleuropneumoniei contagioase a porcului este dat de Actinobacilus pleuropneumoniae, ce acioneaz asupra aparatului respirator.

79. Pleuropneumonia contagioas a porcului:






80. Clinic actinobaciloza se exprim la purcei prin septicemie, endocardit, orhit, iar la porcii de vrst mai mare ce dezvolt forme subacute leziunile: exsudat pleural, aderente intre pleura si pericard, bronhopneumonie hemoragica.

81. Actinobaciloza:






82. Actinobaciloza porcului este produs de Actinobacillus suis i Actinobacillus equuli i se exprim clinic prin semnele: septicemie, febr, endocardit, orhit / febr, peteii pe urechi i abdomen, articulaii tumefiate, pneumonie, necroza cutanata.

83. SRRP (sindromul reproductiv i respirator al porcului) se exprim prin 2 dominante clinice: sindrom gripal; tulburri de reproducie avort tardiv, ftri premature, prelungirea gestaiei, aceste exprimri clinice se terg cnd apar anticorpi (dup 4-10 sptmni).

84. SRRP este produs de (familia) Togaviridae, genul Arteriviridae, infecie decelabil clinic numai n efectivele contaminate, exprimarea clinic diminundu-se odat cu apariia anticorpilor dup 4-10 sptmni/vaccinare de necesitate.

85. Sindromul multisistemic de epuizare dup nrcare este produs de un Circovirus porcin de tip 2, apariia lui fiind nregistrat n contextul epidemiologic creat n exploataiile de porci de selecie i reproducie, declanarea exploziv a enzootiei, subiecii mai afectai avnd vrsta de > 6 sptmni.

86. Boala Teschen-Talfan:











88. Encefalita cu virus hemaglutinant a porcului este indus de un virus din genul Coronavirus, care prezint 1 tip antigenic, fiind nrudit cu virusul febrei aftoase i al diareei neonatale a vieilor.331. Grile boli infecioase






2. Encefalomielita infecioas aviar este produs de Picornavirus fiind susceptibile (specia i categoria de vrst) gina, curca, fazanul, prepelia / toate vrstele expresia clinic este la vrsta de 5 21 zile.

3. Encefalomielita infecioas aviar este denumit i tremor epidemic datorit semnelor clinice: a) tremurturi la nivelul musculaturii capului i gtului i b) parez, paralizie.

4. Encefalomielita infecioas aviar este produs de:



a) encefalomielita infecioas aviar, anemia infecioas a puilor de gin, reticuloendotelioza




e) nici un rspuns nu este corect.

6. Gazda natural a bursitei infecioase aviare este gina, infecia este subclinic la o vrst mai mic de 3 sptmni, avnd o dinamic evolutiv enzootica cu morbiditate de pn la 100% i mortalitate dup a 3-a, a 4-a zi.


Documents

Boli Toate Grilele